1ra-1798/2020 — art. 44, 287 alin. 3, 152 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 20 martie 2020, Cepraga Marcel a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare și art. 152 alin. (1) Cod penal la 2 ani închisoare. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare. Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 5 ani. Cebîrciu Anatolie a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare. Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani. 1 Stratila Andrei a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare. Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

Instanța de fond a constatat că la 03 august 2016, în jurul orelor 02.00, inculpatul Cepraga M., în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cebîrciu A. și Stratila A. pe care i-a chemat în ajutor, aflându-se în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea gospodăriei lui Lazăr G.), din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului lui Jemnă P. În continuare, i-a aplicat acestuia din urmă o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Tot el, Cepraga M., la 03 august 2016, în jurul orelor 02.00, aflându-se în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în. apropierea gospodăriei lui Lazăr G.), acționând de sine stătător, cu scopul de a- i cauza leziuni corporale lui Jemnă P., i-a aplicat o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Inculpații Cebîrciu A. și Stratila A., la 03 august 2016, în jurul orelor 02.00, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cepraga M., aflându-se în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești, în apropierea gospodăriei lui Lazăr G., din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Jemnă P. cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Instanța a reținut că, partea vătămată Jemnă P. a fost maltratat de către trei persoane în loc public – stradă, în prezența soției sale Negru N. și a nepoatei Croitor O., fiindu-i aplicate multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului, o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016, fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect 2 contondent dur, care putea fi pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn prin lovituri repetate, corespund timpului și circumstanțelor indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie. A fost demonstrat și faptul că Cepraga M., în vederea încălcării grosolane a ordinii publice și maltratării părții vătămate Jemnă P., care i-a făcut observație doar în privința fazei lungi a luminii de la automobil care-l deranja, a acționat de comun acord, în urma înțelegerii prealabile și în coautorat cu Cebîrciu A. și Stratila A. Totodată, din înregistrările video se confirmă că inculpații l-au maltratat pe Jemnă P. care, după incident, avea o rană însângerată pe obrazul stâng și maioul rupt. Toate probele au fost administrate de către organul de urmărire penală în strictă conformitate cu legislația procesual-penală, sunt în vigoare, nefiind contestate în modul prevăzut de lege și confirmă comiterea infracțiunilor incriminate inculpaților. Ori, circumstanțele stabilite și probele administrate dovedesc cu certitudine comiterea de către Cepraga M. a infracțiunilor prevăzute la art. 152 alin. (1) și art. 287 alin. (3) Cod penal, precum și comiterea de către Cebîrciu A. și Stratila A. a infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal.

Avocatul Anatolie Doga a declarat apel, solicitând casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați, deoarece fapta lor nu întrunește elementele infracțiunilor incriminate. Apelantul a invocat că sentința este neîntemeiată, nejustificată și ilegală, fiind emisă cu încălcări grave de procedură, instanța de fond dând o încadrare juridică greșită a faptei comise, nefiind întrunite elementele infracțiunii de huliganism. Mai mult, prin sentința Judecătoriei Orhei din 14.08.2019, a fost stabilit și demonstrat că partea vătămată împreună cu Belibov L. au comis actul de huliganism. Însă, nu poate să existe o nouă sentință de condamnare prin care pe același obiect și pe aceeași infracțiune este o sentința de condamnare definitivă, iar instanța de fond a încălcat flagrant legislația în vigoare, știind cu certitudine ca deja pe această infracțiune este o sentință de condamnare a altor persoane. Pe lângă aceasta, ordonanțele de punere sub învinuire a inculpaților pe art. 44, 287 alin. (3) Cod penal, sunt întocmite cu grave încălcări de procedură. Conform art. 281 Cod de procedură penală, ordonanța de punere sub învinuire, trebuie să cuprindă, în afară de datele personale ale învinuitului, și o descriere clară a circumstanțelor de învinuire, și anume, prin ce s-a manifestat comiterea huliganismului agravat. În ordonanța de punere sub învinuire nu se descriu aceste circumstanțe, dar se face trimitere la o presupunere, că huliganismul a fost comis de mai multe persoane cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale, dar nu se știe ce alte obiecte au fost aplicate. Nu se descrise nici acțiunile de huliganism, prin ce s-a manifestat actul de huliganism, care încalcă grosolan ordinea publică, și huliganismul agravat. Astfel, ordonanțele de punere sub învinuire a inculpaților sunt formale și nu corespund circumstanțelor cauzei. Totodată, martorii, inculpații și partea vătămată Jemnă P. au confirmat că anume Jemnă P. a fost inițiatorul actului de huliganism, i-a atacat pe Cepraga M. și 3 Cepraga I., i-a bătut, cauzându-le leziuni corporale. Deci, instanța de fond era obligată să aplice în privința inculpaților art. 35 Cod penal și să-i achite. Instanța de fond a încălcat flagrant și art. 385 Cod de procedură penală, chestiuni pe care instanța este obligată să le soluționeze la adoptarea sentinței, și anume; dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia sunt învinuiți inculpații, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpați, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpații sunt vinovați în comiterea acestei infracțiuni. Instanța de fond a omis aceste prevederi și a întocmit o sentință de condamnare ilegală. Totodată, instanța de fond a încălcat drepturile inculpaților la apărare, refuzând in numirea expertizei medico-legale în privința părții vătămate Jemnă P., pentru a fi stabilită starea lui de ebrietate și stabilirea leziunilor corporale, prezentând fișele de boală, or, leziunile corporale au fost puse sub îndoială de către inculpați.

Potrivit deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2020, apelul a fost respins ca nefondat. Instanța de apel a statuat că instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și just a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar ale inculpatului Cepraga M., prin concurs de infracțiuni, și în baza art. 152 alin. (1) Cod penal. Argumentele expuse de instanța de fond și motivele din sentință referitor la recunoașterea vinovăției inculpaților, pentru a evita repetări inutile, instanța de apel le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO. Ori, prin justificarea probelor cercetate, este dovedită vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor pentru care au fost deferiți justiției. Astfel, este dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil că la 03 august 2016, pe la orele 02.00, Cepraga M., în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cebîrciu A. și Stratila A. pe care i-a chemat în ajutor, aflându-se în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea gospodăriei lui Lazăr G.), din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului lui Jemnă P. În continuare, i-a aplicat acestuia din urmă o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față, edem al țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016, se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Tot el, la 03 august 2016, pe la orele 02.00, aflându-se în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea gospodăriei lui Lazăr G.), acționând de sine stătător, cu scopul de a-i cauza leziuni corporale lui Jemnă P., i-a aplicat o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față, edem al țesuturilor moi ale feței, care puteau fi 4 provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016, se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Ori, învinuirea înaintată inculpaților este întemeiată, iar acțiunile lor just au fost încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei și comise cu obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe persoane cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății iar în privința inculpatului Cepraga M. și în baza art. 152 alin. (1) Cod penal, ca vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de o dereglare îndelungată a sănătății. Ori, în acțiunile incriminate inculpaților, se regăsesc elementele componenței de infracțiune prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanei și comise cu obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Potrivit doctrinei, obiectul juridic special al infracțiunii de huliganism are un caracter simplu, în cazul în care această infracțiune se exprimă în acțiuni care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. În acest caz, obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică apărate împotriva infracțiunii de huliganism. Astfel, fiind stabilit că inculpații au săvârșit faptele într-un loc public (în stradă în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești, încălcând grosolan ordinea publică, fără motiv, din intenții huliganice, în prezența mai multor persoane, inclusiv copii minori, în loc public au aplicat lovituri părții vătămate Jemnă P. cu pumnii, picioarele și cu o bâtă din lemn), fiind încălcată grosolan ordinea publică. În același timp, versiunea inculpaților privind nevinovăția în comiterea infracțiunilor încriminate, reprezentă doar o strategie de apărare și de eschivare de la răspundere penală, ori în ședința de judecată s-a dovedit cu certitudine că inculpații sunt vinovați de comiterea infracțiunii de huliganism, fiind demonstrat că la 03 august 2016, în jurul orelor 02.00, în urma înțelegerii prealabile, Cepraga M., împreună cu Cebîrciu A. și Stratila A., pe care i-a chemat în ajutor, aflându-se în s. Răspopeni, r- nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea gospodăriei lui Lazăr G.), din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului lui Jemnă P. În continuare i-a aplicat acestuia din urmă o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractură închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem al țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016, se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de 5 lungă durată, astfel încât în acțiunile inculpaților se regăsesc elementele infracțiunii de huliganism. Totodată, la 03 august 2016, în jurul orelor 02.00, Cepraga M., aflându-se în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea gospodăriei lui Lazăr G.), acționând de sine stătător, cu scopul de a-i cauza leziuni corporale lui Jemnă P., i-a aplicat o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractură închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem al țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016, se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Deci, în acțiunile inculpatului Cepraga M. se regăsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, ca vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a sănătății.

Avocatul Anatolie Doga a declarat recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați, deoarece fapta lor nu întrunește elementele infracțiunilor incriminate. Recurentul a invocat că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare greșită, nu au fost întrunite elementele infracțiunii, iar instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel. Ori, prin sentința Judecătoriei Orhei din 14.08.2019, a fost stabilit și demonstrat că partea vătămată cu Belibov L. au comis actul de huliganism. Pe lângă aceasta ordonanțele de punere sub învinuire a inculpaților pe art. 44, 287 alin. (3) Cod penal, sunt întocmite cu grave încălcări de procedură. Conform art. 281 Cod de procedură penală, ordonanța de punere sub învinuire, trebuie să cuprindă, în afară de datele personale ale învinuitului, și o descriere clară a circumstanțelor de învinuire, și anume, prin ce s-a manifestat comiterea huliganismului agravat. În ordonanța de punere sub învinuire nu se descriu aceste circumstanțe, dar se face trimitere la o presupunere, că huliganismul a fost comis de mai multe persoane cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale, dar nu se știe ce alte obiecte au fost aplicate. Nu se descrise nici acțiunile de huliganism, prin ce s-a manifestat actul de huliganism, care încalcă grosolan ordinea publică, și huliganismul agravat. Conform art. 35 Cod penal, cauzele care înlătură caracterul penal al faptei sunt legitima apărare, reținerea infractorului, constrângerea fizică sau psihică, starea de extremă necesitate. Deci, instanța de fond era obligată să aplice în privința inculpaților art. 35 Cod penal și să-i achite. Instanța de fond a încălcat flagrant și art. 385 Cod de procedură penală, chestiuni pe care instanța este obligată să le soluționeze la adoptarea sentinței, și anume; dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia sunt învinuiți inculpații, dacă această 6 faptă a fost săvârșită de inculpați, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpații sunt vinovați în comiterea acestei infracțiuni. Instanța de fond a omis aceste prevederi și a întocmit o sentință de condamnare ilegală. Pe lângă aceasta, instanța de fond a încălcat drepturile inculpaților la apărare, refuzând in numirea expertizei medico-legale în privința părții vătămate Jemnă P., pentru a fi stabilită starea lui de ebrietate și stabilirea leziunilor corporale, prezentând fișele de boală, or, leziunile corporale au fost puse sub îndoială de către inculpați. Mai mult, în ședința de judecată a fost stabilit și faptul că partea vătămată Jemnă P. era în stare de ebrietate, însă acest fapt a fost ignorat de instanțele de judecată. Totodată, instanța de apel nu a intrat în esența apelului și nu a examinat toate motivele expuse în apel, decizia adoptată fiind una contradictorie și expusă neclar. În drept, recursul este întemeiat pe art. 420 - 435 Cod de procedură penală 5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul Stratila Andrei, solicitând casarea hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat. Recurentul a indicat că sentința instanței de fond este neîntemeiată, nejustificată și ilegală, emisă cu încălcări grave de procedură, faptei comise fiindu-i dată o încadrarea juridică greșită, nefiind întrunite elementele infracțiunii de huliganism. Obrăznicia deosebită la care se pretinde că ar fi recurs Stratila A. trebuia să se manifeste prin acțiuni de încălcare grosolană a ordinii publice. Însă actul de intervenire în înlăturarea acțiunilor infracționale ale lui Jemnă P. nu reprezintă o încălcare grosolană a ordinii publice. Decizia instanței de apel conține erori grave faptice, fiind una arbitrară. Ori, instanța de apel a ajuns la o concluzie contradictorie unei concluzii deja stabilite printr-o hotărâre irevocabilă, prin sentința Judecătoriei Orhei din 14.08.2019 fiind constatată o situație inversă. Mai mult, instanța de apel nu a supus analizei invocarea calificării acțiunilor inculpatului Stratila A., ci doar declară că în cazul dat legitima apărare este invocată în apel fără a fi confirmată prin probe veridice, iar concluziile primei instanțe sunt motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost dovedită în cadrul procesului penal, astfel faptele acestora, reținute prin sentință, întrunesc elementele infracțiunilor imputate, ce denotă lipsa de argumente și aprecierea arbitrară a unei situații dificile, în care instanța urma să ofere o claritate. În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

Judecând recursurile ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale 7 pe care se întemeiază soluția, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au comis următoarele erori de drept. În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 101 alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Conform art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale, considerată ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a acțiunilor inculpatului. În corespundere cu art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). În sensul art.287 Cod penal, prin „violență” se înțelege violența soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății, fie cu vătămare neînsemnată, care nu presupun nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea neînsemnată și stabilă a capacității de muncă. Vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății poate să reprezinte violența, care este aplicată tocmai în legătură cu încălcarea grosolană a ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie făcută în temeiul art. 152 Cod penal și art. 354 Cod contravențional (Huliganismul nu prea grav). În cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza 152 și art. 287 Cod penal. Ori, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest gen, violența este cea, pe care o desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”. Doar în 8 cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de vătămarea intenționată medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face conform art. 287 și art. 152 Cod penal (Hotărârea Plenului CSJ nr. 4 din 19.06.2006 Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, pct.3., 10.4.). În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului sentinței, instanța de fond (pct. 2. din decizie): a) nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept indicate în rechizitoriu, în care toate faptele au fost incriminate separat fiecărui inculpat. Ori, în descriptiv, descriind faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, și în argumentările respective, că: „inculpatul Cepraga M., în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cebîrciu A. și Stratila A..., i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului lui Jemnă P… , În continuare, i-a aplicat acestuia din urmă o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Tot el, Cepraga M… , acționând de sine stătător, cu scopul de a-i cauza leziuni corporale lui Jemnă P., i-a aplicat o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată..., Inculpații Cebîrciu A. și Stratila A., la 03 august 2016, în jurul orelor 02.00, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cepraga M., încălcând grosolan ordinea publică, i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului lui Jemnă P. cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată..., Instanța a reținut că, partea vătămată Jemnă P. a fost maltratat de către trei persoane în loc public – stradă..., fiindu-i aplicate multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului, o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016, fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, care putea fi pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn prin lovituri repetate, corespund timpului și 9 circumstanțelor indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie. A fost demonstrat și faptul că Cepraga M., în vederea încălcării grosolane a ordinii publice și maltratării părții vătămate Jemnă P., care i-a făcut observație doar în privința fazei lungi a luminii de la automobil care-l deranja, a acționat de comun acord, în urma înțelegerii prealabile și în coautorat cu Cebîrciu A. și Stratila A. Totodată, din înregistrările video se confirmă că inculpații l-au maltratat pe Jemnă P. care, după incident, avea o rană însângerată pe obrazul stâng și maioul rupt”, a constatat în fapt absolut neclar și divergent că toți trei inculpați au comis actul de huliganism, cu aplicarea bâtei și cu cauzarea vătămării corporale medii victimei Jemnă P. (art. 287 alin. (3) Cod penal), iar inculpatul Cepraga Marcel, exact în aceleași circumstanțe, cu aplicarea aceleiași bâte, a comis, deja de unul singur, și infracțiunea de vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății asupra aceleiași părți vătămate (art. 152 alin. (1) Cod penal). Totodată, în dispozitiv s-a contrazis condamnând inculpatul Cepraga Marcel a în baza art. 287 alin. (3) și 152 alin. (1) Cod penal, iar inculpații Cebîrciu Anatolie și Stratila Andrei doar în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, dar exact pentru aceleași fapte care ar fi fost comise de toți trei inculpați. Ori, instanța nu a elucidat și stabilit care fapte infracționale ale inculpaților, concrete, considerate a fi dovedite, și în care volum, urmează a fi calificate pe art. 287 și 152 alin. (1) Cod penal; b) a omis să aprecieze circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpatului Cepraga Marcel în raport cu jurisprudența națională, potrivit cărei, în cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza 152 și art. 287 Cod penal. Ori, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest gen, violența este cea, pe care o desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”. Doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de vătămarea intenționată medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face conform art. 287 și art. 152 Cod penal (Hotărârea Plenului CSJ nr. 4 din 19.06.2006 Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, pct.3., 10.4.). Mai mult, în descriptivul sentinței lipsește cu desăvârșire încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpați, inclusiv în raport cu elementele calificative concrete invocate în rechizitoriu și în dispozițiile art. 287, 151 Cod penal; c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și cu circumstanțele de fapt și de drept concrete invocate în rechizitoriu, neîndicând motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, inclusiv cele invocate în ședința instanței de fond, dar repetate în apel și recursurile ordinare (pct. 3., 5., 5.1. din decizie); Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii. 10 În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. În corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță. Conform art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se pronunțe instanța de apel sunt: dacă normele de drept procesual și penal au fost corect aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica judecării cauzelor penale în ordine de apel). Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate, deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie): a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de instanța de fond și, indicînd că: „instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și just a încadrat acțiunile inculpaților”, și reproducând de mai multe ori faptele descrise în sentință, le-a repetat întocmai, nu a desființat sentința, cu rejudecarea cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță, menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal; Ori, a constatat în fapt absolut neclar și divergent că toți trei inculpați au comis actul de huliganism, cu aplicarea bâtei și cu cauzarea vătămării corporale medii victimei Jemnă P. (art. 287 alin. (3) Cod penal), iar inculpatul Cepraga Marcel, exact în aceleași circumstanțe, cu aplicarea aceleiași bâte, a comis, deja de unul singur, și infracțiunea de vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății asupra aceleiași părți vătămate (art. 152 alin. (1) Cod penal). Totodată, nu a elucidat și stabilit care fapte infracționale ale inculpaților, concrete, considerate a fi dovedite, și în care volum, urmează a fi calificate pe art. 287 și 152 alin. (1) Cod penal; b) a omis să aprecieze circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpatului Cepraga Marcel în raport cu jurisprudența națională, potrivit cărei, în cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza 152 și art. 287 Cod penal. Ori, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest gen, violența este cea, pe care o desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”. Doar în cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de vătămarea intenționată medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra 11 în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face conform art. 287 și art. 152 Cod penal (Hotărârea Plenului CSJ nr. 4 din 19.06.2006 Cu privire la practica judiciară în cauzele penale despre huliganism, pct.3., 10.4.); c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, și cu circumstanțele de fapt și de drept concrete invocate în rechizitoriu, neîndicând motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării, inclusiv cele invocate în ședința instanței de fond, dar repetate în apel și recursurile ordinare (pct. 3., 5., 5.1. din decizie). Mai mult, concluziile sumare că: „argumentele expuse de instanța de fond și motivele din sentință referitor la recunoașterea vinovăției inculpaților, pentru a evita repetări inutile, instanța de apel le însușește”, nu corespunde exigențelor prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor administrate în cadrul cauzei penale; d) a depășit limitele învinuirii formulate, constatând în fapt și calificând în drept că: „din intenții huliganice, în prezența soției sale Negru N. și a nepoatei Croitor O… , în prezența mai multor persoane, inclusiv copii minori..., prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită”, ori, asemenea împrejurări nu au fost incriminate inculpaților prin rechizitoriu; e) și-a întemeiat concluziile pe 25 de probe neverificate în ședința de judecată a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal (vol. 3, f.d. 16, 22-56); Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind motivele legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii, instanța de apel nepronunțându-se asupra tuturor motivelor invocate în apel, și că recursurile ordinare sunt întemeiate. Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea, și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c), alin. (3) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Anatolie Doga și de inculpatul Stratila Andrei, casează total decizia Colegiul penal al Curții de Apel 12 Chișinău din 16 iunie 2020 în privința inculpaților Cepraga Marcel xxxx, Cebîrciu Anatolie xxxx și Stratila Andrei xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată la 20 noiembrie 2020. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Nicolae Craiu Victor Burduh 13