1ra-918/2021 — art. 188 alin. 2 lit. d, e CP

1ra-918/2021 — art. 188 alin. 2 lit. d, e CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-918/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul

Lozovan Nicolai și avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2020,

în cauza penală, în privința lui

Lozovan Nicolai XXXXX, născut XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 26.11.2019 până la 09.06.2020;

Instanța de apel de la 02.09.2020 până la 17.11.2020;

Instanța de recurs de la 04.02.2020 până la 26.05.2021.

a c o n s t a t a t :

fost recunoscut vinovat Lozovan Nicolai în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

188 alin. (2) lit. d), e) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 9 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

S-a încasat de la inculpatul Lozovan Nicolai în bugetul de stat cheltuielile

judiciare pentru efectuarea expertizelor judiciare în cuantum de 4 200 lei.

30 mai 2018, ora 11 și 30 min., în scopul săvârșirii unui atac în scopul sustragerii

mijloacelor bănești, a urmărit-o pe cet. Bîrsa Alina care se deplasa spre domiciliul său

situat pe adresa XXXXX. Ulterior, după ce Bîrsa Alina a întrat în apartamentul său

nr. XXXXX pe adresa menționată, Lozovan Nicolai a pătruns în acest apartament,

unde amenințând-le cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea lui

Bîrsa Ala și Bîrsa Arina, constând în aplicarea armei albe în formă de cuțit, a cerut

transmiterea mijloacelor bănești, însă din cauza că victimele au reușit să părăsească

locul comiterii infracțiunii, acesta a plecat într-o direcție necunoscută.

Astfel, instanța de fond a stabilit că prin acțiunile sale intenționate Lozovan

Nicolai a comis infracțiunea prevăzută de art. 188 alin. (2) lit. d), e) Cod penal,

individualizată prin „tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul

1

sustragerii bunurilor altei persoane, însoțit de amenințarea cu aplicarea violenței periculoase

pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit prin pătrundere în locuință cu aplicarea

altor obiecte folosite în calitate de armă."

Croitor Alexei în numele acestuia, prin care au solicitat casarea acesteia, rejudecarea

cauzei și pronunțarea unei sentințe prin care inculpatul să fie achitat de sub

învinuirea înaintată.

În motivarea apelului au declarat că sentința de condamnare a inculpatului

este bazată doar pe presupuneri, în susținerea acestui argument au indicat că în

ședința de judecată apărarea a prezentat probe care confirmă faptul că la 30 mai 2018,

inculpatul timp de 7 ore s-a aflat la studii organizate de Agenției naționale pentru

ocuparea forței de muncă cu Școala Profesională nr.7, confirmat prin: răspunsul la

interpelarea Agenției naționale pentru ocuparea forței de muncă nr.122 din

16.03.2020, răspunsul la intrepelarea Agenției naționale pentru ocuparea forței de

muncă nr.120 și tabel de frecventare a lecțiilor în luna mai 2018 Școala Profesională

nr.7.

De asemenea, apărarea a menționat că în cadrul efectuării urmăririi penale au

fost admise mai multe încălcări, ca rezultat au fost depuse cereri de declararea

nulității a următoarelor actelor procedurale: ordonanța privind aducerea la

cunoștință a învinuirii din 04.06.2018 (f.d.125); procesul-verbal cu privire la reținere

din 15.11.2019 (f.d.157); procesul-verbal cu privire la perchiziție din 15.11.2019 (f.d.

158); ordonanța privind aducerea la cunoștințe a învinuirii din 15.11.2019 (f.d.159);

procesul-verbal cu privire la finisarea urmăririi penale (f.d. 167).

Totodată, au specificat că instanța de fond a pus la baza sentinței declarațiile

martorilor Oleinic Valeriu, Slopețchi Victor, Oprea Ion care sunt contradictorii.

2020, au fost respinse ca fiind nefondate apelurile declarate, cu menținerea sentinței

fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a subliniat că, instanța de

fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea

judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale, vinovăția

acestuia, de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. d) și e) Cod penal,

se dovedește prin probele administrate legal în cadrul cercetării judecătorești.

Astfel, examinând probatorul administrat instanța de apel a constatat ca fiind

dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpatului Lozovan Nicolai și pe deplin

prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care

coroborează între ele, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Bîrsa Ala; declarațiile

părții vătămate Bîrsa Arina; declarațiile martorului Oprea Ion; declarațiile

2

martorului Slopețchi Victor; declarațiile martorului Oleinic Valeriu; procesul-verbal

de cercetare la fața locului din 30 mai 2018 (Volumul I, f. d. 12-15); procesul-verbal

de examinare din 19 iulie 2018, prin care a fost supusă examinării o pereche de

ochelari de soare de culoare neagră, depistate și ridicate în cadrul cercetării la fața

locului, care au dimensiunile 150x51 mm și diametrul steclelor 50 mm (Volumul I,

f.d. 16); procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie

din 04 iunie 2018, în cadrul cărei acțiuni părții vătămate Bîrsa Ala i-au fost prezentate

spre recunoaștere fotografiile a 6 persoane, dintre care ultima a recunoscut persoana

de pe fotografia sub numărul 2, care s-a stabilit a fi Lozovan Nicolai XXXXX

(Volumul I, f.d. 108-109); procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a

persoanei după fotografie din 04 iunie 2018, în cadrul cărei acțiuni părții vătămate

minore Bîrsa Arina i-au fost prezentate spre recunoaștere fotografiile a 6 persoane,

dintre care ultima a recunoscut persoana de pe fotografia sub numărul 6, care s-a

stabilit a fi Lozovan Nicolai XXXXX (Volumul I, f. d. 110 - 111); procesul-verbal de

prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 12 iunie 2018, în cadrul

cărei acțiuni martorului Slopețchi Victor i-au fost prezentate spre recunoaștere

fotografiile a 6 persoane, dintre care ultimul a recunoscut persoana de pe fotografia

sub numărul 6, care s-a stabilit a fi Lozovan Nicolai (Volumul I, f.d. 112 - 113);

procesul-verbal de prezentare spre recunoaștere a persoanei după fotografie din 22

iunie 2018, în cadrul cărei acțiuni martorului Oleinic Valeriu i-au fost prezentate spre

recunoaștere fotografiile a 6 persoane, dintre care ultimul a recunoscut persoana de

pe fotografia sub numărul 2, care s-a stabilit a fi Lozovan Nicolai XXXXX (Volumul

I, f. d. 114 - 115); procesul-verbal de ridicare din 19 iunie 2018, în cadrul cărei acțiuni

de la șeful SED, Verginia Malîi, a fost ridicată fișa dactiloscopică a lui Lozovan

Nicolai XXXXX; raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2497 din 08 iunie 2018.

În cadrul examinărilor, de către expert au fost concluzionate următoarele: 1) pe

ochelarii de soare ridicați în cadrul cercetării la fața locului s-au depistat o urmă

digitală valabilă pentru identificarea persoanei; 2) p o peliculă „scotch” s-a depistat

o urmă digitală valabilă pentru identificarea persoanei (Volumul I, f.d. 25-38);

raportul de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2886 din 28 iunie 2018. În cadrul

examinărilor, în urma analizei comparative a urmelor papilare, de către expert au

fost concluzionat faptul că urma relevată pe suprafața ochelarilor ridicați în urma

cercetării la fața locului aparține lui Lozovan Nicolai XXXXX (Volumul I, f. d. 61-67).

La demersul apărării în calitate de martor a fost audiată: Donica Diana care a

declarat, că este soția lui Lozovan Nicolai, iar părțile vătămate nu le cunoaște. La data

de 30 mai 2018, era cu soțul la vilă, ea a mers cu copii la grădiniță și el a rămas la vilă.

Seara la fel s-a întors cu copii la vilă.

3

La fel, partea apărării a prezentat în calitate de mijloace de probă sub formă de

înscrisuri următoarele acte: contractul încheiat între Lozovan Oleg la data de 01

martie 2018 și Agenția pentru ocuparea forței de muncă (Volumul III, f. d. 69);

răspunsul Inspectoratului General de Poliție, Direcția Protecția martorilor adresat lui

Lozovan Nicolae, precum că față de acesta sunt aplicate măsuri de securitate

(Volumul III, f.d. 7); scrisoarea Procuraturii Generale din 31 mai 2012, prin care sunt

remise pentru executare ordonanțatele de aplicare a măsurilor de protecție față de

Lozovan Nicolai și Donica Diana (Volumul III, f. d. 71); extras din fișa medicală de

ambulatorie tabel de a lui Lozovan Nicolai (Volumul III, f.d. 72); răspunsul Direcției

generale ocuparea forței de muncă că nu dispune de informații dacă Lozovan Nicolai

a asistat la orele desfășurate la Școala profesională nr. 7 (Volumul III, f.d. 76); tabel

de frecventare a lecțiilor în luna mai 2018 pentru pregătirea profesiei prin cursuri

electrogazosudor a inculpatului Lozovan Nicolai (Volumul III, f.d. 77); răspunsul

Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Direcția Generală a ocuparea

forței de muncă mun. Chișinău prin care se informează că Lozovan Nicolai la data

de 26 martie 2018 a fost înmatriculat la cursuri de formare profesională și anume la

Școala Profesională nr. 7, profesia de electrogazosudor cu durata cursului de 5 luni,

pe care lea-a frecventat pînă la 31 mai 2018, după care a fost exmatriculat din motivul

ne frecventării (Volumul III, f. d. 78); transferuri bănești pe numele Lozovan Nicolai

(Volumul III, f.d. 79-96).

În continuare, instanța de apel a conchis că și-a găsit confirmare în speța dată

obiectul juridic al infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod penal, datorită relatării

părților vătămate care au descris circumstanțele în care a fost atacată nemijlocit de

către inculpatul Lozovan Nicolai, or, au indicat anume la inculpat ca la persoana care

la 30.05.2018 a pătruns în apartamentul părților vătămate cu scopul de a comite un

act tâlhăresc și anume cu revendicarea banilor de la părțile vătămate. Declarațiile

părților vătămate în acest sens nu sunt solitare, fiind consolidate și prin declarațiile

martorilor Slopețchi Victor, Oleinic Valeriu.

Mai mult, instanța de apel ținând cont de cumulul de probe și circumstanțele

săvârșirii infracțiunii, a stabilit că inculpatul a fost comis un atac tâlhăresc în scopul

sustragerii bunurilor părților vătămate, deoarece a inspirat victimelor temerea că vor

fi supuse unei violențe periculoase pentru viața și sănătatea lor personală, fiind

prezente condiții obiective, propice înfăptuirii acestei amenințări, și anume, prin

faptul, că inculpatul Lozovan Nicolai intrând în apartamentul victimelor și având

asupra sa un cuțit, a solicitat de la părțile vătămate transmiterea mijloacelor bănești.

Astfel, atacul a fost declanșat prin amenințare care a fost reală la acel moment

pentru victime și necătând că inculpatul nu și-a dus intențiile până la capăt din

circumstanțe care nu au depins de voința acestuia, atacul a fost consumat.

4

De asemenea, martorii audiați, vecinii părților vătămate Oprea Ion, Slopețchi

Victor, Oleinic Valeriu au declarat că fiind în apartamentele sale au auzite strigăte de

ajutor și când au reușit să se elibereze din apartament erau speriate alergând după

ajutor la vecini. Inculpatul Lozovan Nicolai în timpul atacului a demonstrat cuțitul,

acționând cu intenție directă, folosindu-l în scopul realizării intențiilor criminale,

prin acest fapt indirect, amenințând părțile vătămate cu aplicarea violenței

periculoase pentru viața și sănătatea persoanei.

Mai mult, în sensul dispozițiilor art. 188 Cod penal, prin ,,atac” trebuie de

înțeles acțiunile agresive ale făptuitorului, care sunt însoțite de violența periculoasă

pentru viața sau sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei

asemenea violențe în scopul sustragerii bunurilor.

Faptul că inculpatul avea asupra sa cuțitul sau obiect similar cuțitului cu lamă,

se confirmă prin declarațiile părților vătămate, or, partea vătămată Bîrsa Arina în

momentul în care a dorit să-și apere fiica Bîrsa Arina, a apucat cuțitul și s-a tăiat de

lama acestuia. Despre posesia obiectului periculos cu lamă de către inculpat la

momentul incidentului, confirmă și martorului Slopețchi Victor, care a menționat că

în momentul în care a încercat să rețină inculpatul, ținând ușa apartamentului, ca să

nu fugă de la fața locului, împreună cu vecinul Oleinic Valeriu a fost tăiat cu cuțitul.

Martorul Slopețchi Victor a descris, că cuțitul era de dimensiuni mici aproximativ 10-

12 cm, puțin înclinat. Tot martorul menționat, în ședința de judecată a indicat că

atunci când inculpatul se afla în apartamentul vecinilor, în mâna dreaptă ținea

brichetă, iar în cea stângă cuțitul. Declarațiile martorului nu sunt unice în acest sens,

aceleași semnalmente ale cuțitului au fost descrise și de către partea vătămată Bîrsa

Alina, martorul Oleinic Valeriu. Mai mult, martorului Slopețchi Victor la fel i-a fost

aplicată o plagă cu lama acelui obiect și avut necesitate de îngrijiri medicale, fiind

transportat la salvare unde rana i-a fost cusută și prelucrată. La fel, și pe martorul

Oleinic Valeriu inculpatul la fel l-a atins, în momentul în care s-a sustras de la locul

faptei.

Or, la caz, părțile vătămate Bîrsa Ala, Bîrsa Arina, martorii Slopețchii Victor,

Oleinic Valeriu fără pic de ezitare au indicat direct la inculpatul Lozovan Nicolai, ca

la persoana care la data de 30 mai 2018 a pătruns în apartamentul părților vătămate

asupra cărora a comis un act de tâlhărie. Mai mult, martorii Slopețchii Victor, Oleinic

Valeriu abia în ședința de judecată l-au văzut pe inculpat, de la doi ani de la

comiterea infracțiunii și fără echivoc a indicat la acesta drept persoana care a atacat

părțile vătămate și de pe urmă căruia au avut de suferit și ei, menționând că la acel

moment inculpatul nu era chel, avea păr pe cap. În ședința de judecată nu au fost

confirmate careva circumstanțe, ce ar demonstra că atât părțile vătămate, cât și

martorii menționați intenționat îl discreditează pe inculpat, or, până la acea

5

întâmplare aceștia nu s-au cunoscut și careva relații ostile între ei nu au existat. La

fel, în instanța de judecată inculpatul Lozovan Nicolai a încercat a pretexta, că acest

fapt este o răzbunare a colaboratorilor de poliție, făcând referire la un angajat MAI

pe nume Țurcan Vladimir cu care era în conflict, din cauza că acesta nu își executa

atribuțiile corespunzător în vederea asigurării protecției lui și familiei, ei fiind incluși

în programul de protecție a martorilor din partea statului. Or, pretinsele divergențe

apăru-se conform informației prezentate încă din luna aprilie 2018, iar inculpatul a

părăsit țara imediat după incidentul din 30 mai 2018, ceea ce nu poate fi reținută ca

o simplă coincidență.

Referitor la alegația inculpatului, precum că după vizita colaboratorului de

poliție Vladimir Țurcan în luna aprilie 2018 de la el din apartament au dispărut

ochelarii, insinuând că aceștia au fost aduși la fața locului, instanța de apel a respins

declarațiile ca fiind declarative. Or, atât părțile vătămate, cât și martorii au confirmat

prezența ochelarilor la inculpat, iar în momentul în care martorul Oprea Ion i-a făcut

piedică pentru al dezorienta, aceștia au căzut și au rămas la fața locului. Ochelarii de

soare au fost recunoscuți în această cauză penală drept corp delict și în ședința de

judecată inculpatul a recunoscut că-i aparțin, dar a negat că puteau fi la fața locului.

Rațiunea inculpatului, precum că acel colaborator de poliție intenționat a luat

ochelarii din apartamentul inculpatului, pentru ai folosi cu ocazie împotriva

inculpatului pentru a se răzbuna, este una imaginară și imposibil de a fi realizată,

când mijloacele de probă directe, confirmă că acei ochelari de soare în ziua de 30 mai

2018, erau la inculpat și au căzut în momentul sustragerii de la locul faptei.

La fel, instanța de apel a susținut poziția primei instanțe care a respins ca fiind

neîntemeiat argumentul inculpatului referitor la declarațiile părților vătămate

precum că persoana care a pătruns în apartamentul acestora s-a adresat în limba

română. Or, partea vătămată Bîrsa Arina în ședința instanței de fond a declarat, că

inculpatul vorbea în limba română cu accent. Iar, afirmația inculpatului în acest

aspect nu denotă că el nu cunoaște și nu vorbește limba română. Necătând că în

ședința instanței de fond inculpatul a fost asistat de către interpret, instanța de

judecată corect și-a format convingerea, că inculpatul cunoaște limba română. Mai

mult, martorul Oleinic Valeriu în ședința de judecată a confirmat că a vorbit cu

inculpatul în limba rusă.

În acest context, instanța de apel a subliniat că în acțiunile inculpatului

Lozovan Nicolai este prezentă acțiunea principală prevăzută la infracțiune de

tâlhărie, manifestată prin sustragerea bunurilor părților vătămate Bîrsa Ala și Bîrsa

Arina, or, inculpatul a acționat cu amenințare de violență asupra părților vătămate,

percepută de ultimele ca fiind reală.

6

În continuare, instanța de apel a reiterat că latura subiectivă a infracțiunii

prevăzute de art. 188 Cod penal se caracterizează în primul rând, prin vinovăția sub

formă directă, totodată la calificarea infracțiunii, este obligatoriu stabilirea scopului

special, de sustragere, cel prin care se exprimă scopul de cupiditate - fapt confirmat

prin declarațiile părților vătămate audiate în instanța de judecată, mijloacele de

probă administrate în faza de urmărire penală. Astfel, s-a stabilit cert că inculpatul a

pătruns în apartamentul părților vătămate, atacându-le în scop sustragerii

mijloacelor bănești. Așdar, componenta infracțiunii prevăzute de art. 188 Cod penal,

este formală și se consumă din momentul atacului cu scopul sustragerii bunurilor ce

aparțin altei persoane, indiferent de cum au evaluat circumstanțele posterior.

În acest sens, instanța de apel a menționat că în speță, este dovedită integral

prezența în acțiunile inculpatului a laturii subiective, or, acesta a pătruns în

apartamentul părților vătămate pentru a sustrage mijloace bănești, amenințându-le

cu aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea lui Bîrsa Ala și Bîrsa

Arina, constând în aplicarea armei albe în formă de cuțit, or, martorul Slopețchi

Victor a declarat că, în momentul în care a încercat să rețină inculpatul, ținând ușa

apartamentului, ca să nu fugă de la fața locului, împreună cu vecinul Oleinic Valeriu

și s-a primit o îmbrânceală, a fost tăiat cu cuțitul. Martorul Slopețchi Victor a descris,

că cuțitul era de dimensiuni mici aproximativ 10- 12 cm, puțin înclinat. Tot martorul

menționat în ședința instanței de fond a menționat, că în atunci când inculpatul se

afla în apartamentul vecinilor, în mîna dreaptă ținea brichetă, iar în cea stângă

cuțitul. Declarațiile martorului nu sunt unice în acest sens, aceleași semnalmente ale

cuțitului au fost descrise și de către partea vătămată Bîrsa Alina, martorul Oleinic

Valeriu. Mai mult, martorului Slopețchi Victor la fel i-a fost aplicată o plagă cu lama

acelui obiect și avut necesitate de îngrijiri medicale, fiind transportat la salvare unde

rana i-a fost cusută și prelucrată. La fel, și pe martorul Oleinic Valeriu inculpatul la

fel l-a atins, în momentul în care s-a sustras de la locul faptei..

Subiectul faptei infracționale analizate este persoana fizică responsabilă care la

momentul săvârșirii infracțiunii a atins vârsta de 14 ani, astfel, că în speță, inculpatul

Lozovan Nicolai cade sub incidența acestei noțiuni.

Totodată, instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiată solicitarea

inculpatului privind achitarea sa, pe motiv că fapta incriminată nu a fost comisă de

dânsul, or, afirmațiile date sunt declarative, de vreme ce, probele studiate în cadrul

cercetării judecătorești confirmă integral că anume inculpatul a comis infracțiunea

de tâlhărie.

La fel, nu constituie temei de achitare a inculpatului, faptul pretins precum că

inculpatul în acea zi este exclus că s-ar fi aflat în apartamentul părților vătămate,

deoarece în acea zi s-ar fi aflat la instruire la Școala profesională nr. 7, de la care nu

7

putea să fie absent, fiind la evidența Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă, Or,

instanța de apel a menționat că poate fi reținută drept probă pertinentă, tabelul

prezentat de către inculpat, de frecventare a lecțiilor în luna mai 2018 pentru

pregătirea profesiei prin cursuri electrogazosudor și din care rezultă, că la data de 30

mai 2018 acesta a fost prezent la orele de instruire, deoarece acesta putea să se

înregistreze, iar ulterior să plece, cu atât mai mult că incidentul s-a întâmplat, în

intervalul de timp în care era pauza de masă la școala profesională.

Un alt aspect în defavoarea versiunii inculpatului, denotă că conform acestui

tabel de frecventare a orelor, acesta a fost prezent la orele de instruire și în data de 31

mai 2018, fapt despre care inculpatul a evitat să spună, menționând doar, că a plecat

la mănăstire, de la care s-a întors la data de 03 iunie 2018 și a imediat a plecat din

țară, având temere pentru viața sa.

Astfel, instanța de apel a subliniat că mențiunile din tabelul de evidență a

frecventării orelor de instruire în școala profesională, nu confirmă și prezența fizică

a inculpatului în incinta școlii profesionale.

Mai mult, faptul că anume Lozovan Nicolai a comis fapta se confirmă atât prin

declarațiile martorilor Slopețchi Victor, Oleinic Valeriu, care au indicat direct la

inculpatul Lozovan Nicolai că a fost persoana care la data 30.05.2018 a pătruns în

apartamentul părților vătămate asupra cărora a comis un act de tâlhărie, cât și prin

raportul de expertiză judiciară nr.34/12/1-R-2886, prin care se confirmă integral că

anume inculpatul a fost prezent la locul comiterii faptei infracționale.

Este neîntemeiată afirmația avocatului precum că actele procedurale,

ordonanța privind aducerea la cunoștințe a învinuirii din 04.06.2018

(f.d.125),procesul-verbal cu privire la reținere din 15.11.2019 (f.d.157),procesul-

verbal cu privire la perchiziție din 15.11.2019 (f.d. 158), ordonanța privind aducerea

la cunoștințe a învinuirii din 15.11.2019 (f.d.159), procesul-verbal cu privire la

finisarea urmăririi penale, trebuie să fie declarate nule, or, actele enumerate nu au

fost contestate la etapa urmăririi penale în ordinea art. 313 Cod procedură penală.

Totodată, instanța de apel a conchis că urmele papilare depistate la fața locului,

care s-au dovedit a fi ale inculpatului Lozovan Nicolai, conform raportului de

expertiză judiciară din 28.06.2018 (f.d. 61-63, Vol. I), au fost ridicate urmare a

petrecerii acțiunii procesuale de cercetare la fața locului din 30.05.2018 (f.d. 12-15,

Vol. I), care au fost puse la dispoziția experților criminaliști în forma și suportul în

care au fost ridicate, într-un plic sigilat, care la deschiderea plicului corespundeau cu

numărul respectiv și ordinea indiciată în ordonanța de dispunere a expertizei, astfel

care nu trezește vreun dubiu întru falsificarea acestora.

Referitor la stabilirea pedepsei penale inculpatului, instanța de apel a reținut

că sancțiunea art. 188 alin. (2) Cod penal prevede pedeapsa sub formă de închisoare

8

de la 8 la 10 ani. În contextul art. 76, 77 Cod penal în calitate de circumstanță

atenuantă sau agravantă în privința lui Lozovan Nicolai, instanța de judecată nu a

identificat.

Așadar, instanța de apel a ajuns la concluzia că, prima instanță la

individualizarea, stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului Lozovan

Nicolai, a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 16, 61, 75, 76, 77, 78, Cod penal, de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care se atribuie la categoria infracțiunilor grave prin

prisma prevederilor art. 16 Cod penal, de faptul că infracțiunea a fost săvârșită din

intenție, de personalitatea inculpatului care nu este integrat în societate și angajat în

câmpul muncii, nu este la primul conflict cu legea penal. La fel, și modul în care

inculpatul a comis infracțiunea, comițând un atac tâlhăresc asupra mamei și fiicei,

ultima la momentul comiterii infracțiunii era minoră. Acest caz a avut un impact

emoțional major asupra părților vătămate, una din ele fiind minoră, iar mama a trăit

o teamă atât pentru viața ei, cât și a copilului său.

De asemenea, instanța de apel a subliniat că infracțiunea a fost comisă în anul

2018, inculpatul imediat după comiterea faptei a părăsit teritoriul Republicii

Moldova, astfel din acest motiv nu a fost deferit justiției, fiind anunțat în căutare.

Sustragerea inculpatului de la organul de urmărire penală îl caracterizează din punct

de vedere defavorabil, iar acțiunile acestuia au avut scop de a evita răspunderea

pentru fapta comisă.

În concluzie, instanța de apel a indicat că corijarea și reeducarea acestuia este

posibilă doar cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 9

ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a conchis că anume această pedeapsă este echitabilă și

suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor

statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat, iar

pedeapsă stabilită inculpaului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul

în contextul gradului de pericol social a faptelor comise de inculpat, cât și

personalitatea inculpatului.

Lozovan Nicolai prin care solicită casarea deciziei contestate cu pronunțarea unei

hotărâri prin care să fie achitat de sub învinuirea înaintată.

La fel ca și în cererea de apel inculpatul susține că nu este vinovat în comiterea

infracțiunii imputate, aducând probe care confirmă faptul că ultimul nu putea să fie

prezent la fața locului unde s-a produs atacul tâlhăresc din motiv că la acea oră se

afla la lecții.

5.1. Împotriva decizie declară recurs ordinar avocatul Croitor Alexei în numele

inculpatului care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală

9

solicită casarea deciziei cu remiterea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță de apel

în alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate, avocatul indică că atât instanța de apel, cât și

instanța de fond la judecarea cauzei au încălcat principiul prezumției nevinovăției,

punând la baza hotărârilor de condamnare a inculpatului declarații contradictorii ale

martorilor.

De asemenea, apărătorul menționează că instanța de apel urma să ia în calcul

probele aduse de către apărare care confirmă clar faptul că inculpatul nu se putea

afla la locul infracțiunii, deoarece la acel moment se afla la lecții.

Totodată, recurentul susține că urmau a fi declarate nule următoarele acte:

ordonanța privind aducerea la cunoștință a învinuirii din 04.06.2018 (f.d.125);

procesul-verbal cu privire la reținere din 15.11.2019 (f.d.157); procesul-verbal cu

privire la perchiziție din 15.11.2019 (f.d. 158); ordonanța privind aducerea la

cunoștință a învinuirii din 15.11.2019 (f.d.159); procesul-verbal cu privire la finisarea

urmăririi penale (f.d. 167), din motiv că în cadrul efectuării urmăririi penale au fost

admise mai multe încălcări.

raport cu materialele cauzei și motivele invocate și ținând cont de opinia

procurorului expusă în referință, Colegiul penal decide inadmisibilitatea

recursurilor, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, doar în cauzele stipulate în acest articol.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat de către

inculpatul Lozovan Nicolai și recursul declarat de către avocatul Croitor Alexei,

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că, recursul este declarat

peste termen.

Potrivit art. 421 Cod de procedură penală, coraportat la art. 401 alin. (2) Cod de

procedură penală, inculpatul este în drept să declare recurs ordinar în numele său

atât în latura penală, cât și în cea civilă.

Termenul de declarare a recursului ordinar împotriva hotărârilor instanței de

apel, potrivit prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, este de 30 zile de la data

pronunțării deciziei.

Conform art. 230 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe

ore sau pe zile nu se ia în calcul ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici

ora sau ziua în care acesta se împlinește.

10

Potrivit materialelor cauzei, dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău a fost pronunțat la 17 noiembrie 2020, în prezența avocatului Croitor

Alexei și inclusiv a inculpatului Lozovan Nicolai care a fost asigurată prin

teleconferință, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 17

noiembrie 2020, aceștia fiind înștiințați despre data pronunțării deciziei motivate (f.d.

226-229, vol. III).

La data pronunțării deciziei motivate, și anume, la 17 decembrie 2020, atât

inculpatul, cât și apărătorul acestuia nemotivat nu s-a prezentat în ședința de

judecată, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată din 17 decembrie

2020 (f.d. 230, vol. III).

În recipisa anexată la materialele cauzei se confirmă faptul că la aceiași dată

copia deciziei motivate a Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17

noiembrie 2020, a fost expediată tuturor părților interesate, inclusiv în Penitenciarul

nr. 13, unde se deținea inculpatul (f.d.256, vol. III).

Astfel, inculpatul declară recurs împotriva deciziei instanței de apel la 25

ianuarie 2021 (f.d. 23, vol. IV), iar avocatul acestuia Croitor Alexei la 28 ianuarie 2021,

în acest sens reieșind din prevederile art. 422 Cod de procedură penală, Colegiul

penal constată că, termenul de 30 zile pentru depunerea recursului ordinar s-a

epuizat.

Așadar, termenul de atac cu recurs ordinar a deciziei instanței de apel, nu a fost

respectat de către recurenți, recursurile fiind declarate peste termenul de 30 zile, or,

termenul pentru declarare a recursului ordinar în respectiva cauză penală s-a epuizat

la 18 ianuarie 2021.

Mai mult, recurenții nu aduc careva argumente întemeiate în justificarea

motivelor declarării recursurilor ordinare peste termenul prevăzut de legiuitor.

Totodată, Colegiul penal reține, că termenul de declararea al recursului ordinar

este absolut și are un caracter imperativ, iar depășirea lui atrage la decăderea din

dreptul de a exercita această cale de atac.

De asemenea, Colegiul penal ține să sublinieze în această situație jurisprudența

Curții de la Strasbourg, cauza Vieru v. Republica Moldova, nr. 25763/10 din

18.06.2019, prin care a reiterat că, securitatea raporturilor juridice presupune

respectarea principiului ,,res judicata”, care indică caracterul irevocabil al hotărârilor

judecătorești.

În astfel de circumstanțe, raportând speța dată la prevederile art. 432 alin. (2)

pct. 2) Cod de procedură penală, Colegiul penal conchide că, termenul de 30 zile

pentru depunerea recursului ordinar, este depășit, prin urmare, recursurile ordinare

sunt inadmisibile, ca fiind declarate peste termen.

11

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Lozovan

Nicolai și avocatul Croitor Alexei în numele inculpatului, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2020, în cauza penală

în privința lui Lozovan Nicolai XXXXX, ca fiind declarate peste termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 30 iunie 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

12