1ra-715/2022 — art. 145 alin. 2 lit. e, j CP

1ra-715/2022 — art. 145 alin. 2 lit. e, j CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-715/2022

1-20040810-01-1ra-13052022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Nadejda Toma,

Judecători Iurie Diaconu, Victor Boico,

a examinat, în camera de consiliu, fără citarea părților, admisibilitatea în

principiu a recursului ordinar, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel

Chișinău din 25 ianuarie 2022, declarat de avocatul Kebeș Alexei, în numele

inculpatului

Șișchin Anatolii XXXXXX.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 27.03.2020 - 02.03.2021,

instanța de apel: 19.05.2021 - 25.01.2022,

instanța de recurs: 13.05.2022 - 29.06.2022.

Asupra recursului menționat, Colegiul Penal,

c o n s t a t ă:

fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal la 17 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite

prin sentințele Judecătoriei Drochia 22.11.2019, Judecătoriei Bălți din 23.01.2020 și

Judecătoriei Ungheni din 26.02.2020, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 21 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 02.03.2021, cu

includerea perioadei arestării preventive de la 08.12.2019 până la 03.02.2020 și

durata pedepsei executate parțial în baza sentințelor Judecătoriei Drochia

22.11.2019, Judecătoriei Bălți din 23.01.2020 și Judecătoriei Ungheni din

26.02.2020.

De la inculpat s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă

de 68.260 lei.

1

cuprins între orele 01.00-04.00, inculpatul Șișchin Anatolii Stepan, având scopul

lipsirii intenționate de viață a persoanei, în timp ce se afla în casa lui Ciornei

Feodosia Fiodor, a.n. XXXXXXX , din XXXXXXX XXXXXX, profitând de starea

de neputință evidentă a ultimei care se datorează vârstei înaintate, i-a aplicat acesteia

mai multe lovituri în regiunea capului cu un obiect nedeterminat, cauzându-i,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201924C0191 din 28.01.2020,

traumă cranio-cerebrală deschisă sub formă de hemoragii în țesuturile moi ale

regiunii fronto-parietale pe dreapta, parieto-temporale pe dreapta și ale regiunii

occipitale pe dreapta și centru, fracturi ale oaselor bolții și bazei craniului, hematom

subdural al regiunii frontale pe stânga cu trecere pe baza craniului, hemoragii

subarahnoidaledifuze, edem cerebral pronunțat, contuzii cerebrale hemoragice, care

au cauzat decesul victimei.

Instanța a reținut că inculpatul nu și-a recunoscut vina și a declarat că nu

cunoaște partea vătămată, nu poate explica urmele de sânge ale victimei pe ghetele

albe, pe care le-a ales din garaj după mărimea sa și le-a încălțat, fiindu-i date de Buca

A., nu cunoaște cum au ajuns produsele găsite acasă la Buca A.

Totodată, vina acestuia a fost dovedită integral prin probele administrate.

Astfel, potrivit raportului de expertiză judiciară genetică nr. 202005O0055 din

18.03.2020, pentru efectuarea expertizei au fost prezentate: 1. Scurtă (ridicată de la

Șișchin Anatolii) - din țesătură impermeabilă de culoare roșie, cu dungi albe și negre,

se încheie dinainte pe fermoar din masă plastică de culoare roșie, cu buzunare

dinainte, lateral, jos, și unul din stânga la piept ce se încheie pe fermoar analogic.

Partea de dinăuntru cu țesătură flaușată de culoare neagră, cu 2 buzunar lateral jos

ce se încheie pe fermoar din masă plastică neagră. Purtată, murdară; 2, 3 Adidași

(ridicați de la Șișchin A.) - ecopiele albă, cu câte 6 dungi de culoare sură, se încheie

pe șireturi din țesătură de culoare albă, înăuntru tapetate cu țesătură sintetică de

culoare sură, pe talpă și pe limba cu inscripția „Adidas”... Purtați, foarte murdari.

Adidasul drept - pete de la stropi cu dimensiunile de la punct până la 0,1x0,1 cm.

Adidasul stâng - pete de la stropi cu dimensiunile de la punct până 1 0,1x0,1 cm.; 4.

Maletă (ridicată de la Șișchin Anatolii) - coton albastru, cu mânicile lungi, pe

eticheta „Emporio Arman XXL” Dinainte, pe față 7 cm. de la marginea gulerului și

14 cm. cusătura lateral dreaptă, pe un sector 4x5 cm., pete brune de la stropi (m/ob.

6) 5. Sac (ridicat de la Buca O.) - țesut din fibre din polipropilenă de culoare albă,

murdar, folosit, deteriorat. În spălăturile de pe gheata dreaptă a fost depistat sânge

cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea

acestui sânge a fost obținut profil genetic complet, ce aparține unei persoane de sex

feminin. Profilul genetic obținut este identic cu profilul genetic al cadavrului

Ciornei. În spălăturile de pe gheata stângă a fost depistat sânge cu concentrația

suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost

obținut profil genetic incomplet pe 5 loci, ce aparțin unei persoane de sex feminin.

Profilul genetic obținut coincide cu profilul genetic al cadavrului Ciornei F. În

fragmentele din petele examinate de pe maletă, sac, a fost depistat sânge cu

concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea

sângelui din aceste pete de pe maletă, sac, au fost obținute profile genetice complete

identice între ele, ce aparțin unei persoane de sex masculin, pe 24 loci din cei 24

2

markeri STR analizați, ce aparțin persoanei de sexul genetic masculin, identice cu

profilul genetic al lui Șișchin A.

Totodată, martorii audiați în ședința de judecată, precum și inculpatul Șișchin

Anatolii, au declarat despre scurta roșietică și încălțămintea de culoare deschisă,

albă, în care era îmbrăcat și încălțată persoana care au văzut-o în sat și anume, în

seara săvârșirii crimei, soldată cu decesul părții vătămate.

Deci, versiunea inculpatului că nu știe cum au apărut pete de sânge a victimei

pe încălțămintea sportivă în care era încălțat, este neîntemeiată, or, acesta a declarat

că venind la Buca Oleg în ospeție, bocancii lui se descususe la o parte și era încălțat

în șlapi, iar Buca Oleg i-a dat o pereche de încălțăminte din garajul său, care a fost

aleasă personal de către el după mărimea sa.

Conform raportului de expertiză judiciară biologică nr. 201905O0412 din

10.01.2020, pe scurta, adidașii, maleta, ridicate la data de 08.12.2019, în cadrul

procesului-verbal de ridicare de la Șișchin A., pe trei basmale pentru cap, pentru

femei, pe fața de pernă, ridicate în cadrul cercetării la fața locului, pe sacul ridicat

din gospodăria lui Buca O., în conținutul subunghial de la ambele mâini ale victimei

Ciornei F., au fost depistate urme de sânge de origine umană, care au putut proveni

de la orișicare persoană, ce are grupa sanguină Oalfa, beta/O(I), inclusiv victima

Ciornei Feodosia, învinuitul Șișchin Anatolii.

A fost constatat și faptul că de la domiciliul lui Buca O. au fost ridicate

produse alimentare, care, potrivit declaraților martorilor Buca O., Buca A. și

Duminică V., nu le aveau în casă, dar au apărut în dimineața când au aflat că Ciornei

Feodosia a fost omorâtă, precum și păsările, care au fost găsite de către Buca O. în

saraiul său (cucoșul a fost tăiat și pregătită mâncare, iar găinile au fost eliberate din

sarai și s-au întors la casa părții vătămate).

Iar martorul Grosu L. a confirmat lista produselor alimentare procurate de

către partea vătămată de la magazinul ei.

Însă, nu a fost demonstrată circumstanța agravantă „cu deosebită cruzime” or,

cruzimea deosebită demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei

suferințe - de ordin fizic sau psihic - care sunt intense, inutile și prelungite în timp.

Cruzimea este inerentă oricărui omor, deoarece în momentul omorului, victima

simte dureri fizice și morale. Totuși, omorul săvârșit cu deosebită cruzime presupune

o intensitate mult mai mare a acestor dureri, întrucât făptuitorul nu se mulțumește să

curme viața victimei. El îi prelungește agonia, torturând-o, maltratând-o, molestând-

o. Nu are importanță dacă deosebita cruzime a constituit singura cauză a decesului,

este necesar ca deosebita cruzime să fi fost exercitată până la consumarea omorului.

Prin urmare, această agravantă a fost exclusă din învinuirea incriminată

inculpatului, deoarece acesta nu i-a cauzat victimei suferințe de ordin fizic sau

psihic, intense, inutile și prelungite în timp, până la consumarea omorului.

Astfel, vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin.

(2) lit. e) Cod penal, ca omorul unei persoane, profitând de starea de neputință

cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate, a fost dovedită

integral, prin probele administrate, apreciate în conformitate cu prevederile art. 101

Cod de procedură penală, conform propriei convingeri, formate în urma examinării

lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege.

3

La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod

penal, că inculpatul a comis o infracțiune excepțional de gravă, anterior a mai fost

condamnat prin sentința Judecătoriei Ungheni din 26.11.2010 în baza art. 186 alin.

(2) lit. c) și d) Cod penal, la 2 ani închisoare; prin sentința Judecătoriei Ungheni din

11.12.2013 în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - 1 an și 6 luni închisoare;

prin sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din 26.03.2014 în baza art. 186 alin. (2) lit. c)

Cod penal - 2 ani închisoare; prin sentința Judecătoriei Ungheni din 17.12.2015 în

baza art. 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. d), 84 Cod penal - 3 ani închisoare;

prin sentința Judecătoriei Ungheni din 26.06.2019 în baza art. 33 alin. (3), 186 alin.

(2) lit. c) și d), 186 alin. (2) lit. d) și 186 alin. (2) lit. c) și d), 84 Cod penal - 3 ani

închisoare; prin sentința Judecătoriei Bălți din 23.01.2020 în baza art. 186 alin. (2)

lit. c), 186 alin. (2) lit. c), 186 alin. (2) lit. c) și d), 84 Codul penal - 3 ani închisoare

pe un termen de 3 ani; prin sentința Judecătoriei Ungheni din 26.02.2020 în baza art.

186 alin. (2) lit. d), 84 alin. (4) Cod penal - 5 ani închisoare.

Instanța a statuat că, potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, conform prevederilor

alin.(1)-(3) se stabilește pedeapsa și în cazul în care, după pronunțarea sentinței, se

constată că persoana condamnată este vinovată și de comiterea unei alte infracțiuni

săvârșite înainte de pronunțarea sentinței în prima cauză. În acest caz, în termenul

pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parțial, în baza primei

sentințe.

Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei și din sancțiunea prevăzută de

infracțiunea comisă, care se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu

detențiune pe viață și, aplicând prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, inculpatului

urmează a-i fi stabilită pedeapsa cu închisoare, care va fi una legală, echitabilă și

proporțională faptei comise, va aduce la atingerea scopului pedepsei penale de

restabilire a echității sociale, de corectare și reeducare a condamnatului.

solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpatul să-i fie condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. e), j), 84 alin. (4) Cod penal

la 25 de ani închisoare.

Apelantul a invocat că omorul părții vătămate a survenit în urma traumei

cranio-cerebrale deschisă sub formă de hemoragii în țesuturile moi ale regiunii

fronto-parietale pe dreapta, parieto-temporale pe dreapta și ale regiunii occipitale pe

dreapta și centru, fracturi ale oaselor bolții și bazei craniului, hematom subdural al

regiunii frontale pe stânga cu trecere pe baza craniului, hemoragii subarahnoidale

difuze, edem cerebral pronunțat, contuzii cerebrale hemoragice, care au putut

surveni în urma mai multor lovituri cu un obiect dur contondent și tăietor-despicător,

care putea fi muchia și lama unui topor.

Totodată, noțiunea de cruzime deosebită trebuie analizată în două accepțiuni:

1) cruzimea ca trăsătură a persoanei; 2) cruzimea ca trăsătură a faptei. Noțiunea de

cruzime ca trăsătură a persoanei corespunde noțiunii de agresivitate. Mai precis,

cruzimea ca trăsătură a persoanei este acea formă a agresivității negative, care

implică nu doar existența unor tendințe destructive în sfera relațiilor de tip „subiect-

obiect’, dar și predispoziția și predilecția de aplicare a procedeelor violentele în

vederea realizării scopurilor sale. Cruzimea ca trăsătură a faptei trebuie privită drept

cauzare intenționată a unor dureri și suferințe intense altei persoane.

4

Astfel, în ipoteza omorului săvârșit cu deosebită cruzime, este necesar a se lua

în considerare ambele accepțiuni. Or, construind componența de omor săvârșit cu

deosebită cruzime și punând-o în dependență de maniera de săvârșire a infracțiunii,

legiuitorul a dorit să evidențieze nu doar pericolul social sporit al faptei comise, dar

și periculozitatea socială sporită a făptuitorului, care intenționează să lipsească

victima de viață.

Cu referire la motivația săvârșirii omorului cu deosebită cruzime, literatura de

specialitate menționează și cruzimea impulsivă (adică, cea care presupune o reacție

nemijlocită în raport cu situația legată de irascibilitatea emoțională). Cruzimea de

acest tip apare situativ și, într-o măsură considerabilă, este condiționată de

perceperea subiectivă de către făptuitor a faptelor și evenimentelor. În astfel de

cazuri, făptuitorul denotă un risc sporit de comportare agresivă chiar și în legătură

cu pretexte obiectiv nesemnificative, comportare care, în condițiile unei

contrareacții din partea victimei, se transformă în cruzime impulsivă.

O altă metodă care demonstrează manifestarea cruzimii deosebite la

săvârșirea omorului reprezintă cauzarea unor plăgi multiple (când există probe

suficiente care dovedesc intenția de a comite omorul cu deosebită cruzime).

În cadrul expertizei medico-legale, s-a stabilit că, asupra capului părții

vătămate au fost efectuate patru lovituri, dintre care două cu muchia toporului și

altele două cu lama toporului, astfel, modul de comitere a omorului, precum și

impulsivitatea cu care a operat făptuitorul, denotă existența circumstanței agravante

- deosebita cruzime la comiterea omorului.

Faptul creării de către făptuitor a unor condiții care insuflă victimei

inevitabilitatea de a se supune suferințelor, și implicit, violenței fizice, la fel,

urmează a fi calificată ca cruzime deosebită, astfel, accentuează că înfățișarea

făptuitorului la domiciliul victimei, care era o persoană în etate, în perioada de

noapte (omorul a fost comis în intervalul orelor 01.00-04.00), având asupra sa un

obiect despicător, posibil topor, insuflă victimei suficiente temeri care ar genera

suferințe psihice puternice, conștientizând inevitabilitatea supunerii unor agresiuni

fizice.

Prin urmare, la calificarea faptei și la aplicarea pedepsei, instanța de fond urma

să țină cont de toate circumstanțele cauzei și să califice fapta conform art. 145 alin.

(2) lit. e) și j) Cod penal, ca omorul intenționat, adică, omorul unei persoane, săvârșit

profitând de starea de neputință evidentă a victimei, care se datorează vârstei

înaintate, cu deosebită cruzime.

3.1. A declarat apel și avocatul Crudu Gheorghe, solicitând casarea sentinței

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să achitat.

Apelantul a indicat că inculpatul a pledat nevinovat, declarând că la

08.12.2019 nu a fost în casa părții vătămate, nu a omorât-o pe aceasta și nici nu

cunoaște cine a omorât victima.

La momentul reținerii, era încălțat în adidașii dăruiți de Buca Adrian la

09.12.2019, orele 11.00 și nu cunoaște cum au ajuns petele de sânge provenite de la

victimă pe încălțămintea pe care o purta la momentul reținerii. Adidașii i-a încălțat

prima dată la 09.12.2019, orele 11.00, când a fost alungat de către Buca Adrian din

gospodăria lui.

5

Totodată, a fost înaintat un demers privind examinarea încălțămintei și sacului

din fibre de peliculă cu câteva picături de sânge provenite de la inculpat în prezența

acestuia și instanța a satisfăcut demersul, apoi l-a respins neîntemeiat, fiind

imposibil de a constata când și în ce împrejurări au fost lăsate urmele de sânge ce

aparțineau victimei pe încălțămintea ridicată de la inculpat, cine a purtat această

încălțăminte până pe 09.12.2019, orele 11.00 și în ce împrejurări au fost lăsate

urmele de sânge de inculpat pe sacul din polietilenă, prin ce s-a încălcat art. 314 Cod

de procedură penală.

Potrivit declarațiilor contradictorii ale martorilor Buca Oleg, Buca Adrian,

Duminică Victoria, care sunt cointeresați pe acest dosar, a fost stabilit că sacul din

fibre de peliculă de culoare albă, o lanternă de culoare albă combinată cu negru, 2

sticle goale cu volum 0.245 l. cu inscripția „Ardei iute”, două borcane cu roșii, două

sticle cu ulei, 7 pachete cu cafea și altă produse alimentare, ridicate din gospodăria

lui Buca Oleg, aparțin părții vătămate și au fost sustrase din gospodăria ei.

Or, urmează a fi respinse declarațiile acestor martori, deoarece toți sunt rude

apropiate, iar inculpatul l-a învinuit pe Buca Adrian că a omorât partea vătămată, iar

declarațiile lor nu au fost confirmate prin alte probe.

Din motive necunoscute nu a fost ordonată o expertiza tehnico-criminalistică

dactiloscopică pentru depistarea amprentelor lăsate pe cele 2 lacăte și pe toporul

ridicat din gospodăria victimei.

Sunt irelevante și declarațiile martorului Grosu Lucheria că partea vătămată

anterior a procurat din magazinul ei cafea, ulei și alcool, însă nu poate confirma cu

certitudine dacă produsele alimentare depistate în casa lui Buca Oleg au fost

procurate anume de la ea, deoarece puteau fi procurate și din alt magazin.

La baza sentinței, instanța a pus și declarațiile contradictorii ale martorului

Gorincioi Veaceslav, că nu cunoaște persoana ce a fugit din casă victimei, că

persoana era îmbrăcată în pantaloni cafenii și scurtă roșie. Martorul a relatat și faptul

că victima se plângea mereu pe vecinii Buca, că-i furau lemnele pentru foc,

împrejurări ce au fost ignorate de instanța de fond.

Martorul Suman Vasile a declarat că a văzut un bărbat la 50-60 m., ieșind din

grădina victimei în pantaloni albi și scurtă cafenie - roșie. Fiind audiat în cadrul

anchetei prealabile anchetatorul nu a citit procesul-verbal, deoarece nu avea

ochelarii.

Martorul Duminică Victoria a indicat că inculpatul și concubinul ei Bucă

Adrian, la 09.12.2019, pe la orele 10.00 - 11.00 s-au certat, însă nu cunoaște motivul.

Inculpatul era îmbrăcat în blugi albaștri și o scurtă de culoare deschisă.

Însă, ridică dubii faptul că acești trei martori nu pot spune cum au evaluat

evenimentele la 08-09.12.2019, iar la momentul cercetării lor la poliție își aminteau

mai bine.

Mai mult, în ședința de judecată martorul Buca Adrian a relatat că inculpatul

la 09.12.2019, ora 11.00, l-a învinuit de omorul părții vătămate, motiv pentru care l-

a alungat din gospodăria sa. În trecut a fost lovit cu un topor în cap, este bolnav

psihic și a refuzat să relateze amănunțit, cum au decurs evenimentele la 08-

09.12.2019.

Or, instanța de fond nu a reținut declarațiile martorului Buca Adrian și nu a

stabilit de ce inculpatul l-a învinuit pe acesta că a omorât victima, ce constituie

6

împrejurări importante pentru stabilirea adevărului, deoarece familia Buca este

vecină cu partea vătămată, iar Buca Adrian anterior a fost condamnat și avea

antecedente penale nestinse.

Anume Buca Adrian i-a spus lui Gorincioi Veaceslav, Duminică Victoria și

altor persoane la 09.12.2019, până la venirea poliției, că victima este moartă în casă,

urmând a fi apreciate critic declarațiile acestui martor.

Cu toate că la 09.12.2019, la fața locului a fost fiul matur al lui Gorincioi

Veaceslav și soția lui Suman Vasile, care puteau elucida evenimentele ce au avut loc

în gospodăria victimei și înlătura contradicțiile dintre declarațiile lui Gorincioi

Veaceslav și ale lui Suman Vasile, acești martori nu fost audiați.

Astfel, probe obiective ce ar dovedit vinovăția inculpatului, în comiterea

infracțiunii imputate nu au fost prezentate.

3.2. Inculpatul, la fel, a declarat apel, solicitând reexaminarea cauzei.

Apelantul a indicat că nu este de acord cu expertiza repetată și cu pedeapsa

aplicată, cu închisoare.

2022, apelurile avocatului și inculpatului au fost respinse, ca nefondate, apelul

procurorului a fost admis, casată sentința, și pronunțată o nouă hotărâre.

Șișchin Anatolii a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal

la 18 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite

prin sentințele Judecătoriei Drochia 22.11.2019, Judecătoriei Bălți din 23.01.2020 și

Judecătoriei Ungheni din 26.02.2020, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 22 ani

închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 25.01.2022, cu

includerea perioadei arestării preventive de la 08.12.2019 până la 25.01.2022.

În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de apel a reținut că, potrivit rechizitoriului, inculpatului i s-a

incriminat comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal,

însă instanța de fond incorect a reținut situația de fapt și de drept și eronat a ajuns la

concluzia condamnării acestuia în baza art. art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal

excluzând calificativul cu „o deosebită cruzime”.

Cu toate că instanța de fond și-a argumentat poziția adoptată, din punct de

vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei și a prevederilor legale,

acceptând și ordonanța procurorului privind modificarea învinuirii în privința

inculpatului în ședința de judecată, a omis reținerea în acțiunile acestuia noua

învinuire, constatând în sentință învinuirea formulată prin rechizitoriu, cât și pripit a

ajuns la concluzia că, inculpatul nu a acționat „cu o deosebită cruzime”.

Astfel, instanța de apel a constatat că, la 08 decembrie 2019, în intervalul de

timp cuprins între orele 01.00 - 04.00, inculpatul Șișchin Anatolii, având scopul

lipsirii intenționate de viață a persoanei, în timp ce se afla în casa Ciornei Feodosia,

a.n. XXXXXXX , din XXXXXXX XXXXXX, profitând de starea de neputință

evidentă a ultimei care se datorează vârstei înaintate, cu deosebită cruzime i-a aplicat

acesteia mai multe lovituri în regiunea capului cu un obiect nedeterminat, cauzându-

i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201924C0191 din 28.01.2020,

traumă cranio-cerebrală deschisă sub formă de hemoragii în țesuturile moi ale

regiunii fronto-parietale pe dreapta, parieto-temporale pe dreapta și ale regiunii

7

occipitale pe dreapta și centru, fracturi ale oaselor bolții și bazei craniului, hematom

subdural al regiunii frontale pe stânga cu trecere pe baza craniului, hemoragii

subarahnoidale difuze, edem cerebral pronunțat, contuzii cerebrale hemoragice, care

au cauzat decesul victimei.

Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod

penal, ca omorul unei persoane, săvârșit profitând de starea de neputință evidentă a

victimei, care se datorează vârstei înaintate, cu o deosebită cruzime

Cu toate că inculpatul nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii

imputate, aceasta se confirmă prin probe administrate, inclusiv:

declarațiile martorului Gorincioi Veaceslav că nu cunoaște inculpatul, iar

partea vătămată a fost mătușa lui. A auzit un zgomot puternic de ruptură de lacăt de

la ușă și i-a spus soției că se duce să vadă ce face ea acolo. De la poartă a văzut că

ușa casei era deschisă. În acel timp a venit fiul său, Gorincioi Mihai, și i-a spus să

nu intre. A aprins lumina la telefon, încercând să înțeleagă ce zgomot se auzea în

casă. S-a aprins lumina în casa cea mare, apoi s-a stins, a auzit cum cineva a fugit

din casă. A văzut un bărbat într-o jacheta roșietică, pantaloni cafenii-gălbui, care a

fugit prin grădină și a dispărut, nu a observat dacă avea ceva pe cap, cu ce era încălțat

și nu l-a văzut la față. El a sunat la 112, au venit colaboratorii de poliție. La telefon

le-a spus cu ce era îmbrăcată persoana, apoi polițiștii, venind în sat, au întâlnit

persoana descrisă de el, care era împreună cu o femeie și s-au întors la fața locului.

Polițiștii au intrat în casă și au depistat cadavrul lui Ciornei Feodosia. A auzit o ceartă

în ograda familiei Buca, însă nu știe cine se certa, nu i-a văzut și nu cunoaște motivul

cerții. Careva cuvinte clare nu a auzit, deoarece era gălăgie. Însă cu o zi înainte, a

văzut în ogradă la Buca Adrian o persoană în jachetă roșie și pantaloni gălbui. În

timpul cerții nu a auzit vorbă despre Ciornei Feodora, însă, după ceartă, în aceeași

zi, a ieșit Buca Adrian în drum și a spus că un oaspete de-al lui i-a spus că partea

vătămată este moartă în casă. Zgomotul la casa mătușii sale l-a auzit după cearta la

familia Buca, adică după ce a auzit că ,,Baba este moartă în casă”. Cearta a fost pe

la amiază, el nu era acasă, dar cunoaște din spusele soției Gorincioi Maria. De cearta

care era la Buca Adrian a auzit personal, fiindcă era acasă, în ogradă, însă de la soție

cunoaște că se auzea gălăgie. Când a ieșit Buca Adrian în drum și a spus că persoană

care a fost la el a spus că ,,baba este moartă în casă” era prezentă și soția sa;

declarațiile martorului Suman Vasile că, auzind zgomot, Gorincioi Maria i-a

spus soțului Gorincioi Veaceslav să vadă ce se întâmplă cu partea vătămată. Acesta

și s-a dus la casa lui Ciornei Feodosia, iar el a rămas la fântână. Din nou s-a auzit un

zgomot de uși și pași fugind. A auzit foșnet în grădina lui Ciornei Feodosia și a lui

Buca și a mers să vadă dacă iese cineva din grădina părții vătămate. A apărut pe

drum un om, mergea la deal și se uita în urmă, apoi a cotit după colțul grădinilor și

nu l-a mai văzut. Bărbatul era îmbrăcat în pantaloni gălbui, iar scurta era roșie sau

cafenie. Nu a observat în ce era încălțată persoana, posibil în încălțăminte de culoare

deschisă. Gorincioi Veaceslav a plecat la casa lui Ciornei Feodosia, nu s-a întors să-

i spună ce a văzut, l-a auzit strigând în urma persoanei să nu fugă;

declarațiile martorului Buca Oleg că au servit vinul cu inculpatul, apoi a

adormit. Duminică, dimineața, pe la orele 05.00, inculpatul l-a trezit și i-a propus să

servească rachiu. În timp ce fiul lui Buca Adrian, nora Duminică Victoria și Svetlana,

concubina inculpatului dormeau, ei au consumat un litru de rachiu. L-a întrebat de

8

unde este sticla, inculpatul i-a spus că a împrumutat bani de la un om și a cumpărat

două sticle de rachiu. După ce au servit rachiul, s-a culcat înapoi. Nu cunoaște unde

a dormit inculpatul sâmbăta seara. Ziua, fiul său Buca Adrian, a văzut în sarai două

găini și a crezut că sunt ale vecinului Gorincioi Veaceslav. A deschis ușa la sarai și

le-a alungat afară din ogradă. Mai era și un cucoș, dar acela deja era tăiat. Seara, în

aceeași zi, lângă poarta vecinei Feodora erau 3-4 mașini de poliție, a fost chemat în

drum și întrebat dacă cunoaște ceva. După asta, au mers la poliție pentru a da

explicații. Colaboratorii de poliție au fost la el în casă și în bucătărie au găsit orez,

făină de porumb, două sticle de ulei rafinat, o lanternă albastră, două batoane feliate.

Polițiștii au fotografiat au luat amprentele și i-au luat cu ei la poliție. Apoi, au intrat

în garaj, toporul era de sânge și l-a întrebat de ce este în sânge, el a răspuns că nu

cunoaște. Ulterior, a aflat că o fost tăiat un cucoș cu toporul, care a fost luat la

expertiză. Nu cunoaște cine a adus și a tăiat cucoșul, fiindcă dormea. După ce a văzut

că găinile, eliberate din saraiul său, au mers spre poarta lui Ciornei Feodosia, a

presupus că cucoșul tăiat era, la fel, al acesteia. Inculpatul era îmbrăcat în hainele în

care a venit de la Bălți, nu avea haine de schimb. Era încălțat în încălțăminte sportivă

de culoare albă, o scurtă subțire de culoare deschisă, gălbuie;

declarațiile martorului Buca Adrian că a găsit în casă macaroane, un borcan

de roșii sau castraveți, două găini, bunuri ce nu aparțineau familiei sale și nu

cunoaște ale cui erau. Inculpatul i-a spus că aceste produse i le-a dat un prieten. A

fost tăiat un cucoș, pe care l-au mâncat, iar două găini le-a alungat din sarai, după ce

a aflat că nu sunt ale lor, fiind ale părții vătămate și care au fost recunoscute de

vecinii Gorincioi. A avut un conflict cu inculpatul din motivul produselor găsite în

casă și l-a alungat pe acesta și pe concubina lui. Nu cunoaște unde au plecat aceștia.

Gorincioi Veaceslav i-a spus că a auzit un zgomot la ușă, în ogradă la partea

vătămată. Tot acesta a chemat poliția, care i-a găsit pe drum pe Șișchin Anatolii și

pe concubina lui. Inculpatul l-a învinuit că el a omorât partea vătămată, fiindcă era

învelită în plapumă. Acesta era îmbrăcat în scurtă roșie, încălțat în adidași de culoare

albă, pantaloni de culoare deschisă;

declarațiile martorului Duminică Victoria că inculpatul este prieten și cumătru

cu concubinul ei Buca Adrian. Aceștia s-au certat, însă nu cunoaște motivul și Buca

Adrian i-a spus că l-a alungat pe acesta și pe concubina lui. Mai târziu inculpatul s-

a întors și le-a spus că partea vătămată e moartă în casă. Cunoaște că vecinul

Gorincioi Veaceslav a chemat poliția și l-au luat pe Șișchin Anatolii. După ceartă,

inculpatul s-a întors înapoi între orele 12.00-14.00 și atunci le-a spus că partea

vătămată este moartă. Cearta a început între Buca Adrian și inculpat, după ce s-au

trezit, în timp ce ea era în casă. Inculpatul era nervos în momentul când a spus că

partea vătămată este moartă, striga în mahala despre acest lucru. Nu l-au întrebat de

unde cunoaște și a crezut că e o glumă. Inculpatul era îmbrăcat în pantaloni jeans și

geacă de culoare deschisă;

declarațiile martorului Grosu Lucheria că Ciornei Feodosia a făcut

cumpărături la magazinul ei. Nu ține minte precis toate cumpărăturile, dar își

amintește că a luat o sticlă de 250, cafea și lapte condensat. Partea vătămată

întotdeauna cumpăra ulei rafinat din floarea soarelui, câte o pulpă de găină, orez,

făină de porumb și crupe de orz, o sticlă de rachiu cu ardei, dar nu mai mult de două,

a câte de 250 gr., franzele „Prietenia” feliată, uneori lua pâine rotundă de la Sculeni,

9

simplă. A cumpărat produsele și i-a spus că luni va primi pensia și-i va aduce datoria

de 10 lei, rămasă de la procurarea produselor. Luni dimineața în mahala se vorbea

că partea vătămată a fost omorâtă de țigani, niște persoane pe care nu le cunoaște și

care au venit în sat de vreo 6 ani. Luni sau marți, a venit la magazin Buca Oleg, l-a

întrebat cum au putut să omoare partea vătămată, acesta i-a spus că nu el a ucis-o, el

nu a fost acolo, dar cumătrul lui a omorât-o;

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 08.12.2019 cu planșe

fotografice, conform căruia a fost cercetat domiciliul lui Ciornei Feodosia, unde,

într-o odaie a casei de locuit, la podea, a fost depistat cadavrul victimei, culcat pe

spate, cu capul spre ușă, cu urme de moarte violentă. De la fața locului au fost

ridicate: într-un plic unghiile de la cadavru; două cuțite de bucătărie; trei basmale cu

pete de culoare brun roșietică asemănătoare cu sângele; o față de pernă de culoare

galbenă cu pete de culoare brun roșietică asemănătoare cu sângele; o scurtă din balon

cu dungi de culoare bordo; un halat de culoare neagră cu pete de culoare brun

roșietică asemănătoare cu sângele;

procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.12.2019 cu planșe

fotografice, prin care a fost cercetat domiciliul lui Ciornei Feodosia, și anume, curtea

casei și o construcție auxiliară, de la fața locului fiind ridicate un topor cu lungimea

cozii de 45 cm. și două lacăte cu urme de deteriorare;

procesul-verbal de ridicare examinare a obiectului din 08.12.2019, conform

căruia de la Buca Oleg au fost ridicate următoarele obiecte: un sac din fibre de

peliculă de culoare albă, pe care se observă pete de culoare brun-roșietică

asemănătoare cu sângele; un pachet cu mălai „Mălai Extra” cu masa de 900 gr., un

pachet cu griș „ORA” cu masa de 1 kg., un pachet cu orez „Krasnodar” cu masa de

900 gr., un pachet cu mazăre „Delcon” cu masa de 1 kg., două sticle cu ulei

„Brâncuța” a câte 1 l., două pâini „Cuptoraș”, șapte pachete cu cafea solubilă

„Петровская”, două borcane cu roșii verzi marinate cu volum a câte 700 gr., o

lanternă de culoare neagră combinat cu negru, o glugă de culoare roșie, două sticle

goale cu volum a câte 0,245 l. cu inscripția „Ardei iute”, o bărdiță din fier cu coadă

din lemn;

procesul-verbal de ridicare din 08.12.2019, conform căruia au fost ridicate de

la învinuitul Șișchin Anatolii: o pereche de adidași de culoare albă, mărimea 44, pe

suprafața cărora se observă substanță de culoare brun-roșietică, asemănătoare cu

sângele; o maletă de culoare albastră, la care, în regiunea mânicilor și pe partea din

față, se observă pete de culoare brun-roșietică asemănătoare cu sângele; o scurtă de

culoare roșie cu dungi albe și negre, la partea din spate a scurtei observându-se o

pată de culoare brun roșietică;

procesul-verbal de examinare a obiectului din 09.12.2019, conform căruia au

fost supuse examinării următoare obiecte ridicate de la învinuitul Șișchin Anatolii:

o pereche de adidași de culoare albă, mărimea 44, pe suprafața cărora se observă

substanță de culoare brun-roșietică, asemănătoare cu sângele; o maletă de culoare

albastră, la care în regiunea mânicilor și pe partea din față se observă pete de culoare

brun-roșietică asemănătoare cu sângele; o scurtă de culoare roșie cu dungi albe și

negre, la partea din spate a scurtei observându-se o pată de culoare brun roșietică;

10

procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a obiectului din 09.12.2019,

conform căruia martorul Donciuc Svetlana a recunoscut scurta de culoare roșie, cu

care învinuitul Șișchin Anatolie a fost îmbrăcat pe 08.12.2019;

raportul de expertiză medico-legală nr. 201924C0191 din 28.01.2020,

conform căruia moartea victimei Ciornei Feodosia a survenit în urma unei traume

cranio-cerebrală deschisă, sub formă de hemoragii în țesuturile moi ale regiunii

fronto-parietale pe dreapta, parieto-temporale pe dreapta și ale regiunii occipitale pe

dreapta și centru, fracturi ale oaselor bolții și bazei craniului, hematom subdural al

regiunii frontale pe stânga cu trecere pe baza craniului, hemoragii subarahnoidale

difuze, edem cerebral pronunțat, contuzii cerebrale hemoragice, care au putut

surveni în urma mai multor lovituri cu un obiect dur contondent și tăietor-despicător,

care putea fi muchia și lama unui topor, posibil în timpul și împrejurările indicate,

prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări grave

și au legătură cauzală direct cu decesul. Echimozele și excoriațiile de pe față au putut

surveni în urma loviturilor unor obiecte dure contondente, cu suprafața limitată,

posibil în timpul și circumstanțele indicate, nu condiționează dereglarea sănătății și

în baza acestui criteriu se califică ca vătămări neînsemnate. Luând în considerație

datele obiective, asupra capului au fost efectuate patru lovituri, dintre care două cu

muchia toporului și altele două cu lama toporului;

procesul-verbal de colectare a mostrelor din 30.12.2019, conform căruia de la

învinuitul Șișchin Anatolii au fost colectate mostre de sânge și salivă;

raportul de expertiză judiciară biologică nr. 201905O0412 din 10.01.2020,

potrivit căruia sângele recoltat de la victima Ciornei Feodosia și sângele învinuitului

Șișchin Anatolii se atribuie la una și aceeași grupă sanguină - Oalfa, beta(I). Pe

scurta, adidașii, maleta, ridicate la 08.12.2019, în cadrul procesului-verbal de

ridicare de la Șișchin Anatolii, pe trei basmale pentru cap, pentru femei, pe fața de

pernă, ridicate în cadrul cercetării la fața locului, pe sacul ridicat din gospodăria lui

Buca Oleg, în conținutul subunghial de la ambele mâini ale victimei Ciornei

Feodosia, au fost depistate urme de sânge de origine umană. La determinarea

apartenenței de grupă a sângelui a fost constatată antigena „H”, în unele pete și

aglutininele alfa, beta. Petele de sânge pe obiectele de cercetare au putut proveni de

la orice persoană cu grupa sanguină Oalfa, beta (I), inclusiv victima Ciornei

Feodosia, învinuitul Șișchin Anatolii. Factorul Roessus, în pete, în laborator nu se

determină. Pe bărdița ridicată de la Buca Oleg, au fost depistate pete de sânge de

pasăre. În pata de pe scurta lui Șișchin Anatolii, a fost depistat sânge. Apartenența

de specie a sângelui nu a fost posibil de stabilit din cauza cantității insuficiente. În

petele de pe această scurtă, sânge nu s-a depistat. Pe chiloții învinuitului Șișchin

Anatolii, pete asemănătoare cu cele de sânge, salivă, secret vaginal, spermă nu au

fost depistate. În conținutul subunghial, recoltate de la ambele mâini ale victimei

Ciornei Feodosia celule valabile pentru determinarea apartenenței de sex nu au fost

depistate. În frotiurile și tamponul cu conținut vaginal, recoltate de la victima Ciornei

Feodosia spermatozoizi nu s-au găsit;

raportul de expertiză judiciară genetică nr. 202005O0055 din 18.03.2020,

conform căruia din proba de referință (sânge uscat pe tifon), ce aparține cadavrului

victimei, s-a obținut un profil genetic complet. Din proba de referință (sânge uscat

pe tifon), ce aparține lui Șișchin Anatolii, s-a obținut un profil genetic complet. În

11

spălăturile de pe gheata dreaptă a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de

ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil

genetic complet, ce aparține unei persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut

este identic cu profilul genetic al cadavrului Ciornei Feodosia. În spălăturile de pe

gheata stângă a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru

analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic incomplet

pe 5 loci, ce aparțin unei persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut coincide

cu profilul genetic al cadavrului Ciornei Feodosia. În fragmentele din petele

examinate de pe maletă, sac, a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN

uman pentru analiză genetică. La genotiparea sângelui din aceste pete de pe maletă,

sac, au fost obținute profiluri genetice complete identice între ele, ce aparțin unei

persoane de sex masculin, pe 24 loci din cei 24 markeri STR analizați, ce aparțin

persoanei de sexul genetic masculin, identice cu profilul genetic al lui Șișchin

Anatolii. În fragmentele din pata examinată de pe scurtă, a fost depistat sânge cu

concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui

sânge a fost obținut profil genetic complet, ce aparține unei persoane de sex

masculin. Profilul genetic obținut aparține unei alte persoane de sex masculin și nu

aparține lui Șișchin Anatolii;

actul de corectare a greșelilor la raportul de expertiză judiciară nr.

201924C0191 din 28.01.2020, prin care a fost corectată greșeala comisă în data și

ora survenirii morții lui Ciornei Feodosia, corect fiind: „moartea a survenit între

orele 01-04 la data de 08.12.2019”.

Prin urmare, nu pot fi reținute afirmațiile apărării că instanța de fond a pus la

baza sentinței de condamnare declarațiile contradictorii ale martorilor Buca Oleg,

Buca Adrian și Duminica Victoria, fiind stabilit că vinovăția inculpatului a fost

dovedită inclusiv prin raportul de expertiză judiciară genetică nr. 202005O0055 din

18.03.2020, potrivit căruia au fost examinate scurta, adidașii, maleta, lucruri ridicate

de la acesta, sacul ridicat din domiciliul lui Buca Oleg, unde inculpatul se afla în

vizită, dar care nu aparține martorului Buca Oleg.

Potrivit raportul de expertiză „...În spălăturile de pe gheata dreaptă a fost

depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La

genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic complet, ce aparține unei

persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut este identic cu profilul genetic al

cadavrului Ciornei Feodosia. În spălăturile de pe gheata stângă a fost depistat sânge

cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea

acestui sânge a fost obținut profil genetic incomplet pe 5 loci, ce aparțin unei

persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut coincide cu profilul genetic al

cadavrului Ciornei Feodosia. În fragmentele din petele examinate de pe maletă, sac,

a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză

genetică. La genotiparea sângelui din aceste pete de pe maletă, sac, au fost obținute

profile genetice complete identice între ele, ce aparțin unei persoane de sex masculin,

pe 24 loci din cei 24 markeri STR analizați, ce aparțin persoanei de sexul genetic

masculin, identice cu profilul genetic al lui Șișchin Anatolii.”

Totodată, la domiciliul martorului Buca Oleg, unde la momentul comiterii

infracțiunii inculpatul se afla în ospeție, au fost depistate bunurile ce aparțineau

victimei și care, potrivit declaraților martorilor Buca Oleg, Buca Adrian și Duminică

12

Victoria, nu le aveau în casă, dar au apărut în dimineața când au aflat că partea

vătămată a fost omorâtă, precum și păsările găsite de Buca Oleg în saraiul său, și

care, fiind eliberate, s-au întors la casa victimei. Iar martorul Grosu Lucheria a

indicat produsele alimentare procurate de partea vătămată de la magazinul ei.

Mai mult, și inculpatul a declarat despre scurta roșietică și încălțămintea de

culoare deschisă, albă, în care era îmbrăcat și încălțată persoana care a văzut-o, iar

martorul Gorincioi Veaceslav că indicat că, „...A văzut un bărbat într-o jachetă roșietic,

pantaloni cafenii-gălbui, care a fugit prin grădină și a dispărut, nu a observat dacă avea ceva pe

cap, încălțat și nici la față nu l-a văzut...”, martorul Suman Vasile a declarat că, „... A auzit

foșnet în grădina lui Ciornei Feodosia și a lui Buca și s-a dus să vadă dacă iese cineva din grădină.

A mai stat puțin și a apărut pe drum un om, care mergea la deal și se uita în urmă, apoi a cotit

după colțul grădinilor și nu l-a mai văzut. Omul era îmbrăcat în pantaloni gălbui, dar scurta era

roșie sau cafenie. Nu a observat în ce era încălțată persoana, posibil încălțămintea era de culoare

deschisă...”

La fel, sunt irelevante alegațiile apărării că instanța de fond nu a argumentat

respingerea declarațiilor inculpatului, care nu a recunoscut vina și a declarat că nu

știe cine a omorât victima, apreciind declarațiile acestuia ca o metodă de apărare, or,

potrivit raportului de expertiză judiciară biologică nr. 201905O0412 din 10.01.2020,

pe scurta, adidașii, maleta, ridicate la data de 08.12.2019, în cadrul procesului-verbal

de ridicare de la Șișchin Anatolii, pe trei basmale pentru cap, pentru femei, pe fața

de pernă, ridicate în cadrul cercetării la fața locului, pe sacul ridicat din gospodăria

lui Buca Oleg, în conținutul subunghial de la ambele mâini ale victimei Ciornei

Feodosia, au fost depistate urme de sânge de origine umană, care au putut proveni

de la orișicare persoană, ce are grupa sanguină Oalfa, beta/O(I), inclusiv victima

Ciornei Feodosia și inculpatul Șișchin Anatolii.

Comiterea infracțiunii de inculpat a fost dovedită și prin depozițiile martorilor

Buca Oleg și Buca Adrian că inculpatul era îmbrăcat în hainele cu care a venit de la

Bălți, nu avea haine de schimb, avea încălțăminte sportivă de culoare albă, o scurtă

subțire de culoare roșie, pantaloni de culoare albă deschisă, iar Șișchin Anatolie a

relatat că poliția i-a luat din drum, cunoscând de la familia Buca că ei merg pe drum

și în ce haine este îmbrăcat. Potrivit procesului-verbal de prezentare spre

recunoaștere a obiectului din 09.12.2019, martorul Donciuc Svetlana a recunoscut

scurta de culoare roșie, cu care învinuitul Șișchin Anatolie a fost îmbrăcat la

08.12.2019.

Argumentele apărării că instanța de fond neîntemeiat a respins demersul de

examinare a încălțămintei și sacului din fibre de peliculă cu câteva picături de sânge

provenite de la inculpat în prezența ultimului, fiind imposibil de a constata când și

în ce împrejurări au fost lăsate urmele de sânge ce aparțineau victimei pe

încălțămintea ridicată de la inculpat, cine a purtat această încălțăminte până pe

09.12.2019, orele 11.00 și împrejurările în care au fost lăsate urmele de sânge de

inculpat pe sacul din polietilenă, sunt nefondate or, potrivit procesului-verbal al

ședinței de judecată din 03.07.2020, a fost admis demersul apărării, fiind obligat

procurorul să prezinte corpurile delicte solicitate pentru a fi cercetate în ședința de

judecată, însă, la această dată, din motivul depistării persoanelor infectate cu

COVID-19 în Penitenciarul nr. 13-Chișinău, inculpatul nu a fost escortat la

Judecătoria Ungheni.

13

Totodată, potrivit Legii nr. 69 „Cu privire la instituirea unor măsuri pe

perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative”

din 21.05.2020 în art. XXIII alin. (1) este reglementat că în scopul asigurării

măsurilor de prevenire a răspândirii infecției COVID-19 în instituțiile penitenciare,

pe perioada stării de urgență în sănătate publică declarate prin Hotărârea Comisiei

Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 10 din 15 mai 2020, examinarea

cauzelor penale, inclusiv a demersurilor privind emiterea și prelungirea mandatelor

de arestare, și a chestiunilor ce țin de executarea pedepselor în privința persoanelor

private de libertate se efectuează doar prin intermediul sistemului de teleconferință

sau în spațiile corespunzătoare la sediile instituțiilor penitenciare, fără a fi necesar

acordul persoanei private de libertate.

Însă, nu a fost posibilă petrecerea ședinței de judecată prin intermediul

teleconferinței, pe motiv că inculpatul a refuzat să se prezinte în sala de conferințe

din Penitenciarul nr. 13 pentru a participa la examinarea cauzei, iar corpurile delicte

solicitate au fost cercetate în lipsa acestuia, dar în prezența avocatului Crudu

Gheorghe, astfel că instanța nu i-a îngrădit dreptul de a fi prezent la cercetarea

probelor, argumentele în aceste sens urmând a fi respinse.

Conform art. 321 alin. (1), (2) pct. 2) Cod de procedură penală, judecarea

cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu

excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol. Judecarea cauzei în lipsa

inculpatului poate avea loc în cazul când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să

fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de

apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia. Or, instanța a avut

temei legal de a petrece ședința de judecată în lipsa inculpatului, care a refuzat să se

prezinte în ședința de judecată din 24.07.2020.

Pe lângă aceasta este nefondată poziția apărării, care pledează pentru

nevinovăția inculpatului pe motiv că instanța de fond nu a cercetat declarațiile

acestuia prin care îl învinovățește pe Buca Oleg de comiterea infracțiunii, că acesta

are antecedente penale, anterior fiind condamnat, deoarece inculpatul, la fel, are

antecedente penale nestinse, fiind condamnat de comiterea mai multor infracțiuni de

furt, prin pătrundere în încăpere, circumstanță ce este prezentă și în prezenta cauză.

Comiterea infracțiunii de către inculpat a fost confirmată și prin declarațiile

martorului Duminică Victoria, care a relatat că, „...Când s-a trezit a văzut în casă niște

bunuri străine, macaroane, ulei, cafea cu lapte, aceste produse nu le avea în casă. În sarai a văzut

găini, dar Buca Adrian le-a alungat în drum. În casă, pe plită se pregătea ceva, posibil era cucoș.

Când a venit Șișchin Anatolii și a spus că „baba este moartă”, nu a crezut. Inculpatul a spus cu

nervi că baba este moartă, striga în mahala. Nu l-au întrebat pe Șișchin Anatolii de unde știe, a

crezut că este o glumă...”.

Totodată, în acțiunile inculpatului a fost reținută agravanta - deosebita

cruzime, neîntemeiat exclusă din învinuirea adusă inculpatului de instanța de fond,

or, cruzimea deosebită demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei

suferințe, de ordin fizic sau psihic, care sunt intense, inutile și prelungite în timp.

Cruzimea este inerentă oricărui omor, deoarece în momentul omorului, victima

simte dureri fizice și morale. Omorul săvârșit cu deosebită cruzime presupune o

intensitate mult mai mare a acestor dureri, întrucât făptuitorul nu se mulțumește să

curme viața victimei, el îi prelungește agonia, torturând-o, maltratând-o, molestând-

14

o. Nu are importanță dacă deosebita cruzime a constituit singura cauză a decesului,

fiind necesar ca deosebita cruzime să fi fost exercitată până la consumarea omorului.

Astfel, în acțiunile inculpatului este prezentă agravanta - cu deosebită

cruzime, fiind stabilit că acesta, la momentul comiterii omorului victimei, a acționat

cu o deosebită cruzime, ce rezultă din modul și mijloacele cu care a fost comisă

crima, gradul de leziuni, aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, cât și de

acțiunile violente la care a fost supusă victima, reieșind din rapoartele de expertiză

efectuate.

Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 201924C0191 din

28.01.2020 și actului de corectare a greșelilor, moartea victimei a survenit în urma

unei traume cranio-cerebrală deschisă sub formă de hemoragii în țesuturile moi ale

regiunii fronto-parietale pe dreapta, parieto-temporale pe dreapta și ale regiunii

occipitale pe dreapta și centru, fracturi ale oaselor bolții și bazei craniului, hematom

subdural al regiunii frontale pe stânga cu trecere pe baza craniului, hemoragii

subarahnoidale difuze, edem cerebral pronunțat, contuzii cerebrale hemoragice, care

au putut surveni în urma mai multor lovituri cu un obiect dur contondent și tăietor-

despicător, care putea fi muchia și lama unui topor, posibil la timpul și împrejurările

indicate, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca

vătămări grave și au legătură cauzală direct cu decesul. Echimozele și excoriațiile

de pe față au putut surveni în urma loviturilor unor obiecte dure contondente, cu

suprafața limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate, nu condiționează

dereglarea sănătății și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări neînsemnate.

Luând în considerație datele obiective, asupra capului au fost efectuate patru lovituri,

dintre care două cu muchia toporului și altele două cu lama toporului.

Conform raportului de expertiză judiciară biologică nr. 201905O0412 din

10.01.2020, sângele recoltat de la victima Ciornei Feodosia și sângele învinuitului

Șișchin Anatolii se atribuie la una și aceeași grupă sanguină – Oalfa, beta(I). Pe

scurta, adidașii, maleta, ridicate la data de 08.12.2019, în cadrul procesului-verbal

de ridicare de la Șișchin Anatolii, pe trei basmale pentru cap, pentru femei, pe fața

de pernă ridicate în cadrul cercetării la fața locului, pe sacul ridicat din gospodăria

lui Buca Oleg, în conținutul subunghial de la ambele mâini ale victimei Ciornei

Feodosia, au fost depistate urme de sânge de origine umană. La determinarea

apartenenței de grupă a sângelui a fost constatată antigena „H”, în unele pete și

aglutininele alfa, beta. Petele de sânge pe obiectele de cercetare au putut proveni de

la orice persoană cu grupa sanguină Oalfa, beta (I), inclusiv victima Ciornei

Feodosia și învinuitul Șișchin Anatolii. Factorul Roessus în pete în laborator nu se

determină. Pe bărdița ridicată de la Buca Oleg au fost depistate pete de sânge de

pasăre. În pata de pe scurta lui Șișchin Anatolii a fost depistat sânge. Apartenența de

specie a sângelui nu a fost posibil de stabilit din cauza cantității insuficiente a lui. În

petele de pe această scurtă, sânge nu s-a depistat. Pe chiloții învinuitului Șișchin

Anatolii pete asemănătoare cu cele de sânge, salivă, secret vaginal, spermă nu au

fost depistate. În conținutul subunghial, recoltate de la ambele mâini ale victimei

Ciornei Feodosia, celule valabile pentru determinarea apartenenței de sex nu au fost

depistate. În frotiurile și tamponul cu conținut vaginal, recoltate de la victima Ciornei

Feodosia spermatozoizi nu s-au găsit.

15

Prin raportul de expertiză judiciară genetică nr. 202005O0055 din 18.03.2020,

din proba de referință (sânge uscat pe tifon), ce aparține cadavrului victimei s-a

obținut un profil genetic complet. Din proba de referință (sânge uscat pe tifon), ce

aparține lui Șișchin Anatolii, s-a obținut un profil genetic complet. În spălăturile de

pe gheata dreaptă a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman

pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic

complet, ce aparține unei persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut este

identic cu profilul genetic al cadavrului Ciornei Feodosia. În spălăturile de pe gheata

stângă a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză

genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic incomplet pe 5

loci, ce aparțin unei persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut coincide cu

profilul genetic al cadavrului Ciornei Feodosia. În fragmentele din petele examinate

de pe maletă, sac, a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman

pentru analiză genetică. La genotiparea sângelui din aceste pete de pe maletă, sac,

au fost obținute profile genetice complete identice între ele, ce aparțin unei persoane

de sex masculin, pe 24 loci din cei 24 markeri STR analizați, ce aparțin persoanei de

sexul genetic masculin, identice cu profilul genetic al lui Șișchin Anatolii. În

fragmentele din pata examinată de pe scurtă, a fost depistat sânge cu concentrația

suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost

obținut profil genetic complet, ce aparține unei persoane de sex masculin. Profilul

genetic obținut aparține unei alte persoane de sex masculin și nu aparține lui Șișchin

Anatolii.

Prin urmare, reieșind din modul și mijloacele cu care a fost comisă crima, din

numărul și gradul leziunilor aplicate, și anume, victimei fiindu-i aplicate un număr

mare de acțiuni violente, în acțiunile inculpatului se conține semnul calificativ

agravant - omorul săvârșit asupra unei persoane profitând de starea de neputință

cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate, cu deosebită

cruzime.

Mai mult, deosebita cruzime a fost dovedită și din acțiunile inculpatului, care,

pătrunzând în domiciliul victimei, pe timp de noapte, cunoscând cu certitudine că,

aceasta avea o vârstă înaintată - 80 de ani și locuia singură, a lovit-o de patru ori cu

toporul în cap, inclusiv cu muchia și tăișul toporului, care a dus la decesul victimei.

Potrivit raportului de expertiză judiciară genetică nr. 202005O0055 din

18.03.2020, în conținutul subunghial de la ambele mâini ale victimei Ciornei

Feodosia, au fost depistate urme de sânge de origine umană, ce dă dovadă că aceasta

a întreprins careva încercări de a se apăra, luptând cu agresorul, dar, din cauza că era

o femeie în vârstă de 80 de ani, nu a reușit să contracareze acțiunile infracționale ale

inculpatului, iar ultimul a omorât-o cu deosebită cruzime, aplicându-i mai multe

lovituri în regiunea capului cu muchia și lama toporului, iar ulterior a sustras mai

multe bunuri, inclusiv produse alimentare, 3 găini și un cucoș, pe care le-a dus la

domiciliul lui Buca Oleg, vecinul victimei.

Conform art. 14 alin. (1) Cod penal, infracțiunea este o faptă (acțiune sau

inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție și pasibilă

de pedeapsă penală.

Totodată, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu

achitarea acestuia, fiind stabilite probe pertinente și concludente care, în ansamblu,

16

din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc vinovăția lui în săvârșirea

infracțiunii incriminate.

Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul

când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției,

cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate,

fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat

răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală.

Declarațiile inculpatului că nu a comis infracțiunea incriminată au fost

considerate ca o metodă de apărare și ascundere a realității, fiind în contradicție cu

starea lucrurilor de fapt și probele administrate, inclusiv depozițiile succesorului

părții vătămate și ale martorilor oculari, apreciate ca fiind veridice, deoarece sunt

consecvente, se completează reciproc, au fost date sub jurământ, lipsind temeiuri de

a nu crede acestor declarații, confirmate inclusiv prin procesele-verbale de cercetare

la fața locului și de ridicare a obiectelor, care se completează reciproc.

De asemenea, nu au fost stabilite circumstanțe care ar putea provoca dubii în

veridicitatea declarațiilor martorilor audiați, deoarece în cadrul urmăririi penale și a

cercetării judecătorești, martorii au dat aceleași declarații, urmând a fi respinsă

cererea apărării privind achitarea inculpatului pe motiv că nu a comis infracțiunea,

or, prin apelul declarat acesta a criticat sentința instanței de fond doar în partea

raportului de expertiză repetată și în partea pedepsei penale, iar asupra învinuirii și

vinovăției acesta nu a avut obiecții.

Mai mult, apărarea a criticat probele prezentate de acuzare și reținute de

instanța de fond, fără a prezenta careva acte care ar confirma argumentele invocate,

iar în lipsa unor probe care ar combate sau ar confirma alegațiile înaintate, urmează

a fi respins apelul, ca fiind nefondat.

Or, potrivit art. 24 Cod procedură penală, părțile participante la judecarea

cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități

egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței

numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură. Părțile

în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine

stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de

judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului

cod, pentru administrarea probelor necesare.

La fel, sunt neîntemeiate și celelalte argumente ale apărării, invocate în

susținerea apelului înaintat, or, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat

la fiecare argument avansat de părți, iar extinderea la care se aplică această obligație

de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și

circumstanțele cauzei.

Deci, nu sunt plauzibile argumentele apărării privind achitarea inculpatului,

or, instanța de fond a cercetat probele administrate prin prisma art. 101 Cod de

procedură penală din punct de vedere al coroborării lor, argumentându-și pe deplin

poziția adoptată din punct de vedere al cercetării circumstanțelor cauzei și din punct

de vedere al prevederilor legale.

Declarațiile inculpatului prin care și-a negat vina în comiterea faptei

încriminate au fost combătute prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, și

anume, declarațiile succesorului părții vătămate, ale martorilor și probele scrise, care

17

sunt în coroborare între ele și demonstrează incontestabil vinovăția acestuia în

comiterea infracțiunii de omor.

Totodată, nerecunoașterea vinei de către inculpat a fost apreciată ca o metodă

de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina garantat de art. 66 Codul de

procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului penal are

calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor

false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță

agravantă la stabilirea pedepsei penale. Astfel, afirmația inculpatului că nu a comis

infracțiunea de omor a victimei este declarativă și formală, exprimată cu scopul de

a evita răspunderea penală.

Mai mult, argumentele apărării, invocate în cererea de apel, au constituit

obiectul cercetării în instanța de fond și nu și-au găsit confirmarea.

În același timp, acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal, argumente pe care instanța de apel

le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere

cu jurisprudența și practica CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert

vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6§1 din CtEDO, deși obligă

instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un

răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61),

cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin

însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

De asemenea, printre garanțiile unui proces echitabil, reglementat de art. 6 din

Convenția Europeană, se enumeră și faptul că orice persoană trebuie să fie judecată

în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, ceea ce a fost realizat și în

prezenta cauză, fiind respectate drepturile inculpatului garantate atât de Constituția

R. Moldova, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și de Codul de

procedură penală.

Totodată, instanța de fond i-a aplicat inculpatului o pedeapsă prea blândă, la

stabilirea căreia instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de circumstanțele ce

caracterizează pe inculpat, de circumstanțele care atenuează ori agravează

răspunderea, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului.

Astfel, inculpatul a săvârșit o infracțiune excepțional de gravă, care se

pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață, este

celibatar, nesupus militar, este șomer, fără loc de trai, pentru anul 2019 nu a avut

careva venituri, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, are

antecedente penale, anterior fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Ungheni din

26.11.2010 în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal la 2 ani închisoare; sentința

Judecătoriei Ungheni din 11.12.2013 în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal -

1 an și 6 luni închisoare; sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din 26.03.2014 în baza

art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal - 2 ani închisoare; sentința Judecătoriei Ungheni

din 17.12.2015 în baza art. art. 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. d), 84 Cod

penal - 3 ani închisoare; sentința Judecătoriei Ungheni din 26.06.2019 în baza art.

33 alin. (3), 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. d), 186 alin. (2) lit. c), d), 84 Cod

18

penal - 3 ani închisoare; sentința Judecătoriei Bălți, din 23.01.2020 în baza art. 186

alin. (2) lit. c), 186 alin. (2) lit. c), 186 alin. (2) lit. c), d), 84 Cod penal - 3 ani

închisoare; prin sentința Judecătoriei Ungheni din 26.02.2020 în baza art. 186 alin.

(2) lit. d), 84 alin. (4) Cod penal - 5 ani de închisoare, împrejurări în care restabilirea

echității sociale, corectarea și reeducarea lui este posibilă în condițiile privării de

libertate pe un termen de 18 ani.

Or, reieșind din prevederile art. 75 alin. (2) Cod penal, o pedeapsă mai aspră,

din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește

numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va

asigura atingerea scopului pedepsei.

Prin urmare, ținând cont de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de

urmările ireversibile produse - lipsirea de viață a persoanei, cu o deosebită cruzime,

cât și de atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunii, care nu și-a recunoscut

vinovăția și nu a oferit scuzele necesare succesorului victimei, scopul pedepsei nu

pot fi atins prin aplicarea unei pedepse mai blânde, nefiind prezente circumstanțe

atenuante care ar da posibilitate instanței de apel de a-i aplica o pedeapsă mai blândă.

Mai mult, faptele inculpatului reclamă din partea justiției aplicarea unei

represiuni penale ferme, de natură să atenționeze toți destinatarii legii penale asupra

pericolului social extrem de ridicat al unor astfel de infracțiuni, cu un serios impact

în comunitatea locală, în legătură cu care nu trebuie să se lase impresia că nu sunt

pedepsite pe măsură.

În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, care indică, conform prevederilor

alin.(1)–(3) se stabilește pedeapsa și în cazul în care, după pronunțarea sentinței, se

constată că persoana condamnată este vinovată și de comiterea unei alte infracțiuni

săvârșite înainte de pronunțarea sentinței în prima cauză. În acest caz, în termenul

pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parțial, în baza primei

sentințe.

Astfel, în baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor stabilite prin sentințele Judecătoriei Drochia din

22.11.2019, Judecătoriei Bălți din 23.01.2020 și Judecătoriei Ungheni din

26.02.2020, inculpatului i-a fost stabili pedeapsa definitivă sub formă de închisoare

pe un termen de 22 de ani, aceasta fiind în măsură să contribuie la formarea unei

atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele

protejate de acestea, din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze

activitatea criminală și să-și modifice comportamentul în conformitate cu

prevederile legii.

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie

achitat.

Recurentul invocă că demersul privind examinarea încălțămintei și sacului din

fibre de peliculă cu câteva picături de sânge provenite de la inculpat în prezența

acestuia, inițial a fost satisfăcut, apoi instanța l-a respins neîntemeiat, fiind imposibil

de a constata când și în ce împrejurări au fost lăsate urmele de sânge ce aparțineau

victimei pe încălțămintea ridicată de la inculpat, cine a purtat această încălțăminte

până pe 09.12.2019, ora 11.00 și în ce împrejurări au fost lăsate urmele de sânge de

19

inculpat pe sacul din polietilenă, fiind încălcate prevederile art. 314 Cod de

procedură penală.

Potrivit declarațiilor contradictorii ale martorilor Buca Oleg, Buca Adrian,

Duminică Victoria, care sunt cointeresați pe acest dosar, a fost stabilit că sacul din

fibre de peliculă de culoare albă, o lanternă de culoare albă combinată cu negru,

două sticle goale cu volum 0.245 l. cu inscripția „Ardei iute”, două borcane cu roșii,

două sticle cu ulei, șapte pachete cu cafea și alte produse alimentare, ridicate din

gospodăria lui Buca Oleg, aparțin părții vătămate și au fost sustrase din gospodăria

ei.

Însă, urmează a fi respinse declarațiile acestor martori, deoarece toți sunt rude

apropiate, iar inculpatul l-a învinuit pe Buca Adrian de omorul părții vătămate, mai

mult declarațiile lor nefiind confirmate prin alte probe.

Din motive necunoscute nu a fost ordonată o expertiza tehnico-criminalistică

dactiloscopică pentru depistarea amprentelor lăsate pe cele două lacăte și pe toporul

ridicat din gospodăria victimei.

Sunt irelevante și declarațiile martorului Grosu Lucheria că partea vătămată

anterior a procurat din magazinul ei cafea, ulei și băuturi spirtoase, însă nu poate

confirma cu certitudine dacă produsele alimentare depistate în casa lui Buca Oleg

au fost procurate anume de la ea, deoarece puteau fi procurate și din alt magazin.

La baza sentinței, instanța a pus și declarațiile contradictorii ale martorului

Gorincioi Veaceslav, că nu cunoaște persoana ce a fugit din casa victimei, că

persoana era îmbrăcată în pantaloni cafenii și scurtă roșie. Martorul a relatat și faptul

că victima se plângea mereu pe vecinii Buca, că-i furau lemnele pentru foc,

împrejurări ce au fost ignorate de instanță.

Martorul Suman Vasile a declarat că a văzut un bărbat la 50-60 m., ieșind din

grădina victimei în pantaloni albi și scurtă cafenie - roșie. Fiind audiat în cadrul

anchetei prealabile anchetatorul nu a citit procesul-verbal, deoarece nu avea

ochelarii.

Martorul Duminică Victoria a indicat că inculpatul și concubinul ei Bucă

Adrian la 09.12.2019, pe la orele 10.00 - 11.00 s-au certat, însă nu cunoaște motivul.

Inculpatul era îmbrăcat în blugi albaștri și o scurtă de culoare deschisă.

Însă, ridică dubii faptul că acești trei martori nu pot spune cum au evaluat

evenimentele la 08-09.12.2019.

Mai mult, în ședința de judecată, martorul Buca Adrian a relatat că inculpatul

la 09.12.2019, ora 11.00, l-a învinuit că el a omorât partea vătămată, motiv pentru

care l-a alungat din gospodăria sa. În trecut a fost lovit cu un topor în cap, este bolnav

psihic și a refuzat să relateze amănunțit cum au decurs evenimentele la 08-

09.12.2019.

Or, instanța de judecată a omis declarațiile martorului Buca Adrian și nu a

stabilit de ce inculpatul l-a învinuit pe acesta de omorul victimei, ce constituie

împrejurări importante pentru stabilirea adevărului, deoarece familia Buca este

vecină cu partea vătămată, iar Buca Adrian anterior a fost condamnat și avea

antecedente penale nestinse.

Anume Buca Adrian i-a spus lui Gorincioi Veaceslav, Duminică Victoria și

altor persoane la 09.12.2019, până la venirea poliției, că victima este moartă în casă,

urmând a fi apreciate critic declarațiile acestui martor.

20

Cu toate că la 09.12.2019, la fața locului, a fost fiul matur al lui Gorincioi

Veaceslav și soția lui Suman Vasile, care puteau elucida evenimentele ce au avut loc

în gospodăria victimei și înlătura contradicțiile dintre declarațiile lui Gorincioi

Veaceslav și ale lui Suman Vasile, acești martori nu fost audiați.

Astfel, probe obiective ce ar dovedit vinovăția inculpatului, în comiterea

infracțiunii imputate nu au fost prezentate.

Totodată, instanțele de fond și de apel au apreciat juridic greșit

circumstanțele care au avut loc, or, probele administrate nu demonstrează vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal.

Hotărârile adoptate sunt neîntemeiate, ilegale și nu au fost susținute prin probe

concludente, utile și pertinente, iar motivele invocate în justificarea condamnării

inculpatului conform art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal, nu și-au găsit confirmarea

în sensul legalității, fiind discutabile.

Deci, nu au fost prezentate probe concludente care ar demonstra că în acțiunile

inculpatului se regăsesc elementele infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. e)

Cod penal.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală - nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în

care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se

atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate,

inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că

instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de

drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea juridică a acțiunilor lui

infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și

prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar,

inclusiv declarațiile martorilor Gorincioi V., Suman V., Buca O., Buca A., Duminică

V. și Grosu L.; procesele-verbale de cercetare la fața locului din 08.12.2019 și

09.12.2029 cu planșe fotografice; procesele-verbale de ridicare examinare a

obiectului din 08.12.2019 și 09.12.2019; procesul-verbal de prezentare spre

recunoaștere a obiectului din 09.12.2019; procesul-verbal de ridicare examinare a

obiectului din 08.12.2019; procesul-verbal de ridicare din 08.12.2019; procesul-

verbal de examinare a obiectului din 09.12.2019; procesul-verbal de colectare a

mostrelor din 30.12.2019; raportul de expertiză medico-legală nr. 201924C0191 din

28.01.2020; raportul de expertiză judiciară biologică nr. 201905O0412 din

21

10.01.2020; raportul de expertiză judiciară genetică nr. 202005O0055 din

18.03.2020; actul de corectare a greșelilor la raportul de expertiză judiciară nr.

201924C0191 din 28.01.2020, toate probele fiind apreciate în conformitate cu

prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel

indicând argumentat și detaliat motivele pentru care a respins versiunile și dovezile

apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul apărăii, probele administrate pe caz demonstrând cu

concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la

art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal (pct. 4. din decizie).

Totodată, la stabilirea pedepsei instanța de apel just și argumentat a ținut cont

de prevederile art. 7, 61, 75, 84 alin. (4) Cod penal, pedeapsa respectivă fiind

motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile

legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității

sociale, corectare a acestuia, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât

din partea lui, cât și a altor persoane (pct. 4. din decizie).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință

soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat

decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o

acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs

eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare

efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului

în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă

instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea

unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței,

Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care

instanța apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie).

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a

Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu

propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Deci, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau

reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune

apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie

un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură

penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de

orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect

de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens

(pct. 3. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care

22

au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu

poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20,

cazul Bujnița c. Moldovei).

Este de reținut și că motivele invocate în recursul ordinar că: „instanțele de fond

și de apel au apreciat juridic greșit circumstanțele care au avut loc, or, probele administrate nu

demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal” sunt improprii cazului de pe rol, deci absolut nefondate, deoarece

inculpatul a fost condamnat pe art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanța de apel nu a

comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea

contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost

întrunite elementele infracțiunii, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este

vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi

declarat inadmisibil.

de procedură penală, Colegiul Penal,

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Kebeș Alexei,

împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2022,

în privința inculpatului Șișchin Anatolii XXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 05 august 2022.

Președinte Nadejda Toma

Judecători Iurie Diaconu

Victor Boico

23