1ra-2148/21 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-2148/21 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2148/2021

1-21032123-01-1ra-26112021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

15 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte - Timofti Vladimir

Judecători- Cobzac Elena, Toma Nadejda, Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie

judecând fără citarea părților, recursurile ordinare, declarate de către avocatul

Munteanu Violina în numele părții vătămate Proțuc Cristina și de către avocatul

Raducan Irina în numele inculpatului Pîrlea Ruslan, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 august 2021, în cauza penală

privindu-l pe

Pîrlea Ruslan xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

examinată în procedura prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, Pîrlea Ruslan

a fost recunoscut vinovat art. 264 alin.(1) Cod penal fiindu-i stabilită pedeapsa sub

formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 160 (una sută

șaizeci) ore, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Acțiunea civilă a fost admisă parțial și s-a dispus încasarea din contul lui Pîrlea

Ruslan în beneficiul lui Proțuc Cristina cheltuielile de tratament în sumă de 88080

(optzeci și opt mii optzeci) lei, prejudiciul biologic în sumă de 5000 (cinci mii) lei,

prejudiciu moral în sumă de 5000 (cinci mii) lei și cheltuielile pentru asistență juridică

în sumă de 4000 (patru mii) lei.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

1.2. Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Pîrlea Ruslan la

data de 28.08.2020 aproximativ la orele 21.45, la intrarea în or. Briceni pe drumul

local L-16, la intersecția cu traseul național M-5 km 39+100 m, conducând

automobilul de model „Skoda Felicia” xxxxx, cu permis de conducere de categorie

corespunzătoare, Drager alcooltest rezultat 0,00 mg/1 alcool în aerul expirat, ignorând

prevederile indicatorului rutier 2.1 a Regulamentului circulației rutiere, nu a cedat

trecerea și a tamponat automobilul de model „Opel Corsa” xxxxx la volanul căruia se

afla cet. Proțuc Victor, în rezultat la ce pasagera Proțuc Cristina conform raportului

1

de expertiză judiciară nr.202019D0205 din 10.11.2020 s-a ales cu fractura cominutivă

al ambelor oase maxilare, cu lezarea tuturor pereților și sinusurilor maxilare,

complexelor orbito-zigomatice, arcadelor zogomatice și osului etmoidal, cu

deplasarea fragmentelor osoase pe corticala, fără denivelare, hemosinus maxilar

bilateral, hemoethmoiduum și homosinus frontal pe stânga, fractura mandibulei, plăgi

contuze la față, care au fost produse posibil în timpul și circumstanțele indicate în

accident rutier, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui

criteriu, în comun se califică ca vătămare corporală medie.

Acțiunile lui Pîrlea Ruslan au fost calificate conform art.264 alin.(1) Cod penal

- încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudență o vătămare medie a integrității corporale.

Munteanu Violina în interesele părții vătămate Proțuc Cristina, solicitând admiterea

integrală a cererii de apel, casarea parțială a sentinței instanței de fond, cu pronunțarea

unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima instanță, prin care inculpatul

Pîrlea Ruslan să fie privat de dreptul de a conduce mijlocul de transport și acțiunea

civilă să fie admisă integral.

2.1 Ulterior, avocatul Munteanu Violina în interesele părții vătămate Proțuc

Cristina a depus apel motivat, invocând că:

- inculpatul Pîrlea Ruslan în ședința de judecată prin cererea scrisă, a recunoscut

în totalitate faptele indicate în rechizitoriu, și-a recunoscut vina, nesolicitând

administrarea de probe noi, și a solicitat examinarea cauzei penale în baza probelor

administrate la urmărirea penală, pe care le recunoaște și asupra cărora nu are obiecții;

- pedeapsa stabilită inculpatului de instanța de fond este inechitabilă faptei

infracționale săvârșite și în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale,

fiind de părerea că nu se va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului.

Privarea inculpatului de dreptul de a conduce mijloacele de transport pentru un anumit

termen anume va preveni săvârșirea de noi fapte penale, fapt de care prima instanță

nu a ținut cont la numirea pedepsei în privința acestuia;

- instanța de fond a refuzat încasarea integrală a prejudiciului cauzat părții

vătămate. Suma prejudiciului moral încasat în beneficiul părții vătămate nu este

proporțională cu prejudiciul provocat părții vătămate prin infracțiunea comisă de

inculpat;

- odată ce instanța de fond a constatat comiterea acestei infracțiuni față de partea

vătămată, se prezumă și constatarea recunoașterii încălcării art.8 CEDO, motiv din

care se impune și acordarea unui prejudiciu moral echitabil, ca fiind un remediu

corespunzător și suficient. În acest sens, părții vătămate nu i s-a acordat un prejudiciu

moral proporțional cu prejudiciul cauzat prin infracțiune;

- aici e de menționat că consecințele pentru partea vătămată sunt extrem de

grave, potrivit raportului de expertiză din 10.11.2020 care se califică ca vătămare

corporală medie;

2

- reieșind din cele menționate, părții vătămate i-au fost cauzate un șir de suferințe

și dureri fizice. Mai mult de atât, prin cauzarea acestor fracturi, partea vătămată a avut

nevoie de îngrijiri medicale și mai multe intervenții, care influențează la aspectul fizic

al acesteia;

- mai mult, partea vătămată și-a pierdut mai mulți dinți și restabilirea acestora

durează și creează dureri fizice;

- la fel, Proțiuc Cristina din cauza acestor vătămări corporale a pierdut un an din

studii, ori acesta fiind studentă a abandonat studiile pe perioada unui an, pentru

restabilirea sănătății;

- cu toate că instanța de fond a constatat gravitatea faptei infracționale și a

constatat cauzarea unui prejudiciu față de partea vătămată, instanța nu a oferit lui

Proțiuc Cristina un prejudiciu echitabil, astfel motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii.

admis apelul, casată parțial sentința, în latura civilă, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care s-a dispus încasarea de la

inculpatul Pîrlea Ruslan în folosul părții vătămate Proțuc Cristina suma de 15000

(cincisprezece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, precum și suma de 5000 (cinci

mii) lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică.

În rest s-au menținut dispozițiile instanței de fond.

3.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a constatat că, instanța de fond,

judecând cauza penală respectivă, în urma evaluării probelor, a respectat normele

procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal, care de

altfel nu se atacă.

Colegiul penal, potrivit materialelor cauzei penale, a constatat că, partea

vătămată Proțuc Cristina a solicitat în cadrul judecării cauzei, în afară de prejudicial

material, încasarea prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor comise de inculpat

în sumă de 100000 lei (f.d.198-201, 226-229 volumul 1).

În sensul invocat, instanța de apel a considerat eronată soluția instanței de fond

privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 5000 lei în folosul părții vătămate

Proțuc Cristina, instanța de fond fără motivare a micșorat suma solicitată de partea

vătămată cu titlu de prejudiciu moral, în motivarea soluției indicând că suma de 5000

lei este o sumă care în mod rezonabil ar putea repara prejudiciul moral cauzat părții

vătămate în urma accidentului rutier, cu toate că actele cauzei constată cauzarea prin

acțiunile inculpatului a leziunilor corporale medii părții vătămate, în legătură cu ce în

latura dată sentința instanței de fond se casează, cu adoptarea unei noi hotărâri.

Astfel, conform raportului de expertiză judiciară nr. 202019D0205 din

10.11.2020 instanța de apel a constatat că, Proțuc Cristina în urma accidentului rutier

produs la data de 28.08.2020 s-a ales cu vătămări corporale medii în urma cărora a

3

suportat tratament în legătură cu diagnosticul stabilit, fapt confirmat prin extrasul

eliberat de Clinica Stomatologică SRL „Omni Dent”, xxxxx (f.d.202).

Colegiul penal a constatat că, în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului

Pîrlea Ruslan părții vătămate Proțuc Cristina i-au fost cauzate leziuni corporale care

se califică ca vătămare corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată, în

același timp părții vătămate i-a fost cauzat prejudiciu moral, manifestat prin suferințe

psihice și fizice pe care le-a suportat, ținând cont de gravitatea vătămări corporale

medie cauzate, leziuni care sunt atribuite la criteriul dereglării sănătății de lungă

durată, instanța de apel a considerat că suma de 15000 lei dispusă a fi încasată din

contul inculpatului este suficientă pentru recuperarea prejudiciului moral adus.

În rest, pretențiile părții vătămate, care solicită încasarea sumei de 100000 lei ca

prejudiciu moral, instanța de apel a conchis că nu pot fi reținute, suma cerută fiind

excesivă prejudiciului suportat și nu poate fi admisă, astfel că pretențiile invocate și

afirmațiile invocate în sensul dat se resping, mai ales că în aspectul invocat de partea

vătămată pretențiile sunt nemotivate și nu sunt aduse dovezi privind solicitarea unei

sume anume de 100000 lei ca prejudiciu moral, care este o sumă exagerat de mare.

Totodată, instanța de apel a admis parțial și pretențiile părții vătămate Proțuc

Cristina privind încasarea cheltuielilor de judecată pentru asistență juridică acordată

de către avocatul Munteanu Violina, cheltuieli confirmate prin ordinul de încasare a

numerarului nr.60466 din 05.07.2021 în sumă de 5000 (cinci mii) lei, anexat la

materialele cauzei.

Referitor la solicitarea avocatului Munteanu Violina și părții vătămate Proțuc

Cristina privind aplicarea față de inculpat a pedepsei sub formă de privarea de dreptul

de a conduce mijlocul de transport, instanța de apel a constatat că, instanța de fond la

numirea pedepsei inculpatului a ținut cont de circumstanțele cauzei, de pericolul

social al faptei, de personalitatea inculpatului, care se caracterizează pozitiv, nu are

antecedente penale, nu se află la evidența medicului narcolog și psihiatru, a

recunoscut vina integral, a restituit parțial prejudiciul părții vătămate și a solicitat

examinarea cauzei în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ceia ce a

simplificat evident judecarea cauzei, nefiind stabilite circumstanțe atenuante sau

agravante pe cauză, în ședința de judecată inculpatul a fost de acord să-i fie aplicată

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, astfel stabilindu-

i inculpatului Pîrlea Ruslan o pedeapsă prevăzută de legislator sub formă de muncă

neremunerată în folosul comunității în limitele articolului respectiv prevăzut de legea

penală pentru infracțiunea comisă, cu aplicarea art.3641 alin.(8) Cod de procedură

penală, fără privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport.

Instanța de fond a stabilit inculpatului Pîrlea Ruslan pedeapsa sub formă de

muncă neremunerată în folosul comunității, pedeapsă care nu prevede aplicarea și a

pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a conduce mijlocul de

transport, urmând a fi aplicată doar în cazul stabilirii pedepsei sub formă de

închisoare.

4

Munteanu Violina în numele părții vătămate Proțuc Cristina și de către avocatul

Raducan Irina în numele inculpatului Pîrlea Ruslan.

4.1 Avocatul Munteanu Violina în numele părții vătămate Proțuc Cristina

invocând temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct. 6) și 15) Cod procedură penală,

solicită admiterea recursului, casarea parțială a deciziei în latura acțiunii civile cu

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea civilă să fie

admisă integral și inculpatul Pîrlea Ruslan să fie privat de dreptul de a conduce

mijlocul de transport.

În motivarea recursului apărarea invocă că:

- la examinarea acestei cauze penale, atât instanța de fond cât și cea de apel au

constat comiterea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal de către Pîrlea

Ruslan. La fel instanța de apel a constat că prin infracțiune părții vătămate i-a fost

cauzate leziuni corporale medii, însă nu a oferit lui Proțiuc Cristina un prejudiciu

echitabil, astfel motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

- totodată în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 15 CPP, 15) instanța de judecată

internațională, prin hotărâre pe un alt caz, a constatat o încălcare la nivel național a

drepturilor și libertăților omului care poate fi reparată și în această cauză. Deci

CtEDO, în cauzele Avram și alții; G.B și R.B.; Otgon, toate vs Moldova, a condamnat

Republica Moldova pentru încălcarea art. 8 CEDO și anume pentru acordarea unei

compensație insuficiente, pentru violarea art. 8 CEDO;

- pedeapsa stabilită inculpatului de instanța de fond este inechitabilă faptei

infracționale săvârșite și în corespundere cu împrejurările cauzei, normele legale,

fiind de părerea că nu se va atinge scopul de corectare și reeducare a inculpatului.

Privarea inculpatului de dreptul de a conduce mijloacele de transport pentru un anumit

termen anume va preveni săvârșirea de el a noi fapte penale, fapt de care prima

instanță nu a ținut cont la numirea pedepsei în privința acestuia.

4.2 Avocatul Raducan Irina în numele inculpatului Pîrlea Ruslan invocând

temeiul prevăzut la art. 427 alin.(1) pct. 6) Cod procedură penală, solicită admiterea

recursului, casarea deciziei cu menținerea sentinței în vigoare.

În motivarea recursului apărarea invocă că:

- la evaluarea prejudiciului moral în mărime de 5000 lei, instanța de fond a dat

apreciere justă circumstanțelor cauzei relevante;

- reieșind din circumstanțele cauzei penale date, și anume luând în considerație

faptul că, infracțiunea a fost comisă de către Pîrlea Ruslan din imprudență, inculpatul

pe parcursul examinării cauzei penale a recunoscut vina, s-a căit sincer de cele comise,

a declarat că îi pare rău, după pronunțarea sentinței i-a restituit lui Proțuc Cristina

60000 lei, și a recunoscut că în scurt timp îi va oferi restanța rămasă de -10000 lei, de

aceea considerăm că suma de 5 000 (cinci mii) lei în calitate de prejudiciu moral este

una demnă de a recupera suferințele cauzate;

- motivîndu-și soluția instanța de apel a derogat de la normele legale, or prin

actul judecătoresc emis s-a axat pe argumentele acuzatorului, apărătorului părții

vătămate privind vinovăția inculpatului, fără a contraargumenta și analiza poziția

5

inculpatului Pîrlea Ruslan, care este un tânăr foarte conștiincios, la prima abatere, a

colaborat cu ancheta, nu s-a eschivat de la răspundere, a oferit ajutorul său părții

vătămate, a recunoscut sentința primei instanțe, fiindcă chiar ulterior după ședința a

achitat parțial suma, solicitînd un termen pentru a-i oferi restanța rămasă, însă deja

ulterior a văzut că este depus apel asupra temeinicei primei instanțe. Pîrlea Ruslan a

fot crescut de buneii din sat, el a locuit și îi ajută la moment, fiind persoane în etate,

și nefăcând față tuturor greutăților vârstei, el este unicul salariat din familie.

numele părții vătămate Proțuc Cristina și de către avocatul Raducan Irina în numele

inculpatului Pîrlea Ruslan în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11 Cod

procedură penală, procurorul a depus referință, care a pledat pentru inadmisibilitatea

recursurilor, ca fiind vădit neîntemeiate, invocând că, instanța de apel menținând

sentința primei instanțe și-a argumentat suficient soluția în partea pedepsei stabilite

fiind în conformitate cu prevederile art.6,7,61,75-78 Cod penal și art. 3641 Cod

procedură penal.

Cu referire la examinarea acțiunii civile, acuzarea consideră că, încasările

respective sunt justificate. Or, aceste sume au fost încasate în strictă conformitate cu

art. 2037 Cod civil, ținând cont de circumstanțele cauzei, iar în special de caracterul

și gravitatea suferințelor suportate de către partea vătămată, de gradul de vinovăție al

inculpatului.

concluzionează că, recursul ordinar declarat de către avocatul Raducan Irina în

numele inculpatului Pîrlea Ruslan urmează a fi respins, iar recursul ordinar declarat

de către avocatul Munteanu Violina în numele părții vătămate Proțuc Cristina

urmează a fi admis cu casarea parțială a deciziei în latura civilă și anume în partea

prejudiciului moral, din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recurs ordinar în termen în conformitate cu art.422 Cod de procedură penală.

Conform art. 424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art.427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de

recurent.

În conformitate cu prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept,

comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Dispoziția art.434 Cod de procedură penală stipulează că, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din dosarul cauzei

ținând seama, după caz, de opinia părților expusă în referință ori în ședință, dacă au

participat la ea, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs.

Colegiul lărgit verificând legalitatea hotărârii atacate pe baza materialului din

dosarul cauzei ținând seama, de opinia expusă în referință, studiind decizia atacată în

coraport cu motivele expuse în recurs, constată că, temeiul invocat de avocatul

6

Raducan Irina în numele inculpatului și prevăzut la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, nu și-a găsit confirmare la examinarea recursului declarat, de aceea

recursul ordinar declarat de către avocatul Raducan Irina, prin care solicită menținerea

sentinței în latura civilă, potrivit dispoziției art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură

penală, se respinge ca inadmisibil. Or, echivalentul sumei de 5000 lei nu constituie o

recompensă echitabilă și rezonabilă a prejudiciului moral suportat de către partea

vătămată în urma accidentului cauzat de către inculpat, și nu va compensa suferințele

fizice și psihice suportate.

Cu referire la solicitarea avocatului Munteanu Violina, în latura penală, în partea

aplicării inculpatului a pedepsei sub formă de privarea de dreptul de a conduce

mijlocul de transport, Colegiul penal lărgit relevă că, instanța de apel corect a reținut

constatările instanței de fond în această parte stabilindu-i inculpatului Pîrlea Ruslan

pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, pedeapsă care nu

prevede aplicarea și a pedepsei complementare sub formă de privarea de dreptul de a

conduce mijlocul de transport, aceasta urmând a fi aplicată doar în cazul stabilirii

pedepsei sub formă de închisoare.

Totodată, Colegiul penal lărgit examinând argumentele recursului declarat în

raport cu textul deciziei contestate reține că, instanța de apel la judecarea cauzei în

apel în ce privește latura civilă, a admis erori ce nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs.

Din materialele cauzei, Colegiul atestă faptul că, potrivit acțiunii civile partea

vătămată Proțuc Cristina a solicitat în cadrul judecării cauzei, în afară de prejudiciul

material, încasarea prejudiciului moral cauzat în urma acțiunilor comise de inculpat

în sumă de 100000 lei (f.d.198-201, 226-229 vol. 1), însă prima instanță judecând

prezenta cauză penală, prin sentință a admis parțial acțiunea civilă, încasând de la

Pîrlea Ruslan, în beneficiul părții vătămate Proțuc Cristina, cheltuielile de tratament

în sumă de 88080 (optzeci și opt mii optzeci) lei, prejudiciul biologic în sumă de 5000

(cinci mii) lei, prejudiciu moral în sumă de 5000 (cinci mii) lei și cheltuielile pentru

asistență juridică în sumă de 4000 (patru mii) lei.

Avocatul Munteanu Violina în interesele părții vătămate Proțuc Cristina, nefiind

de acord cu soluția primei instanțe a contestat-o cu apel, inclusiv și în partea civilă,

solicitând admiterea integrală a acțiunii civile, invocând că, suma prejudiciului moral

încasat în beneficiul părții vătămate nu este proporțională cu prejudiciul provocat

părții vătămate prin infracțiunea comisă de inculpat.

Analizând textul deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit constată că,

instanța de apel a admis apelul, a casat parțial sentința, în latura civilă, și a pronunțat

o nouă hotărâre prin care s-a dispus încasarea de la inculpatul Pîrlea Ruslan în folosul

părții vătămate Proțuc Cristina suma de 15000 (cincisprezece mii) lei cu titlu de

prejudiciu moral, precum și suma de 5000 (cinci mii) lei cu titlu de cheltuieli pentru

asistența juridică.

Însă, în opinia Colegiului penal lărgit aceste concluzii ale instanței de apel nu

sunt motivate suficient și contravin lucrărilor dosarului și prevederilor legale, astfel

Colegiul penal consideră pripite concluziile instanței de apel, precum că suma de

7

15000 lei este echitabilă în vederea reparării daunei în urma suferințelor psihice și

fizice cauzate părții vătămate Proțuc Cristina, în urma infracțiunii comise de către

inculpat.

La acest capitol, instanța de recurs notează că, potrivit art. 219 alin. (4) Cod de

procedură penală, la evaluarea cuantumului despăgubirilor materiale ale prejudiciului

moral, instanța de judecată ia în considerare suferințele fizice ale victimei. În

corespundere cu art. 220 Cod de procedură penală și art. 2037 Cod civil, mărimea

despăgubirii pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în

funcție de caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de

gradul de vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a

răspunderii, și de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă

persoanei vătămate. Ținând cont de aceste împrejurări, se urmărește scopul ca

evaluarea să nu fie una subiectivă ori pentru a nu se ajunge la o îmbogățire fără just

temei. Astfel, instanța de recurs menționează că despăgubirile pentru daune morale se

disting de cele pentru daunele materiale prin faptul că acestea nu se probează, ci se

stabilesc de instanța de judecată prin evaluare.

În susținerea celor enunțate, instanța de recurs menționează și jurisprudența

CtEDO, cauza Ernst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că

„atunci când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal,

aceasta semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri. Chiar dacă ea nu a cerut, în

mod expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în

procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului infracțiunii,

ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit”.

Învederând aceste considerente ale instanței europene, Colegiul penal lărgit

evidențiază, că în această speță instanța de apel nu a ținut cont în deplină măsură de

circumstanțele cauzei potrivit cărora conform raportului de expertiză judiciară

nr.202019D0205 din 10.11.2020 Proțuc Cristina în urma accidentului rutier produs la

data de 28.08.2020 s-a ales cu fractura cominutivă al ambelor oase maxilare, cu

lezarea tuturor pereților și sinusurilor maxilare, complexelor orbito-zigomatice,

arcadelor zogomatice și osului etmoidal, cu deplasarea fragmentelor osoase pe

corticala, fără denivelare, hemosinus maxilar bilateral, hemoethmoiduum și

homosinus frontal pe stînga, fractura mandibulei, plăgi contuze la față, care

condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu, în comun

se califică ca vătămare corporală medie.

Totodată, partea vătămată Proțuc Cristina a suportat tratament în legătură cu

diagnosticul stabilit: Luxația dinților 42,41,31 ca urmare a traumei. Periodontita

cronica granulomatoasă postraumatica a dinților 42,41,31, mobilitate dentara gradul

2, defecte osoase postraumatice la nivel crestal al procesului alveolar mandibular în

regiunea 42,41,31. Leziune odontală coronară posttraumatică cu contuzia dinților

11,12,21,22 restabiliți prin tratament terapeutic. Discromie dentară posttraumatică la

nivelul dinților 11,12,21,22, fiindu-i recomandată extracția dinților 42,41,31,

chiuretajul alveolei postextracționale augmentarea defectelor osoase. Înserarea a 2

implante la nivelul dinților 42, 32 și confecționarea unei lucrări provizorii cu fixare

8

pe implante. Peste 6 luni confecționarea unei lucrări permanente cu fixare definitivă

pe implante. Se recomandă confecționarea coroanelor integral fizionomice la nivelul

dinților 11,12,21,22, fapt confirmat prin extrasul eliberat de Clinica Stomatologică

SRL „Omni Dent”, sediul xxxxx (f.d.202).

Astfel, instanța de apel, neținând cont că, în urma acțiunilor infracționale ale

inculpatului, părții vătămate Proțuc Cristina i-a fost cauzat prejudiciu moral,

manifestat prin suferințe psihice și fizice cauzate în urma accidentului rutier, durerile

suportate în urma leziunilor, a tratamentelor la care a fost supusă, a dispus încasarea

din contul inculpatului Pîrlea Ruslan în folosul părții vătămate Proțuc Cristina suma

de 15000 (cincisprezece mii) lei cu titlu de prejudiciu moral, fără a-și argumenta

soluția.

În urma celor expuse, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel nu a ținut

cont în care măsură compensarea sumei de 150000 lei, poate aduce satisfacție

persoanei vătămate, în urma suferințelor psihice și fizice cauzate în urma accidentului

rutier, astfel nu și-a motivat soluția conform prevederilor art. 414 alin. (5) Cod de

procedură penală.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit constată că, instanța de apel corect a indicat

că, în urma acțiunilor infracționale ale inculpatului Pîrlea Ruslan privind cauzarea din

imprudență a vătămării medii a integrității corporale, față de partea vătămată Proțuc

Cristina, ultimei i-au fost cauzate leziuni corporale care se califică ca vătămare

corporală medie cu dereglarea sănătății de lungă durată, în același timp părții vătămate

i-a fost cauzat prejudiciu moral, manifestat prin suferințe psihice și fizice pe care le-

a suportat, ținând cont de gravitatea vătămări corporale medii cauzate, leziuni care

sunt atribuite la criteriul dereglării sănătății de lungă durată, însă această instanță,

ținând cont de aceste circumstanțe nu a evaluat corect cuantumul prejudiciului moral

cauzat părții vătămate în raport și cu suferințele psihice și fizice cauzate părții

vătămate, care conform raportului de expertiză medico-legală judiciară

nr.202019D0205 din 10.11.2020, a suferit leziuni corporale medii, ce au dus la

dereglarea sănătății de lungă durată.

Totodată, instanța de apel urmează să stabilească mărimea compensației pentru

prejudiciul moral în așa fel încât acesta să fie echitabil în raport cu suferințele psihice

și fizice cauzate părții vătămate, în urma comiterii infracțiunii de către inculpatul

Pîrlea Ruslan, dar și să nu ducă la o îmbogățire fără just temei a părții vătămate.

Astfel, Colegiul penal constată că la caz este incident temeiul de casare prevăzut

la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, ceea ce duce la casarea parțială a

deciziei instanței de apel în latura civilă și anume în partea prejudiciului moral, cu

dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către aceiași instanță, în alt complet

de judecată, deoarece erorile comise de către instanța de apel, nu pot fi reparate de

către instanța de recurs în prezenta procedură.

Potrivit dispoziției art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

9

La rejudecarea cauzei în latura civilă și anume în partea prejudiciului moral,

instanța de apel urmează să se conducă obligatoriu de prevederile art. 436 Cod de

procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apel; să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii;

să le dea apreciere cuvenită în ansamblu, cu argumentarea admisibilității sau

inadmisibilității fiecărei probe examinate și cu expunerea motivată asupra

cuantumului prejudiciului moral, să elucideze faptele importante pentru soluționarea

justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest

domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Raducan

Irina în numele inculpatului Pîrlea Ruslan.

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Munteanu Violina în numele

părții vătămate Proțuc Cristina, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții de

Apel Bălți din 18 august 2021, în latura civilă și anume în partea prejudiciului moral

în cauza penală privindu-l pe Pîrlea Ruslan xxxxx, și dispune rejudecarea cauzei în

această parte, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În rest celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac în partea dispusă rejudecării, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 31 martie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecătorii Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

10