1ra-658/2021 — art. 201-1 alin. 1 lit. a CP

1ra-658/2021 — art. 201-1 alin. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-2549/2020

1ra-658/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 martie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Palade Rodica în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 octombrie 2020, în cauza penală

prindu-l pe

Malenchii Nicolai XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

a c o n s t a t a t:

Nicolai a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.

(1) lit. a) Cod penal, fiindu-i aplicată o pedepasă sub formă de închisoare pe un

termen de 4 luni, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

La fel, s-a dispus încasarea din contul inculpatului în folosul statului a

cheltuielilor judiciare în mărime de 448 lei.

fiind anterior condamnat prin sentința Judecătoriei Soroca din 28 decembrie 2016,

pentru comiterea infracțiunii de violență în familie, manifestă în continuare un

comportament agresiv, exprimat prin aplicarea violenței fizice față de tatăl său

Malenchii Grigori. Astfel, la 20 ianuarie 2020, în jurul orelor 18:00, Malenchii Nicolai,

dîndu-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzînd urmările lor și

admițînd în mod conștient survenirea acestora, aflîndu-se la domiciliul situat în

XXXXX, unde locuiește împreună cu tatăl său Malenchii Grigori, în rezultatul unui

conflict apărut între ei, intenționat, i-a aplicat ultimului o lovitură în regiunea capului

cu o bucată de carne congelată pe care ultimul a luat-o din frigider, cauzîndu-i

1

conform raportului de expertiză judiciară nr.202029D0026 din 18.02.2020, plagă

contuză și edem a frunții pe stînga, care s-au produs prin mecanism de lovire cu

obiect contondent, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca

vătămare corporală ușoară. Leziunea corporală depistată a putut fi produsă în

circumstanțele indicate prin aplicarea de lovitură cu obiect contondent.

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatului Malenchii Nicolai, recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, să-i fie

aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani.

În susținerea cerințelor sale, procurorul a adus critici în latura individualizării

pedepsei aplicate inculpatului, menționând în acest sens că, instanța de judecată

aplicând pedeapsa față de inculpat nu a reținut careva circumstanțe atenuante, ce ar

micșora esențial termenul pedepsei cu închisoarea, mai mult decât atât, a reținut în

privința inculpaului circumstanțe agravante cum ar fi: săvârșirea infracțiunii de către

o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară, cât și faptul că

inculpatul la locul de trai se caracterizează satisfăcător.

La fel, a menționat că, la individualizarea pedeisei, instanța de fond urma să ia

în calcul și faptul că, inculpatul Malenchii Nicolai anterior a intrat în conflict cu legea

penală, fiind condamnat pentru comiterea unei infracțiuni analogice la o pedeapsă

privativă de libertate prin sentința judecătoriei Soroca, sediul Central din 28

decembrie 2016, eliberându-se din locurile de detenție la 02 octombrie 2017, iar la un

timp scurt de la condamnare și ispășirea pedepsei cu închisoarea, dar suficient pentru

a-și revedea comportamentul deviant și a sta pe cale corijării, inculpatul mai comite

cu intenție o nouă infracțiune de violență în familie.

3.1. Sentința a fost contestată cu apel și de către avocatul Suveică Nelea în

numele inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei hoi

hotărîri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Malenchii Nicolai să

fie achtiat, din motiv că fapta nu a fost săvîrșită de inculpat.

În motivarea cererii de apel, avocatul a indicat că, vinovăția inculpatului nu a

fost dovedită prin declarațiile părții vătămate și a martorilor audiați în dosar, or, din

conținutul acestora nu poate fi dedus că Malenchii Nicolai a săvîrșit infracțiunea care

îi este incriminată.

Astfel, a indicat că, obiectul cu care se presupune că a fost lovită parte vătămată,

nu a fost depistat și nu a fost ridicat, respectiv nici un martor nu a auzit careva

conflicte între partea vătămată și inculpat, de aceea consideră că vinovăția acestuia nu

a fost dovedită, motiv din care a solicitat adoptarea unei sentințe de achitare.

2

fost respins ca nefondat apelul declatrat de avocatul Suveică Nelea în numele

inculpatului și admis apelul declarat de procuror, fiind casată parțial sentința și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Malenchii Nicolai, recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011

al.(1) lit. a) Cod penal, a fost condamnat la o pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 1

an, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În rest, dispozițiile sentinței Judecătoriei Soroca, sediul Central din 30 iulie 2020,

au fost menținute.

4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel în prim plan a indicat că,

cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma

admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la

declarațiile date în ședință și probele administrate, instanța de fond a stabilit o situație

de fapt corectă, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Malencii Nicolae

încadrarea juridică corespunzătoare.

Sub acest aspect, afirmațiile invocate de către avocat în cererea de apel, precum

că inculpatul nu este vinovat de săvîrșirea infracțiunii pentru care a fost condamnat,

că probele enumerate în sentință nu sunt suficiente în vederea demonstrării faptului

că inculpatul a săvîrșit infracțiunea incriminată, iar martorii audiați nu au furnizat

suficientă informație pentru constatarea vinovăției și declarațiile acestora urma să fie

apreciate în favoarea inculpatului, instanța de apel a apreciat aceste afirmații că au un

caracter declarativ și ca un mod de apărare a inculpatului în vederea eschivării de

răspundere penală, afirmațiile date fiind combătute prin totalitatea de probe

administrate, care au fost puse just de către instanța de fond la baza sentinței de

condamnare.

Prin urmare, instanța de apel a reținut că, deși inculpatul nu a recunoscut

vinovăția în săvîrșirea infracțiunii incriminate, reieșind din probele administrate de

către instanța de fond și verificate suplimentar de către instanța de apel, s-a stabilit cu

certitudine că acestea demonstrează săvîrșirea de către inculpat a infracțiunii reținute

în sarcina lui, astfel instanța de fond corect a conchis asupra vinovăției inculpatului.

La fel, s-a conchis că, pe marginea cauzei deduse judecății au fost efectuate

suficiente acțiuni procesual-penale de investigare în vederea stabilirii vinovăției

inculpatului, probele date fiind administrate și cercetare în instanța de fond, ulterior

verificate și de către instanța de apel, în urma cărora s-a stabilit cu certitudine

vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

În special, instanța de apel a stabilit că, potrivit comunicării telefonice nr. 445

din 20 ianuarie 2020, anume cet. Lozan Lilia a comunicat că, la 20 ianuarie 2020,

fratele său Malenchii Nicolai l-a agresat fizic pe tatăl Malenchii Grigorii (f.d. 6, vol. I);

3

potrivit cererii depuse de Malenchii Grigorii la Inspectoratul de Poliție Soroca din 20

ianaurie 2020, ultimul a indicat și a solicitat de a fi luate măsuri în conformitate cu

legea cu fiul Malenchii Nicolai, care la data de 20 ianaurie 2020 i-a aplicat o lovitură la

cap (f.d. 7, vol. I).

Subsecvent, din declarațiile martorului Lozan Lilia date în ședința instanței de

fond rezultă că, la 20 ianuarie 2020, în jurul orelor 18:00-19:00, a plecat în vizită la tatăl

său, în drum spre gospodărie, s-a întîlnit cu Malenchii Grigore, care era murdar de

sînge la cap. La întrebarea ce s-a întîmplat, tatăl i-a spus că, fratele Malenchii Nicolai i-

a aplicat o lovitură la cap cu o bucată de carne congelată. Anterior între tatăl său și

frate au mai fost conflicte din cauza faptului că, tatăl îi îngrădește fratelui accesul la

produsele alimentare din frigider, motiv din care consideră că, Malenchii Nicolai

putea să-l lovească pe Malenchii Grigore (f.d. 97-101, vol.I).

La fel, potrivit procesului-verbal de audiere a părții vătămate Malenchii

Grigorii din 24 februarie 2020, ultimul a declarat, că la data de 20 ianuarie 2020 spre

seară, în timp ce se afla acasă în sarai lîngă sobă, unde a intrat fiul său Malenchii

Nicolai care era în stare de ebrietate și i-a făcut observație, acasă fiind nevoie de

achitat energia electrică, dar el nu lucrează și consumă băuturi alcoolice. Între ei s-a

început o ceartă, unde fiul a luat din frigider o bucată de carne congelată și l-a lovit în

urma cărui fapt din regiunea frunții a început a curge sînge. A ieșit afară, iar fiul din

urma lui și striga foarte tare, s-a speriat și a ișit în drum, tot atunci venise și fiica sa,

care l-a luat la ea acasă, deoarece se temea să se întoarcă acasă (f.d. 36, vol. I).

În această ordine de idei, instanța de apel a indicat că, instanța de fond corect și

întemeiat a apreciat declarațiile părții vătămate date inițial, imediat după producerea

conflictului, precum și a martorilor audiați pe cauză, iar împrejurările relatate de

ultimii și-au găsit confirmare prin restul probelor administrate și puse la baza

sentinței de condamnare.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a conchis că,

luând în considerație persoana inculpatului, care anterior a fost judecat pentru

comiterea unei infracțiuni similare la pedeapsa privativă de libertate, fiind eliberat din

locurile de detenție la data de 02 octombrie 2017, a comis din nou o infracțiune de

violență în familie, partea vătămată pe cauză este tatăl biologic a inculpatului, că

inculpatul nu regretă de cele săvârșite, nu are careva ocupație, consumă băuturi

alcoolice, instanța de apel a ajuns la concluzia că pedeapsa sub formă de închisoare pe

termen de 4 luni nu este corespunzătoare gradului prejudiciabil al faptelor comise de

inculpat și circumstanțelor cauzei, nu poate fi considerată adecvată și nu va contribui

la atingerea scopurilor pedepsei penale, or corectarea inculpatului este posibilă numai

prin stabilirea unei termen de pedeapsa mai mare, cu executare reală a pedepsei

închisorii.

4

Astfel, în viziunea instanței de apel, pedeapsa stabilită inculpatului sub formă

de închisoare cu executare reală pe un termen mai mare și anume de un an, va asigura

scopurile pedepsei, este echitabilă faptei infracționale săvârșite și fiind în

corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale și care va atinge scopul de

corectare și reeducare a inculpatului.

Rodica în numele inculpatului, care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de

procedură penală, solicită casarea integrală a deciziei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care ultimul să fie achitat de sub învinuirea

înaintată.

În susținerea celor solicitate, recurentul indică că, decizia recurată este bazată

doar pe presupuneri, în cauză lipsesc probe care să dovedească indubitabil vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii imputate.

Mai mult decât atât, apărarea susține că instanța de apel nu a dat apreciere și nu

a argumentat declarațiile părții vătămate Malenchii Grigorii, care a declarat că „la data

de 20 ianuarie 2020 a fost la o zi onomastică și fiind în stare de ebrietate, a căzut și s-a lovit la

cap, nu ține minte ce a comunicat fiicei sale”.

materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul

penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot

fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și

de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra

inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Recurentul a invocat în susținerea solicitărilor sale în calitate de temei de drept

pct. 6) și 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Conform alin. (1) al art. 427 Cod

de procedură penală, o hotărâre a instanței de apel poate fi supusă recursului pentru a

repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond și de apel în cazul, când instanța

de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a

afectat soluția instanței (pct. 6) și nu au fost întrunite elementele infracțiunii impute (pct. 8).

Colegiul penal menționează că, potrivit practicii judiciare constante, erorile de

drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

5

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei, Colegiul penal constată că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de

procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțata asupra tuturor motivelor

invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală, stabilesc că instanța de

apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală decizia instanței

de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Colegiul penal consideră că, alegațiile apărării în susținerea solicitărilor sale, au

constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus

în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 4.1 din prezenta decizie, dând o

apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct

de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă

privind casarea parțială a sentinței în latura stabilirii pedepsei, prin care inculpatului

Malenchii Nicolai, recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011

alin. (1) lit. a) Cod penal, să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare pe un

termen de un an, stabilind corect existența în acțiunile inculpatului a elementelor

constitutive ale infracțiunii în baza căreia a fost condamnat, concluzii pe care instanța

de recurs le însușește, considerând că nu este necesară repetarea acestora.

Mai mult decât atât, Colegiul penal consideră necesar a menționa că, potrivit

prevederilor art. 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, judecătorul apreciază

probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel și poate da o nouă

apreciere probelor din dosar.

Astfel, aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe

care îl propune recurentul este în competența și prerogativa legală a instanțelor de

fond și aceasta nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în

6

art. 427 Cod de procedură penală, astfel invocarea acestei chestiuni drept temei de

casare în recursul ordinar este lipsită de suport legal.

În continuare, referitor la alegația ce ține de faptul că, în acțiunile inculpatei nu

sunt întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal,

Colegiul penal explică că, prin sintagma de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se

înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea unei persoane, însă acțiunile

acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu

este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală

dintre acestea), pe când în cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost admisă de

instanța de apel, iar starea de fapt reținută și de drept apreciată de către instanța

nominalizată, concordă cu circumstanțele stabilite și probele administrate și expuse în

cuprinsul hotărârii atacate.

Instanța de recurs reiterează că, în speță, reieșind din acțiunile inculpatului

raportate la probele acumulate, se dovedește dincolo de orice dubiu rezonabil

comiterea de către aceasta a infracțiunii de violență în familie, adică acțiunea

intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru de familie,

manifestată prin maltratare și acțiuni violente, soldate cu vătămarea ușoară a

integrității corporale și a sănătății, săvârșită în circumstanțele descrise în actul de

sesizare a instanței în privința părții vătămate.

Pe cale de consecință, Colegiul consideră relevant de a reaminti recurentului că,

potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene, s-a statuat că instanțele

judecătorești trebuie să-și motiveze deciziile în temeiul art. 6§1 al Convenției (a se

vedea în acest sens cauza Ruiz Torija vs. Spain, 9 decembrie 1994, §29). Totuși, instanțele

nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument al părților, mai cu

seamă dacă el este invocat în mod repetat, iar extinderea la care se aplică această

obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și

circumstanțele cauzei. În opinia Curții, în cazul în care instanța supremă refuză să

admită o cauză din motivul că nu sunt întrunite temeiurile legale pentru această

cauză, o motivare foarte succintă poate satisface cerințele art. 6 din Convenție (a se

vedea în acest sens cauza Bachowski v. Polonia din 02.11.2010).

Respectiv, având în vedere cele expuse, instanța de recurs conchide că, în

prezenta cauză nu se constată admiterea erorilor de drept prevăzute de art. 427 alin.

(1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală, după cum afirmă avocatul, ci dimpotrivă în

cauză există o concordanță deplină între situația de fapt și de drept stabilită de

instanțe și materialele dosarului deferit judecății.

Pentru aceste motive, Colegiul penal reiterează că la judecarea acestei cauze în

ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-

419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală și întemeiată,

7

neexistând vreun temei pentru admiterea recursului în sensul declarat de către

avocatul Palade Rodica în numele inculpatului.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

Colegiul penal,

d e c i d e:

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Palade Rodica în

numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28

octombrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Malenchii Nicolai XXXXX, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 aprilie 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

8