1ra-715/2022 — art. 145 alin. 2 lit. e, j CP

Prin sentința Judecătoriei Ungheni din 02 martie 2021, Șișchin Anatolii a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal la 17 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite prin sentințele Judecătoriei Drochia 22.11.2019, Judecătoriei Bălți din 23.01.2020 și Judecătoriei Ungheni din 26.02.2020, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 21 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 02.03.2021, cu includerea perioadei arestării preventive de la 08.12.2019 până la 03.02.2020 și durata pedepsei executate parțial în baza sentințelor Judecătoriei Drochia 22.11.2019, Judecătoriei Bălți din 23.01.2020 și Judecătoriei Ungheni din 26.02.2020. De la inculpat s-au încasat în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 68.260 lei. 1

Instanța de fond a constatat că la 08 decembrie 2019, în intervalul de timp cuprins între orele 01.00-04.00, inculpatul Șișchin Anatolii Stepan, având scopul lipsirii intenționate de viață a persoanei, în timp ce se afla în casa lui Ciornei Feodosia Fiodor, a.n. XXXXXXX , din XXXXXXX XXXXXX, profitând de starea de neputință evidentă a ultimei care se datorează vârstei înaintate, i-a aplicat acesteia mai multe lovituri în regiunea capului cu un obiect nedeterminat, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201924C0191 din 28.01.2020, traumă cranio-cerebrală deschisă sub formă de hemoragii în țesuturile moi ale regiunii fronto-parietale pe dreapta, parieto-temporale pe dreapta și ale regiunii occipitale pe dreapta și centru, fracturi ale oaselor bolții și bazei craniului, hematom subdural al regiunii frontale pe stânga cu trecere pe baza craniului, hemoragii subarahnoidaledifuze, edem cerebral pronunțat, contuzii cerebrale hemoragice, care au cauzat decesul victimei. Instanța a reținut că inculpatul nu și-a recunoscut vina și a declarat că nu cunoaște partea vătămată, nu poate explica urmele de sânge ale victimei pe ghetele albe, pe care le-a ales din garaj după mărimea sa și le-a încălțat, fiindu-i date de Buca A., nu cunoaște cum au ajuns produsele găsite acasă la Buca A. Totodată, vina acestuia a fost dovedită integral prin probele administrate. Astfel, potrivit raportului de expertiză judiciară genetică nr. 202005O0055 din 18.03.2020, pentru efectuarea expertizei au fost prezentate: 1. Scurtă (ridicată de la Șișchin Anatolii) - din țesătură impermeabilă de culoare roșie, cu dungi albe și negre, se încheie dinainte pe fermoar din masă plastică de culoare roșie, cu buzunare dinainte, lateral, jos, și unul din stânga la piept ce se încheie pe fermoar analogic. Partea de dinăuntru cu țesătură flaușată de culoare neagră, cu 2 buzunar lateral jos ce se încheie pe fermoar din masă plastică neagră. Purtată, murdară; 2, 3 Adidași (ridicați de la Șișchin A.) - ecopiele albă, cu câte 6 dungi de culoare sură, se încheie pe șireturi din țesătură de culoare albă, înăuntru tapetate cu țesătură sintetică de culoare sură, pe talpă și pe limba cu inscripția „Adidas”... Purtați, foarte murdari. Adidasul drept - pete de la stropi cu dimensiunile de la punct până la 0,1x0,1 cm. Adidasul stâng - pete de la stropi cu dimensiunile de la punct până 1 0,1x0,1 cm.;

Maletă (ridicată de la Șișchin Anatolii) - coton albastru, cu mânicile lungi, pe eticheta „Emporio Arman XXL” Dinainte, pe față 7 cm. de la marginea gulerului și 14 cm. cusătura lateral dreaptă, pe un sector 4x5 cm., pete brune de la stropi (m/ob. 6)

Sac (ridicat de la Buca O.) - țesut din fibre din polipropilenă de culoare albă, murdar, folosit, deteriorat. În spălăturile de pe gheata dreaptă a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic complet, ce aparține unei persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut este identic cu profilul genetic al cadavrului Ciornei. În spălăturile de pe gheata stângă a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic incomplet pe 5 loci, ce aparțin unei persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut coincide cu profilul genetic al cadavrului Ciornei F. În fragmentele din petele examinate de pe maletă, sac, a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea sângelui din aceste pete de pe maletă, sac, au fost obținute profile genetice complete identice între ele, ce aparțin unei persoane de sex masculin, pe 24 loci din cei 24 2 markeri STR analizați, ce aparțin persoanei de sexul genetic masculin, identice cu profilul genetic al lui Șișchin A. Totodată, martorii audiați în ședința de judecată, precum și inculpatul Șișchin Anatolii, au declarat despre scurta roșietică și încălțămintea de culoare deschisă, albă, în care era îmbrăcat și încălțată persoana care au văzut-o în sat și anume, în seara săvârșirii crimei, soldată cu decesul părții vătămate. Deci, versiunea inculpatului că nu știe cum au apărut pete de sânge a victimei pe încălțămintea sportivă în care era încălțat, este neîntemeiată, or, acesta a declarat că venind la Buca Oleg în ospeție, bocancii lui se descususe la o parte și era încălțat în șlapi, iar Buca Oleg i-a dat o pereche de încălțăminte din garajul său, care a fost aleasă personal de către el după mărimea sa. Conform raportului de expertiză judiciară biologică nr. 201905O0412 din 10.01.2020, pe scurta, adidașii, maleta, ridicate la data de 08.12.2019, în cadrul procesului-verbal de ridicare de la Șișchin A., pe trei basmale pentru cap, pentru femei, pe fața de pernă, ridicate în cadrul cercetării la fața locului, pe sacul ridicat din gospodăria lui Buca O., în conținutul subunghial de la ambele mâini ale victimei Ciornei F., au fost depistate urme de sânge de origine umană, care au putut proveni de la orișicare persoană, ce are grupa sanguină Oalfa, beta/O(I), inclusiv victima Ciornei Feodosia, învinuitul Șișchin Anatolii. A fost constatat și faptul că de la domiciliul lui Buca O. au fost ridicate produse alimentare, care, potrivit declaraților martorilor Buca O., Buca A. și Duminică V., nu le aveau în casă, dar au apărut în dimineața când au aflat că Ciornei Feodosia a fost omorâtă, precum și păsările, care au fost găsite de către Buca O. în saraiul său (cucoșul a fost tăiat și pregătită mâncare, iar găinile au fost eliberate din sarai și s-au întors la casa părții vătămate). Iar martorul Grosu L. a confirmat lista produselor alimentare procurate de către partea vătămată de la magazinul ei. Însă, nu a fost demonstrată circumstanța agravantă „cu deosebită cruzime” or, cruzimea deosebită demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei suferințe - de ordin fizic sau psihic - care sunt intense, inutile și prelungite în timp. Cruzimea este inerentă oricărui omor, deoarece în momentul omorului, victima simte dureri fizice și morale. Totuși, omorul săvârșit cu deosebită cruzime presupune o intensitate mult mai mare a acestor dureri, întrucât făptuitorul nu se mulțumește să curme viața victimei. El îi prelungește agonia, torturând-o, maltratând-o, molestând- o. Nu are importanță dacă deosebita cruzime a constituit singura cauză a decesului, este necesar ca deosebita cruzime să fi fost exercitată până la consumarea omorului. Prin urmare, această agravantă a fost exclusă din învinuirea incriminată inculpatului, deoarece acesta nu i-a cauzat victimei suferințe de ordin fizic sau psihic, intense, inutile și prelungite în timp, până la consumarea omorului. Astfel, vina inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal, ca omorul unei persoane, profitând de starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate, a fost dovedită integral, prin probele administrate, apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, conform propriei convingeri, formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv, călăuzindu-se de lege. 3 La stabilirea pedepsei, instanța a ținut cont de prevederile art. 61, 75 Cod penal, că inculpatul a comis o infracțiune excepțional de gravă, anterior a mai fost condamnat prin sentința Judecătoriei Ungheni din 26.11.2010 în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal, la 2 ani închisoare; prin sentința Judecătoriei Ungheni din 11.12.2013 în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal - 1 an și 6 luni închisoare; prin sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din 26.03.2014 în baza art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal - 2 ani închisoare; prin sentința Judecătoriei Ungheni din 17.12.2015 în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. d), 84 Cod penal - 3 ani închisoare; prin sentința Judecătoriei Ungheni din 26.06.2019 în baza art. 33 alin. (3), 186 alin. (2) lit. c) și d), 186 alin. (2) lit. d) și 186 alin. (2) lit. c) și d), 84 Cod penal - 3 ani închisoare; prin sentința Judecătoriei Bălți din 23.01.2020 în baza art. 186 alin. (2) lit. c), 186 alin. (2) lit. c), 186 alin. (2) lit. c) și d), 84 Codul penal - 3 ani închisoare pe un termen de 3 ani; prin sentința Judecătoriei Ungheni din 26.02.2020 în baza art. 186 alin. (2) lit. d), 84 alin. (4) Cod penal - 5 ani închisoare. Instanța a statuat că, potrivit art. 84 alin. (4) Cod penal, conform prevederilor alin.(1)-(3) se stabilește pedeapsa și în cazul în care, după pronunțarea sentinței, se constată că persoana condamnată este vinovată și de comiterea unei alte infracțiuni săvârșite înainte de pronunțarea sentinței în prima cauză. În acest caz, în termenul pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parțial, în baza primei sentințe. Astfel, reieșind din circumstanțele cauzei și din sancțiunea prevăzută de infracțiunea comisă, care se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață și, aplicând prevederile art. 84 alin. (4) Cod penal, inculpatului urmează a-i fi stabilită pedeapsa cu închisoare, care va fi una legală, echitabilă și proporțională faptei comise, va aduce la atingerea scopului pedepsei penale de restabilire a echității sociale, de corectare și reeducare a condamnatului. 3. Procurorul în Procuratura raionului Ungheni, Vasile Oprea, a declarat apel, solicitând casarea parțială a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să-i fie condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. e), j), 84 alin. (4) Cod penal la 25 de ani închisoare. Apelantul a invocat că omorul părții vătămate a survenit în urma traumei cranio-cerebrale deschisă sub formă de hemoragii în țesuturile moi ale regiunii fronto-parietale pe dreapta, parieto-temporale pe dreapta și ale regiunii occipitale pe dreapta și centru, fracturi ale oaselor bolții și bazei craniului, hematom subdural al regiunii frontale pe stânga cu trecere pe baza craniului, hemoragii subarahnoidale difuze, edem cerebral pronunțat, contuzii cerebrale hemoragice, care au putut surveni în urma mai multor lovituri cu un obiect dur contondent și tăietor-despicător, care putea fi muchia și lama unui topor. Totodată, noțiunea de cruzime deosebită trebuie analizată în două accepțiuni: 1) cruzimea ca trăsătură a persoanei; 2) cruzimea ca trăsătură a faptei. Noțiunea de cruzime ca trăsătură a persoanei corespunde noțiunii de agresivitate. Mai precis, cruzimea ca trăsătură a persoanei este acea formă a agresivității negative, care implică nu doar existența unor tendințe destructive în sfera relațiilor de tip „subiect- obiect’, dar și predispoziția și predilecția de aplicare a procedeelor violentele în vederea realizării scopurilor sale. Cruzimea ca trăsătură a faptei trebuie privită drept cauzare intenționată a unor dureri și suferințe intense altei persoane. 4 Astfel, în ipoteza omorului săvârșit cu deosebită cruzime, este necesar a se lua în considerare ambele accepțiuni. Or, construind componența de omor săvârșit cu deosebită cruzime și punând-o în dependență de maniera de săvârșire a infracțiunii, legiuitorul a dorit să evidențieze nu doar pericolul social sporit al faptei comise, dar și periculozitatea socială sporită a făptuitorului, care intenționează să lipsească victima de viață. Cu referire la motivația săvârșirii omorului cu deosebită cruzime, literatura de specialitate menționează și cruzimea impulsivă (adică, cea care presupune o reacție nemijlocită în raport cu situația legată de irascibilitatea emoțională). Cruzimea de acest tip apare situativ și, într-o măsură considerabilă, este condiționată de perceperea subiectivă de către făptuitor a faptelor și evenimentelor. În astfel de cazuri, făptuitorul denotă un risc sporit de comportare agresivă chiar și în legătură cu pretexte obiectiv nesemnificative, comportare care, în condițiile unei contrareacții din partea victimei, se transformă în cruzime impulsivă. O altă metodă care demonstrează manifestarea cruzimii deosebite la săvârșirea omorului reprezintă cauzarea unor plăgi multiple (când există probe suficiente care dovedesc intenția de a comite omorul cu deosebită cruzime). În cadrul expertizei medico-legale, s-a stabilit că, asupra capului părții vătămate au fost efectuate patru lovituri, dintre care două cu muchia toporului și altele două cu lama toporului, astfel, modul de comitere a omorului, precum și impulsivitatea cu care a operat făptuitorul, denotă existența circumstanței agravante - deosebita cruzime la comiterea omorului. Faptul creării de către făptuitor a unor condiții care insuflă victimei inevitabilitatea de a se supune suferințelor, și implicit, violenței fizice, la fel, urmează a fi calificată ca cruzime deosebită, astfel, accentuează că înfățișarea făptuitorului la domiciliul victimei, care era o persoană în etate, în perioada de noapte (omorul a fost comis în intervalul orelor 01.00-04.00), având asupra sa un obiect despicător, posibil topor, insuflă victimei suficiente temeri care ar genera suferințe psihice puternice, conștientizând inevitabilitatea supunerii unor agresiuni fizice. Prin urmare, la calificarea faptei și la aplicarea pedepsei, instanța de fond urma să țină cont de toate circumstanțele cauzei și să califice fapta conform art. 145 alin. (2) lit. e) și j) Cod penal, ca omorul intenționat, adică, omorul unei persoane, săvârșit profitând de starea de neputință evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate, cu deosebită cruzime. 3.1. A declarat apel și avocatul Crudu Gheorghe, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să achitat. Apelantul a indicat că inculpatul a pledat nevinovat, declarând că la 08.12.2019 nu a fost în casa părții vătămate, nu a omorât-o pe aceasta și nici nu cunoaște cine a omorât victima. La momentul reținerii, era încălțat în adidașii dăruiți de Buca Adrian la 09.12.2019, orele 11.00 și nu cunoaște cum au ajuns petele de sânge provenite de la victimă pe încălțămintea pe care o purta la momentul reținerii. Adidașii i-a încălțat prima dată la 09.12.2019, orele 11.00, când a fost alungat de către Buca Adrian din gospodăria lui. 5 Totodată, a fost înaintat un demers privind examinarea încălțămintei și sacului din fibre de peliculă cu câteva picături de sânge provenite de la inculpat în prezența acestuia și instanța a satisfăcut demersul, apoi l-a respins neîntemeiat, fiind imposibil de a constata când și în ce împrejurări au fost lăsate urmele de sânge ce aparțineau victimei pe încălțămintea ridicată de la inculpat, cine a purtat această încălțăminte până pe 09.12.2019, orele 11.00 și în ce împrejurări au fost lăsate urmele de sânge de inculpat pe sacul din polietilenă, prin ce s-a încălcat art. 314 Cod de procedură penală. Potrivit declarațiilor contradictorii ale martorilor Buca Oleg, Buca Adrian, Duminică Victoria, care sunt cointeresați pe acest dosar, a fost stabilit că sacul din fibre de peliculă de culoare albă, o lanternă de culoare albă combinată cu negru, 2 sticle goale cu volum 0.245 l. cu inscripția „Ardei iute”, două borcane cu roșii, două sticle cu ulei, 7 pachete cu cafea și altă produse alimentare, ridicate din gospodăria lui Buca Oleg, aparțin părții vătămate și au fost sustrase din gospodăria ei. Or, urmează a fi respinse declarațiile acestor martori, deoarece toți sunt rude apropiate, iar inculpatul l-a învinuit pe Buca Adrian că a omorât partea vătămată, iar declarațiile lor nu au fost confirmate prin alte probe. Din motive necunoscute nu a fost ordonată o expertiza tehnico-criminalistică dactiloscopică pentru depistarea amprentelor lăsate pe cele 2 lacăte și pe toporul ridicat din gospodăria victimei. Sunt irelevante și declarațiile martorului Grosu Lucheria că partea vătămată anterior a procurat din magazinul ei cafea, ulei și alcool, însă nu poate confirma cu certitudine dacă produsele alimentare depistate în casa lui Buca Oleg au fost procurate anume de la ea, deoarece puteau fi procurate și din alt magazin. La baza sentinței, instanța a pus și declarațiile contradictorii ale martorului Gorincioi Veaceslav, că nu cunoaște persoana ce a fugit din casă victimei, că persoana era îmbrăcată în pantaloni cafenii și scurtă roșie. Martorul a relatat și faptul că victima se plângea mereu pe vecinii Buca, că-i furau lemnele pentru foc, împrejurări ce au fost ignorate de instanța de fond. Martorul Suman Vasile a declarat că a văzut un bărbat la 50-60 m., ieșind din grădina victimei în pantaloni albi și scurtă cafenie - roșie. Fiind audiat în cadrul anchetei prealabile anchetatorul nu a citit procesul-verbal, deoarece nu avea ochelarii. Martorul Duminică Victoria a indicat că inculpatul și concubinul ei Bucă Adrian, la 09.12.2019, pe la orele 10.00 - 11.00 s-au certat, însă nu cunoaște motivul. Inculpatul era îmbrăcat în blugi albaștri și o scurtă de culoare deschisă. Însă, ridică dubii faptul că acești trei martori nu pot spune cum au evaluat evenimentele la 08-09.12.2019, iar la momentul cercetării lor la poliție își aminteau mai bine. Mai mult, în ședința de judecată martorul Buca Adrian a relatat că inculpatul la 09.12.2019, ora 11.00, l-a învinuit de omorul părții vătămate, motiv pentru care l- a alungat din gospodăria sa. În trecut a fost lovit cu un topor în cap, este bolnav psihic și a refuzat să relateze amănunțit, cum au decurs evenimentele la 08- 09.12.2019. Or, instanța de fond nu a reținut declarațiile martorului Buca Adrian și nu a stabilit de ce inculpatul l-a învinuit pe acesta că a omorât victima, ce constituie 6 împrejurări importante pentru stabilirea adevărului, deoarece familia Buca este vecină cu partea vătămată, iar Buca Adrian anterior a fost condamnat și avea antecedente penale nestinse. Anume Buca Adrian i-a spus lui Gorincioi Veaceslav, Duminică Victoria și altor persoane la 09.12.2019, până la venirea poliției, că victima este moartă în casă, urmând a fi apreciate critic declarațiile acestui martor. Cu toate că la 09.12.2019, la fața locului a fost fiul matur al lui Gorincioi Veaceslav și soția lui Suman Vasile, care puteau elucida evenimentele ce au avut loc în gospodăria victimei și înlătura contradicțiile dintre declarațiile lui Gorincioi Veaceslav și ale lui Suman Vasile, acești martori nu fost audiați. Astfel, probe obiective ce ar dovedit vinovăția inculpatului, în comiterea infracțiunii imputate nu au fost prezentate. 3.2. Inculpatul, la fel, a declarat apel, solicitând reexaminarea cauzei. Apelantul a indicat că nu este de acord cu expertiza repetată și cu pedeapsa aplicată, cu închisoare. 4. Potrivit deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2022, apelurile avocatului și inculpatului au fost respinse, ca nefondate, apelul procurorului a fost admis, casată sentința, și pronunțată o nouă hotărâre. Șișchin Anatolii a fost condamnat în baza art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal la 18 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor stabilite prin sentințele Judecătoriei Drochia 22.11.2019, Judecătoriei Bălți din 23.01.2020 și Judecătoriei Ungheni din 26.02.2020, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 22 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip închis, începând din 25.01.2022, cu includerea perioadei arestării preventive de la 08.12.2019 până la 25.01.2022. În rest, sentința a fost menținută. Instanța de apel a reținut că, potrivit rechizitoriului, inculpatului i s-a incriminat comiterea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal, însă instanța de fond incorect a reținut situația de fapt și de drept și eronat a ajuns la concluzia condamnării acestuia în baza art. art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal excluzând calificativul cu „o deosebită cruzime”. Cu toate că instanța de fond și-a argumentat poziția adoptată, din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei și a prevederilor legale, acceptând și ordonanța procurorului privind modificarea învinuirii în privința inculpatului în ședința de judecată, a omis reținerea în acțiunile acestuia noua învinuire, constatând în sentință învinuirea formulată prin rechizitoriu, cât și pripit a ajuns la concluzia că, inculpatul nu a acționat „cu o deosebită cruzime”. Astfel, instanța de apel a constatat că, la 08 decembrie 2019, în intervalul de timp cuprins între orele 01.00 - 04.00, inculpatul Șișchin Anatolii, având scopul lipsirii intenționate de viață a persoanei, în timp ce se afla în casa Ciornei Feodosia, a.n. XXXXXXX , din XXXXXXX XXXXXX, profitând de starea de neputință evidentă a ultimei care se datorează vârstei înaintate, cu deosebită cruzime i-a aplicat acesteia mai multe lovituri în regiunea capului cu un obiect nedeterminat, cauzându- i conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201924C0191 din 28.01.2020, traumă cranio-cerebrală deschisă sub formă de hemoragii în țesuturile moi ale regiunii fronto-parietale pe dreapta, parieto-temporale pe dreapta și ale regiunii 7 occipitale pe dreapta și centru, fracturi ale oaselor bolții și bazei craniului, hematom subdural al regiunii frontale pe stânga cu trecere pe baza craniului, hemoragii subarahnoidale difuze, edem cerebral pronunțat, contuzii cerebrale hemoragice, care au cauzat decesul victimei. Acțiunile inculpatului au fost încadrate în baza art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal, ca omorul unei persoane, săvârșit profitând de starea de neputință evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate, cu o deosebită cruzime Cu toate că inculpatul nu a recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii imputate, aceasta se confirmă prin probe administrate, inclusiv: declarațiile martorului Gorincioi Veaceslav că nu cunoaște inculpatul, iar partea vătămată a fost mătușa lui. A auzit un zgomot puternic de ruptură de lacăt de la ușă și i-a spus soției că se duce să vadă ce face ea acolo. De la poartă a văzut că ușa casei era deschisă. În acel timp a venit fiul său, Gorincioi Mihai, și i-a spus să nu intre. A aprins lumina la telefon, încercând să înțeleagă ce zgomot se auzea în casă. S-a aprins lumina în casa cea mare, apoi s-a stins, a auzit cum cineva a fugit din casă. A văzut un bărbat într-o jacheta roșietică, pantaloni cafenii-gălbui, care a fugit prin grădină și a dispărut, nu a observat dacă avea ceva pe cap, cu ce era încălțat și nu l-a văzut la față. El a sunat la 112, au venit colaboratorii de poliție. La telefon le-a spus cu ce era îmbrăcată persoana, apoi polițiștii, venind în sat, au întâlnit persoana descrisă de el, care era împreună cu o femeie și s-au întors la fața locului. Polițiștii au intrat în casă și au depistat cadavrul lui Ciornei Feodosia. A auzit o ceartă în ograda familiei Buca, însă nu știe cine se certa, nu i-a văzut și nu cunoaște motivul cerții. Careva cuvinte clare nu a auzit, deoarece era gălăgie. Însă cu o zi înainte, a văzut în ogradă la Buca Adrian o persoană în jachetă roșie și pantaloni gălbui. În timpul cerții nu a auzit vorbă despre Ciornei Feodora, însă, după ceartă, în aceeași zi, a ieșit Buca Adrian în drum și a spus că un oaspete de-al lui i-a spus că partea vătămată este moartă în casă. Zgomotul la casa mătușii sale l-a auzit după cearta la familia Buca, adică după ce a auzit că ,,Baba este moartă în casă”. Cearta a fost pe la amiază, el nu era acasă, dar cunoaște din spusele soției Gorincioi Maria. De cearta care era la Buca Adrian a auzit personal, fiindcă era acasă, în ogradă, însă de la soție cunoaște că se auzea gălăgie. Când a ieșit Buca Adrian în drum și a spus că persoană care a fost la el a spus că ,,baba este moartă în casă” era prezentă și soția sa; declarațiile martorului Suman Vasile că, auzind zgomot, Gorincioi Maria i-a spus soțului Gorincioi Veaceslav să vadă ce se întâmplă cu partea vătămată. Acesta și s-a dus la casa lui Ciornei Feodosia, iar el a rămas la fântână. Din nou s-a auzit un zgomot de uși și pași fugind. A auzit foșnet în grădina lui Ciornei Feodosia și a lui Buca și a mers să vadă dacă iese cineva din grădina părții vătămate. A apărut pe drum un om, mergea la deal și se uita în urmă, apoi a cotit după colțul grădinilor și nu l-a mai văzut. Bărbatul era îmbrăcat în pantaloni gălbui, iar scurta era roșie sau cafenie. Nu a observat în ce era încălțată persoana, posibil în încălțăminte de culoare deschisă. Gorincioi Veaceslav a plecat la casa lui Ciornei Feodosia, nu s-a întors să- i spună ce a văzut, l-a auzit strigând în urma persoanei să nu fugă; declarațiile martorului Buca Oleg că au servit vinul cu inculpatul, apoi a adormit. Duminică, dimineața, pe la orele 05.00, inculpatul l-a trezit și i-a propus să servească rachiu. În timp ce fiul lui Buca Adrian, nora Duminică Victoria și Svetlana, concubina inculpatului dormeau, ei au consumat un litru de rachiu. L-a întrebat de 8 unde este sticla, inculpatul i-a spus că a împrumutat bani de la un om și a cumpărat două sticle de rachiu. După ce au servit rachiul, s-a culcat înapoi. Nu cunoaște unde a dormit inculpatul sâmbăta seara. Ziua, fiul său Buca Adrian, a văzut în sarai două găini și a crezut că sunt ale vecinului Gorincioi Veaceslav. A deschis ușa la sarai și le-a alungat afară din ogradă. Mai era și un cucoș, dar acela deja era tăiat. Seara, în aceeași zi, lângă poarta vecinei Feodora erau 3-4 mașini de poliție, a fost chemat în drum și întrebat dacă cunoaște ceva. După asta, au mers la poliție pentru a da explicații. Colaboratorii de poliție au fost la el în casă și în bucătărie au găsit orez, făină de porumb, două sticle de ulei rafinat, o lanternă albastră, două batoane feliate. Polițiștii au fotografiat au luat amprentele și i-au luat cu ei la poliție. Apoi, au intrat în garaj, toporul era de sânge și l-a întrebat de ce este în sânge, el a răspuns că nu cunoaște. Ulterior, a aflat că o fost tăiat un cucoș cu toporul, care a fost luat la expertiză. Nu cunoaște cine a adus și a tăiat cucoșul, fiindcă dormea. După ce a văzut că găinile, eliberate din saraiul său, au mers spre poarta lui Ciornei Feodosia, a presupus că cucoșul tăiat era, la fel, al acesteia. Inculpatul era îmbrăcat în hainele în care a venit de la Bălți, nu avea haine de schimb. Era încălțat în încălțăminte sportivă de culoare albă, o scurtă subțire de culoare deschisă, gălbuie; declarațiile martorului Buca Adrian că a găsit în casă macaroane, un borcan de roșii sau castraveți, două găini, bunuri ce nu aparțineau familiei sale și nu cunoaște ale cui erau. Inculpatul i-a spus că aceste produse i le-a dat un prieten. A fost tăiat un cucoș, pe care l-au mâncat, iar două găini le-a alungat din sarai, după ce a aflat că nu sunt ale lor, fiind ale părții vătămate și care au fost recunoscute de vecinii Gorincioi. A avut un conflict cu inculpatul din motivul produselor găsite în casă și l-a alungat pe acesta și pe concubina lui. Nu cunoaște unde au plecat aceștia. Gorincioi Veaceslav i-a spus că a auzit un zgomot la ușă, în ogradă la partea vătămată. Tot acesta a chemat poliția, care i-a găsit pe drum pe Șișchin Anatolii și pe concubina lui. Inculpatul l-a învinuit că el a omorât partea vătămată, fiindcă era învelită în plapumă. Acesta era îmbrăcat în scurtă roșie, încălțat în adidași de culoare albă, pantaloni de culoare deschisă; declarațiile martorului Duminică Victoria că inculpatul este prieten și cumătru cu concubinul ei Buca Adrian. Aceștia s-au certat, însă nu cunoaște motivul și Buca Adrian i-a spus că l-a alungat pe acesta și pe concubina lui. Mai târziu inculpatul s- a întors și le-a spus că partea vătămată e moartă în casă. Cunoaște că vecinul Gorincioi Veaceslav a chemat poliția și l-au luat pe Șișchin Anatolii. După ceartă, inculpatul s-a întors înapoi între orele 12.00-14.00 și atunci le-a spus că partea vătămată este moartă. Cearta a început între Buca Adrian și inculpat, după ce s-au trezit, în timp ce ea era în casă. Inculpatul era nervos în momentul când a spus că partea vătămată este moartă, striga în mahala despre acest lucru. Nu l-au întrebat de unde cunoaște și a crezut că e o glumă. Inculpatul era îmbrăcat în pantaloni jeans și geacă de culoare deschisă; declarațiile martorului Grosu Lucheria că Ciornei Feodosia a făcut cumpărături la magazinul ei. Nu ține minte precis toate cumpărăturile, dar își amintește că a luat o sticlă de 250, cafea și lapte condensat. Partea vătămată întotdeauna cumpăra ulei rafinat din floarea soarelui, câte o pulpă de găină, orez, făină de porumb și crupe de orz, o sticlă de rachiu cu ardei, dar nu mai mult de două, a câte de 250 gr., franzele „Prietenia” feliată, uneori lua pâine rotundă de la Sculeni, 9 simplă. A cumpărat produsele și i-a spus că luni va primi pensia și-i va aduce datoria de 10 lei, rămasă de la procurarea produselor. Luni dimineața în mahala se vorbea că partea vătămată a fost omorâtă de țigani, niște persoane pe care nu le cunoaște și care au venit în sat de vreo 6 ani. Luni sau marți, a venit la magazin Buca Oleg, l-a întrebat cum au putut să omoare partea vătămată, acesta i-a spus că nu el a ucis-o, el nu a fost acolo, dar cumătrul lui a omorât-o; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 08.12.2019 cu planșe fotografice, conform căruia a fost cercetat domiciliul lui Ciornei Feodosia, unde, într-o odaie a casei de locuit, la podea, a fost depistat cadavrul victimei, culcat pe spate, cu capul spre ușă, cu urme de moarte violentă. De la fața locului au fost ridicate: într-un plic unghiile de la cadavru; două cuțite de bucătărie; trei basmale cu pete de culoare brun roșietică asemănătoare cu sângele; o față de pernă de culoare galbenă cu pete de culoare brun roșietică asemănătoare cu sângele; o scurtă din balon cu dungi de culoare bordo; un halat de culoare neagră cu pete de culoare brun roșietică asemănătoare cu sângele; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 09.12.2019 cu planșe fotografice, prin care a fost cercetat domiciliul lui Ciornei Feodosia, și anume, curtea casei și o construcție auxiliară, de la fața locului fiind ridicate un topor cu lungimea cozii de 45 cm. și două lacăte cu urme de deteriorare; procesul-verbal de ridicare examinare a obiectului din 08.12.2019, conform căruia de la Buca Oleg au fost ridicate următoarele obiecte: un sac din fibre de peliculă de culoare albă, pe care se observă pete de culoare brun-roșietică asemănătoare cu sângele; un pachet cu mălai „Mălai Extra” cu masa de 900 gr., un pachet cu griș „ORA” cu masa de 1 kg., un pachet cu orez „Krasnodar” cu masa de 900 gr., un pachet cu mazăre „Delcon” cu masa de 1 kg., două sticle cu ulei „Brâncuța” a câte 1 l., două pâini „Cuptoraș”, șapte pachete cu cafea solubilă „Петровская”, două borcane cu roșii verzi marinate cu volum a câte 700 gr., o lanternă de culoare neagră combinat cu negru, o glugă de culoare roșie, două sticle goale cu volum a câte 0,245 l. cu inscripția „Ardei iute”, o bărdiță din fier cu coadă din lemn; procesul-verbal de ridicare din 08.12.2019, conform căruia au fost ridicate de la învinuitul Șișchin Anatolii: o pereche de adidași de culoare albă, mărimea 44, pe suprafața cărora se observă substanță de culoare brun-roșietică, asemănătoare cu sângele; o maletă de culoare albastră, la care, în regiunea mânicilor și pe partea din față, se observă pete de culoare brun-roșietică asemănătoare cu sângele; o scurtă de culoare roșie cu dungi albe și negre, la partea din spate a scurtei observându-se o pată de culoare brun roșietică; procesul-verbal de examinare a obiectului din 09.12.2019, conform căruia au fost supuse examinării următoare obiecte ridicate de la învinuitul Șișchin Anatolii: o pereche de adidași de culoare albă, mărimea 44, pe suprafața cărora se observă substanță de culoare brun-roșietică, asemănătoare cu sângele; o maletă de culoare albastră, la care în regiunea mânicilor și pe partea din față se observă pete de culoare brun-roșietică asemănătoare cu sângele; o scurtă de culoare roșie cu dungi albe și negre, la partea din spate a scurtei observându-se o pată de culoare brun roșietică; 10 procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a obiectului din 09.12.2019, conform căruia martorul Donciuc Svetlana a recunoscut scurta de culoare roșie, cu care învinuitul Șișchin Anatolie a fost îmbrăcat pe 08.12.2019; raportul de expertiză medico-legală nr. 201924C0191 din 28.01.2020, conform căruia moartea victimei Ciornei Feodosia a survenit în urma unei traume cranio-cerebrală deschisă, sub formă de hemoragii în țesuturile moi ale regiunii fronto-parietale pe dreapta, parieto-temporale pe dreapta și ale regiunii occipitale pe dreapta și centru, fracturi ale oaselor bolții și bazei craniului, hematom subdural al regiunii frontale pe stânga cu trecere pe baza craniului, hemoragii subarahnoidale difuze, edem cerebral pronunțat, contuzii cerebrale hemoragice, care au putut surveni în urma mai multor lovituri cu un obiect dur contondent și tăietor-despicător, care putea fi muchia și lama unui topor, posibil în timpul și împrejurările indicate, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări grave și au legătură cauzală direct cu decesul. Echimozele și excoriațiile de pe față au putut surveni în urma loviturilor unor obiecte dure contondente, cu suprafața limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate, nu condiționează dereglarea sănătății și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări neînsemnate. Luând în considerație datele obiective, asupra capului au fost efectuate patru lovituri, dintre care două cu muchia toporului și altele două cu lama toporului; procesul-verbal de colectare a mostrelor din 30.12.2019, conform căruia de la învinuitul Șișchin Anatolii au fost colectate mostre de sânge și salivă; raportul de expertiză judiciară biologică nr. 201905O0412 din 10.01.2020, potrivit căruia sângele recoltat de la victima Ciornei Feodosia și sângele învinuitului Șișchin Anatolii se atribuie la una și aceeași grupă sanguină - Oalfa, beta(I). Pe scurta, adidașii, maleta, ridicate la 08.12.2019, în cadrul procesului-verbal de ridicare de la Șișchin Anatolii, pe trei basmale pentru cap, pentru femei, pe fața de pernă, ridicate în cadrul cercetării la fața locului, pe sacul ridicat din gospodăria lui Buca Oleg, în conținutul subunghial de la ambele mâini ale victimei Ciornei Feodosia, au fost depistate urme de sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grupă a sângelui a fost constatată antigena „H”, în unele pete și aglutininele alfa, beta. Petele de sânge pe obiectele de cercetare au putut proveni de la orice persoană cu grupa sanguină Oalfa, beta (I), inclusiv victima Ciornei Feodosia, învinuitul Șișchin Anatolii. Factorul Roessus, în pete, în laborator nu se determină. Pe bărdița ridicată de la Buca Oleg, au fost depistate pete de sânge de pasăre. În pata de pe scurta lui Șișchin Anatolii, a fost depistat sânge. Apartenența de specie a sângelui nu a fost posibil de stabilit din cauza cantității insuficiente. În petele de pe această scurtă, sânge nu s-a depistat. Pe chiloții învinuitului Șișchin Anatolii, pete asemănătoare cu cele de sânge, salivă, secret vaginal, spermă nu au fost depistate. În conținutul subunghial, recoltate de la ambele mâini ale victimei Ciornei Feodosia celule valabile pentru determinarea apartenenței de sex nu au fost depistate. În frotiurile și tamponul cu conținut vaginal, recoltate de la victima Ciornei Feodosia spermatozoizi nu s-au găsit; raportul de expertiză judiciară genetică nr. 202005O0055 din 18.03.2020, conform căruia din proba de referință (sânge uscat pe tifon), ce aparține cadavrului victimei, s-a obținut un profil genetic complet. Din proba de referință (sânge uscat pe tifon), ce aparține lui Șișchin Anatolii, s-a obținut un profil genetic complet. În 11 spălăturile de pe gheata dreaptă a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic complet, ce aparține unei persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut este identic cu profilul genetic al cadavrului Ciornei Feodosia. În spălăturile de pe gheata stângă a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic incomplet pe 5 loci, ce aparțin unei persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut coincide cu profilul genetic al cadavrului Ciornei Feodosia. În fragmentele din petele examinate de pe maletă, sac, a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea sângelui din aceste pete de pe maletă, sac, au fost obținute profiluri genetice complete identice între ele, ce aparțin unei persoane de sex masculin, pe 24 loci din cei 24 markeri STR analizați, ce aparțin persoanei de sexul genetic masculin, identice cu profilul genetic al lui Șișchin Anatolii. În fragmentele din pata examinată de pe scurtă, a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic complet, ce aparține unei persoane de sex masculin. Profilul genetic obținut aparține unei alte persoane de sex masculin și nu aparține lui Șișchin Anatolii; actul de corectare a greșelilor la raportul de expertiză judiciară nr. 201924C0191 din 28.01.2020, prin care a fost corectată greșeala comisă în data și ora survenirii morții lui Ciornei Feodosia, corect fiind: „moartea a survenit între orele 01-04 la data de 08.12.2019”. Prin urmare, nu pot fi reținute afirmațiile apărării că instanța de fond a pus la baza sentinței de condamnare declarațiile contradictorii ale martorilor Buca Oleg, Buca Adrian și Duminica Victoria, fiind stabilit că vinovăția inculpatului a fost dovedită inclusiv prin raportul de expertiză judiciară genetică nr. 202005O0055 din 18.03.2020, potrivit căruia au fost examinate scurta, adidașii, maleta, lucruri ridicate de la acesta, sacul ridicat din domiciliul lui Buca Oleg, unde inculpatul se afla în vizită, dar care nu aparține martorului Buca Oleg. Potrivit raportul de expertiză „...În spălăturile de pe gheata dreaptă a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic complet, ce aparține unei persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut este identic cu profilul genetic al cadavrului Ciornei Feodosia. În spălăturile de pe gheata stângă a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic incomplet pe 5 loci, ce aparțin unei persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut coincide cu profilul genetic al cadavrului Ciornei Feodosia. În fragmentele din petele examinate de pe maletă, sac, a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea sângelui din aceste pete de pe maletă, sac, au fost obținute profile genetice complete identice între ele, ce aparțin unei persoane de sex masculin, pe 24 loci din cei 24 markeri STR analizați, ce aparțin persoanei de sexul genetic masculin, identice cu profilul genetic al lui Șișchin Anatolii.” Totodată, la domiciliul martorului Buca Oleg, unde la momentul comiterii infracțiunii inculpatul se afla în ospeție, au fost depistate bunurile ce aparțineau victimei și care, potrivit declaraților martorilor Buca Oleg, Buca Adrian și Duminică 12 Victoria, nu le aveau în casă, dar au apărut în dimineața când au aflat că partea vătămată a fost omorâtă, precum și păsările găsite de Buca Oleg în saraiul său, și care, fiind eliberate, s-au întors la casa victimei. Iar martorul Grosu Lucheria a indicat produsele alimentare procurate de partea vătămată de la magazinul ei. Mai mult, și inculpatul a declarat despre scurta roșietică și încălțămintea de culoare deschisă, albă, în care era îmbrăcat și încălțată persoana care a văzut-o, iar martorul Gorincioi Veaceslav că indicat că, „...A văzut un bărbat într-o jachetă roșietic, pantaloni cafenii-gălbui, care a fugit prin grădină și a dispărut, nu a observat dacă avea ceva pe cap, încălțat și nici la față nu l-a văzut...”, martorul Suman Vasile a declarat că, „... A auzit foșnet în grădina lui Ciornei Feodosia și a lui Buca și s-a dus să vadă dacă iese cineva din grădină. A mai stat puțin și a apărut pe drum un om, care mergea la deal și se uita în urmă, apoi a cotit după colțul grădinilor și nu l-a mai văzut. Omul era îmbrăcat în pantaloni gălbui, dar scurta era roșie sau cafenie. Nu a observat în ce era încălțată persoana, posibil încălțămintea era de culoare deschisă...” La fel, sunt irelevante alegațiile apărării că instanța de fond nu a argumentat respingerea declarațiilor inculpatului, care nu a recunoscut vina și a declarat că nu știe cine a omorât victima, apreciind declarațiile acestuia ca o metodă de apărare, or, potrivit raportului de expertiză judiciară biologică nr. 201905O0412 din 10.01.2020, pe scurta, adidașii, maleta, ridicate la data de 08.12.2019, în cadrul procesului-verbal de ridicare de la Șișchin Anatolii, pe trei basmale pentru cap, pentru femei, pe fața de pernă, ridicate în cadrul cercetării la fața locului, pe sacul ridicat din gospodăria lui Buca Oleg, în conținutul subunghial de la ambele mâini ale victimei Ciornei Feodosia, au fost depistate urme de sânge de origine umană, care au putut proveni de la orișicare persoană, ce are grupa sanguină Oalfa, beta/O(I), inclusiv victima Ciornei Feodosia și inculpatul Șișchin Anatolii. Comiterea infracțiunii de inculpat a fost dovedită și prin depozițiile martorilor Buca Oleg și Buca Adrian că inculpatul era îmbrăcat în hainele cu care a venit de la Bălți, nu avea haine de schimb, avea încălțăminte sportivă de culoare albă, o scurtă subțire de culoare roșie, pantaloni de culoare albă deschisă, iar Șișchin Anatolie a relatat că poliția i-a luat din drum, cunoscând de la familia Buca că ei merg pe drum și în ce haine este îmbrăcat. Potrivit procesului-verbal de prezentare spre recunoaștere a obiectului din 09.12.2019, martorul Donciuc Svetlana a recunoscut scurta de culoare roșie, cu care învinuitul Șișchin Anatolie a fost îmbrăcat la 08.12.2019. Argumentele apărării că instanța de fond neîntemeiat a respins demersul de examinare a încălțămintei și sacului din fibre de peliculă cu câteva picături de sânge provenite de la inculpat în prezența ultimului, fiind imposibil de a constata când și în ce împrejurări au fost lăsate urmele de sânge ce aparțineau victimei pe încălțămintea ridicată de la inculpat, cine a purtat această încălțăminte până pe 09.12.2019, orele 11.00 și împrejurările în care au fost lăsate urmele de sânge de inculpat pe sacul din polietilenă, sunt nefondate or, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 03.07.2020, a fost admis demersul apărării, fiind obligat procurorul să prezinte corpurile delicte solicitate pentru a fi cercetate în ședința de judecată, însă, la această dată, din motivul depistării persoanelor infectate cu COVID-19 în Penitenciarul nr. 13-Chișinău, inculpatul nu a fost escortat la Judecătoria Ungheni. 13 Totodată, potrivit Legii nr. 69 „Cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative” din 21.05.2020 în art. XXIII alin. (1) este reglementat că în scopul asigurării măsurilor de prevenire a răspândirii infecției COVID-19 în instituțiile penitenciare, pe perioada stării de urgență în sănătate publică declarate prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 10 din 15 mai 2020, examinarea cauzelor penale, inclusiv a demersurilor privind emiterea și prelungirea mandatelor de arestare, și a chestiunilor ce țin de executarea pedepselor în privința persoanelor private de libertate se efectuează doar prin intermediul sistemului de teleconferință sau în spațiile corespunzătoare la sediile instituțiilor penitenciare, fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate. Însă, nu a fost posibilă petrecerea ședinței de judecată prin intermediul teleconferinței, pe motiv că inculpatul a refuzat să se prezinte în sala de conferințe din Penitenciarul nr. 13 pentru a participa la examinarea cauzei, iar corpurile delicte solicitate au fost cercetate în lipsa acestuia, dar în prezența avocatului Crudu Gheorghe, astfel că instanța nu i-a îngrădit dreptul de a fi prezent la cercetarea probelor, argumentele în aceste sens urmând a fi respinse. Conform art. 321 alin. (1), (2) pct. 2) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția cazurilor prevăzute de prezentul articol. Judecarea cauzei în lipsa inculpatului poate avea loc în cazul când inculpatul, fiind în stare de arest, refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia. Or, instanța a avut temei legal de a petrece ședința de judecată în lipsa inculpatului, care a refuzat să se prezinte în ședința de judecată din 24.07.2020. Pe lângă aceasta este nefondată poziția apărării, care pledează pentru nevinovăția inculpatului pe motiv că instanța de fond nu a cercetat declarațiile acestuia prin care îl învinovățește pe Buca Oleg de comiterea infracțiunii, că acesta are antecedente penale, anterior fiind condamnat, deoarece inculpatul, la fel, are antecedente penale nestinse, fiind condamnat de comiterea mai multor infracțiuni de furt, prin pătrundere în încăpere, circumstanță ce este prezentă și în prezenta cauză. Comiterea infracțiunii de către inculpat a fost confirmată și prin declarațiile martorului Duminică Victoria, care a relatat că, „...Când s-a trezit a văzut în casă niște bunuri străine, macaroane, ulei, cafea cu lapte, aceste produse nu le avea în casă. În sarai a văzut găini, dar Buca Adrian le-a alungat în drum. În casă, pe plită se pregătea ceva, posibil era cucoș. Când a venit Șișchin Anatolii și a spus că „baba este moartă”, nu a crezut. Inculpatul a spus cu nervi că baba este moartă, striga în mahala. Nu l-au întrebat pe Șișchin Anatolii de unde știe, a crezut că este o glumă...”. Totodată, în acțiunile inculpatului a fost reținută agravanta - deosebita cruzime, neîntemeiat exclusă din învinuirea adusă inculpatului de instanța de fond, or, cruzimea deosebită demonstrează intenția făptuitorului de a-i cauza victimei suferințe, de ordin fizic sau psihic, care sunt intense, inutile și prelungite în timp. Cruzimea este inerentă oricărui omor, deoarece în momentul omorului, victima simte dureri fizice și morale. Omorul săvârșit cu deosebită cruzime presupune o intensitate mult mai mare a acestor dureri, întrucât făptuitorul nu se mulțumește să curme viața victimei, el îi prelungește agonia, torturând-o, maltratând-o, molestând- 14 o. Nu are importanță dacă deosebita cruzime a constituit singura cauză a decesului, fiind necesar ca deosebita cruzime să fi fost exercitată până la consumarea omorului. Astfel, în acțiunile inculpatului este prezentă agravanta - cu deosebită cruzime, fiind stabilit că acesta, la momentul comiterii omorului victimei, a acționat cu o deosebită cruzime, ce rezultă din modul și mijloacele cu care a fost comisă crima, gradul de leziuni, aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, cât și de acțiunile violente la care a fost supusă victima, reieșind din rapoartele de expertiză efectuate. Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 201924C0191 din 28.01.2020 și actului de corectare a greșelilor, moartea victimei a survenit în urma unei traume cranio-cerebrală deschisă sub formă de hemoragii în țesuturile moi ale regiunii fronto-parietale pe dreapta, parieto-temporale pe dreapta și ale regiunii occipitale pe dreapta și centru, fracturi ale oaselor bolții și bazei craniului, hematom subdural al regiunii frontale pe stânga cu trecere pe baza craniului, hemoragii subarahnoidale difuze, edem cerebral pronunțat, contuzii cerebrale hemoragice, care au putut surveni în urma mai multor lovituri cu un obiect dur contondent și tăietor- despicător, care putea fi muchia și lama unui topor, posibil la timpul și împrejurările indicate, prezintă pericol pentru viață și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări grave și au legătură cauzală direct cu decesul. Echimozele și excoriațiile de pe față au putut surveni în urma loviturilor unor obiecte dure contondente, cu suprafața limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate, nu condiționează dereglarea sănătății și în baza acestui criteriu se califică ca vătămări neînsemnate. Luând în considerație datele obiective, asupra capului au fost efectuate patru lovituri, dintre care două cu muchia toporului și altele două cu lama toporului. Conform raportului de expertiză judiciară biologică nr. 201905O0412 din 10.01.2020, sângele recoltat de la victima Ciornei Feodosia și sângele învinuitului Șișchin Anatolii se atribuie la una și aceeași grupă sanguină – Oalfa, beta(I). Pe scurta, adidașii, maleta, ridicate la data de 08.12.2019, în cadrul procesului-verbal de ridicare de la Șișchin Anatolii, pe trei basmale pentru cap, pentru femei, pe fața de pernă ridicate în cadrul cercetării la fața locului, pe sacul ridicat din gospodăria lui Buca Oleg, în conținutul subunghial de la ambele mâini ale victimei Ciornei Feodosia, au fost depistate urme de sânge de origine umană. La determinarea apartenenței de grupă a sângelui a fost constatată antigena „H”, în unele pete și aglutininele alfa, beta. Petele de sânge pe obiectele de cercetare au putut proveni de la orice persoană cu grupa sanguină Oalfa, beta (I), inclusiv victima Ciornei Feodosia și învinuitul Șișchin Anatolii. Factorul Roessus în pete în laborator nu se determină. Pe bărdița ridicată de la Buca Oleg au fost depistate pete de sânge de pasăre. În pata de pe scurta lui Șișchin Anatolii a fost depistat sânge. Apartenența de specie a sângelui nu a fost posibil de stabilit din cauza cantității insuficiente a lui. În petele de pe această scurtă, sânge nu s-a depistat. Pe chiloții învinuitului Șișchin Anatolii pete asemănătoare cu cele de sânge, salivă, secret vaginal, spermă nu au fost depistate. În conținutul subunghial, recoltate de la ambele mâini ale victimei Ciornei Feodosia, celule valabile pentru determinarea apartenenței de sex nu au fost depistate. În frotiurile și tamponul cu conținut vaginal, recoltate de la victima Ciornei Feodosia spermatozoizi nu s-au găsit. 15 Prin raportul de expertiză judiciară genetică nr. 202005O0055 din 18.03.2020, din proba de referință (sânge uscat pe tifon), ce aparține cadavrului victimei s-a obținut un profil genetic complet. Din proba de referință (sânge uscat pe tifon), ce aparține lui Șișchin Anatolii, s-a obținut un profil genetic complet. În spălăturile de pe gheata dreaptă a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic complet, ce aparține unei persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut este identic cu profilul genetic al cadavrului Ciornei Feodosia. În spălăturile de pe gheata stângă a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic incomplet pe 5 loci, ce aparțin unei persoane de sex feminin. Profilul genetic obținut coincide cu profilul genetic al cadavrului Ciornei Feodosia. În fragmentele din petele examinate de pe maletă, sac, a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea sângelui din aceste pete de pe maletă, sac, au fost obținute profile genetice complete identice între ele, ce aparțin unei persoane de sex masculin, pe 24 loci din cei 24 markeri STR analizați, ce aparțin persoanei de sexul genetic masculin, identice cu profilul genetic al lui Șișchin Anatolii. În fragmentele din pata examinată de pe scurtă, a fost depistat sânge cu concentrația suficientă de ADN uman pentru analiză genetică. La genotiparea acestui sânge a fost obținut profil genetic complet, ce aparține unei persoane de sex masculin. Profilul genetic obținut aparține unei alte persoane de sex masculin și nu aparține lui Șișchin Anatolii. Prin urmare, reieșind din modul și mijloacele cu care a fost comisă crima, din numărul și gradul leziunilor aplicate, și anume, victimei fiindu-i aplicate un număr mare de acțiuni violente, în acțiunile inculpatului se conține semnul calificativ agravant - omorul săvârșit asupra unei persoane profitând de starea de neputință cunoscută sau evidentă a victimei, care se datorează vârstei înaintate, cu deosebită cruzime. Mai mult, deosebita cruzime a fost dovedită și din acțiunile inculpatului, care, pătrunzând în domiciliul victimei, pe timp de noapte, cunoscând cu certitudine că, aceasta avea o vârstă înaintată - 80 de ani și locuia singură, a lovit-o de patru ori cu toporul în cap, inclusiv cu muchia și tăișul toporului, care a dus la decesul victimei. Potrivit raportului de expertiză judiciară genetică nr. 202005O0055 din 18.03.2020, în conținutul subunghial de la ambele mâini ale victimei Ciornei Feodosia, au fost depistate urme de sânge de origine umană, ce dă dovadă că aceasta a întreprins careva încercări de a se apăra, luptând cu agresorul, dar, din cauza că era o femeie în vârstă de 80 de ani, nu a reușit să contracareze acțiunile infracționale ale inculpatului, iar ultimul a omorât-o cu deosebită cruzime, aplicându-i mai multe lovituri în regiunea capului cu muchia și lama toporului, iar ulterior a sustras mai multe bunuri, inclusiv produse alimentare, 3 găini și un cucoș, pe care le-a dus la domiciliul lui Buca Oleg, vecinul victimei. Conform art. 14 alin. (1) Cod penal, infracțiunea este o faptă (acțiune sau inacțiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, săvârșită cu vinovăție și pasibilă de pedeapsă penală. Totodată, nerecunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia, fiind stabilite probe pertinente și concludente care, în ansamblu, 16 din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc vinovăția lui în săvârșirea infracțiunii incriminate. Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală. Declarațiile inculpatului că nu a comis infracțiunea incriminată au fost considerate ca o metodă de apărare și ascundere a realității, fiind în contradicție cu starea lucrurilor de fapt și probele administrate, inclusiv depozițiile succesorului părții vătămate și ale martorilor oculari, apreciate ca fiind veridice, deoarece sunt consecvente, se completează reciproc, au fost date sub jurământ, lipsind temeiuri de a nu crede acestor declarații, confirmate inclusiv prin procesele-verbale de cercetare la fața locului și de ridicare a obiectelor, care se completează reciproc. De asemenea, nu au fost stabilite circumstanțe care ar putea provoca dubii în veridicitatea declarațiilor martorilor audiați, deoarece în cadrul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, martorii au dat aceleași declarații, urmând a fi respinsă cererea apărării privind achitarea inculpatului pe motiv că nu a comis infracțiunea, or, prin apelul declarat acesta a criticat sentința instanței de fond doar în partea raportului de expertiză repetată și în partea pedepsei penale, iar asupra învinuirii și vinovăției acesta nu a avut obiecții. Mai mult, apărarea a criticat probele prezentate de acuzare și reținute de instanța de fond, fără a prezenta careva acte care ar confirma argumentele invocate, iar în lipsa unor probe care ar combate sau ar confirma alegațiile înaintate, urmează a fi respins apelul, ca fiind nefondat. Or, potrivit art. 24 Cod procedură penală, părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură. Părțile în procesul penal își aleg poziția, modul și mijloacele de susținere a ei de sine stătător, fiind independente de instanță, de alte organe ori persoane. Instanța de judecată acordă ajutor oricărei părți, la solicitarea acesteia, în condițiile prezentului cod, pentru administrarea probelor necesare. La fel, sunt neîntemeiate și celelalte argumente ale apărării, invocate în susținerea apelului înaintat, or, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument avansat de părți, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei. Deci, nu sunt plauzibile argumentele apărării privind achitarea inculpatului, or, instanța de fond a cercetat probele administrate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală din punct de vedere al coroborării lor, argumentându-și pe deplin poziția adoptată din punct de vedere al cercetării circumstanțelor cauzei și din punct de vedere al prevederilor legale. Declarațiile inculpatului prin care și-a negat vina în comiterea faptei încriminate au fost combătute prin probe pertinente, concludente, utile și veridice, și anume, declarațiile succesorului părții vătămate, ale martorilor și probele scrise, care 17 sunt în coroborare între ele și demonstrează incontestabil vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii de omor. Totodată, nerecunoașterea vinei de către inculpat a fost apreciată ca o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina garantat de art. 66 Codul de procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Astfel, afirmația inculpatului că nu a comis infracțiunea de omor a victimei este declarativă și formală, exprimată cu scopul de a evita răspunderea penală. Mai mult, argumentele apărării, invocate în cererea de apel, au constituit obiectul cercetării în instanța de fond și nu și-au găsit confirmarea. În același timp, acțiunile inculpatului întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal, argumente pe care instanța de apel le acceptă și pentru a evita repetări inutile le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența și practica CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16 februarie 2010, statuează că art. 6§1 din CtEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. De asemenea, printre garanțiile unui proces echitabil, reglementat de art. 6 din Convenția Europeană, se enumeră și faptul că orice persoană trebuie să fie judecată în mod echitabil de un tribunal independent și imparțial, ceea ce a fost realizat și în prezenta cauză, fiind respectate drepturile inculpatului garantate atât de Constituția R. Moldova, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cât și de Codul de procedură penală. Totodată, instanța de fond i-a aplicat inculpatului o pedeapsă prea blândă, la stabilirea căreia instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 7, 75 Cod penal, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de circumstanțele ce caracterizează pe inculpat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea, precum și de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului. Astfel, inculpatul a săvârșit o infracțiune excepțional de gravă, care se pedepsește cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau cu detențiune pe viață, este celibatar, nesupus militar, este șomer, fără loc de trai, pentru anul 2019 nu a avut careva venituri, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, are antecedente penale, anterior fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Ungheni din 26.11.2010 în baza art. 186 alin. (2) lit. c) și d) Cod penal la 2 ani închisoare; sentința Judecătoriei Ungheni din 11.12.2013 în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal - 1 an și 6 luni închisoare; sentința Judecătoriei Ștefan Vodă din 26.03.2014 în baza art. 186 alin. (2) lit. c) Cod penal - 2 ani închisoare; sentința Judecătoriei Ungheni din 17.12.2015 în baza art. art. 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. d), 84 Cod penal - 3 ani închisoare; sentința Judecătoriei Ungheni din 26.06.2019 în baza art. 33 alin. (3), 186 alin. (2) lit. c), d), 186 alin. (2) lit. d), 186 alin. (2) lit. c), d), 84 Cod 18 penal - 3 ani închisoare; sentința Judecătoriei Bălți, din 23.01.2020 în baza art. 186 alin. (2) lit. c), 186 alin. (2) lit. c), 186 alin. (2) lit. c), d), 84 Cod penal - 3 ani închisoare; prin sentința Judecătoriei Ungheni din 26.02.2020 în baza art. 186 alin. (2) lit. d), 84 alin. (4) Cod penal - 5 ani de închisoare, împrejurări în care restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea lui este posibilă în condițiile privării de libertate pe un termen de 18 ani. Or, reieșind din prevederile art. 75 alin. (2) Cod penal, o pedeapsă mai aspră, din numărul celor alternative prevăzute pentru săvârșirea infracțiunii, se stabilește numai în cazul în care o pedeapsă mai blândă, din numărul celor menționate, nu va asigura atingerea scopului pedepsei. Prin urmare, ținând cont de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de urmările ireversibile produse - lipsirea de viață a persoanei, cu o deosebită cruzime, cât și de atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunii, care nu și-a recunoscut vinovăția și nu a oferit scuzele necesare succesorului victimei, scopul pedepsei nu pot fi atins prin aplicarea unei pedepse mai blânde, nefiind prezente circumstanțe atenuante care ar da posibilitate instanței de apel de a-i aplica o pedeapsă mai blândă. Mai mult, faptele inculpatului reclamă din partea justiției aplicarea unei represiuni penale ferme, de natură să atenționeze toți destinatarii legii penale asupra pericolului social extrem de ridicat al unor astfel de infracțiuni, cu un serios impact în comunitatea locală, în legătură cu care nu trebuie să se lase impresia că nu sunt pedepsite pe măsură. În temeiul art. 84 alin. (4) Cod penal, care indică, conform prevederilor alin.(1)–(3) se stabilește pedeapsa și în cazul în care, după pronunțarea sentinței, se constată că persoana condamnată este vinovată și de comiterea unei alte infracțiuni săvârșite înainte de pronunțarea sentinței în prima cauză. În acest caz, în termenul pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parțial, în baza primei sentințe. Astfel, în baza art. 84 alin. (4) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor stabilite prin sentințele Judecătoriei Drochia din 22.11.2019, Judecătoriei Bălți din 23.01.2020 și Judecătoriei Ungheni din 26.02.2020, inculpatului i-a fost stabili pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 22 de ani, aceasta fiind în măsură să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii. 5. Avocatul Kebeș Alexei declară recurs ordinar, în care solicită casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul să fie achitat. Recurentul invocă că demersul privind examinarea încălțămintei și sacului din fibre de peliculă cu câteva picături de sânge provenite de la inculpat în prezența acestuia, inițial a fost satisfăcut, apoi instanța l-a respins neîntemeiat, fiind imposibil de a constata când și în ce împrejurări au fost lăsate urmele de sânge ce aparțineau victimei pe încălțămintea ridicată de la inculpat, cine a purtat această încălțăminte până pe 09.12.2019, ora 11.00 și în ce împrejurări au fost lăsate urmele de sânge de 19 inculpat pe sacul din polietilenă, fiind încălcate prevederile art. 314 Cod de procedură penală. Potrivit declarațiilor contradictorii ale martorilor Buca Oleg, Buca Adrian, Duminică Victoria, care sunt cointeresați pe acest dosar, a fost stabilit că sacul din fibre de peliculă de culoare albă, o lanternă de culoare albă combinată cu negru, două sticle goale cu volum 0.245 l. cu inscripția „Ardei iute”, două borcane cu roșii, două sticle cu ulei, șapte pachete cu cafea și alte produse alimentare, ridicate din gospodăria lui Buca Oleg, aparțin părții vătămate și au fost sustrase din gospodăria ei. Însă, urmează a fi respinse declarațiile acestor martori, deoarece toți sunt rude apropiate, iar inculpatul l-a învinuit pe Buca Adrian de omorul părții vătămate, mai mult declarațiile lor nefiind confirmate prin alte probe. Din motive necunoscute nu a fost ordonată o expertiza tehnico-criminalistică dactiloscopică pentru depistarea amprentelor lăsate pe cele două lacăte și pe toporul ridicat din gospodăria victimei. Sunt irelevante și declarațiile martorului Grosu Lucheria că partea vătămată anterior a procurat din magazinul ei cafea, ulei și băuturi spirtoase, însă nu poate confirma cu certitudine dacă produsele alimentare depistate în casa lui Buca Oleg au fost procurate anume de la ea, deoarece puteau fi procurate și din alt magazin. La baza sentinței, instanța a pus și declarațiile contradictorii ale martorului Gorincioi Veaceslav, că nu cunoaște persoana ce a fugit din casa victimei, că persoana era îmbrăcată în pantaloni cafenii și scurtă roșie. Martorul a relatat și faptul că victima se plângea mereu pe vecinii Buca, că-i furau lemnele pentru foc, împrejurări ce au fost ignorate de instanță. Martorul Suman Vasile a declarat că a văzut un bărbat la 50-60 m., ieșind din grădina victimei în pantaloni albi și scurtă cafenie - roșie. Fiind audiat în cadrul anchetei prealabile anchetatorul nu a citit procesul-verbal, deoarece nu avea ochelarii. Martorul Duminică Victoria a indicat că inculpatul și concubinul ei Bucă Adrian la 09.12.2019, pe la orele 10.00 - 11.00 s-au certat, însă nu cunoaște motivul. Inculpatul era îmbrăcat în blugi albaștri și o scurtă de culoare deschisă. Însă, ridică dubii faptul că acești trei martori nu pot spune cum au evaluat evenimentele la 08-09.12.2019. Mai mult, în ședința de judecată, martorul Buca Adrian a relatat că inculpatul la 09.12.2019, ora 11.00, l-a învinuit că el a omorât partea vătămată, motiv pentru care l-a alungat din gospodăria sa. În trecut a fost lovit cu un topor în cap, este bolnav psihic și a refuzat să relateze amănunțit cum au decurs evenimentele la 08- 09.12.2019. Or, instanța de judecată a omis declarațiile martorului Buca Adrian și nu a stabilit de ce inculpatul l-a învinuit pe acesta de omorul victimei, ce constituie împrejurări importante pentru stabilirea adevărului, deoarece familia Buca este vecină cu partea vătămată, iar Buca Adrian anterior a fost condamnat și avea antecedente penale nestinse. Anume Buca Adrian i-a spus lui Gorincioi Veaceslav, Duminică Victoria și altor persoane la 09.12.2019, până la venirea poliției, că victima este moartă în casă, urmând a fi apreciate critic declarațiile acestui martor. 20 Cu toate că la 09.12.2019, la fața locului, a fost fiul matur al lui Gorincioi Veaceslav și soția lui Suman Vasile, care puteau elucida evenimentele ce au avut loc în gospodăria victimei și înlătura contradicțiile dintre declarațiile lui Gorincioi Veaceslav și ale lui Suman Vasile, acești martori nu fost audiați. Astfel, probe obiective ce ar dovedit vinovăția inculpatului, în comiterea infracțiunii imputate nu au fost prezentate. Totodată, instanțele de fond și de apel au apreciat juridic greșit circumstanțele care au avut loc, or, probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal. Hotărârile adoptate sunt neîntemeiate, ilegale și nu au fost susținute prin probe concludente, utile și pertinente, iar motivele invocate în justificarea condamnării inculpatului conform art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal, nu și-au găsit confirmarea în sensul legalității, fiind discutabile. Deci, nu au fost prezentate probe concludente care ar demonstra că în acțiunile inculpatului se regăsesc elementele infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. e) Cod penal. În drept, recursul este întemeiat pe art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală - nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar, în care nici nu sunt indicate concrete erori de drept clar definite (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatului, și încadrarea juridică a acțiunilor lui infracționale, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, inclusiv declarațiile martorilor Gorincioi V., Suman V., Buca O., Buca A., Duminică V. și Grosu L.; procesele-verbale de cercetare la fața locului din 08.12.2019 și 09.12.2029 cu planșe fotografice; procesele-verbale de ridicare examinare a obiectului din 08.12.2019 și 09.12.2019; procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a obiectului din 09.12.2019; procesul-verbal de ridicare examinare a obiectului din 08.12.2019; procesul-verbal de ridicare din 08.12.2019; procesul- verbal de examinare a obiectului din 09.12.2019; procesul-verbal de colectare a mostrelor din 30.12.2019; raportul de expertiză medico-legală nr. 201924C0191 din 28.01.2020; raportul de expertiză judiciară biologică nr. 201905O0412 din 21 10.01.2020; raportul de expertiză judiciară genetică nr. 202005O0055 din 18.03.2020; actul de corectare a greșelilor la raportul de expertiză judiciară nr. 201924C0191 din 28.01.2020, toate probele fiind apreciate în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, instanța de apel indicând argumentat și detaliat motivele pentru care a respins versiunile și dovezile apărării, instanța de apel pronunțându-se argumentat și detailat asupra tuturor motivelor invocate în apelul apărăii, probele administrate pe caz demonstrând cu concludență prezența în acțiunile inculpatului a elementelor infracțiunii prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal (pct. 4. din decizie). Totodată, la stabilirea pedepsei instanța de apel just și argumentat a ținut cont de prevederile art. 7, 61, 75, 84 alin. (4) Cod penal, pedeapsa respectivă fiind motivată, individualizată și aplicată inculpatului în corespundere cu prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a acestuia, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane (pct. 4. din decizie). Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei). Art. 6 din CEDO impune în sarcina instanței, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora, iar obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (hotărârea CtEDO, pct. 80-81, Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos). Pe lângă aceasta, recursul vizat este întemeiat doar pe critica modului în care instanța apel a apreciat probele și circumstanțele cauzei (pct. 5. din decizie). Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Deci, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune apărarea este o competență și prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Mai mult, motivele invocate în recursul nominalizat au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens (pct. 3. - 5. din decizie), iar o altă opinie asupra probelor și circumstanțelor cauzei care 22 au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (hotărârea din 16 ianuarie 2007, pct. 20, cazul Bujnița c. Moldovei). Este de reținut și că motivele invocate în recursul ordinar că: „instanțele de fond și de apel au apreciat juridic greșit circumstanțele care au avut loc, or, probele administrate nu demonstrează vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal” sunt improprii cazului de pe rol, deci absolut nefondate, deoarece inculpatul a fost condamnat pe art. 145 alin. (2) lit. e), j) Cod penal. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent, că instanța de apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent, că hotărârea contestată conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, că au fost întrunite elementele infracțiunii, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (1), 432 alin. (1), (2) pct. 4), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul Penal, d e c i d e: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Kebeș Alexei, împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău din 25 ianuarie 2022, în privința inculpatului Șișchin Anatolii XXXX, pe motiv că este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, fiind pronunțată integral la 05 august 2022. Președinte Nadejda Toma Judecători Iurie Diaconu Victor Boico 23