1ra-1752/2021 — art. 287 alin. 3, 152 alin. 1 CP

1ra-1752/2021 — art. 287 alin. 3, 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1752/2021

1-17111899-01-1ra-06082021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

judecând, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către avocatul

Doga Anatolie în numele inculpaților Cepraga Marcel, Cebîrciu Anatolie, Stratila

Andrei și de către inculpatul Stratila Andrei, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2021 și sentinței

Judecătoriei Orhei sediul Șoldănești din 20 martie 2020, în cauza penală privindu-i

pe

Cepraga Marcel Xxxxx, născut la XXXXX,

originar din r-nul Xxxxx c. Xxxxx, domiciliat mun.

Xxxxx str. Xxxxx;

Cebîrciu Anatolie Xxxxx, născut la xxxxx,

originar și domiciliat în r-nul Xxxxx s. Xxxxx, cu viza

de reședință în mun. Xxxxx str. Xxxxx;

Stratila Andrei Xxxxx, născut la xxxxx, originar

și domiciliat mun. Xxxxx str. Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

11.12.2020-14.04.2021

06.08.2021- 01.02.2022

A C O N S T A T A T :

Cepraga Marcel a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani

închisoare și art. 152 alin. (1) Cod penal, la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare.

1

Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 5 ani.

Cebîrciu Anatolie a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani

închisoare.

Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

Stratila Andrei a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, la 4 ani

închisoare.

Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

inculpatul Cepraga M., în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cebîrciu A. și

Stratila A. pe care i-a chemat în ajutor, aflându-se în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești,

pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea gospodăriei lui

Lazăr G.), din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-a aplicat

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului lui Jemnă

P.

În continuare, i-a aplicat acestuia din urmă o lovitură în regiunea maxilarului

drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din

lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de

fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care

puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și

care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se

califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Tot el, Cepraga M., la 03 august 2016, în jurul orelor 02.00, aflându-se în s.

Răspopeni, r-nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel”

(în apropierea gospodăriei lui Lazăr G.), acționând de sine stătător, cu scopul de a-i

cauza leziuni corporale lui Jemnă P., i-a aplicat o lovitură în regiunea maxilarului

drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din

lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de

fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care

puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și

care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016, se

califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Inculpații Cebîrciu A. și Stratila A., la 03 august 2016, în jurul orelor 02.00, în

urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cepraga M., aflându-se în s. Răspopeni, r-

nul Șoldănești, în apropierea gospodăriei lui Lazăr G., din intenții huliganice,

încălcând grosolan ordinea publică, i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului lui Jemnă P. cauzându-i fractura închisă a mandibulei din

dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a

țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul,

piciorul sau o bâtă din lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală

2

nr. 217/D din 13.09.2016 se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de

lungă durată.

inculpaților, care a solicitat casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, prin

care inculpații să fie achitați, deoarece fapta lor nu întrunește elementele

infracțiunilor incriminate.

Apelantul a invocat că, sentința este neîntemeiată, nejustificată și ilegală, fiind

emisă cu încălcări grave de procedură, instanța de fond dând o încadrare juridică

greșită a faptei comise, nefiind întrunite elementele infracțiunii de huliganism.

Mai mult, prin sentința Judecătoriei Orhei din 14.08.2019, a fost stabilit și

demonstrat că partea vătămată împreună cu Belibov L. au comis actul de

huliganism.

Însă, nu poate să existe o nouă sentință de condamnare prin care pe același

obiect și pe aceeași infracțiune este o sentința de condamnare definitivă, iar instanța

de fond a încălcat flagrant legislația în vigoare, știind cu certitudine ca deja pe

această infracțiune este o sentință de condamnare a altor persoane.

Pe lângă aceasta, ordonanțele de punere sub învinuire a inculpaților pe art. 44,

287 alin. (3) Cod penal, sunt întocmite cu grave încălcări de procedură.

Conform art. 281 Cod de procedură penală, ordonanța de punere sub învinuire,

trebuie să cuprindă, în afară de datele personale ale învinuitului, și o descriere clară

a circumstanțelor de învinuire, și anume, prin ce s-a manifestat comiterea

huliganismului agravat.

În ordonanța de punere sub învinuire nu se descriu aceste circumstanțe, dar se

face trimitere la o presupunere, că huliganismul a fost comis de mai multe persoane

cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale, dar nu se știe ce

alte obiecte au fost aplicate. Nu se descrise nici acțiunile de huliganism, prin ce s-a

manifestat actul de huliganism, care încalcă grosolan ordinea publică, și

huliganismul agravat.

Astfel, ordonanțele de punere sub învinuire a inculpaților sunt formale și nu

corespund circumstanțelor cauzei.

Totodată, martorii, inculpații și partea vătămată Jemnă P. au confirmat că

anume Jemnă P. a fost inițiatorul actului de huliganism, i-a atacat pe Cepraga M. și

Cepraga I., i-a bătut, cauzându-le leziuni corporale.

Deci, instanța de fond era obligată să aplice în privința inculpaților art. 35 Cod

penal și să-i achite.

Instanța de fond a încălcat art. 385 Cod de procedură penală, chestiuni pe care

instanța este obligată să le soluționeze la adoptarea sentinței, și anume; dacă a avut

loc fapta de săvârșirea căreia sunt învinuiți inculpații, dacă această faptă a fost

săvârșită de inculpați, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume

lege penală este prevăzută ea, dacă inculpații sunt vinovați în comiterea acestei

infracțiuni. Instanța de fond a omis aceste prevederi și a întocmit o sentință de

condamnare ilegală.

3

Totodată, instanța de fond a încălcat drepturile inculpaților la apărare, refuzând

în numirea expertizei medico-legale în privința părții vătămate Jemnă P., pentru a fi

stabilită starea lui de ebrietate și stabilirea leziunilor corporale, prezentând fișele de

boală, or, leziunile corporale au fost puse sub îndoială de către inculpați.

2020, apelul a fost respins ca nefondat.

just a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar ale

inculpatului Cepraga M., prin concurs de infracțiuni, și în baza art. 152 alin. (1) Cod

penal.

Argumentele expuse de instanța de fond și motivele din sentință referitor la

recunoașterea vinovăției inculpaților, pentru a evita repetări inutile, instanța de apel

le-a însușit, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO.

Ori, prin justificarea probelor cercetate, este dovedită vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunilor pentru care au fost deferiți justiției.

Astfel, este dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil că la 03 august 2016, pe la

orele 02.00, Cepraga M., în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cebîrciu A. și

Stratila A. pe care i-a chemat în ajutor, aflându-se în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești,

pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea gospodăriei lui

Lazăr G.), din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-a aplicat

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului lui Jemnă

P. În continuare, i-a aplicat acestuia din urmă o lovitură în regiunea maxilarului

drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din

lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de

fragmente, plagă contuză și echimoză pe față, edem al țesuturilor moi ale feței, care

puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și

care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016, se

califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Tot el, la 03 august 2016, pe la orele 02.00, aflându-se în s. Răspopeni, r-nul

Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea

gospodăriei lui Lazăr G.), acționând de sine stătător, cu scopul de a-i cauza leziuni

corporale lui Jemnă P., i-a aplicat o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un

obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din lemn,

cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente,

plagă contuză și echimoză pe față, edem al țesuturilor moi ale feței, care puteau fi

provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016, se califică ca

vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Ori, învinuirea înaintată inculpaților este întemeiată, iar acțiunile lor just au fost

încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanei și comise cu obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane cu aplicarea altor

4

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății, iar în privința inculpatului

Cepraga M. și în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, ca vătămarea intenționată medie a

integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat

urmările prevăzute la art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de o dereglare îndelungată a

sănătății.

Ori, în acțiunile incriminate inculpaților, se regăsesc elementele componenței de

infracțiune prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanei și comise cu obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane cu aplicarea altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Totodată, la 03 august 2016, în jurul orelor 02.00, Cepraga M., aflându-se în s.

Răspopeni, r-nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel”

(în apropierea gospodăriei lui Lazăr G.), acționând de sine stătător, cu scopul de a-i

cauza leziuni corporale lui Jemnă P., i-a aplicat o lovitură în regiunea maxilarului

drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din

lemn, cauzându-i fractură închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de

fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem al țesuturilor moi ale feței, care

puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și

care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016, se

califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Deci, în acțiunile inculpatului Cepraga M. se regăsesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, ca vătămarea intenționată medie a integrității

corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările

prevăzute la art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.

de către:

6.1 Avocatul Anatolie Doga, solicitând casarea hotărârilor adoptate și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați, deoarece fapta lor

nu întrunește elementele infracțiunilor incriminate.

Recurentul a invocat că, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare greșită, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, iar instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Ori, prin sentința Judecătoriei Orhei din 14.08.2019, a fost stabilit și demonstrat

că partea vătămată cu Belibov L. au comis actul de huliganism.

Pe lângă aceasta ordonanțele de punere sub învinuire a inculpaților pe art. 44,

287 alin. (3) Cod penal, sunt întocmite cu grave încălcări de procedură.

Conform art. 281 Cod de procedură penală, ordonanța de punere sub învinuire,

trebuie să cuprindă, în afară de datele personale ale învinuitului, și o descriere clară

a circumstanțelor de învinuire, și anume, prin ce s-a manifestat comiterea

huliganismului agravat.

În ordonanța de punere sub învinuire nu se descriu aceste circumstanțe, dar se

face trimitere la o presupunere, că huliganismul a fost comis de mai multe persoane

5

cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale, dar nu se știe ce

alte obiecte au fost aplicate. Nu se descrise nici acțiunile de huliganism, prin ce s-a

manifestat actul de huliganism, care încalcă grosolan ordinea publică, și

huliganismul agravat.

Conform art. 35 Cod penal, cauzele care înlătură caracterul penal al faptei sunt

legitima apărare, reținerea infractorului, constrângerea fizică sau psihică, starea de

extremă necesitate.

Deci, instanța de fond era obligată să aplice în privința inculpaților art. 35 Cod

penal și să-i achite.

Instanța de fond a încălcat flagrant și art. 385 Cod de procedură penală,

chestiuni pe care instanța este obligată să le soluționeze la adoptarea sentinței, și

anume; dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia sunt învinuiți inculpații, dacă

această faptă a fost săvârșită de inculpați, dacă fapta întrunește elementele

infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpații sunt

vinovați în comiterea acestei infracțiuni. Instanța de fond a omis aceste prevederi și a

întocmit o sentință de condamnare ilegală.

Pe lângă aceasta, instanța de fond a încălcat drepturile inculpaților la apărare,

refuzând in numirea expertizei medico-legale în privința părții vătămate Jemnă P.,

pentru a fi stabilită starea lui de ebrietate și stabilirea leziunilor corporale,

prezentând fișele de boală, or, leziunile corporale au fost puse sub îndoială de către

inculpați. Mai mult, în ședința de judecată a fost stabilit și faptul că partea vătămată

Jemnă P. era în stare de ebrietate, însă acest fapt a fost ignorat de instanțele de

judecată.

Totodată, instanța de apel nu a intrat în esența apelului și nu a examinat toate

motivele expuse în apel, decizia adoptată fiind una contradictorie și expusă neclar.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 420 - 435 Cod de procedură penală

6.2. Inculpatul Stratila Andrei, solicitând casarea hotărârilor adoptate și

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

Recurentul a indicat că, sentința instanței de fond este neîntemeiată,

nejustificată și ilegală, emisă cu încălcări grave de procedură, faptei comise fiindu-i

dată o încadrarea juridică greșită, nefiind întrunite elementele infracțiunii de

huliganism.

Obrăznicia deosebită la care se pretinde că ar fi recurs Stratila A. trebuia să se

manifeste prin acțiuni de încălcare grosolană a ordinii publice. Însă actul de

intervenire în înlăturarea acțiunilor infracționale ale lui Jemnă P. nu reprezintă o

încălcare grosolană a ordinii publice.

Decizia instanței de apel conține erori grave faptice, fiind una arbitrară.

Ori, instanța de apel a ajuns la o concluzie contradictorie unei concluzii deja

stabilite printr-o hotărâre irevocabilă, prin sentința Judecătoriei Orhei din 14.08.2019

fiind constatată o situație inversă.

Mai mult, instanța de apel nu a supus analizei invocarea calificării acțiunilor

inculpatului Stratila A., ci doar declară că în cazul dat legitima apărare este invocată

6

în apel fără a fi confirmată prin probe veridice, iar concluziile primei instanțe sunt

motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul

că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost dovedită în

cadrul procesului penal, astfel faptele acestora, reținute prin sentință, întrunesc

elementele infracțiunilor imputate, ce denotă lipsa de argumente și aprecierea

arbitrară a unei situații dificile, în care instanța urma să ofere o claritate.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod

de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

octombrie 2020, au fost admise recursurile ordinare declarate, fiind casată total

decizia și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel în alt complet

de judecată.

dispozitivului sentinței, instanța de fond (pct. 2. din decizie):

a) nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept

indicate în rechizitoriu, în care toate faptele au fost incriminate separat fiecărui

inculpat.

Ori, în descriptiv, descriind faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, și

în argumentările respective, că: „inculpatul Cepraga M., în urma înțelegerii prealabile și

împreună cu Cebîrciu A. și Stratila A..., i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste

diferite părți ale corpului și capului lui Jemnă P...., În continuare, i-a aplicat acestuia din

urmă o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de

urmărire penală, posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din

dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor

moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din

lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se

califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Tot el, Cepraga M....,

acționând de sine stătător, cu scopul de a-i cauza leziuni corporale lui Jemnă P., i-a aplicat o

lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire

penală, posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără

deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței,

care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se califică ca

vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată..., Inculpații Cebîrciu A. și Stratila

A., la 03 august 2016, în jurul orelor 02.00, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu

Cepraga M., încălcând grosolan ordinea publică, i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele

peste diferite părți ale corpului lui Jemnă P. cauzându-i fractura închisă a mandibulei din

dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor

moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din

lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se

7

califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată..., Instanța a reținut că,

partea vătămată Jemnă P. a fost maltratat de către trei persoane în loc public – stradă...,

fiindu-i aplicate multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și

capului, o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de

urmărire penală cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din

13.09.2016, fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă

contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care au fost provocate de la

acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, care putea fi pumnul, piciorul sau o bâtă

din lemn prin lovituri repetate, corespund timpului și circumstanțelor indicate, în comun,

determină o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie. A fost

demonstrat și faptul că Cepraga M., în vederea încălcării grosolane a ordinii publice și

maltratării părții vătămate Jemnă P., care i-a făcut observație doar în privința fazei lungi a

luminii de la automobil care-l deranja, a acționat de comun acord, în urma înțelegerii

prealabile și în coautorat cu Cebîrciu A. și Stratila A. Totodată, din înregistrările video se

confirmă că inculpații l-au maltratat pe Jemnă P. care, după incident, avea o rană

însângerată pe obrazul stâng și maioul rupt”, a constatat în fapt absolut neclar și

divergent că toți trei inculpați au comis actul de huliganism, cu aplicarea bâtei și cu

cauzarea vătămării corporale medii victimei Jemnă P. (art. 287 alin. (3) Cod penal),

iar inculpatul Cepraga Marcel, exact în aceleași circumstanțe, cu aplicarea aceleiași

bâte, a comis, deja de unul singur, și infracțiunea de vătămarea intenționată medie a

integrității corporale sau a sănătății asupra aceleiași părți vătămate (art. 152 alin. (1)

Cod penal).

Totodată, în dispozitiv s-a contrazis condamnând inculpatul Cepraga Marcel a

în baza art. 287 alin. (3) și 152 alin. (1) Cod penal, iar inculpații Cebîrciu Anatolie și

Stratila Andrei doar în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, dar exact pentru aceleași

fapte care ar fi fost comise de toți trei inculpați.

Ori, instanța nu a elucidat și stabilit care fapte infracționale ale inculpaților,

concrete, considerate a fi dovedite, și în care volum, urmează a fi calificate pe art. 287

și 152 alin. (1) Cod penal;

b) a omis să aprecieze circumstanțele de fapt și de drept incriminate

inculpatului Cepraga Marcel în raport cu jurisprudența națională, potrivit cărei, în

cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza 152 și art. 287

Cod penal. Ori, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte

interzice tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile

de acest gen, violența este cea, pe care o desemnează prin sintagma „aceeași faptă”.

Doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de

vătămarea intenționată medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se

vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face conform

art. 287 și art. 152 Cod penal (Hotărârea Plenului CSJ nr. 4 din 19.06.2006 Cu privire

la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, pct.3., 10.4.).

Mai mult, în descriptivul sentinței lipsește cu desăvârșire încadrarea juridică a

faptelor săvârșite de inculpați, inclusiv în raport cu elementele calificative concrete

8

invocate în rechizitoriu și în dispozițiile art. 287, 151 Cod penal;

c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, și cu circumstanțele de fapt și de drept concrete invocate în

rechizitoriu, neîndicând motivele pentru care a respins dovezile și versiunile

apărării, inclusiv cele invocate în ședința instanței de fond, dar repetate în apel și

recursurile ordinare (pct. 3., 5., 5.1. din decizie);

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de

instanța de fond și, indicînd că: „instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și just a

încadrat acțiunile inculpaților”, și reproducând de mai multe ori faptele descrise în

sentință, le-a repetat întocmai, nu a desființat sentința, cu rejudecarea cauzei potrivit

regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o

sentință nemotivată și neîntemeiată legal;

Ori, a constatat în fapt absolut neclar și divergent că toți trei inculpați au comis

actul de huliganism, cu aplicarea bâtei și cu cauzarea vătămării corporale medii

victimei Jemnă P. (art. 287 alin. (3) Cod penal), iar inculpatul Cepraga Marcel, exact

în aceleași circumstanțe, cu aplicarea aceleiași bâte, a comis, deja de unul singur, și

infracțiunea de vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății

asupra aceleiași părți vătămate (art. 152 alin. (1) Cod penal).

Totodată, nu a elucidat și stabilit care fapte infracționale ale inculpaților,

concrete, considerate a fi dovedite, și în care volum, urmează a fi calificate pe art. 287

și 152 alin. (1) Cod penal;

b) a omis să aprecieze circumstanțele de fapt și de drept incriminate

inculpatului Cepraga Marcel în raport cu jurisprudența națională, potrivit cărei, în

cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza 152 și art. 287

Cod penal. Ori, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte

interzice tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile

de acest gen, violența este cea, pe care o desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”.

Doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de

vătămarea intenționată medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se

vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face conform

art. 287 și art. 152 Cod penal (Hotărârea Plenului CSJ nr. 4 din 19.06.2006 Cu privire

la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, pct.3., 10.4.);

c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, și cu circumstanțele de fapt și de drept concrete invocate în

rechizitoriu, neîndicând motivele pentru care a respins dovezile și versiunile

9

apărării, inclusiv cele invocate în ședința instanței de fond, dar repetate în apel și

recursurile ordinare (pct. 3., 5., 5.1. din decizie).

Mai mult, concluziile sumare că: „argumentele expuse de instanța de fond și

motivele din sentință referitor la recunoașterea vinovăției inculpaților, pentru a evita repetări

inutile, instanța de apel le însușește”, nu corespund exigențelor prescrise în art. 101 Cod

de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul

cauzei penale;

d) a depășit limitele învinuirii formulate, constatând în fapt și calificând în

drept că: „din intenții huliganice, în prezența soției sale Negru N. și a nepoatei Croitor O....,

în prezența mai multor persoane, inclusiv copii minori..., prin conținutul lor, se deosebesc

printr-un cinism sau obrăznicie deosebită”, ori, asemenea împrejurări nu au fost

incriminate inculpaților prin rechizitoriu;

e) și-a întemeiat concluziile pe 25 de probe neverificate în ședința de judecată a

instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal (vol. 3, f.d. 16, 22-56);

Împrejurările expuse atestă că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza

penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motivele

legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul

hotărârii, instanța de apel nepronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în

apel, și că recursurile ordinare sunt întemeiate.

fost admis apelul declarat, din alte motive, fiind casată sentința Judecătoriei Orhei,

(sediul Șoldănești) din 20 martie 2020 și s-a pronunțat o nouă hotărîre potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Cepraga Marcel a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art.art. 44,287 alin.(2) lit.b) Cod penal, la 3

(trei) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, art. 152

alin.(1) Cod penal, la 2 (doi) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis. În baza art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate lui Cepraga Marcel Xxxxx, i-a stabilit pedeapsa

definitivă - 4 (patru) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

Conform art.90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui Cepraga

Marcel a fost suspendată pe un termen de probă de 3 (trei) ani, cu condiția, că în

acest termen să nu săvîrșască alte infracțiuni, să nu-și părăsescă fără învoirea

organului care exercită controlul asupra comportamentului condamnatului

domiciliul stabil și să se înregistreze la acest organ. Cebîrciu Anatolie a fost

recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. art. 44, 287 alin.(2)

lit.b) Cod penal condamnat în baza acestei legi, la 3 (trei) ani închisoare, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui Cebîrciu

A. a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 2 (doi) ani, cu condiția, că în

acest termen să nu săvîrșască alte infracțiuni, să nu-și părăsescă fără învoirea

organului care exercită controlul asupra comportamentului condamnatului

10

domiciliul stabil și să se înregistreze la acest organ.

Stratila A. a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. art.44, 287

alin.(3) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis. Conform art. 90 alin.(1) Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui

Stratila A. a fost suspendată pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani, cu condiția,

ca în acest termen să nu săvârșească alte infracțiuni, să nu-și părăsească fără învoirea

organului care exercită controlul asupra comportamentului condamnatului

domiciliul stabil și să se înregistreze la acest organ. A fost respinsă solicitarea

acuzatorului de stat de a încasa în mod solidar de la Cepraga Marcel, Cebîrciu

Anatolie și Stratila Andrei în beneficiul statului cu titlu de cheltuieli de judecată

suma de 57,00 / cincizeci și șapte, 00 / lei, pentru efectuarea expertizei medico-legale

a părții vătămate Jemna Pavel.

reitera aprecierea Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 27 octombrie

2020, emisă pe prezenta cauză penală, că în pofida prescripțiilor legale, potrivit

descriptivului și dispozitivului sentinței, instanța de fond nu a judecat cauza în

raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept indicate în rechizitoriu, în care

toate faptele au fost incriminate separat fiecărui inculpat.

Totodată, în dispozitiv s-a contrazis condamnând inculpatul Cepraga Marcel în

baza art. 287 alin. (3) și art.152 alin. (1) Cod penal, iar inculpații Cebîrciu Anatolie și

Stratila Andrei doar în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, dar exact pentru aceleași

fapte care ar fi fost comise de toți trei inculpați.

Ori, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție a mai indicat, că instanța nu a

elucidat și stabilit care fapte infracționale ale inculpaților, concrete, considerate a fi

dovedite și în care volum, urmează a fi calificate pe art. 287 și 152 alin. (1) Cod penal.

De asemenea, instanța de fond a omis să aprecieze circumstanțele de fapt și de

drept incriminate inculpatului Cepraga Marcel în raport cu jurisprudența națională,

potrivit cărei, în cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza

art. 152 și art. 287 Cod penal. Ori, principiul de neadmitere a sancționării duble a

aceleiași fapte interzice tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceeași

faptă, în cazurile de acest gen, violența este cea, pe care o desemnăm prin sintagma

„aceeași faptă”. Doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de

infracțiunea de vătămarea intenționată medie a integrității corporale ori a sănătății,

cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se

va face conform art. 287 și art. 152 Cod penal (Hotărârea Plenului CSJ nr. 4 din

19.06.2006 Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism,

pct.3., 10.4.).

Mai mult, în descriptivul sentinței lipsește cu desăvârșire încadrarea juridică a

faptelor săvârșite de inculpați, inclusiv în raport cu elementele calificative concrete

invocate în rechizitoriu și în dispozițiile art.art. 287, 151 Cod penal.

Instanța de fond nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al

pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -

11

din punct de vedere al coroborării lor, și cu circumstanțele de fapt și de drept

concrete invocate în rechizitoriu, neîndicând motivele pentru care a respins dovezile

și versiunile apărării. Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în

conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde

motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii.

Prin urmare, instanța de apel a considerat, că prima instanță nu a dat o apreciere

cuvenită prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății or, instanța de

apel a reținut din totalitatea de probe administrate de instanța de fond și verificate în

apel, fiind apreciate, cu respectarea prevederilor art.art. 27, 99-101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și veridicități, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor.

Judecând apelul, verificând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, în conformitate cu art. 385 alin. (1), pct. 1)-14)

Cod procedură penală, instanța de apel a constatat următoarea stare de fapt în

privința inculpaților: Cepraga Marcel Xxxxx, la data de 03 august 2016, pe la orele

02:00 min, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cebîrciu Anatolie și Stratila

Andrei pe care i-a chemat în ajutor, aflându-se în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești, pe

strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea gospodăriei lui

Lazăr Gheorghe), din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-a

aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului lui

Jemnă Pavel.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Cepraga Marcel a comis infracțiunea,

prevăzută de art. art. 44, 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – individualizată prin,

participație la acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanei, acțiune săvârșită de mai multe persoane. Tot el,

Cepraga Marcel, la data de 03 august 2016, pe la orele 02:00 min, aflându-se în

s.Răspopeni r-nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel”

(în apropierea gospodăriei lui Lazăr Gheorghe), acționând de sinestător, cu scopul

de a-i cauza leziuni corporale lui Jemnă Pavel, după comiterea huliganismului, i-a

aplicat o lovitură în regiunea maxilarului drept, cauzându-i: fractura închisă a

mandibului din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe

față; edem a țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată

cu pumnul, piciorul sau o bîtă din lemn și care conform raportului de expertiză

medicolegală nr. 217/D din 13.09.2016 se califică ca vătămare medie, cu dereglarea

sănătății de lungă durată. Prin acțiunile sale intenționate, Cepraga Marcel a săvârșit

infracțiunea prevăzută de art. 152 alin. (1) Cod penal, individualizată prin: vătămarea

intenționată medie a integrității corporale care nu este periculoasă pentru viață și nu a

provocat urmările prevăzute la art. 151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a

sănătății. Inculpatul Cebîrciu Anatolie la data de 03 august 2016, pe la orele 02:00 min

în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cepraga Marcel și Stratila Andrei,

aflîndu-se în s. Răspopeni r-nul Șoldănești, în apropierea gospodăriei lui Lazăr

12

Gheorghe, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, a aplicat

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Jemnă Pavel.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Cebîrciu Anatolie a comis o infracțiune,

prevăzută de art. art. 44, 287 alin. (2) lit. b) Cod penal – individualizată prin,

participație la acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței asupra persoanei, acțiune săvîrșită de mai multe persoane. Incupatul

Stratila Andrei la data de 03 august 2016, pe la orele 02:00 min în urma înțelegerii

prealabile și împreună cu Cepraga Marcel și Cebîrciu Anatolie, aflîndu-se în s.

Răspopeni r-nul Șoldănești, în apropierea gospodăriei lui Lazăr Gheorghe, din

intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-а aplicat lovituri cu pumnii

și picioarele și cu o bîtă din lemn peste diferite părți ale corpului lui Jemnă Pavel.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Stratila Andrei a comis o infracțiune,

prevăzută de art. 44, 287 alin. (3) Cod penal – individualizată prin, participație la

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, acțiune săvîrșită de mai multe persoane, cu aplicarea obiectului pentru

vătămarea integrității corporale.

Cu referire la învinuirea înaintată lui Cepraga Marcel în baza art. art. 44, 287 alin.

(3) Cod penal, instanța de apel a constatat, că prin acțiunile sale intenționate,

Cepraga Marcel a comis infracțiunea, prevăzută de art. art. 44, 287 alin. (2) lit. b) Cod

penal – individualizată prin, participație la acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiune

săvîrșită de mai multe persoane. Or, la caz, instanța de apel nu a constatat agravanta

huliganismului prevăzut de art. 287 alin. (3) Cod penal pe motiv, că această faptă nu

a fost săvârșită de către Cepraga Marcel cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea

integrității corporale sau sănătății părții vătămate Jemna Pavel, sau după cum a

indicat acuzatorul de stat un obiect necunoscut, posibil „bîtă”. De asemenea, prin

acțiunile sale intenționate, Cepraga Marcel a săvârșit infracțiunea, prevăzută de art.

152 alin. (1) Cod penal, individualizată prin vătămarea intenționată medie a integrității

corporale, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art.

151, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății. Iar, acest fapt, se reține

ca fiind stabilit prin acțiunile inculpatului Cepraga Marcel și anume că, Cepraga

Marcel, la data de 03 august 2016, pe la orele 02:00 min, aflîndu-se în s.Răspopeni r-

nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea

gospodăriei lui Lazăr Gheorghe), acționînd de sinestător, cu scopul de a-i cauza

leziuni corporale lui Jemnă Pavel, după comiterea huliganismului i-a aplicat o

lovitură în regiunea maxilarului drept, cauzîndu-i: fractura închisă a mandibului din

dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a

țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul,

piciorul sau o bîtă din lemn și care conform raportului de expertiză medico-legală nr.

217/D din 13.09.2016, se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă

durată.

Instanța de apel a considerat, că acțiunile inculpatului Cepraga Marcel constituie

13

concurs real de infrațiunii art. 44, 287 alin. (2) lit. b) Cod penal și art.152 alin.(1) Cod

penal, or instanța de apel a reținut că, la data de 03 august 2016, pe la orele 02:00

min, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cebîrciu Anatolie și Stratila

Andrei pe care i-a chemat în ajutor, aflîndu-se în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești, pe

strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea gospodăriei lui

Lazăr Gheorghe), din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-a

aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului lui

Jemnă Pavel, iar ulterior, după comiterea huliganismului, Cepraga Marcel acționînd

de sinestător, cu scopul de a-i cauza leziuni corporale lui Jemnă Pavel, i-a aplicat o

lovitură în regiunea maxilarului drept. Se atestă, că infracțiunea de huliganism este

urmată de infracțiunea de vătămarea intenționată medie a integrității corporale, fapt

confirmat și prin declarațiile martorilor Croitor Cristina care a declarat că „...după un

timp, pe rînd, unul cîte unul agresorii s-au liniștit, Jemna Pavel s-a ridicat de jos și s-a

îndreptat spre casă. S-a oprit la colțul gospodăriei lui Jemna Natalia și în timp ce-i explica

persoanei-agresor mai în vîrstă din care motiv a intrat în conflict cu băieții din prima

mașină, persoana agresivă din mașina respectivă s-a apropiat în fugă (Cepraga Marcel) ...și l-

a lovit în cap pe Jemna Pavel, care îndată căzuse jos, iar persoana respectivă s-a năpustit

asupra lui Jemna Pavel continuînd să-l lovească... Partea vătămată Jemna Pavel a declarat, că

...la momentul acela practic conflictul se aplanase, dar a văzut concret cum Cepraga Marcel l-

a lovit cu pumnul... După ce a fost ridicat de jos, stînd în picioare, a simțit o lovitură din

spate, în mandibulă în partea dreaptă, care a fost aplicată de Marcel Cepraga, și-a pierdut din

nou cunoștința, a căzut jos și ce a urmat, nu mai ține minte... ”

Cu referire la învinuirea înaintată lui Cebîrciu Anatolie în baza art. 287 alin. (3)

Cod penal, instanța de apel a constatat, că prin acțiunile sale intenționate, Cebîrciu

Anatolie a comis infracțiunea, prevăzută de art. art. 44, 287 alin. (2) lit.b) Cod penal –

individualizată prin, participație la acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiune săvîrșită de mai multe

persoane. Or, la caz, instanța de apel nu a constatat agravanta huliganismului

prevăzut de art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv, că această faptă nu a fost săvârșită

de către Cebîrciu Anatolie cu aplicarea obiectelor pentru vătămarea integrității

corporale sau sănătății părții vătămate Jemna Pavel, sau după cum a indicat

acuzatorul de stat un obiect necunoscut, posibil „bîtă”

Astfel, inculpatul Cebîrciu Anatolie la data de 03 august 2016, pe la orele 02:00

min în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cepraga Marcel și Stratila Andrei,

aflându-se în s. Răspopeni r-nul Șoldănești, în apropierea gospodăriei lui Lazăr

Gheorghe, din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, a aplicat

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Jemnă Pavel.

Referitor la învinuirea înaintată incupatului Stratila Andrei, la data de 03 august

2016, pe la orele 02:00 min, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cepraga

Marcel și Cebîrciu Anatolie, aflându-se în s. Răspopeni r-nul Șoldănești, în

apropierea gospodăriei lui Lazăr Gheorghe, din intenții huliganice, încălcând

grosolan ordinea publică, i-а aplicat lovituri cu pumnii și picioarele și cu o bîtă din

14

lemn peste diferite părți ale corpului lui Jemnă Pavel.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Stratila Andrei a comis o infracțiune,

prevăzută de art. 44, 287 alin. (3) Cod penal individualizată prin, participație la

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei, acțiune săvîrșită de mai multe persoane, cu aplicarea obiectului pentru

vătămarea integrității corporale.

În acest context, instanța de apel a constatat, că în acțiunile inculpatului Stratila

Andrei persistă agravanta huliganismului prevăzut de art.art. 44, 287 alin.(3) Cod

penal, pe motiv, că această faptă a fost săvârșită de către Stratila Andrei cu aplicarea

obiectului pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății părții vătămate

Jemna Pavel, și anume „bîta”.

Aceste acțiuni ale inculpatului au fost confirmate prin declarațiile părții

vătămate Jemna Pavel care a declarat că, ”... Strătilă Andrei la fața locului deținea o

bită. A simțit lovituri cu bîta în regiunea tîmplei și a șoldului...”

Declarațiile martorului Croitor Cristina care a declarat că ”... Stratila A. avea în

mînă o dubincă și era înbrăcat în maiou negru..”

În acest context, instanța de apel a reținut că, și în cazul dat, în acțiunile

inculpaților s-a confirmat integral prezența laturii obiective ale infracțiunii de

huliganism, în situația în care din declarațiile martorului Jemna Negru Natalia,

rezultă că ultima dormea în verandă, cu ușa deschisă, din care motiv au auzit gălăgia

care venea din stradă. S-a ridicat din pat, a ieșit afară, apoi în drum și a văzut nu

departe de gospodăria sa cîțiva bărbați și femei care se certau... Faptul declarat de

martorul dat, se confirmă și prin declarațiile martorului Cepraga Victor care a relatat

că, a oprit automobilul său în spatele automobilului lui Cepraga Marcel, în jurul

căruia se auzea gălăgie și se aflau două persoane... Martorul Lazăr Maria, vecină a

declart că, ..noaptea, spre 03.08.2016, în jurul orei 02:00, a auzit câinii lătrînd și fiind

cu gîndul că venise fratele Constantin după geantă, i-a zis soțului să iasă afară să-i

deschidă poarta. După ceva timp, văzînd că soțul nu se întoarce, a ieșit afară după el

și a auzit gălăgie...

Prin urmare, infracțiunea s-a consumat din momentul în care inculpații

Cepraga Marcel, Cebîrciu Anatolie și Stratila Andrei au încălcat ordinea publică, i-au

cauzat dureri fizice părții vătămate Jemnă Pavel, prin aplicarea loviturilor peste

părțile ale corpului. Instanța de apel a considerat, că a fost confirmat prin probe

concludente și pertinente încălcarea ordinii publice de către inculpați, aceștia

încălcând liniștea de conviețuire în societate.

Astfel, la caz, se poate deduce că infracțiunea săvîrșită de inculpați a fost comisă

în loc public, de rînd ce acțiunile huliganice a acestora au avut loc pe strada centrală

din s. Răspopeni, r-nul Șoldănești, care este un loc public.

Mai mult, în urma conflictului avut, inculpații își dădeau seama că fapta lor

poate ajunge la cunoștința altor persoane. La fel, în speță, prin manifestarea bravurii

și forței grosolane, se înțeleg acțiunile de încălcare grosolană a ordinii publice

însoțite de acte de violență asupra persoanei, adică violență soldată fie cu vătămarea

15

integrității corporale sau a sănătății.

În speță, s-a constatat, că inculpații au aplicat forță fizică față de partea

vătămată Jemna Pavel, prin aplicarea loviturilor cu pumnii, picioarele, în cazul

inculpatului Stratila Andrei cu folosirea „bîtei”, într-un final conflictul a avut loc în

public, la care nu s-a ținut cont de opinia și atitudinea celor din jur.

Ca urmare a aprecierii probelor administrate la materialele cauzei penale,

instanța de apel a considerat demonstrat faptul, că în acțiunile inculpatului Cepraga

Marcel se conțin elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1)

Cod penal, în acest sens fiind neîntemeiată și pasibilă casării sentința de achitare

pronunțată de instanța de fond pe capătul de acuzație. Or, instanța de apel a

constatat că Cepraga Marcel, acționînd de sinestător, cu scopul de a-i cauza leziuni

corporale lui Jemnă Pavel, i-a aplicat o lovitură în regiunea maxilarului drept,

cauzându-i: fractura închisă a mandibului din dreapta fără deplasare de fragmente,

plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care puteau fi

provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bîtă din lemn și care

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se califică ca

vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Acest fapt se confirmă prin

declarațiile martorilor Croitor Cristina care a declarat că „...după un timp, pe rînd, unul

cîte unul agresorii s-au liniștit, Jemna Pavel s-a ridicat de jos și s-a îndreptat spre casă. S-a

oprit la colțul gospodăriei lui Jemna Natalia și în timp ce-i explica persoanei-agresor mai în

vîrstă din care motiv a intrat în conflict cu băieții din prima mașină, persoana agresivă din

mașina respectivă s-a apropiat în fugă (Cepraga Marcel) ...și l-a lovit în cap pe Jemna Pavel,

care îndată căzuse jos, iar persoana respectivă s-a năpustit asupra lui Jemna Pavel

continuînd să-l lovească... Partea vătămată Jemna Pavel a declarat că ...la momentul acela

practic conflictul se aplanase, dar a văzut concret cum Cepraga Marcel l-a lovit cu pumnul...

După ce a fost ridicat de jos, stînd în picioare, a simțit o lovitură din spate, în mandibulă în

partea dreaptă, care a fost aplicată de Marcel Cepraga, și-a pierdut din nou cunoștința, a

căzut jos și ce a urmat, nu mai ține minte...” Referitor la declarațiile martorilor Cepraga

Daria, Cepraga Alina, Cepraga Ivan și Cepraga Victor, instanța de apel a constatat că

aceștia sunt rude cu inculpații, iar cele invocate de către martorii respectivi țin să

favorizeze situția inculpaților, din care considerent instanța de apel le va aprecia ca

fiind o favorizare a situției inculpaților la caz. De asemenea, instanța de apel nu a

putut reține drept argument de achitare a inculpaților, poziția părții apărării precum,

că inculpații M.Cepraga, A.Cebîrciu și A.Stratila nu au comis fapte infracționale și

vinovat de cele întîmplate este Jemna Pavel în privința căruia a fost pronunțată o

sentință de condamnare de către Judecătoria Orhei, sediul Rezina or, prin prisma

evenimentelor care au avut loc în noaptea de 03.08.2016, în jurul orelor 02:00, a fost

pornită urmărirea penală pe două cauze penale, dintre care pe o cauză penală Jemna

Pavel a avut calitatea de victimă, iar pe alta - calitatea de bănuit, ulterior – inculpat.

Respectiv, Cepraga Marcel pe cauza penală în privința inculpatului Jemna P. a avut

calitatea de parte vătămată, reieșind din prevederile legale ale art.6 alin.(1) din Cod

penal, potrivit căruia, persoana este supusă răspunderii penale și pedepsei penale

16

numai pentru fapte săvârșite cu vinovăție

Instanța de apel nu a putut reține ca fiind dovedită constatarea faptelor părții

apărării precum că, ”.... În satul Răspopeni, s-au oprit cu mașina pe câteva minute în

drum, din cauza că i s-a făcut rău lui Cepraga Ivan și ultimul a iesit din mașină în drum. La

volanul automobilului se afla inculpatul Cepraga Marcel. În acest timp, de mașină s-a

apropiat așa numita parte vătămată Jemna Pavel, care era în stare de ebrietate, însoțit de

cîteva persoane, și din intenții huliganice, fără careva pretenții i-au atacat pe Cepraga Marcel

și Cepraga Ivan, au început să-i lovească cu pumnii și picioarele pe tot corpul, cauzându-le

leziuni corporale. Au început sa lovească în mașină, i-au scos din mașină pe soțiile și copilul

minor, nu le dădeau voie sa plece cu mașina. Vazând o astfel de situație, Cepraga Marcel, a

telefonat și a cerut ajutor de la neamurile care se aflau la ziua de naștere din satul Răspopeni.

În ajutor, cu automobilul au venit inculpații Cebîrciu Anatolie și Stratila Andrei, și Cepraga

Valeriu cu Cepraga Victor, care au curmat acțiunile lui Jemna, și au permis lui Cepraga

Marcel sa plece cu mașina la Bălți. Ajungând în Bălți ei s-au adresat atunci noaptea la poliție

unde au scris o plângere...”

Or, instanța de apel a constatat, că inculpații nu au manifestat la caz dorința de

a amplana situația, ba din contra însăși din declarațiile acestora și acțiunile lor se

atestă contrariul că ultimii erau agresivi, nu acceptau să li se facă o observație nici

din partea martorilor prezenți, inclusiv femei, nu au luat în considerație că în locul

public unde se aflau era copil mic, femeie însărcinată, era trecut de ora 02:00...

Ultimii manifestînd obrăznicie continuă, agresivitate, violență...

Este absolut neîentemiată și poziția precum că partea vătămată i-a scos din

mașină pe soțiile și copilul minor, nu le dădeau voie sa plece cu mașina, or instanța

de apel a constatat că anume inculpații nu își puteau stăpîni emoțiile, fiind indignați

de faptul că li se făcea observație sau li se spunea să se liniștească... continuînd să

manifeste o poziție dominantă, aplicarea violenței atît fizice cît și verbale.

Instanța de apel a considerat că, anume această stare de fapt, s-a demonstrat pe

tot parcursul atât a cercetării dosarului penal la organul de urmărire penală, cât și la

cercetarea cauzei în instanța de judecată.

În afară de aceasta, instanța de apel a considerat neîntemeiate și neprobate

argumentele apărării precum că, instanța de judecată a încălcat drepturile

inculpaților la apărare, refuzând în numirea expertizei medico-legale în privința

pătimitului Jemna Pavel pentru a fi stabilită starea lui de ebrietate. Or, faptul stării

de ebrietate a părții vătămate nu absolvă inculpații de la constatarea acțiunilor

huliganice a acestora, ba mai mult starea de ebrietate se prezumă că era la toți

participanții conflictului, care se întorceau de la zi de naștere...Iar instanța de apel a

considerat că nenumirea expertizei nomnalizate nicidecum nu limitează drepul la

apărărare al inculpaților.

Referitor la starea de sănătate și leziunile corporale a părții vătămate, instanța de

apel a reținut ca probe concludente și veridice - raportul de constatare medico-legală

nr.202/D din 06.09.2016, / f.d. 96-97, vol.1 /; raportul de expertiză medico-legală nr.

217 D din 13.09.2016 /f.d.102, vol.1/. Or este absolut neîntemeiată și neprobată poziția

17

părții apărării precum că, stabilirea leziunilor corporale și fișele de boală sunt puse

sub îndoială de către inculpați, nefiind numită o expertiză repetată, iar la acest

capitol, instanța de apel a reiterat că potrivit art. 141 alin. (2) Cod de procedură

penală, legiuitorul a menționat că doar dacă se constată că raportul medico-legal nu

este complet sau concluziile acestuia nu sînt exacte, se dispune efectuarea unei

expertize judiciare. La caz, instanța de apel a stabilit, că asemenea temeiuri nu a

depistat.

Mai mult, referitor la dubiile inculpaților și părții apărării referitor la raportul de

expertiză și fișele medicale, instanța de apel a reiterat că, expertiza se efectuează de

către un specialist în domeniul, inclusiv sub răspundere penală, iar faptul falsificării

sau altor neclarități nu a fost probat de către partea apărării fiind doar argumente

declarative și nejustificate.

Astfel, instanța de apel a constatat, în afara oricăror dubii rezonabile, în baza

materialelor dosarului penal că inculpații: Cepraga Marcel a săvîrșit infracțiunile,

prevăzute de art. art. 44, 287 alin.(2) lit. b) și art. 152 alin.(1) Cod penal, Cebîrciu

Anatolie infracțiunea, prevăzută de art. art. 44, 287 alin.(2) lit. b) Cod penal și Stratila

Andrei a săvîrșit infracțiunea, prevăzute de art. art. 44, 287 alin.(3) Cod penal

Privind persoana celui vinovat, instanța de apel a stabilit că, inculpații Cepraga

Marcel, Cebîrciu Anatolie și Stratila Andrei la evidența medicului psihiatru și

narcolog nu se află, la locul de trai se caracterizează pozitiv, anterior nu au fost

judecați. Potrivit art. 76 din Codul penal, instanța de apel drept circumstanțe

atenuante la inculpați nu a stabilit. Circumstanțe ce agravează vina inculpaților,

conform art. 77 din Codul penal, nu au fost stabilite.

Cu referire la art. 77 alin. (2) Cod penal, instanța de apel a exclus din învinuirea

inculpaților circumstanța agravantă, săvârșirea infracțiunii prin participație pe

motiv, că circumstanța în cauză este prevăzută în calitate de semn al componenței de

infracțiune.

În ceea ce privește individualizarea pedepsei, sub aspectul executării acesteia de

către inculpați, instanța de apel a notat că, inculpații Cepraga Marcel, Cebîrciu

Anatolie, Stratila Andrei sunt la prima abatere de la legea penală, anterior nefiind

condamnați, se caracterizează pozitiv, sunt încadrați în cîmpul muncii, au la

întreținere copii minori.

Respectiv, instanța de apel, ținând cont de comportamentul inculpaților în

societate de pînă la săvîrșirea infracțiunii cît și după, de tendința acestuia de a se

corecta și de a se reintegra în societate, a stabilit că scopul pedepsei penale poate fi

atins și prin dispunerea suspendării pe un termen a executării reale a pedepsei sub

formă de închisoare or, la caz, suspendarea condiționată a executării pedepsei va fi o

măsură eficientă și suficientă de a asigura corectarea și resocializarea inculpaților,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea acestora.

Intanța de apel a notat că, prin sentința Judecătoriei Orhei, (sediul Șoldănești) din

20 martie 2020 a fost încasat în mod solidar de la Cepraga Marcel, Cebîrciu Anatolie

și Stratila Andrei în beneficiul statului cu titlu de cheltuieli de judecată suma de

18

57,00 lei pentru efectuarea expertizei medico-legale a părții vătămate P.Jemna. Iar, la

acest capitol, instanța de apela considerat această solicitare a acuzatorului de stat

este contrară legii.

Subsecvent celor enunțate, instanța de apel a constatat că, în prezenta cauză

penală au fost suportate cheltuieli judiciare în sumă de 57 lei pentru efectuarea

raportului de expertiză medico legală nr. 217/D din 13.09.2016 (f.d.102, Vol. I),

efectuat pentru a determina existența leziunilor corporale la victima Jemna Pavel și

de a constata gradul de gravitate a acestora.

În acest sens, instanța de apel a notat că, la data efectuării raportului de

expertiză, nu a fost abrogată dispoziția legală, care reglementa faptul că „plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul mijloacelor

bugetului de stat” - Legea RM nr. 316 din 22.12.2017, în vigoare din 09.02.2018 „pentru

modificarea și completarea unor acte legislative”.

Astfel, în temeiul prevederilor art. 3 alin. (1) Cod procedură penală, instanța de

judecată aplică legea care este în vigoare în timpul judecării cauzei penale.

Din care considerente la cazul dedus judecății este necesar de a respinge cerința

acuzatorului de stat de a încasa în mod solidar de la Cepraga Marcel, Cebîrciu

Anatolie și Stratila Andrei în beneficiul statului cu titlu de cheltuieli de judecată

suma de 57,00 / cincizeci și șapte, 00 / lei pentru efectuarea expertizei medico-legale a

părții vătămate Jemna P.

ordinare de către:

11.1 Avocatul Doga A. în numele inculpaților, prin care solicită casarea

acestora, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitați.

În motivarea recursului invocă:

- după rejudecare, instanța de apel nu a îndeplinit indicațiile Curții Supreme

de Justiție și nu a examinat cererea de apel pe toate capetele de contestare, în

principiul nu a examinat fondul apelului, pronunțând o hotarâre neîntemeiată;

- prin sentință, deja este stabilit, demonstrat și condamnat-anume așa numitul

pătimit Jemna Pavel și cu Belibov Leon- care au comis acest act de huliganizm;

- nu poate să existe în natură o noua sentința de condamnare, unde deja pe

același obiect și pe aceeași infracțiune este o sentința de condamnare definitivă;

Instanța de judecată a încălcat legislația, știind că deja pe infracțiunea dată este o

sentința de condamnare a altor persoane;

- ordonanțele de punere sub învinuire a inculpaților pe art. 44, 287 alin.(3) Cod

penal, sunt întocmite cu grave încălcări a Codului de procedură penală;

- în ordonanța de punere sub învinuire, nu se descriu aceste circumstanțe, dar

se face trimitere la o presupunere, ca huliganismul a fost comis de mai multe

persoane cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale. Ce fel de

alte obiecte au fost aplicate, nu se știe. Nu se descrie nici acțiunile de huliganism,

prin ce ele s-au manifestat, prin ce s-a manifestat actul de huliganizm, care încalcă

grosolan ordinea publica și huliganismul agravat;

19

- ordonanțele de punere sub învinuire a inculpaților, sunt formale și nu

corespunt circumstanțelor cauzei;

- toți martorii, inculpații și pătimitul Jemna, au confirmat faptul că, anume

Jemna a fost inițiatorul actului de huliganism, i-a atacat pe Cepraga Marcel și

Cepraga Ivan, i-a bătut, cauzându-le leziuni corporale;

- inculpații Cebîrciu Anatolie și Stratila Andrei, au venit în ajutor, au curmat

acțiunile criminale ale lui Jemna și nicidecum ei nu pot sa fie condamnați de

huliganism. Iar inculpatul Cepraga Marcel este pătimit pe cauza dată, ce

demonstrează și dosarul penal intentat împotriva lui Jemna și Belibov pe cauza dată

și care prin sentința deja au fost condamnați alți inculpați;

- instanța de judecata era obligată, să aplice art. 35 Cod penal, în privința

inculpaților și să-i achite ca fiind nevinovați;

- instanța de judecată a încalcat flagrant și art. 385 Cod de procedură penală,

chestiuni pe care instanța este obligată să le soluționeză la adoptarea sentinței și

anume; daca a avut loc fapta de savîrșirea căreia sunt învinuiți inculpații, dacă

această faptă a fost savârșită de inculpați, daca fapta întrunește elementele

infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, daca inculpații sunt

vinovați în comiterea acestei infracțiuni, instanța de judecata nu s-a condus de

prevederile acestui articol și a întocmit o sentința de condamnare neîntemeiată;

- instanța de judecată a încălcat și drepturile inculpaților la apărare, refuzând în

numirea expertizei medico legale în privința pătimitului Jemna- pentru a fi stabilit

starea lui de ebrietate și stabilirea leziunilor corporale, prezentând fișele de boală.

Leziunile corporale au fost puse sub îndoială de către inculpați. În ședința de

judecată s-a stabilit, că pătimitul Jemna era în stare de ebrietate și acest fapt nu a fost

luat în considerație;

- instanța de apel la o noua examinare nu a intrat în esența apelului, nu a

examinat toate motivele expuse în apel, nu a îndeplinit indicațiile Curții Supreme de

Justiție care sunt obligatori pentru instanță. Nu a interogat nici un martor, nu l-a

interogat nici partea vătămată pe cauza data. Mai mult ca atât nu a dat citire și nu a

examinat materialele cauzei penale în instanța de apel, ca să verifice corectitudinea

probelor pe dosar;

- motivarea deciziei după rejudecare, este neclară, vine în contradicție cu

rechizitoriul și cu materialele cauzei examinate în instanța de judecată. Instanța de

apel nu a argumentat decizia;

- instanța de apel a iesit în afara învinuirii aduse inculpaților la urmărirea

penală, dând o apreciere eronată a calificării actului de huliganism și a art.152 alin.

(1) Cod penal;

- instanța de apel a constatat că, în acțiunile inculpaților este stabilit actul de

huliganism care a încălcat ordinea publică și a cauzat pătimitului leziuni corporale,

iar pe de altă parte îl învinuiește pe Cepraga Marcel și pe art. 287 și art.152 alin.(1)

Cod penal. Instanța de apel de sinestătător introduce în învinuire că Cepraga Marcel

a cauzat leziunile corporale pătimitului anume după comiterea huliganismului;

20

-în urma huliganismului au fost provocate leziuni corporale patimitului de

către toți inculpații, sau aceste leziuni corporale au avut loc după comiterea

huliganismului, și anume au fost provocate de inculpatul Cepraga Marcel;

- instanța de apel nu a intrat în esența fondului cauzei. Atât pe parcursul

urmăririi penale, cât și in instanțele de judecată, s-a demonstrat că actul de

huliganism l-a comis singur așa numitul pătimit Jemna Pavel împreuna cu Belibov

Leon. El a inițiat acest conflict, fără careva motive s-a apropiat de automașina care

staționa, i-a scos din mașina pe Cepraga Marcel și pe Cepraga Ivan, i-a scos din

mașina pe soțiile lor, una fiind gravidă, iar alta era cu un copil minor, l-a maltratat

cauzându-le leziuni corporale atât lui Cepraga Marcel, cât și lui Cepraga Ivan, înjura

cu cuvinte necenzurabile. Cepraga Marcel a solicitat un ajutor prin telefon, la care au

venit în aparărea lor Cebîrciu Anatolie, Stratila Andrei și alții care au curmat

acțiunile violente ale lui Jemna și Belibov. Aceste circumstanțe au fost stabilite de

organul de urmărire penală, cât și de instanțele de judecată atât în prima instanța cât

și în Curtea de Apel;

- mai mult ca atât, aceste circumstanțe sunt stabilite și de o sentința din

14.08.2019, prin care Jemna Pavel și Belibov Leon au fost condamnați anume pe actul

de huliganism, prin care sunt învinuiți inculpații Cepraga, Cebîrciu și Stratila;

- în cazul dat, a avut loc o legitima apărare și instanțele de judecată erau

obligate să aplice art, 35 Cod penal și art. 36 Cod penal în privința inculpaților și să-i

achite ca fiind nevinoveți.

În drept, recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 8),

12) Cod de procedură penală.

11.2 Inculpatul Stratila A., care solicită casarea deciziei, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărîri, prin care să fie dispusă achitarea lui Stratila Andrei.

În motivarea recursului indică:

- instanța de apel a reținut existența unui motiv legal de a se prezenta Stratila

Andrei la locul faptei, dar incorect a dat calificare însăși faptei, încadrând-o greșit

(eronat) în circumstanțe de comitere a unui act de huliganism;

- instanța de apel, nu a ținut cont de faptul că, Stratila Andrei nu a apărut la

locul incidentului întâmplător sau din dorința de a încalca grosolan ordinea publică.

Dimpotrivă, acesta a venit pentru a restabili ordinea publică, dat fiind că Cepraga

Marcel a sunat și a comunicat că, este agresat de Jemna Pavel. Pentru Stratila Andrei

era clar că se comite o faptă ilegală împotriva lui Cepraga Marcel, iar actul realizat

de Stratila Andrei se incadrează în condițiile actului de legitimă apărare a lui

Cepraga Marcel. O asemenea situație nu poate fi calificată ca fiind un act huliganic;

- venind la fața locului Stratila Andrei era conștient de faptul că, intervine într-o

situație litigioasă, care deja generase. Staratila Andrei nu a generat această situație

litigioasă și nu a zămislit-o din timp pentru a-și manifesta acțiuni huliganice. El nu a

urmărit drept scop acostarea jignitoare a oricăror persoane în scopul încălcării

normele etice, nu a urmărit tulburarea ordinii publice și liniștea persoanelor.

Dimpotrivă, Stratila Andrei s-a prezentat pentru a înlătura o asemenea situație

21

creată de însăși Jemna Pavel;

- obrăznicia deosebită la care se pretinde că ar fi recurs Stratila Andrei trebuia

să se manifeste prin acțiuni de încălcare grosolană a ordinii publice, însă actul de a

interveni în înlăturarea acțiunilor infracționale ale unei persoane (în cazul de față -

Jemna Pavel), nu reprezintă o încălcare grosolană a ordinii publice;

- Stratila Andrei nu a venit la fața locului cu scop de a încălca grosolan ordinea

publică. Prin aceasta el nu a desconsiderat ordinea publică, și nu a demonstrat

dorința de a profita de un pretext neînsemnat pentru răfuială cu Jemna Pavel.

Dimpotrivă, el a venit să curmeze actele infracționale ale acestuia. De altfel, faptul că

aceste acte erau de natură infracțională este deja constatat prin sentința definitivă a

Judecătoriei Orhei din 14.08.2019, care este irevocabilă;

- circumstanțele deja constatate și de altfel necontestate de Jemna Pavel, denotă

faptul că cele declarate de Jemna Pavel cu referire la circumstanțele cazului nu

corespund realității. Este de menționat faptul că, în hotărârile contestate cu recurs,

bază pentru recunoașterea vinovăției recurentului stau anume declarațiile pe care

prin sentința judecătoriei Orhei sediul Rezina din 14.08.2019, au fost declarate că nu

și-au găsit confirmare, adică că nu corespund realității. Iar faptul că Jemna Pavel nu

le-a contestat, rezultă că a fost de acord cu o asemenea constatare;

- dacă Jemna Pavel (partea vătămată) nu comitea infracțiunea față de Cepraga

Marcel, Cepraga Ion și familiile acestora, Stratila Andrei nu avea să fie prezent în

locul și timpul în care s-au produs evenimentele. Prin urmare, nu se poate de vorbit

despre o careva spontanietate sau neseriozitate a motivului pentru care Stratila

Andrei a intervenit în privința lui Jemna Pavel. Intervenția a fost rezultatul

infracțiunii comise de Jemna Pavel. Acestei intervenții (acțiuni) i se cuvine o altă

calificare, decât cea care ține de actul de huliganism;

- deși aceste argumente au fost invocate de către avocatul A. Doga, în interesul

lui Stratila Andrei, fiind respinse aceste argumente, nu au fost motivate de instanța

de apel;

- consideră că instanța de apel eronat a luat ca bază pentru a concluziona despre

faptul că Strătila Andrei a intervenit cu intenții huliganice în situația litigioasă creată

între Jemna Pavel și Cepraga Marcel;

- instanța de apel a luat din start o poziție unilaterală, de acuzare, fapt prin care

a încălcat prevederile art. 27 Cod de procedură penală, conform căruia, instanța

urma să dea o apreciere probelor în conformitate eu propria convingere, formată în

urma cercetării tuturor probelor administrate și că nici o probă nu are putere

probantă dinainte stabilită;

- în motivarea deciziei de condamnare, instanța face referire la declarațiile

presupusei părți vătămate Jemna Pavel și ale martorilor Negru (Jemna) Natalia (sora

lui Jemna Pavel) și Croitor Cristina (nepoata lui Jemna Pavel), în mod inexplicabil

dând o apreciere critică declarațiilor inculpaților Cepraga Marcel, Cebîrciu Anatolie

și Stratila Andrei, și declarațiilor martorilor Cepraga Daria, Cepraga Alina, Cepraga

Ivan, Cepraga Valeriu și Cepraga Victor, motivând prin faptul că, aceștia sunt rude

22

cu inculpații, or aceștia au dat declarații identice sub jurământ și fiind

preîntâmpinați de răspundere penală pentru declarații false, atât la urmărirea penală

cât și în instanța de judecată;

- în aceeași ordine de idei se poate de interpretat că și sora și nepoata lui Jemna

Pavel au dat declarații în favoarea acestuia, în scopul de a favoriza situția lui Jemna

Pavel, învinuit pe dosarul pentru acțiunile de huliganism în privința lui Cepraga

Marcel, Cepraga Ion și familiilor acestora;

- există divergențe între declarațiile date de Jemna Pavel, Negru (Jemna) Natalia

și Croitor Cristina la faza judecării cauzei și cele date la urmărirea penală;

- instanța condamnându-l pe Stratila Andrei pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. art. 44, 287 alin.(3) Cod penal, nu a intrat în esența cazului și a

neglijat prevederile art. 101 Cod de procedură penală;

- învinuirea în aceea că Stratila Andrei ar fi deținut asupra sa careva obiect

folosit în calitate de armă și l-ar fi lovit pe Jemna Pavel, sau ar fi comis careva acțiuni

huliganice nu și-a găsit confirmarea, fiind negat faptul dat de către martorii Negru

(Jemna) Natalia, Cepraga Daria, Cepraga Ivan, Cepraga Alina, Cepraga Valeriu și

Cepraga Victor;

- este demonstrat faptul că Stratila Andrei nu i-a aplicat lui Jemna P. careva

lovituri și nu deținea asupra sa careva obiecte folosite ca armă;

-declarațiile martorului Croitorul Olesea urmeaza a fi puse la îndoială, or în

situația în care la momentul conflictului era întuneric (ora 2 noaptea) iar persoana

necunoscută care deținea o bâtă de culoare neasră în mână era îmbrăcat în negru,

faptul dat putea duce în eroare martorul;

- rezultatele raportului de expertiză medico-legală nr. 217 D din 13.09.2016 vin

în contradicție cu cele declarate de partea vătămată și martorul Croitor Olesea;

- instanța a reținut că, în acțiunile inculpaților s-a confirmat integral prezența

laturii obiective a infracțiunii de huliganism, în situația în care din declarațiile

martorului Jemna Natalia rezultă că, ultima dormea în verandă, cu ușa deschisă, din

care motiv au auzit gălăgia care venea din stradă. S-a ridicat din pat, a ieșit afară,

apoi în drum și a văzut nu departe de gospodăria sa câțiva barbate și femei care se

certau... Prin declarațiile martorului Cepraga Victor care a relatat că, a oprit

automobilul său în spatele automobilului lui Cepraga Marcel, în jurul căruiase auzea

gălăgie și se aflau două persoane... Martorul Lazăr Maria, vecină a declarat că,

noaptea, spre 03.08.2016, în jurul orei 02:00, a auzit câinii lătrînd și fiind cu gîndul că

venise fratele Constantin după geantă, i-a zis soțului să iasă afară să-i deschidă

poarta. După ceva timp, văzînd că soțul nu se întoarce, a ieșit afară după el și a auzit

gălăgie;

- instanța de apel face referire la unele declarații ale martorilor care sunt rupte

din context și care nu fac altceva decât să confirme faptul că, la sosirea inculpatului

Stratila Andrei la fața locului, acțiunile huliganice deja erau demarate, iar liniștea și

ordinea publică deja fusese tulburată de către Jemna Pavel și Belibov Leon;

- instanța de apel, în mod inexplicabil a constatat precum că ”inculpații nu au

23

manifestat la caz dorința de a amplana situația, ba din contra însăși din declarațiile acestora

și acțiunile lor se atestă contrariul că ultimii erau agresivi, nu acceptau să li se facă o

observație nici din partea martorilor prezenți.... Ultimii manifestînd obrăznicie continuă,

agresivitate, violență...Este absolut neîentemiată' și poziția apărărții precum că partea

vătămată i-au scos din mașină pe soțiile și copilul minor, nu le dădeau voie sa plece cu

mașina, or instanța de apel a constatat că anume inculpații nu își puteau stăpîni emoțiile,

fiind indignați de faptul că li se făcea observație sau li se spunea să se liniștească... ", or

faptele date sunt vehement infirmate prin declarațiile inculpaților, a martorilor

Cepraga Daria, Cepraga Alina, Cepraga Ivan, Cepraga Valeriu, Cepraga Victor,

Lazăr Maria și Lazăr Gheorghe, din care reiese că fiind anunțați despre faptul că

rudele lor sunt agresate de către Jemna Pavel și alte persoane, Cepraga Valeriu,

Cepraga Victor, Cebirciu Anatolie și Stratila Andrei îndată s-au deplasat la fața

locului pentru a rezolva conflictul, iar ajunși la fața locului au stabilit că Cepraga

Ivan și Cepraga Marcel au fost bătuți, soțiile acestora plângeau și erau speriate;

- anume Jemna Pavel și Belibov Leon erau agresivi, nu acceptau să li se facă

observație, nu au luat în considerație că, în locul public unde se aflau era un copil

mic, o femeie însărcinată, era trecut de ora 02:00, ei manifestînd obrăznicie continuă,

agresivitate, violență, i-au scos din mașină pe femei și copilul minor, nu le dădeau

voie sa plece cu mașina;

- instanța de apel a considerat neîntemeiate și neprobate argumentele apărării

precum că, instanța de judecată a încălcat drepturile inculpaților la apărare, refuzând

în numirea expertizei medico-legale în privința lui Jemna Pavel pentru a fi stabilită

starea lui de ebrietate, or în încheierea din 31.01.2019, prin care s-a respins demersul

avocatului, instanța menționează că: "...pe parcursul cercetării judecătorești partea

vătămată P. Jemna nu a negat faptul, că se afla în stare de ebrietate alcoolică la 03 august

2016... ", dar în timpul audierii acesta a negat că a consumat băuturi alcoolice, deși la

urmărirea penală recunoscuse faptul dat, ba mai mult ca atât, martorii au comunicat că el le-

a spus că a servit alcool în acea seară la nașul său pentru a sărbători ziua " VDV

(desantnicului) ”;

- aflarea în stare de ebrietate a părții vătămate trezește dubii privind

veridicitatea declarațiilor acestuia, cu atât mai mult că acestea sunt vagi,

contradictorii și sunt combătute prin celelalte probe cercetate pe cazul dat. Prin

urmare acestea sunt făcute cu scopul de a distorsiona adevărul și a-i învinui pe

nedrept pe Cepraga Marcel, Cebîrciu Anatolie și Stratila Andrei de comiterea unei

infracțiuni de care el însuși este culpabil;

- în lipsa a careva probe, instanța de apel în mod arbitrar, neîntemeiat, prezumă

că ”starea de ebrietate era la toți participanții conflictului”;

- sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 14.08.2019 este una definitivă și

irevocabilă. Această sentință nu a fost contestată de Jemna Pavel, indicând în acest

sens că, este de acord cu cele constatate;

- decizia contestată cu recurs nu poate stabili deja o altă stare de fapte, deoarece

aceasta va duce la o confuzie, iar actul de justiție va fi unul arbitrar;

24

- instanța nu a argumentat cum a avut loc această înțelegere prealabilă a lui

Stratila Andrei, Cebîrciu Anatolie și Cepraga Marcel, anume în ce privește comiterea

actului huliganic, dacă anume Cepraga Marcel a fost persoana care a fost agresată de

către Jemna Pavel, iar reacția lui Cepraga Marcel de a-i chema în ajutor pe Stratila

Andrei și Cebîrciu Anatolie, așa cum și reacția lui Stratila Andrei și Cebîrciu

Anatolie a fost doar ulterior și urmare a acțiunilor ilegale ale lui Jemna Pavel;

- în hotărâri nu se regăsește referința la proba obiectivă materială care ar fi

confirmat faptul că Stratila Andrei ar fi aplicat forța în privința lui Jemna Pavel.

Toate referințele la actele realizate de Stratila Andrei sunt generale și asupate în mod

prezumtiv. De fapt, reieșind din conținutul acestei Decizii constatăm că s-a aplicat o

pedeapsă colectivă lui Stratila Andrei, doar pentru faptul că acesta se afla la fața

locului.

- instanța de apel nu a aplicat prevederile articolului 8 al Codului de procedură

penală, și în situația în care a avut “pe cântar” declarațiile părții vătămate și

declarațiile inculpatului, acestea expunând circumstanțe diametral opuse, a oferit în

mod prezumtiv preferință declarațiilor părții vătămate.;

-instanța de apel a neglijat declarațiile părții apărării, doar menționând că le

apreciază drept un mijloc de autoapărare a inculpatului, instanța a confirmat că nu

le-a supus altor mijloace și criterii de apreciere. Aceasta demonstrează că instanța de

fapt a neglijat declarațiile inculpatului Stratila Andrei, apreciindu-le apriori drept un

mijloc de autoapărare și prezumtiv care are conținut mincinos. Aceasta este o

încălcare a dreptului la un proces echitabil, drept prevăzut de articolul 6 al

Convenției;

- în cazul dat argumentul invocat de apărare (adică legitima apărare nu mai are

un caracter perfect), încadrându-se în depășirea stării prevăzute la alin. (2) al art. 36

Cod penal, astfel legitima apărare este invocată în apel fără a fi confirmată prin

probe veridice;

- instanța de apel nu supune unei analize invocarea calificării acțiunilor

recurentului Stratila Andrei, ci doar declară că în cazul dat legitima apărare este

invocată în apel fără a fi confirmată prin probe veridice, iar concluziile primei

instanțe sunt motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității,

sub aspectul că, vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost

dovedită în cadrul procesului penal, astfel faptele acestora, reținute prin sentință,

întrunesc elementele infracțiunilor imputate. Suntem în fața unei lipse de argumente

și în fața unei aprecieri arbitrare a unei situații dificile, în care instanța urma să ofere

o claritate;

- potrivit ordonanței de începere a urmăririi penale din 07.09.2016 (fd nr. 1),

inculpatul Strătilă Andrei este în mod indirect direct declarant ca bănuit în comiterea

infracțiunii prevăzute de alineatul (3) al articolului 287 al Codului penal. Ordonanța

de punere sub învinuire a fost înaintată inculpatului Stratila Andrei după expirarea

termenului de trei luni de la efectuarea primului act procesual unde Stratila Andrei a

fost bănuit în comiterea acestei infracțiuni și acestuia i s-au aplicat măsuri în calitatea

25

sa procesuală de bănuit. Aceasta rezultă clar din ordonanța din 07.09.2016 unde se

indică că fapta a fost comisă de către persoane cunoscute organului de urmărire

penală. Mai mult ca atât, în “Indicațiile” de la fd. 14-15 se relevă faptul că Stratila

Andrei deja avea calitatea de bănuit, ori toate actele erau îndreptate în vederea

identificării faptului dacă acesta a comis sau nu fapta în care exista o bănuială

rezonabilă. Prin urmare, reieșind din aceste două documente, persoana asupra căreia

este o bănuială rezonabilă în comiterea infracțiunii prevăzute de articolul 287 alin 3)

al Codului penal, poate fi doar Stratila Andrei și nici decum o altă persoană. Adică,

calitatea de bănuit în această cauză penală o poate avea Stratila Andrei;

-polițistul care a efectuat urmărirea penală a efectuat și alte acțiuni în privința

lui Stratila Andrei. Acestea sunt acțiuni care au fost realizate în privința bănuitului,

deși ordonanța de recunoaștere ca bănuit a fost înaintată ulterior, totuși termenul de

aflare în calitate de bănuit urmează a fi calculat începînd cu momentul efectuării

anume a acțiunilor de identificare a faptelor, reflectate prin indicațiile din 19.01.2016

(fd 14-15), sau cel puțin din 07.09.2016 (emiterea ordonanței de pornire a urmăririi

penale);

- aceasta este deoarece ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit a lui

Stratila Andrei este datată cu o altă data decât ziua în care organul de urmărire

penală ”îl avea" pe Stratila Andrei în calitate de bănuit, iar primele acțiuni în privința

acestuia au fost realizate cu mult înaintea prezentării ordonanței de recunoaștere în

calitate de bănuit, fiind omis termenul de 5 zile prevăzut de articolul 63 al Codului

de procedură penală;

- deși ordonanța de recunoaștere în calitate de bănuit este datată ulterior

momentului recunoașterii ”de facto” a calității de bănuit, trebuie de constatat că deja

la 07.09.2016, așa cum și la 19.01.2019, polițistul care efectua urmărirea penală a

efectuat în privința lui Stratila Andrei acțiuni procesuale, și i-a considerat calitatea

de bănuit acestuia. Ca urmare, calitatea de bănuit Stratila Andrei o au deja de la

19.01.2016 sau cel tîrziu la 17.09.2016;

- calitatea de bănuit a lui Stratila Andrei a încetat de drept deja la data de

19.04.2016 sau cel târziu la 07.12.2016, acesta urmând a fi scos de sub urmărire

penală. Ca urmare, ordonanța de punere sub învinuire a fost una înaintată ilegal,

urmînd a fi anulată;

- organul de urmărire penală a încălcat dreptul prevăzut de art. 22 Cod de

procedură penală, de a nu fi urmărit de mai multe ori pentru aceiași faptă, drept

prevăzut și în art.4 al Protocolului nr.7 CEDO;

- înaintarea învinuirii de către procuror a fost efectuată cu depășirea termenului

legal, or calitatea de bănuit în privința lui Stratila Andrei expirase de drept,

corespunzător la data de 19.04.2016 sau cel târziu la 07.12.2016, iar prin faptul că

peste termenul de trei luni i-a fost înaintată învinuirea, organul de urmărire penală a

admis o ingerință în garanțiile prevăzute de art. 22 Cod de procedură penală;

- calitatea de bănuit în privința lui Stratila Andrei, odată ce a încetat de drept,

ca urmare a expirării termenelor prescrise de alin. (2) art. 63 Cod de procedură

26

penală, i-a creat persoanei convingerea fermă că nu mai este bănuită și urmărită

penal, adică o situație de certitudine privind finisarea procedurilor penale în privința

sa;

- reluarea urmăririi penale contrar cerințelor stipulate în art. 22 alin. (2) și art.

287 alin. (4) Cod de procedură penală, precum și celor din art. 4 al Protocolului nr.7

la Convenție, urmează a fi considerată ca o încălcare a prevederilor legale referitoare

la sesizarea instanței prevăzute în art. 251 alin. (2) Cod de procedură penală.

Nulitatea reluării urmăririi penale, în cazul dat, poate fi invocată la orice etapă a

procesului penal de către părți și se ia în considerație de instanță, inclusiv și din

oficiu;

- solicită a declara nulă și ordonanța de punere sub învinuire a lui Stratila

Andrei, ca emisă în privința persoanei referitor la care urmărirea penală a încetat,

astfel solicită încetarea procesului penal în privința lui Stratila Andrei;

- se constată lipsa în acțiunile lui Stratila Andrei a elementelor componente ale

cărorva infracțiuni prevăzute de Codul penal.

În drept, recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 6), 12)

Cod de procedură penală.

penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a

hotărârii instanței de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Potrivit alin. (1) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate

de prima instanță, conform materialelor din dosar, și oricăror probe noi prezentate

instanței de apel sau cercetează suplimentar probele administrate de instanța de

fond. Instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Instanța de apel,

este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost evaluate prin prisma cumulului de

probe anexate și administrate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură

penală.

La chestiunile de drept se referă cele ce țin de următoarele: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual penal sau

27

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu

trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel, potrivit

art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și temeiurile de

fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum

și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urmează să expună în hotărârea adoptată situația de fapt

reținută pe baza probatoriului administrat și să formuleze niște concluzii temeinice, cu

suport probator, privitor la vinovăția inculpatului și încadrarea juridică a faptei

săvârșite de către acesta sau nevinovăția acestuia și temeiul achitării, prevăzut de

normele procesual penale.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită judecății

instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții legale reglementate

exhaustiv de legislator.

Revenind la textul recursurilor ordinare declarate, se constată, că recurenții

invocă temeiuri de drept prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de

procedură penală, evidențiind faptul că instanța de apel în decizie nu a dat o

apreciere cuvenită probelor administrate conform art. 101 Cod de procedură penală,

nu a motivat decizia suficient, nu s-a pronunțat detaliat asupra motivelor importante

invocate în sprijinul apărării, nerespectând indicațiile instanței de recurs.

Verificând criticile expuse în recursurile declarate, în raport cu actele cauzei,

Colegiul penal lărgit constată, că acestea sânt întemeiate, deoarece instanța de apel a

ignorat indicațiile stipulate de instanța ierarhic superioară. Astfel, Colegiul atestă că,

prin decizia Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție din 27 octombrie 2020,

au fost admise recursurile ordinare declarate, în prezenta speță, fiind casată decizia

instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

La adoptarea soluției, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție a

indicat explicit că ”potrivit dispozitivului și descriptivului sentinței, instanța de fond nu a

judecat cauza în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept indicate în

rechizitoriu, în care toate faptele au fost incriminate separat fiecărui inculpat. ...instanța de

apel nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța

de fond...”

Astfel, Colegiul penal reține că, instanța de apel la rejudecarea cauzei, în al

doilea set de proceduri, fără a ține cont de aceste dispoziții ale instanței de recurs,

în descriptiv, descriind faptele criminale, considerate ca fiind comise, a constatat că

” Cepraga Marcel Xxxxx, la data de 03 august 2016, pe la orele 02:00 min, în urma

înțelegerii prealabile și împreună cu Cebîrciu Anatolie și Stratila Andrei pe care i-a chemat

28

în ajutor, aflându-se în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a

grădiniței „Ghiocel” (în apropierea gospodăriei lui Lazăr Gheorghe), din intenții

huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele

peste diferite părți ale corpului și capului lui Jemnă Pavel. Astfel, prin acțiunile sale

intenționate, Cepraga Marcel a comis infracțiunea, prevăzută de art. art. 44, 287

alin. (2) lit. b) Cod penal – individualizată prin, participație la acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei,

acțiune săvârșită de mai multe persoane. ...

Inculpatul Cebîrciu Anatolie la data de 03 august 2016, pe la orele 02:00 min în

urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cepraga Marcel și Stratila Andrei, aflîndu-se în

s. Răspopeni r-nul Șoldănești, în apropierea gospodăriei lui Lazăr Gheorghe, din intenții

huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele

peste diferite părți ale corpului lui Jemnă Pavel. Astfel, prin acțiunile sale intenționate,

Cebîrciu Anatolie a comis o infracțiune, prevăzută de art. art. 44, 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal – individualizată prin, participație la acțiunile intenționate care încalcă

grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei, acțiune săvîrșită

de mai multe persoane.

Incupatul Stratila Andrei la data de 03 august 2016, pe la orele 02:00 min în urma

înțelegerii prealabile și împreună cu Cepraga Marcel și Cebîrciu Anatolie, aflîndu-se

în s. Răspopeni r-nul Șoldănești, în apropierea gospodăriei lui Lazăr Gheorghe, din intenții

huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-а aplicat lovituri cu pumnii și picioarele și

cu o bîtă din lemn peste diferite părți ale corpului lui Jemnă Pavel. Astfel, prin

acțiunile sale intenționate, Stratila Andrei a comis o infracțiune, prevăzută de art.

44, 287 alin. (3) Cod penal – individualizată prin, participație la acțiunile intenționate

care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei,

acțiune săvîrșită de mai multe persoane, cu aplicarea obiectului pentru vătămarea

integrității corporale.”

Deci, Colegiul penal reține că instanța de apel a constatat fapta separat la

fiecare inculpat, astfel referitor la inculpații Cepraga M. și Cebârciu A., la fiecare

separat constată că, în urma înțelegerii prealabile și împreună și cu Stratila Andrei,

au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Jemnă

Pavel, calificând acțiunile inculpaților Cepraga M. și Cebârciu A. în baza art. 44,

287 alin. (2) lit. b) Cod penal, iar la constatarea faptei în privința inculpatului

Stratila A., stabilește contradictoriu și divergent că ”Inculpatul Stratila Andrei la

data de 03 august 2016, pe la orele 02:00 min în urma înțelegerii prealabile și

împreună cu Cepraga Marcel și Cebîrciu Anatolie,... i-а aplicat lovituri cu pumnii și

picioarele și cu o bîtă din lemn peste diferite părți ale corpului lui Jemnă Pavel”,

calificând acțiunile doar a lui Stratila A. în baza art. 44, 287 alin. (3) Cod penal, pe

când a constatat că, ultimul în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cepraga

Marcel și Cebîrciu Anatolie, а aplicat lovituri cu pumnii și picioarele și cu o bîtă din

lemn peste diferite părți ale corpului lui Jemnă Pavel.

29

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază constatările instanței de apel menționate

supra, ca fiind confuze și care nu se conciliază reciproc, instanța de apel repetând

eroarea efectuată de către instanța de apel referitor la constatarea neclară și

divergentă a faptei în privința inculpaților.

La fel, instanța de recurs a mai indicat și faptul că ”... instanța de apel... nu a

apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și cu

circumstanțele de fapt și de drept concrete invocate în rechizitoriu, neîndicând motivele

pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, inclusiv cele invocate în ședința

instanței de fond, dar repetate în apel și recursurile ordinare ...”

Astfel, instanța de apel la rejudecarea cauzei, în al doilea set de proceduri, fără a

ține cont de aceste dispoziții ale instanței de recurs s-a expus superficial, fără a da

răspuns asupra tuturor argumentelor apărării, s-a limitat la expunerea în mod

general asupra unora din motivele invocate în cererea de apel, constatând în final că

”inculpații: Cepraga Marcel a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 44, 287 alin. (2) lit. b)

Cod penal și art. 152 alin. (1) Cod penal, Cebîrciu Anatolie, infracțiunea prevăzută de art.

44, 287 alin. 2 lit. b) Cod penal, Stratila Andrei a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 44,

287 alin. (3) Cod penal.”, repetând eroarea efectuată de către instanța de apel la

examinarea cauzei anterioare. Din care considerent, se atestă faptul ignorării totale a

prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală, unde este stipulat că pentru

instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sânt obligatorii în măsura în care

situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului”.

Alt aspect ce necesită a fi nominalizat la analiza hotărârii contestate, este faptul

că la rejudecarea cauzei instanța de apel, în al doilea set de proceduri, nu s-a

pronunțat asupra celor mai esențiale motive invocate în cererea de apel,

menționate și în recursuri, ce ține de participarea la acțiunile huliganice a

inculpatului Stratila Andrei și aplicarea de către acesta a bâtei.

Astfel, instanța de apel a stabilit că ”Colegiul penal constată, că în acțiunile

inculpatului Stratila Andrei persistă agravanta huliganismului prevăzut de art.art. 44, 287

alin.(3) Cod penal, pe motiv, că această faptă a fost săvârșită de către Stratila Andrei cu

aplicarea obiectului pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății părții

vătămate Jemna Pavel, și anume „bîta”. Aceste acțiuni ale inculpatului au fost

confirmate prin declarațiile părții vătămate Jemna Pavel care a declarat că, ... Strătilă Andrei

la fața locului deținea o bită. A simțit lovituri cu bîta în regiunea tîmplei și a șoldului...

Declarațiile martorului Croitor Cristina care a declarat că ... Stratila A. avea în mînă o

dubincă și era înbrăcat în maiou negru..”, fără a face concluzii în urma aprecierii tuturor

probelor administrate în cauză în coroborare, astfel în ședințele de judecată au fost

examinate inclusiv:

- înregistrările video anexate de către Cepraga M., conform cărora s-a constatat

că ”... în imagine apare un bărbat străin care ține o bâtă de culoare neagră în mâna dreaptă,

iar din urma acestuia se apropie Stratila A. ...”

30

-înregistrarea video ridicată de la Croitoru O., din care se stabilește că ”...la un

moment dat, Stratila A. îl apucă de mână pe Jemna P., îl trage la o parte și îl lovește cu

pumnul în față...”;

- sentința Judecătoriei Orhei, sediul Rezina din 14 august 2019, prin care Jemna

P. și Belibov L. au fost condamnați în baza art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și prin

care s-a stabilit că ”la 03 august 2016, în jurul orei 01:30, Bilibov L. aflându-se în loc

public,... împreună cu Jemna P.,....după care având o bâtă din lemn, a aplicat mai

multe lovituri cu aceasta bâtă din lemn în autovehiculul de marca Renault Scenic

....”.

Colegiul penal atestă că, din conținutul deciziei instanței de apel, rezultă că

probele au fost doar descrise, fără a fi apreciate conform prevederilor art. 101 Cod de

procedură, pentru a stabili dacă inculpatul Stratila A. a aplicat sau nu lovituri cu o

bâtă de lemn peste diferite părți ale corpului lui Jemna P., neexpunându-se asupra

principalelor argumente invocate de partea apărării în acest sens.

La fel, instanța de apel nu s-a expus și asupra argumentelor invocate în apel,

unde se indică, că ordonanțele de punere sub învinuire a inculpaților pe art. 44, 287 alin.

(3) Cod penal, sunt întocmite cu grave încălcări a Codului de procedură penală, făcându-se

trimitere la o presupunere, ca huliganismul a fost comis de mai multe persoane cu aplicarea

altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale, însă ce fel de alte obiecte au fost aplicate,

nu se știe. Nu se descriu nici acțiunile de huliganism, prin ce s-au manifestat, prin ce s-a

manifestat actul de huliganizm, care încalcă grosolan ordinea publica și huliganismul

agravat.

În opinia Colegiului penal lărgit, argumentele enunțate mai sus constituie

fondul apelului și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat,

deoarece în viziunea inculpaților și avocatului, aceste motive ar putea răsturna

soluția adoptată de prima instanță și afecta temeinicia acestei hotărâri.

În aceeași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că obligația instanței de a-

și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui

proces echitabil, iar potrivit considerentelor CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6

al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost

auzite în cadrul procesului penal (Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c.

Rusiei (2007) § 85).

Deci, Colegiul penal lărgit notează că, pentru a demonstra că părțile au fost

auzite în prezenta cauză, instanța de apel urma să dea răspunsuri argumentate în

hotărârea sa asupra motivelor relevante invocate de apelant, care în viziunea lui ar

putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la caz.

Nepronunțarea instanței de apel asupra tuturor motivelor invocate sau

expunerea superficială-neclară echivalează cu nerezolvarea fondului apelului și, în

acest caz, decizia urmează a fi casată, cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța de

apel, așa cum cer prevederile art. 435 alin. (1) pct. (2) lit. c) Cod de procedură penală,

întrucât o asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

31

Așadar, instanța de apel urmează să analizeze argumentele importante invocate

de apelant, motivându-și temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau

la respingerea fiecăruia din aceste motive invocate de apelant, or instanța de apel nu

a verificat toate aspectele învinuirii, iar probele nu au fost minuțios analizate, astfel

încât instanța de judecată să facă concluzii certe asupra chestiunilor importante

pentru cauză.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că instanța de

apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu dispozițiile legale și nu a dat

răspuns alegațiilor de bază invocate de către avocat în numele inculpaților, care în

opinia lor au importanță în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prevăzută de pct.

6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței de

apel în cauza dată urmează a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece erorile comise de către

această instanță, nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură,

neavând atribuții de a judeca cauza pe fond și substitui instanța ce a judecat apelul

cu încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele

acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii,

să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa

elementelor infracțiunilor imputate inculpaților, să elucideze faptele importante

pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile

în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau

nevinovăție a inculpaților, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă

a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admit recursurile ordinare declarate de către avocatul Doga Anatolie în

numele inculpaților Cepraga Marcel, Cebîrciu Anatolie, Stratila Andrei și de către

inculpatul Stratila Andrei, se casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 14 aprilie 2021, în cauza penală privindu-i pe Cepraga Marcel Xxxxx,

Cebîrciu Anatolie Xxxxx, Stratila Andrei Xxxxx, și se dispune rejudecarea cauzei de

către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac.

32

Decizia motivată pronunțată la data de 03 martie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Plămădeală Ghenadie

33