1ra-2299/2021 — art. 201/1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201/1 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 8, 12 CPP
1ra-2299/2021 — art. 201/1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-2299/2021
1-20079577-01-1ra-29122021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
02 martie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
Președinte – Nadejda Toma,
Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,
examinând admisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Jereghi
Anatolie în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal
al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui
Mișchin Anatolie XXXXX, născut la XXXXX.
Termenul examinării cauzei:
Instanța de fond de la 14.07.2020 până la 17.02.2021;
Instanța de apel de la 08.04.2021 până la 14.09.2021;
Instanța de recurs de la 29.12.2021 până la 02.03.2022.
a c o n s t a t a t :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 17 februarie 2021,
Mișchin Anatolie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art. 2011 alin. (4) Cod penal și, în temeiul normei indicate, i-a fost stabilită o pedeapsă
de 14 (paisprezece) ani închisoare cu executare în penitenciar de tip închis.
Cheltuielile de judecată în sumă de 3 798 lei au fost trecute în contul statului.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Mișchin Anatolie
la 06 mai 2020, aproximativ ora 00:00, aflându-se la domiciliul său în curtea casei
amplasată pe adresa XXXXX, în urma unui conflict, manifestând un comportament
agresiv, a agresat-o fizic pe mama sa, Mișchin Lilia, și anume, i-a aplicat mai multe
lovituri cu un scaun, în regiunea abdominală, care au cauzat vătămări corporale
victimei, în urma cărora ultima a decedat la domiciliu. Potrivit Raportului de
expertiză judiciară nr. 202003C1117 din 22 mai 2020, moartea cet. Mișchin Lilia a
survenit cu cca. 20 ore până la examinarea medico-legală în rezultatul hemoragiei
interne, ca urmare a lezării traumatice a splinei, ca consecință a traumatismului
toraco-abdominal, ce se confirmă prin modificări patologice macroscopice depistate
1
la necropsie și adeverite prin datele de laborator. La examinarea medico-legală a
cadavrului cet. Mișchin Lilia s-au depistat: Traumă toraco-abdominală închisă,
manifestată prin sector echimotic și excoriație în regiunea toraco-abdominală
posterioară din stânga, fracturi costale bilateral cu hemoragii roș-închise în țesuturile
moi adiacente, lezarea traumatică a splinei, cu dilacerarea acesteia,
hemoperitoneum-2600 ml de sânge fluid și gheaguri roșii, anemia severă a organelor
interne, care a fost produsă prin acțiunea traumatică a unui corp contondent dur, sau
la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate (conform cercetării
histologice are o vechime de cca. 0-3 ore până la deces) prezintă pericol pentru viața
și conform acestui criteriu se califică ca vătămare gravă.
Astfel, Mișchin Anatolie prin acțiunile sale intenționate, a săvârșit infracțiunea
prevăzută de art. 2011 alin. (4) Cod penal, violență în familie, adică, acțiunea
intenționată în privința unui membru al familiei, manifestată prin acțiuni violente, care au
cauzat vătămarea gravă a integrității corporale soldată cu decesul victimei.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul prin care a solicitat casarea
parțială a sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit,
pentru prima instanță, prin care să fie admisă solicitarea privind încasarea
cheltuielilor judiciare cu dispunerea încasării din contul inculpatului în beneficiul
statului cu titlu de cheltuieli judiciare pentru efectuarea expertizei suma de 13 296
lei.
În motivarea cererii de apel, acuzarea a invocat că, prin sentința instanței de
judecată a dispus trecerea în contul statului a cheltuielilor de judecată în sumă de
3798 lei, respingând astfel cererea procurorului privind încasarea de la condamnat
în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare legate de efectuarea expertizelor
judiciare în mărime de 13296 (treisprezece mii două sute nouăzeci și șase) lei.
Potrivit materialelor cauzei, în special rapoartelor de expertize judiciare,
pentru efectuarea acestor concluzii din contul bugetului statului a fost cheltuită suma
totală de 13296 lei, din care: - 3798 (trei mii șapte sute nouăzeci și opt) lei - pentru
efectuarea expertizei medico-legale, iar - 9498 (nouă mii patru sute nouăzeci și opt)
lei pentru efectuarea expertizei psihiatrico-legale în condiții de staționar (inclusiv
spitalizarea inculpatului, alimentația acestuia).
În astfel de circumstanțe, acuzarea consideră că, cheltuielile de judecată
suportate de către stat în cauza penală de învinuire a lui Mișchin Anatolie urmează
să fie încasate din contul acestuia.
3.1. Nefiind de acord cu sentința a declarat apel apărătorul avocatul Anatolie
Jereghi în numele inculpatului Mișchin Anatolie, prin care a solicitat casarea
sentinței, rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit,
pentru prima instanță, prin care să fie dispusă achitarea cet. Mișchin Anatolie, pe
2
motiv că în acțiunile acesteia nu sunt prezente elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 2011 alin. (4) Cod penal.
În motivarea cererii de apel, avocatul Anatolie Jereghi a invocat că pe
parcursul examinării cauzei penale de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate
și cercetate probe concludente și pertinente care ar fi stabilit fără echivoc vinovăția
lui Mișchin Anatolie în comiterea infracțiunii incriminate.
De asemenea, avocatul a menționat că de către acuzatorul de stat au fost
prezentate și examinate probe în cadrul cercetării judecătorești care nu reflectată și
demonstrează vinovăția incriminată, invocând că, în cadrul cercetării judecătorești,
de către acuzatorul de stat nu au fost prezentate probe care ar demonstra aplicarea
loviturilor pe tot corpul părții vătămate. Or, potrivit raportului de expertiză juridică
nr. 202003C1117 din 22.06.2020, moartea cet. Mișchin Lilia XXXXX a survenit cu 20
ore până la examinarea medico-legală în rezultatul hemoragiei interne, ca urmare a
leziunilor traumatice a splinei, ca consecință a traumatismului toraco-abdominal, ce
se confirmă prin modificări patologice macroscopice depistate la necropsie și
adeverite prin datele de laborator. Astfel, potrivit raportului de expertiză medico-
legală menționat moartea părții vătămate a survenit în rezultatul rupturii splinei ce
se confirmă prin modificări patologice depistate la necropsie. Tot odată potrivit
raportului de expertiză medico- legală la partea vătămată au fost depistate fracturi
costale bilaterale, alte careva vătămări corporale pe corpul părții vătămate nu au fost
depistate.
Mai mult decât atât, de către partea apărării în scopul examinării în mod
obiectiv și sub toate aspectele în cadrul cercetării judecătorești a fost solicitată
audierea expertului legist, în calitate de specialist pentru a fi elucidate mai multe
aspecte și neclarități ale raportului de expertiză, cum ar fi: - a suferit Mișchin Lilia de
careva patologii preexistente a splinei, ca consecință a abuzului sever de alcool, fapt
constat prin declarațiile martorilor în cadrul cercetării judecătorești, - dacă da, a
putut avea loc ruptura splinei ca consecință a patologiei preexistente a splinei; -care
este vechimea fracturii coastelor? Or, în cadrul cercetării judecătorești s-a constat că,
partea vătămată anterior la data de 06.05.2020 a căzut și acuza dureri ale coastelor; -
au putut avea loc rupturi costale în rezultatul manevrelor de resuscitare, și anume
30 compresiuni pe piept efectuate pe parcursul a 30 min în continuu, luând în
considerație vârsta lui Mișchin Lilia și faptul că ultima anterior a căzut jos și acuza
dureri ale coastelor.
În aceste circumstanțe, apărarea a conchis că, în lipsa răspunsurilor la aceste
întrebări importate pentru elucidarea prezentei cauze, au apărut mai multe dubii
referitor la cauza decesului lui Mișchin Lilia, alimentate și de lipsa probelor directe
care ar demonstra aplicarea loviturilor de către Mișchin Anatolie mamei sale, iar
3
toate dubiile apărute pe parcursul cercetării judecătorești precum și neverificarea
versiunilor înaintate cu privire la cauza rupturii splinei, nu permite a concluziona și
a decide ferm vinovăția lui Mișchin Anatolie în comiterea infracțiunii incriminate.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 septembrie
2021, a fost respins ca fiind neîntemeiat apelul declarat de către avocatul Jereghi
Anatolie în numele inculpatului ca fiind nefondat și admis apelul declarat de către
procuror, casată sentința parțial în partea cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei
și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, după cum urmează:
Se încasează de la Mișchin Anatolie în beneficiul statului cheltuielile judiciare în
mărime de 13 296 (treisprezece mii două sute nouăzeci și șase) lei.
Termenul executării pedepsei aplicate lui Mișchin Anatolie a-l calcula din 14.09.202 cu
includerea perioadei deținerii în arest din 06.05.2021 până la 14.09.2021.
În rest, sentința a fost menținută fără modificări.
4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a conchis că în ansamblu
probele cauzei penale date prin prisma art. 101 Cod procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, permit instanței de
apel de a concluziona despre existenta în acțiunile inculpatului Mișchin Anatolie a
indicilor infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (4) Codul penal, violența în familie,
adică, acțiunea intenționată în privința unui membru al familiei, manifestată prin
acțiuni violente, care au cauzat vătămarea gravă a integrității corporale soldată cu
decesul victimei.
Astfel, instanța de apel a constatat că instanța de fond a stabilit în mod corect
situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu
respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor.
În aceste circumstanțe, instanța de apel a subliniat că în pofida faptului că
inculpatul nu a recunoscut vinovăția în cele imputate, vina acestuia a fost
demonstrată pe deplin prin următoarea sistemă de probe: declarațiile succesorului
părții vătămate Mișchin Anastasia; declarațiile martorului Spînu Oleg; declarațiile
martorului Păun Angela; declarațiile martorului Turcan Veaceslav; declarațiile
martorului Luca Oleg; declarațiile martorului Goncearu Aliona, declarațiile
martorului Erașco Nadejda; procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de
06.05.2020 (f.d.11-14); procesul-verbal de examinare a obiectelor din data de
06.05.2020 (f.d.15); raportul de expertiză judiciară nr. 202003C1117 din 22.06.2020,
potrivit căruia: moartea cet. Mișchin Lilia XXXXX, a survenit cu cca. 20 ore până la
examinarea medico-legală în rezultatul hemoragiei interne, ca urmare a lezării
traumatice a splinei, ca consecință a traumatismului toraco-abdominal, ce se
confirmă prin modificări patologice macroscopice depistate la necropsie și adeverite
prin datele de laborator. La examinarea medico-legală a cadavrului cet. Mișchin Lilea
4
Anatolie s-au depistat: Traumă toraco-abdominală închisă, manifestată prin sector
echimotic și excoriație în regiunea toraco-abdominală posterioară din stânga, fracturi
costale bilateral cu hemoragii roș-închise în țesuturile moi adiacente, lezarea
traumatică a splinei, cu dilacerarea acesteia, hemoperitoneum-2600 ml de sânge fluid
și cheaguri roșii, anemia severă a organelor interne, care a fost produsă prin acțiunea
traumatică a unui corp contondent dur, sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și
circumstanțele indicate (conform cercetării histologice are o vechime de cca.0-3 ore
până la deces) prezintă pericol pentru viața și conform acestui criteriu se califică ca
vătămare gravă (f.d.33-36).
În ședința instanței de apel partea apărării a solicitat de a fi recercetat raportul
de expertiză judiciară nr. 202003C1117 din 22.06.2020, potrivit căruia: moartea cet.
Mișchin Lilia XXXXX, a survenit cu cca. 20 ore până la examinarea medico-legală în
rezultatul hemoragiei interne, ca urmare a lezării traumatice a splinei (f.d. 33-36, vol.
I), iar acuzatorul de stat a solicitat să fie reverificate următoarelor probe: declarațiile
succesorului părții vătămate Mișchin Anastasia (f.d. 20, 189, vol. I); declarațiile
martorului Spînu Oleg (f.d. 19, 219, vol. I; Declarațiile martorului Păun Angela (f.d.
26, 198); declarațiile martorului Țurcan Veaceslav (f.d. 28, 220, vol. I); Declarațiile
martorului Goncearu Aliona (f.d. 30, 197, vol. I); raportul de autosesizare, înregistrat
la 06.05.2020 în Registrul de evidență a sesizărilor cu privire la infracțiuni,
Inspectoratul de Poliție Botanica, al Direcției de Poliție a mun. Chișinău, sub nr. 689
(f.d. 6, vol. I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din data de 06.05.2020
(f.d.11-14, vol. I); procesul-verbal de examinare a obiectelor din data de 06.05.2020
(f.d.15, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr. 202003C1117 din 22.06.2020, care
confirmă cheltuielile judiciare în sumă de 3798 (f.d. 33-36, vol. I); raportul de
expertiză judiciară nr. 202036S0084 din 14.09.2020 prin care s-a constatat că, în
prezent cet. Mișchin Anatolie nu suferă de careva maladie psihică cronică și
evolutivă, prezintă dg: „Retard mental ușor”, conform stării psihice este capabil de
a-și da seama de acțiunile sale și de consecințele acestora. În momentul săvârșirii
infracțiunii, cet. Mișchin Anatolie XXXXX nu suferea de careva maladie psihică
cronică și evolutivă, prezenta diagnosticul „Retard mental ușor". Gradul
nedezvoltării cognitive nu este de grad sever și nu echivalează cu noțiunea de
demență sau alienație mentală, nu-i abolește discernământul, numitul avea
capacitatea de prevedere și deliberare a acțiunilor sale păstrată, deci a acționat cu
discernământ. În caz dacă în instanța de judecată va fi probată vinovăția cet. Mișchin
Anatolie în momentul comiterii infracțiunii, comisia de experți judiciari psihiatri
pledează ca ultimul să fie recunoscut responsabil de faptă ce i se impută. Costul
căreia a constituit 9498 lei (f.d. 165-170, vol. I) și corpurile delicte: o cutie din hârtie
5
de culoare cafeniu deschis în care se află o taburetă metalică cu suport din lemn și un
topor cu mâner din lemn.
De asemenea, instanța de apel a stabilit existența elementelor componenței
infracțiunii imputate, or, inculpatul este membru al familiei, ultimul fiind feciorul
victimei, iar în sensul prevederilor art. 3 alin.(2) lit. b) ale Legii nr.45 din 01.03.2007
cu privire la prevenirea și combaterea violenței în familie răspunderii penale, precum
și potrivit art. 1331 Cod penal, în sensul răspunderii penale, urmează a fi înțelese: a)
în condiția de conlocuire: persoanele aflate în căsătorie, în divorț, sub tutelă și
curatelă, rudele, afinii lor, soții rudelor, persoanele aflate în relații asemănătoare
celora dintre soți (concubinaj) sau dintre părinți și copii. Latura obiectivă a
infracțiunii de violență în familie are următoarea structură: 1) fapta prejudiciabilă
care constă în acțiunea sau în inacțiunea manifestată fizic sau verbal; 2) urmările
prejudiciabile sub forma suferinței fizice, vătămării ale integrității corporale sau a
sănătății, suferinței psihice ori a prejudiciului material sau moral; 3) legătura de
cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile.
Reieșind din textul art.2 al Legii nr. 45 din 01.03.2007 cu privire la prevenirea
și combaterea violenței în familie, faptele prejudiciabile de violență în familie, se
concretizează în orice acțiune sau inacțiune, cu excepția acțiunilor de autoapărare
sau de apărare a unor alte persoane, manifestată fizic sau verbal, prin abuz fizic,
sexual, psihologic, spiritual sau economic ori prin cauzare de prejudiciu material sau
moral, comisă de un membru de familie contra unor alți membri de familie, inclusiv
contra copiilor, precum și contra proprietății comune sau personale.
În acest sens, instanța de apel a menționat că succesorul părții vătămate
Mișchin Anastasia, a afirmat că, „(…) din cuvintele bunelului Mișchin Ion a înțeles că
fratele ei Mișchin Anatolie a lovit-o pe mama sa cu scaunul.” (f.d. 189, vol. I), martorul
Spînu Oleg a declarat că, „(...) din spusele persoanelor, doamna a fost lovită de fiul acesteia.
Motivul agresiunii a fost că pacienta nu a dorit să-i ofere bani fiului său pentru a procura
alcool.” Chiar și atunci, când martorul Spînu Oleg, l-a întrebat dacă el și-a lovit mama,
ultimul a răspuns „da, dar ce?” (f.d. 219, vol. I), la fel a declarat și martorul Păun
Angela, și anume că, „(...) La un moment dat inculpatul enervat a lovit-o cu muchia
toporului în partea de jos a piciorului în regiunea gambei, crezând că Lilia i-a împrumutat
500 de lei. I-a demonstrat inculpatului bancnota de 100 de lei, el a încercat să-i smulgă
bancnota din mână și a rupt un colț al bancnotei. După aceasta a mers acasă și a telefonat
inspectorului de sector comunicându-i că inculpatul a lovit-o la picior și este agresiv. După
aceasta împreună cu sora sa a revenit la domiciliul familiei Mișchin, dar Mișchin Lilia deja
gemea și avea ochii peste cap (…) concretizează, că bunelul inculpatului pe nume Ion, i-a
comunicat că Mișchin Anatolie a lovit-o pe Mișchin Lilia cu scaunul.” (f.d. 198, vol. I).
6
În aceste circumstanțe, instanța de apel a constatat că Mișchin Anatolie i-a
aplicat lovituri cu scaunul victimei Mișchin Lilia pe motiv că, ultima a refuzat să-i
dea bani pentru procurarea băuturilor alcoolice, ceea ce a dus la decesul acesteia, or,
până la aceste lovituri, din declarațiile martorilor audiați la caz se constată că, victima
avea coastele rupte, în urma căderii din copacul de piersici pe care ultima îl curăța,
iar lovitura cu scaunul în regiunea abdominală, de către inculpatul Mișchin Anatolie
a cauzat decesul acesteia, prin ce se demonstrează legătura cauzală dintre acțiunile
intenționale ale inculpatului și decesul victimei Mișchin Lilia, iar argumentele
expuse în cererea de apel precum că nu s-a demonstrat legătura cauzală, urmează a
fi respinse, ca neîntemeiate. Decesul victimei Mișchin Lilia în urma loviturilor cu
scaunul de către inculpatul Mișchin Anatolie se mai demonstrează și prin raportul
de expertiză judiciară nr. 202003C1117 din 22.06.2020, potrivit căruia: moartea cet.
Mișchin Lilia XXXXX, a survenit cu cca. 20 ore până la examinarea medico-legală în
rezultatul hemoragiei interne, ca urmare a lezării traumatice a splinei, ca consecință
a traumatismului toraco- abdominal, ce se confirmă prin modificări patologice
macroscopice depistate la necropsie și adeverite prin datele de laborator. La
examinarea medico-legală a cadavrului cet. Mișchin Lilia s-au depistat: Traumă
toraco-abdominală închisă, manifestată prin sector echimotic și excoriație în regiunea
toraco-abdominală posterioară din stânga, fracturi costale bilateral cu hemoragii roș-
închise în țesuturile moi adiacente, lezarea traumatică a splinei, cu dilacerarea
acesteia, hemoperitoneum- 2600 ml de sânge fluid și gheaguri roșii, anemia severă a
organelor interne, care a fost produsă prin acțiunea traumatică a unui corp
contondent dur, sau la lovirea de acesta, posibil în timpul și circumstanțele indicate
(conform cercetării histologice are o vechime de cca.0-3 ore până la deces) prezintă
pericol pentru viața și conform acestui criteriu se califică ca vătămare gravă (f.d.33-
36).
În acest caz, instanțe de apel a reținut ca demonstrat faptul că, inculpatul
Mișchin Anatolie intenționat i-a aplicat victimei Mișchin Lilia lovituri cu scaunul în
regiunea abdomenului chiar dacă știa că aceasta avea coastele rupte, în urma căderii
din copacul de persici, ceea ce se demonstrează prin declarațiile martorului Erașco
Nadejda care a declarat că, „(...) știa că Lilia Mișchin avea coastele rupte din ziua când a
căzut, deoarece a trecut în acea zi cu inculpatul pe la ea pentru a lua unguent pentru coaste.”,
însă în urma aplicării de către inculpatul Mișchin Anatolie cu scaunul i-a lezat splina,
care și ulterior a dus la deces.
Astfel, instanța de apel a respins alegațiile avocatului Jereghi Anatolie expuse
în cererea de apel, precum că nu au fost prezentate și cercetate probe care ar
demonstra versiunea înaintată de către partea acuzării cu referire la faptul că Mișchin
Anatolie a aplicat multiple lovituri pe diferite părți ale corpului, or, potrivit învinuirii
7
expuse în rechizitoriu și reținută de către instanța de fond în sentință, Mișchin
Anatolie se învinuiește că, manifestînd un comportament agresiv, a agresat-o fizic pe
mama sa, Mișchin Lilia, și anume, i-a aplicat mai multe lovituri cu un scaun, în
regiunea abdominală, care au cauzat vătămări corporale victimei, în urma cărora
ultima a decedat la domiciliu. Prin urmare, nici nu urma a fi prezentate probe
precum că, victimei Mișchin Lilia i-au fost aplicate multiple lovituri pe diferite părți
ale corpului, or, decesul acesteia a survenit în urma loviturilor în regiunea
abdominală.
Totodată, instanța de apel a respins alegațiile apelantului cu privire la audierea
expertului legist pentru a-i fi adresate un șir de întrebări și anume, care este cauza
rupturii splinei, care este vechimea fracturii coastelor și care a fost cauza rupturilor
costale, or, potrivit raportului de expertiză facturile costale au fost provocate cu
anticipație, ceea ce au declarat atât martorii audiați în prezenta pricină, cât și
inculpatul Mișchin Anatolie și anume că, Mișchin Lilia și-a rupt coastele în timp ce a
căzut din copac, cât și de pe scările casei, când era în stare de ebrietate.
Mai mult ca atât, decesul victimei nu a fost una subită, decesul victimei
Mișchin Lilia a survenit ca consecință a traumatismului toraco-abdominală, care a
fost produs prin acțiune traumatică a unui obiect contodent dur, astfel, se constată
că, nu consumul excesiv de alcool a dus la lezarea splinei, iar ulterior la decesul
victimei Mișchin Lilia, dar anume loviturile cu scaunul aplicate de către Mișchin
Anatolie în regiunea abdominală.
Astfel, chiar dacă inculpatul Mișchin Anatolie invocă că el nu a omorât-o pe
mama sa și nici nu s-a atins, în acea seară, de mama sa, vinovăția inculpatului se
demonstrează prin declarațiile martorilor audiați în prezenta pricină și anume
martorul Păun Angela a declarat că, „(...) bunelul inculpatului pe nume Ion, i-a
comunicat că, Mișchin Anatolie a lovit-o pe Mișchin Lilia cu scaunul.”, martorul Luca
Oleg, a declarat că, „(...) persoanele care se aflau în jur strigau că inculpatul și-a omorât
mama.”, „Din spusele rudelor a înțeles că a avut loc o ceartă între inculpat și mama sa din
cauza împrumutului unei sume de bani. Inculpatul avea un comportament agresiv, striga,
înjura, bătea cu picioarele în ușa automobilului (…) Domnul în vârstă plângea și îi reproșa
inculpatului de ce a făcut această faptă.”, martorul Erașco Nadejda a comunicat că, „(...)
a fost telefonată de Angela care i-a comunicat să vină acasă, deoarece Anatolie și-a omorât
mama.”.
La fel, instanța de apel a respins argumentele apelului precum că, nimeni din
martorii acuzării nu au declarat că, au văzut cum Mișchin Anatolie ar fi aplicat
lovituri mamei sale, or, fiind audiați la etapa urmăririi penale, martorii Goncear
Aliona (f.d. 27, vol. I) Luca Oleg (f.d. 29, vol. I), Țurcan Veaceslav (f.d. 28), Păun
Angela (f.d. 26, vol. I), Surucean Elisaveta (f.d. 25, vol. I), Mișchin Anastasia (f.d. 20,
8
vol. I), Spînu Oleg (f.d. 19, vol. I) au declarat că, anume că Mișchin Anatolie i-a aplicat
lovituri mamei sale, în urma cărora ultima a decedat, iar conflictul a avut loc din
cauza unor sume de bani, pe care victima Mișchin Lilia i-a împrumutat vecinei sale
Păun Angela, pentru care inculpatul a și lovit-o pe Păun Angela cu coada unui topor,
fiind enervat pe ea din cauză că mama sa ia dat banii și anume din acest motiv
inculpatul fiind în stare de ebrietate a devenit foarte agresiv și i-a aplicat lovituri în
regiunea abdominală cu un scaun, care a fost recunoscut corp delict și anexat la cauza
penală prin ordonanța din și transmis spre păstrare în camera de păstrare a
corpurilor delicte a IP Botanica al DP mun. Chișinău prin ordonanța din 28.05.2020.
Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, fiind audiat în calitate de bănuit
la etapa urmăririi penale, inculpatul Mișchin Anatolie a declarat că, „(...) la un moment
dat eu am luat scaunul care era lângă pat și am lovit-o pe mama de două ori cu scaunul
respectiv în regiunea coastelor.” (f.d. 47 verso, vol. I).
De asemenea, instanța de apel a respins alegațiile invocate în cererea de apel
precum că, toți martorii au declarat că, Mișchin Anatolie nu a avut careva conflicte
cu mama sa, nu se aflau în relații ostile, era unica persoană care avea grijă de mama
sa, or, din declarațiile martorului Luca Oleg, Colegiul penal reține că, „Din spusele
rudelor a înțeles că, a avut loc o ceartă între inculpat și mama sa din cauza împrumutului
unei sume de bani. Inculpatul avea un comportament agresiv, striga, înjura, bătea cu
picioarele în ușa automobilului. Până la sosirea grupei operative inculpatul Mișchin a fost
așezat în automobilul de serviciu, unde se afla împreună cu șoferul. La inspectoratul de poliție
el l-a însoțit pe Mișchin Anatolie. Când inculpatul se afla lângă cadavrul mamei sale
inculpatul striga că îi omoară si pe ei. Concretizează că activează de mulți ani, familia aceasta
avea multe conflicte, cerți. De nenumărate ori a fost chemat la fața locului. Această familie
era la evidență. Careva urme de sânge la fața locului nu a văzut.”. Martorul Rașco Nadejda
a comunicat că, „(...) partea vătămată în fiecare seară avea oaspeți cu care servea, poliția era
în fiecare zi la domiciliu lor, erau bătăi între Mișchin Iurie și Mișchin Lilia”.
Latura subiectivă a infracțiunii de violență în familie se exprimă în vinovăție
sub formă de intenție directă sau indirectă, prin urmare inculpatul Mișchin Anatolie
a prevăzut rezultatul acțiunii sale - cauzarea vătămărilor corporale grave a
integrității corporale soldată cu decesul victimei, deși nu l-a urmărit, precum și a
acceptat posibilitatea producerii lui, prin lovirea cu obiectul contondent dur -
scaunul nimerit la întâmplare printre obiectele de uz casnic, într-un loc vital al
corpului părții vătămate și anume regiunea abdominală, cunoscând cu certitudine
că, victima are coastele rupte. Astfel, deși nu a dorit survenierea consecințelor în
forma vătămărilor grave ale integrității corporale cu soldarea decesului victimei,
inculpatul a manifestat atitudinea indiferentă față de rezultatul prejudiciabil cauzat,
or, ultimul aplicând lovituri victimei și văzând că aceasta se simțea foarte rău nu a
9
solicitat ambulanța la fața locului, dar a continuat să consume băuturi alcoolice
împreună cu cei prezenți la fața locului Mișchin Ion și Mișchin Pavel.
Subiectul infracțiunii în cauză este persoana fizică responsabilă care la
momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 16 ani. Subiectul infracțiunii are o
calitate specială în raport cu victima infracțiunii: este membru al familiei victimei, la
caz, Mișchin Anatolie este feciorul Lilei Mișchin, care a decedat în urma loviturilor
cu scaunul în regiunea abdominală, aplicate de către inculpat.
Totodată, instanța de apel a combătut argumentul invocat de avocatul
Anatolie Jereghi precum că, ultimul urmează a fi achitat, or, de către instanța de fond
au fost apreciate toate probele coroborate în ansamblu din punct de vedere al
pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar versiunea apărării nu și-a
găsit confirmare.
În aceste circumstanțe, instanța de apel a stabilit că din conținutul apelului
declarat de către avocatul Anatolie Jereghi, nu se desprinde niciun motiv de natură
juridică capabil să influențeze soluția procesului penal, deoarece nu se referă la cazul
în care ar rezulta încălcarea esențială a legii, soldată cu achitarea inculpatului.
Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a conchis că
instanța de fond a ținut cont de prevederile art.75-77 Cod penal adică, de pericolul
social al crimei comise de Mișchin Anatolie, de gravitatea infracțiunii comise care se
califică ca deosebit de gravă.
Așadar, acțiunile inculpatului Mișchin Anatolie, au fost încadrate în baza art.
2011 alin. (4) Cod penal pentru care legea penală, în vigoare la momentul comiterii
infracțiunii, prevedea pedeapsa cu închisoare de la 12 ani la 15 ani, iar din
interpretarea sistemică a prevederilor art. 2011 alin. (4) Cod penal și art. 16 alin. (4)
Cod penal, infracțiunea incriminată inculpatului se califică ca infracțiune deosebit de
gravă. În conformitate cu prevederile art. 76, 77 Cod Penal, circumstanțe agravante
sau atenuante în privința inculpatului Mișchin Anatolie nu au fost reținute.
De asemenea, la stabilirea tipului și mărimii pedepsei, instanța de judecată
corect a luat în considerare gradul și caracterul pericolului social al faptei, și anume,
faptul că a comis o infracțiune deosebit de gravă, pentru care ca pedeapsă a fost
prevăzută doar închisoarea, lipsind o alternativă mai puțin severă a sancțiunii
prevăzute de norma penală imputată.
Astfel, instanța de apel a constatat că instanța de fond motivat a stabilit
categoria și măsura de pedeapsă, relevând în cuprinsul sentinței circumstanțele
cauzei, persoana inculpatului și, în așa mod, corect a concluzionat că atingerea
scopului pedepsei se va asigura prin aplicarea pedepsei cu închisoare pe un termen
de 14 ani în limitele prevăzute de sancțiunea normei incriminate.
10
Cu referire la argumentele din apelul acuzatorului de stat, privind încasarea
cheltuielilor judiciare, instanța de apel a admis această cerință, or, potrivit
materialelor cauzei cheltuielile judiciare sunt cheltuieli suportate pentru efectuarea
raportul de expertiză judiciară nr. 202003C1117 din 22.06.2020, costul căreia
constituie 3 798 lei (f.d.33-36), cât și raportul de expertiză judiciară nr. 202036S0084
din 14.09.2020, costul căreia constituie 9 498 lei, iar în total de 13 296 lei, sumă care
urmează a fi încasată din contul inculpatului în beneficiul statului.
În aceeași ordine de idei, instanța de apel a stabilit ca fiind eronate afirmațiile
instanței precum că, cheltuielile judiciare solicitate la caz de către acuzatorul de stat
sunt neîntemeiate și acestea urmează a fi încasate din contul statului, făcând
trimiterea doar la suma de 3 798 lei, indicată în actul de învinuire, fără a se expune
asupra sumei de 9 498 lei pentru efectuarea expertizei psihiatrico-legale în condiții
de staționar și care a fost ordonată prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul
Buiucani din 10.08.2021, or, potrivit prevederilor Legii nr. 316 din 22.12.2017 pentru
modificarea și completarea unor acte legislative, în vigoare din 09.02.2018, au fost
operate modificări la art. 143 Cod de procedură penală, potrivit cărora alin. (2) al art.
143 Cod procedură penală a fost abrogat.
În acest sens, instanța de apel a menționat că, potrivit modificărilor operate
prin Legea nr. 316 din 22.12.2017 a fost exclus art. 143 alin. (2) Cod procedură penală,
potrivit căruia: plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1)
se face din contul mijloacelor bugetului de stat, prin urmare normele procedural
penale nu prevăd expres achitarea din contul statului a cheltuielilor judiciare, ce
constituie cheltuieli legate de expertiza judiciară, urmează a fi încasate din contul
inculpatului Mișchin Anatolie.
Așadar, luând în considerație cele expuse, instanța de apel a conchis de a
respinge, ca nefondat, apelul avocatului Anatolie Jereghi în numele inculpatului
Mișchin Anatolie și de a admite apelul declarat de către procuror, cu casarea parțială
a sentinței în partea cheltuielilor judiciare și cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit
modului stabilit pentru prima instanță.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Jereghi Anatolie în numele inculpatului prin care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct.
6), 8) și 12) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea
înaintată.
În susținerea celor solicitate, apărarea indică alegații similare celor invocate în
cererea de apel, exprimându-și dezacordul cu probele administrate în respectiva
cauză penală.
11
De asemenea, recurentul susține că instanța de apel nu a ținut cont de
prevederile art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală și a pronunțat o decizie bazată
doar pe presupuneri, fără a da citire în ședința de judecată a probelor administrate
în această cauză penală.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu
materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul
penal conchide că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs
este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că
este vădit neîntemeiat.
Colegiul penal remarcă că din textul recursului declarat de către avocatul
Jereghi Anatolie în numele inculpatului, reiese că apărătorul face referire la
temeiurile de declarare a recursului prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) și 12) Cod
de procedură penală, și anume: o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului
pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când hotărârea
atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și instanța a admis o eroare gravă
de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii și faptei
săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.
Însă, în raport cu textul hotărârii contestate, se relevă că instanța de apel și-a
motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de
procedură penală, astfel, decizia cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus,
la caz, la menținerea sentinței de condamnare a inculpatului, fiindu-i stabilită o
pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise.
Prin urmare, în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală,
instanța de apel, judecând apelul, a verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate
pe baza probelor examinate de prima instanță, celor recercetate în cadrul ședinței
instanței de apel, ajungând la concluzia că sentința atacată este una legală și corectă.
Conținutul probelor și valoarea lor probatorie este analizată în textul hotărârii
judecătorești atacate (a se vedea punctul 4.1. din prezenta decizie).
Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe nu s-au
stabilit de către instanța de recurs.
Cu referire la cele invocate de către recurent privitor la chestiunea de apreciere
eronată a probelor, menționând-se că instanța de apel nu și-a motivat corespunzător
decizia adoptată, dând o apreciere unilaterală probelor cercetate, în consecință,
ajungând pripit la concluzia de condamnare inculpatului, instanța de recurs reține
următoarele.
12
Verificând materialele dosarului, în raport cu criticele invocate, Colegiul penal
conchide asupra faptului că, acestea sunt vădit neîntemeiate și reiterează că,
procedura de apreciere a probelor, ține de starea de fapt a cauzei, iar stabilirea
acesteia este de competența instanței de fond.
Prin urmare, în lumina jurisprudenței constante a Colegiului penal al Curții
Supreme de Justiție, se reține că regula generală desprinsă din dispozițiile art. 427
alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că la etapa de judecare a recursului
ordinar instanța de recurs verifică erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel, în baza temeiurilor stipulate expres de norma respectivă, dar nu apreciază sau
face o reapreciere a stării de fapt reținute în speță.
Cu referire la alegațiile apărării precum că, instanța de apel la judecarea
apelului declarat nu și-a motivat soluția corespunzător, Colegiul penal menționează
că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor
dosarului, care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor de
amănunt, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de
vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a
hotărârii penale, așa cum s-a procedat, de altfel, în respectiva cauză.
Investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării
judecătorești, a expus situația de fapt reținută și a concluzionat corect că aceasta se
circumscrie încadrării juridice menționate în rechizitoriu.
În continuare, din textul recursului declarat, Colegiul penal constată că,
recurentul invocă, la caz, faptul că nu sunt probe care ar confirma prezența în
acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii ce i se impută că ar fi comis-o,
indicând de asemenea, că instanța de apel a încălcat prevederile art. 415 alin. (21) Cod
de procedură penală.
Așadar, Colegiul penal reamintește că potrivit normei procedurale indicate de
către apărarea, și anume, art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală, se stabilește
procedura de judecare a apelului declarat împotriva sentinței de achitare, prin care
instanța de apel nu este în drept să pronunțe o hotărâre de condamnare fără audierea
învinuitului prezent, precum și a martorilor acuzării solicitați de părți, iar martorii
acuzării se audiază din nou în cazul în care declarațiile lor constituie o mărturie
acuzatorie, susceptibilă să întemeieze într-un mod substanțial condamnarea
inculpatului.
În aceste circumstanțe, Colegiul penal găsește alegațiile apărării nefondate și
care nu au legătură cauzală cu speța în cauză, or, instanța de apel a menținut sentința
în partea condamnării inculpatului.
Subsecvent, instanța de recurs ordinar relevă că, argumentele recurentului
invocate în recurs, referitor la nevinovăția inculpatului au fost obiect de examinare a
13
cererii de apel în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat
minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului, pe care
Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CtEDO (a se vedea hotărârea Albert
vs România din 16.02.2010).
De asemenea, Colegiul penal respinge ca fiind nefondate alegațiile apărării
precum că instanța nu intrat în esența problemei în cauza respectivă și nu a ținut cont
de fapt că raportul de expertiză în respectiva cauză penală nu oferă răspunsuri clare
la întrebările acestora, or, a preluat probele cercetate în prima instanță și nu a audiat
din nou toți martorii.
În acest caz, Colegiul penal reamintește rolul pasiv în procesul de judecată a
instanței de judecată, sub aspectul rolului diriguitor al instanței judecătorești în
proces, adică rol diriguitor în organizarea și desfășurarea procesului, ale cărui limite
și al cărui conținut sunt stabilite de legislația națională. Instanța judecătorească
explică participanților la proces drepturile și obligațiile lor procesuale, preîntâmpină
asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau neexercitarea actului
procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la solicitarea părților
și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie la adoptarea
unei hotărâri legale și întemeiate, conduce dezbaterile judiciare, pune în discuția
părților și altor participanți la proces orice împrejurare de fapt sau de drept.
Totodată, Colegiul penal reține că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură
penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în
favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.
De asemenea, în jurisprudența sa, atât Comisia, cât și Curtea Europeană au
stabilit că revine, în primul rând, jurisdicțiilor naționale să aprecieze elementele de
probă pe care le administrează într-un proces și pertinența celor pe care acuzatul ar
vrea să le mai producă, în special cu privire la numărul de martori propuși de el.
Articolul 6 parag. 3 lit. d) din Convenția Europeană nu recunoaște acuzatului un
drept nelimitat de a obține convocarea de martori în fața instanței de judecată (a se
vedea cauza Remer vs. Germania, nr. 25096/94 din 06 septembrie 1995, cauza Honsik v.
Austria, nr. 25062/94 din 18 octombrie 1995). Sub această rezervă, textul lasă
autorităților naționale competente facultatea de a aprecia pertinența unei „oferte de
probă” făcute de acuzat, în măsura compatibilității ei cu noțiunea de „proces echitabil”.
Cu referire la temeiului de casare prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de
procedură penală, invocat în cererea de recurs de către avocatul Jereghi Anatolie,
Colegiul penal evidențiază că temeiul dat se invocă numai în cazul când faptei
săvârșite i s-a dat o altă încadrare juridică greșită, iar în cazul supus judecării
avocatul recurent invocă dezacordul cu aprecierea probelor, solicitând achitarea
inculpatului.
14
Totodată, Colegiul penal reiterează că, criticile formulate de recurent enunțate
la pct. 5. au fost obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de apel, care le-a
dat o motivare corespunzătoare, argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie
la pct. 4.1., soluție, pe care instanța de recurs o însușește pe deplin, or, materialul
probator al cauzei penale dovedește incontestabil legalitatea temeiurilor de fapt și de
drept care au adus la pronunțarea hotărârii recurate.
În concluzie, Colegiul penal menționează că nu se constată prezența erorilor
de drept ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate, deoarece soluția
adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată.
Prin urmare, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către recurent
prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 16) și 12) Cod de procedură penală, nu s-au
confirmat în cauza dată, iar decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune
soluția inadmisibilității recursului ordinar declarat de către Jereghi Anatolie în
numele inculpatului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Jereghi Anatolie
în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel
Chișinău din 14 septembrie 2021, în cauza penală în privința lui Mișchin Anatolie
XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 12 aprilie 2022.
Președinte: Nadejda Toma
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
15