1ra-1811/21 — Art.264 alin. 2 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 28 decembrie 2020, Carabet Alexei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal fiindu-i aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 (șase) luni, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani. A fost suspendată conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei sub formă de închisoare aplicată lui Carabet Alexei pe o perioadă de probațiune de 1 (unu) ani. A fost admisă în principiu acțiunea civilă înaintată de FPC „STIGMA-96” SRL, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța în ordinea procedurii civile. A fost dispusă încasarea de la Carabet Alexei în folosul statului cheltuielile judiciare în sumă de 960 lei (nouă sute șaizeci) lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, instanța de fond a reținut că la 28.10.2018, aproximativ ora 01:00 min., Carabet Alexei, fiind în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, posedând permis de conducere pentru categoria mijlocului de transport pe care-l conducea, aflându-se la volanul vehiculului de model ,,Mercedes 311 CDI”, cu n/î K AF xxx, însoțit de pasagerul Cheltuială Simion, se deplasa pe str. Ștefan cel Mare din com. Grătiești, în direcția mun. Chișinău. 1 În timpul deplasării, conducătorul auto Carabet Alexei n-a manifestat prudență sporită la trafic, n-a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehiculul la momentul respectiv, n-a luat în considerație starea lucrurilor în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecinței acestora, nu a ținut cont de semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră și totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, prin ce a ignorat prevederile pct. 3) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13.05.2009, care indică că participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente, pct. 14 lit. a) care prevede că conducătorului de vehicul îi este interzis să conducă vehiculul în stare de ebrietate, sub influența drogurilor sau altor substanțe contraindicate, sub influența preparatelor medicamentoase care provoacă reducerea reacției, fiind bolnav, traumatizat sau într-o stare avansată de oboseală de natură să-i afecteze capacitatea de conducere, pct. 45 subpct. 1) lit. a), b), c) și d) care stipulează că conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră și subpct. 2) care prevede că în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului și prevederile art. 22 alin. (4) lit. b) din Legea privind siguranța traficului rutier nr. 131-XVI din 07.06.07, care stipulează că participanții la traficul rutier sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic, să nu cauzeze prejudicii mediului înconjurător, proprietății publice sau private și ca rezultat ajungând în intersecție cu șos. Balcani, a pierdut controlul vehiculului și s-a tamponat în zidul de protecție a imobilului nr. 40. Potrivit certificatului medical nr. 348 din 06.11.2018 eliberat de IMSP IMU, s-a stabilit că în momentul producerii accidentului rutier în sângele conducătorului auto Carabet Alexei se conținea 2,34 mg/l alcool etilic. În rezultatul accidentului rutier pasagerului Cheltuială Simion, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201802D2714 din 19.02.2019, i-a fost cauzată fractura falangelor proximale ale degetelor I, II planta stângă, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. 2 Astfel, instanța de fond a stabilit că Carabet Alexei prin acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (2) Cod penal, după indicii calificativi: ”încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale, săvârșită în stare de ebrietate”.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de fond, în termenii legali, apel a declarat apărătorul Jereghi Anatolie în interesele inculpatului Carabet Alexei, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei penale cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit de prima instanță, prin care Carabet Alexei să fie achitat pe art. 264 alin. (2) Cod penal. În motivarea cererii de apel avocatul a indicat că procurorul pe parcursul judecării acestei cauzei nu a susținut învinuirea în sensul declarat și nu a prezentat instanței careva probe certe și convingătoare pentru a demonstra faptul că inculpatul s-a aflat la volanul mijlocului de transport de model „Mercedes 311 CDI”, cu n/î X AF xxx. Consideră că instanța de judecată a aplicat eronat legea aplicabilă speței, hotărârea instanței de judecată nu corespunde circumstanțelor de fapt și instanța de judecată a dat o apreciere greșită probelor. Or, potrivit apărătorului instanța de judecată își întemeiază sentința de condamnare în principal pe declarațiile părții vătămate Cheltuială Simion, a martorului Țurcan Ion și martorul Grădinaru Vlad, fără a ține cont că declarațiile acestor persoane sunt contradictorii, se contrazic între ele și denotă neveridicitatea și partinitatea acestor martori, respectiv urmează a fi apreciate critic. Menționează în sensul indicat că audiind în cadrul cercetării judecătorești atât partea vătămată cât și martorii acuzări constată faptul că, versiunea înaintă de acuzare cu referire la faptul că inculpatul se afla la volanul mijlocului de transport, nu a fost demonstrată pe deplin, or în cadrul cercetării judecătorești, inculpatul a declarat că de fapt la volan se alfa proprietarul mașinii Țurcan Ion, iar prin declarațiile martorului Cernei Mihai se constată că în mijlocul de transport ar mai fi fost o persoană pe nume Ion, fapt prin care se combat declarațiile părții vătămate Cheltuială Simion, cu referire la faptul că la volan se alfa inculpatul iar în mijlocul de transport la momentul accidentului se aflau doar ei doi. Mai mult decât atât declarațiile părții vătămate urmează a fi apreciate critic și din considerentul că, Țurcan Ion a fost concubinul mamei părții vătămate Cheltuială Semion, ceia ce ar constitui un motiv pentru el de al exonera pe Țurcan Ion de răspunderea pentru faptul conducerii mijlocului de transport în stare de ebrietate și comiterea accidentului rutier. Mai susține că de către instanța de judecată nu a fost luată în considerare versiunea înaintată de către inculpat în raport cu declarațiile date de către partea vătămată și martorii audiați. Astfel în cadrul cercetării judecătorești nu a fost constatat cu certitudine câte persoane se aflau în mijlocul de transport la momentul accidentului, cine din aceste persoane se afla la volanul mijlocului de transport în momentul accidentului. 3 Apărarea subliniază, că sentința de condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte, când toate versiunile au fost verificate, iar divergențele apărute au fost înlăturate și apreciate în modul corespunzător. Vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, în speță instanța de judecată nu a verificat versiunea înaintata de către inculpat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2021 a fost respins ca nefondat apelul avocatului Jereghi Anatolie în numele inculpatului Carabet Alexei, fiind menținută fără modificări sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, din 28 decembrie 2020, privindu-l pe Carabet Alexei. 4.1 Instanța de apel urmare a examinării probatoriului administrat și a argumentelor invocate a reținut că la pronunțarea sentinței instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că inculpatul Carabet Alexei a săvârșit infracțiunea imputată lui. Astfel, necătând la faptul, că inculpatul nu-și recunoaște vina în comiterea infracțiunii imputate, vina lui s-a considerat a fi dovedită integral de următoarea sistemă de probe, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează între ele, și care combat și argumentele apelului înaintat, cum ar fi: declarațiile părții vătămate Cheltuială Simion (f.d. 161, Vol. II); declarațiile martorului Cernei Mihail (f.d. 162, 175, Vol. I); declarațiile martorului Olaru Serghei (f.d. 176, Vol. II); declarațiile martorului Țurcan Ion (f.d. 177-178, 181, Vol. II); declarațiile martorului Grădinaru Vlad (f.d.91-92, Vol. I) Instanța de apel a considerat că vinovăția inculpatului Carabet Alexei este dovedită și prin probele acumulate pe parcursul urmăririi penale și administrate atât în cadrul ședinței instanței de fond, cât și celei de apel, cum ar fi: - raportul de expertiză judiciară nr. 201802D2714 din 19.02.2019, potrivit concluziei, lui Cheltuială Simion i-a fost cauzată fractura falangelor proximale ale degetelor I, II planta stângă, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie; (f.d.58-59, Vol. I); - raportul de expertiză judiciară nr. 201802D2530 din 17.12.2018, potrivit concluziei, lui Carabet Alexei i-a fost cauzat traumatism închis manifestat prin fractura coastei X hemitoracele stâng, plagă contuză lacerată la nivelul pavilionului auricular pe stânga, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie; (f.d. 67- 68, Vol. I); - procesul-verbal de confruntare din 22.02.2019, efectuat între bănuitul Carabet Alexei și martorul Grădinaru Vlad, în acest sens, bănuitul neagă că ar fi fost la volanul automobilului implicat în accidentul rutier, însă martorul confirmă suplimentar că la 27.10.18 spre 28.10.18, ultimul fiind în patrularea sectorului deservit din com. Grătiești, a 4 observat un automobil de model ,,Mercedes 311 CDI”, care era tamponat într- un parapet de beton a stației de alimentare ,,Stigma 96”, totodată Grădinaru Vlad a observat în salonul automobilul 2 persoane de gen masculin, unul se afla pe scaunul șoferului iar celălalt se afla jos. De asemenea a indicat că după ce s- a apropiat de conducător care se afla în inconștiență, care după ce s-a revenit a comunicat că se numește Carabet Alexei, acesta la fel a comunicat că nu are careva acte asupra sa, el fiind volanul automobilului în timpul accidentului, și care se află în fața sa la petrecerea respectivei acțiunii procesuale „confruntarea”. Cu referire la pasager, acesta era în conștiență și când l-a întrebat cum se numește acesta nu a putut să răspundă clar numele acestuia, ci doar că locuiește în com. Grătiești. Menționează că de la ambii bărbați se simțea miros de alcool; (f.d. 154-157, Vol. I); - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 28.10.2018 și schița accidentului rutier, prin care se constată că locul impactului care a avut loc la intersecția șos. Balcani și str. Ștefan cel Mare com. Grătiești, între automobilul de marcă ,,Mercedes 311 CDI”, cu n/î K AF xxx și zidul imobilului nr. 40. De asemenea, urmare a cercetării la fața locului s-a constatat că la volanul automobilului se afla Carabet Alexei. Suplimentar, urmare a examinării automobilului au fost depistate deteriorări la partea frontală a acestuia, precum la bara de protecție, farul, oglinda și roată stângă din partea frontală (f.d. 16-28, Vol. I); procesul-verbal din 15.03.2019, prin care a fost examinat rezultatul nr. 348 din 06.11.2018 a analizei sângelui la alcool, de la cetățeanului Carabet Alexei, prin care s-a stabilit că proba nr.5122 din 28.10.2018, ora 02:47 conținea 2,34 g/l alcool etilic; (f.d. 36, Vol. I); - rezultatul analizei sângelui la alcool cu nr. 348 eliberat la 06.11.2018 de către IMPS IMU pe numele lui Carabet Alexei. (f.d. 37, Vol. I); - corpul delict, automobilul de marca ,,Mercedes 311 CDI”, cu n/î K AF xxx, recunoscut prin ordonanța din 28.10.2018, emisă de către ofițerul de urmărire penală Maxim Caciarin, din cadrul OUP al DP mun. Chișinău; (f.d. 29, Vol. I). Analizând probele cercetate atât la urmărirea penală, în instanța de fond cât și în cadrul instanței de apel, instanța de apel a ajuns la concluzia că Carabet Alexei prin acțiunile sale a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin.(2) Cod penal, după indicii calificativi: „încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale, săvârșită în stare de ebrietate”. S-a subliniat că în cadrul instanței de apel inculpatul Carabet Alexei și-a susținut declarațiile sale date anterior. Astfel, s-a conchis, că declarațiile depuse de către inculpatul Carabet Alexei, prin care dânsul nu recunoaște comiterea infracțiunii comise de el, sunt declarații ce nu corespund adevărului, depuse în încercarea de se eschiva de la răspunderea penală. Mai mult ca atât, instanța de apel a notat că inculpatul Carabet Alexei, de facto, recunoaște vina, or, dânsul indică că, conducând vehiculului său, de model „Mercedes 311 CDI”, cu n/î K AF xxx, însoțit de pasagerul Cheltuială Simion, se deplasa pe str. Ștefan cel 5 Mare din com. Grătiești, în direcția mun. Chișinău. Astfel s-a apreciat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpatul Carabet Alexei de comiterea infracțiunii încriminate nu echivalează cu achitarea lui deoarece circumstanțele stabilite și probele analizate și enumerate, dovedesc cu certitudine comiterea de către el a faptelor încriminate. Instanța de apel a conchis că, nu este întemeiată critica din apelul declarat, ce ține de aprecierea și interpretarea eronată în opinia acestuia a probelor, ce a dus la stabilirea greșită a faptelor, deoarece instanța de fond, ținând seama în plină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de către părți, a audiat inculpatul și martorii, a cercetat probele administrate la dosar, dând citire proceselor-verbale și altor documente, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și ca urmare corect au stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpatului Carabet Alexei. Instanța de apel a considerat că argumentele precum că concluzia expusă de instanța de fond în sentința adoptată este eronată și contradictorie, contrară probatoriului administrat sunt neîntemeiate, or instanța ierarhic inferioară corect a ținând cont de probele administrate la materialele cauzei și prezentate de părți și just a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpatului Carabet Alexei motiv din care argumentele invocate de apelant au fost respinse ca nefondate. Referitor la cele invocate de apelant precum că, fapta nu a fost săvârșită de către inculpat, instanța le-a considerat ca fiind formale și neîntemeiate neavând suport juridic în condițiile în care partea vătămată Cheltuială Simion și martorul ocular Grădinaru Vlad a indicat la inculpatul Carabet Alexei, ca fiind persoana care se afla la volan. Astfel din declarațiile părții vătămate Cheltuială Simion, se atestă că, inculpatul Carabet Alexei se afla la volanul microbuzului în momentul comiterii accidentului rutier, însăși acesta declarat că ,,s-a urcat în microbuzul la volanul căruia se afla Carabet Alexei și când s-a trezit se afla la Spitalul de Urgență cu piciorul în ghips,, La fel din declarațiile martorului Cernei Mihail rezultă că acesta cunoaște că la volanul microbuzului în timpul comiterii accidentului rutier se afla Carabet Alexei. Totodată din declarațiile martorului Olaru Serghei, rezultă că acesta fost la fața locului, s-a uitat ce a fost deteriorat, iar mașina a fost ridicată la parcarea specială. Potrivit declarațiilor martorului Țurcan Ion, rezultă că acesta i-a încredințat microbuzul de model ,,Mercedes 311 CDI”, cu n/î K AF xxx inculpatului Carabet Alexei. Acesta neagă că se află la volanul mijlocului de transport la momentul comiterii accidentului rutier, afirmând că la volan se afla fie inculpatul Carabet Alexei, fie Cheltuială Simion. 6 Mai mult ca atât din declarațiile martorului Grădinaru Vlad se atestă că acesta la data de 28.10.18, aproximativ pe la orele 01 și 30 min., a observat un automobil de model ,,Mercedes 311 CDI”, care era tamponat într-un parapet de beton a stației de alimentare ,,Stigma 96”. S-a deplasat spre automobilul tamponat, unde ușa din partea pasagerului era deschisă, probabil din cauza accidentului și a observat în salonul automobilul 2 persoane de gen masculin, unul se afla pe scaunul șoferului iar celălalt se afla jos. Conducătorul care se afla în inconștiență, după ce și-a revenit a comunicat că se numește Carabet Alexei și că era la volanul automobilului în timpul accidentului. Instanța de apel a conchis că la individualizarea și numirea pedepsei inculpatului Carabet Alexei instanța de fond corect a ținut cont de prevederile art. 75 alin. (1) Cod penal și de faptul că infracțiunea comisă de inculpatul Carabet Alexei este atribuită, conform art. 16 Cod penal, la categoria infracțiunilor mai puțin grave, inculpatul anterior a fost supus răspunderii penale, iar la moment antecedentele penale sunt stinse, este invalid de gr. II. Circumstanțe atenuante și agravante nu au fost stabilite. Respectiv instanța de apel a considerat justificată numirea pedepsei față de Carabet Alexei, sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, iar conform art. 90 Cod penal fiind suspendată executarea pedepsei pe un termen de 1 an, deoarece la aplicarea pedepsei s-a ținut cont de totalitatea circumstanțelor reale și personale, de gravitatea infracțiunii săvârșite, dar și de faptul că, pedeapsa constituie nu numai osândă pentru infracțiunea săvârșită, dar are drept scop corectarea și reeducarea condamnaților, spiritul executării stricte a legii, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnatului cât și a altor persoane.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către avocatul Jereghi Anatolie în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6) și 8) a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03.06.2021, în cauza penală privindu-l pe Carabet Alexei, cu dispunerea achitării acestuia, deoarece fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea recursului ordinar declarat, apărătorul a invocat următoarele argumente: - instanța de apel nu a acordat deplină eficientă prevederilor legale și a constatat vinovăția inculpatului Carabet Alexei bazându-se exclusiv pe declarațiile părții vătămate Cheltuială Simion, martorilor Țurcan Ion și Grădinaru Vlad, fără a le corobora cu celelalte probe din materialele cauzei penale; - versiunea înaintată de acuzare cu referire la faptul că inculpatul se afla la volanul mijlocului de transport, nu a fost demonstrată pe deplin; - în cadrul cercetării judecătorești nu a fost stabilit cu certitudine câte persoane se aflau în mijlocul de transport la momentul accidentului și cine din ei era la volanul mijlocului de transport; 7 - instanța de apel contrar prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, a formulat concluzii nesusținute prin probe; - motivarea deciziei atacate o apreciază drept haotică, contradictorie, bazată pe teorie, fără o argumentare concretă; - concluziile instanței de apel poartă un caracter generic asupra operațiunii de cercetare și verificare a probelor, iar așa cum examinarea probelor constituie elementul-cheie la pronunțarea unei hotărâri corecte și legale, lăsarea fără apreciere și aprecierea abstractă a acestora duce la pronunțarea unei hotărâri incomplete, neîntemeiate și cu o doză sporită de incertitudine asupra calității efectuării actului de justiție.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente: În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat, atunci când titularul acestuia invocă temeiuri care în mod evident nu sunt subsecvente circumstanțelor cauzei sau când argumentele formulate de recurent nu au un fundament juridic. După cum rezultă din conținutul cererii de recurs declarate, Colegiul penal atestă, că apărarea invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: pct. 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, și pct. 8) nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Raportând normele respective la situația în cauză, Colegiul penal conchide că aceste temeiuri nu și-au găsit confirmare. Colegiul penal reține că, instanța de apel s-a expus asupra probelor administrate legal de către părți cu respectarea prevederilor art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit art. 101, din punct 8 de vedere al pertinenței, concludenței, utilității, veridicității și coroborării lor, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, corect ajungând la concluzia privind vinovăția lui Carabet Alexei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (2) Cod penal, încadrarea juridică a acțiunilor acestuia fiind justă. În aceste condiții, instanța de recurs consideră imperios de a remarca precum că argumentele expuse în conținutul recursului declarat se referă la examinarea fondului cauzei, în acest sens nefiind depistate careva erori de drept ce ar afecta temeinicia deciziei instanței de apel. Astfel, instanța de recurs ține să precizeze că, aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei așa cum propune recurentul este o competență și prerogativă legală a instanțelor de fond și nu pot constitui temei pentru recurs. Mai mult, Colegiul consideră, că argumentele aduse de recurent în susținerea solicitărilor sale, au constituit obiect de examinare în instanța de apel, și asupra acestora instanța s-a expus în mod întemeiat așa cum este indicat în pct. 4.1 al prezentei decizii, oferind în acest sens o apreciere probelor conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar tuturor probelor în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, ajungând la o concluzie corectă privind vinovăția lui Carabet Alexei în infracțiunea ce i se incriminează. Cu referire la criticile invocate de apărare sub aspectul pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal menționează, că temeiul de drept menționat, prevede, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. În acest sens instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, prima instanță l-a condamnat pe Carabet Alexei în baza art. 264 alin. (2) Cod penal la 6 (șase) luni închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 3 (trei) ani, executarea pedepsei fiind suspendată conform art. 90 Cod penal, pe o perioadă de probațiune de 1 (unu) ani. La rândul său, instanța de apel judecând apelul declarat de către apărare, a ajuns la concluzia că fapta prejudiciabilă săvârșită de Carabet Alexei cade sub incidența componenței de infracțiune prevăzută de art. 264 alin. (2) Cod penal, fiind dovedită și prin probele acumulate pe parcursul urmăririi penale și 9 administrate atât în cadrul ședinței instanței de fond, cât și celei de apel, în același timp dispunând menținerea sentinței primei instanțe fără modificări. În aceste condiții, instanța de recurs consideră că nu pot fi reținute argumentele apărării cu privire la necesitatea achitării inculpatului, dat fiind că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța de apel a verificat sentința instanței de fond sub aspectul dat, ținând seama în plină măsură de prevederile art. 99-101 Cod de procedură penală, a cercetat sub toate aspectele probele prezentate de către părți, a audiat inculpatul, a cercetat probele administrate la dosar, dând citire proceselor-verbale și altor documente, verificându-le și apreciindu-le just prin prisma pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor și ca urmare corect au stabilit starea de fapt, încadrarea în drept și vinovăția inculpatului Carabet Alexei, cu respectarea nemijlocită a prevederilor art. 414-419 Cod de procedură penală, iar hotărârea adoptată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Instanța de recurs constată că temeiurile invocate de către partea apărării cu referire la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de drept, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care în totalitatea lor resping argumentele, precum că vinovăția inculpatului Carabet Alexei în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită. Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației de „neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acțiuni și prejudiciu). La caz, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, au fost demonstrate prin probele acumulate la faza urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor de judecată a primei instanțe și instanței de apel. În sensul celor indicate mai sus, instanța de recurs constată că temeiurile invocate de către partea apărării cu referire la lipsa în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive ale infracțiunii, se combat prin materialele cauzei și nu se semnalizează în esență presupusele erori de drept, hotărârea atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, care în totalitatea lor resping argumentele, precum că vinovăția inculpatului Carabet Alexei în săvârșirea infracțiunii imputate nu a fost dovedită. Cu referire la argumentul avocatului precum că probele prezentate în sprijinul învinuirii dovedesc nevinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii imputate și că în momentul producerii accidentului rutier la volanul 10 automobilului era o altă persoană, Colegiul penal menționează că, sub aspectul situației date instanța de apel s-a expus detaliat fiind cercetate și analizate minuțios cumulul de probe prezentate în susținerea învinuirilor aduse inculpatului. Mai mult ca atât instanța de recurs ține să reamintească că aprecierea probelor de către instanțele de fond poate să fie recunoscută ca o eroare gravă de fapt și reținută de instanța de recurs, doar în cazul unor expuneri denaturate - ce nu corespund conținutului faptic a probelor, sau neluarea în considerare a acestora. La caz, Colegiul penal nu a constatat discrepanța între cele reținute de instanța de apel în vederea condamnării inculpatului și conținutul real al probelor sau ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o redă. Astfel, este întemeiată concluzia instanței de apel precum că învinuirea înaintată inculpatului prin rechizitoriu este confirmată prin probe pertinente și concludente, care în ansamblu dovedesc indubitabil vinovăția acestuia. Versiunea prezentată de către apărare asupra probelor puse la baza condamnării inculpatului, nu poate constitui temei de admitere a recursului, or, la etapa judecării recursului instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor de fond. Din atare considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului conform infracțiunii încriminate. Mai mult, temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aceste aspecte contestate și în prezentul recurs, nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei chestiuni esențiale particulare speței. Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune și respingerea, ca inadmisibil a recursului ordinar declarat de către avocatul Jereghi Anatolie în numele inculpatului Carabet Alexei. Totodată, instanța de recurs consideră pedeapsa stabilită inculpatului ca fiind una echitabilă, legală și direct proporțională cu gravitatea faptelor comise, de atitudinea numitului față de infracțiunea săvârșită și de consecințele acesteia, cât și în măsură să asigure corectarea și resocializarea acestuia, restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea ultimului și a altor persoane. Față de lucrul judecat de instanța de apel, Colegiul penal constată o motivare amplă și temeinică a soluției emise prin prisma procesului de evaluare și apreciere a probelor prezentate de părți în raport cu fapta reținută 11 în sarcina inculpatului Carabet Alexei, astfel Colegiul penal conchide asupra faptului că hotărârea atacată este în corespundere cu exigențele art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, or, instanța de apel a dat o apreciere clară circumstanțelor cauzei, ajungând la o concluzie corectă privind stabilirea vinovăției inculpatului Carabet Alexei, concluzii pe care instanța de recurs le însușește, din motivul temeiniciei acestora, fiind inoportună repetarea acestora, chestiune conformă practicii CtEDO, expuse în pct. 37 din hotărârea Albert vs România din 16.02.2010.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Jereghi Anatolie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Carabet Alexei xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 31 martie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 12