1ra-1798/2020 — art. 44, 287 alin. 3, 152 alin. 1 CP

1ra-1798/2020 — art. 44, 287 alin. 3, 152 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1798/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președinte Iurie Diaconu,

Judecători Liliana Catan, Ion Guzun, Nicolae Craiu,

Victor Burduh,

a judecat în ședința de judecată, fără citarea părților la proces, recursurile

ordinare, declarate de avocatul Anatolie Doga și de inculpatul Stratila Andrei,

împotriva sentinței Judecătoriei Orhei din 20 martie 2020 și deciziei Colegiul penal

al Curții de Apel Chișinău din 16 iunie 2020, în privința inculpaților

Cepraga Marcel xxxxx;

Cebîrciu Anatolie xxxxx;

Stratila Andrei xxxxx.

Termenul de examinare,

instanța de fond: 25.08.2017 - 20.03.2020,

instanța de apel: 13.05.2020 - 16.06.2020,

instanța de recurs: 10.08.2020 - 27.10.2020.

Asupra recursurilor menționate, Colegiul penal lărgit,

C O N S T A T Ă :

condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani închisoare și art. 152 alin. (1)

Cod penal la 2 ani închisoare.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial al pedepselor aplicate,

i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare.

Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 5 ani.

Cebîrciu Anatolie a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani

închisoare.

Potrivit art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

1

Stratila Andrei a fost condamnat în baza art. 287 alin. (3) Cod penal la 4 ani

închisoare.

Conform art. 90 alin. (1) Cod penal, executarea pedepsei i-a fost suspendată

condiționat pe o perioadă de probațiune de 3 ani.

inculpatul Cepraga M., în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cebîrciu A. și

Stratila A. pe care i-a chemat în ajutor, aflându-se în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești,

pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea gospodăriei lui

Lazăr G.), din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-a aplicat

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului lui Jemnă P.

În continuare, i-a aplicat acestuia din urmă o lovitură în regiunea

maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală,

posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără

deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi

ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o

bâtă din lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din

13.09.2016 se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Tot el, Cepraga M., la 03 august 2016, în jurul orelor 02.00, aflându-se în s.

Răspopeni, r-nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel”

(în. apropierea gospodăriei lui Lazăr G.), acționând de sine stătător, cu scopul de a-

i cauza leziuni corporale lui Jemnă P., i-a aplicat o lovitură în regiunea maxilarului

drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din

lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de

fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care

puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn

și care conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se

califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Inculpații Cebîrciu A. și Stratila A., la 03 august 2016, în jurul orelor 02.00,

în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cepraga M., aflându-se în s.

Răspopeni, r-nul Șoldănești, în apropierea gospodăriei lui Lazăr G., din intenții

huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, i-au aplicat lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului lui Jemnă P. cauzându-i fractura închisă

a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză

pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea

repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care, conform raportului de

expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se califică ca vătămare medie cu

dereglarea sănătății de lungă durată.

Instanța a reținut că, partea vătămată Jemnă P. a fost maltratat de către trei

persoane în loc public – stradă, în prezența soției sale Negru N. și a nepoatei Croitor

O., fiindu-i aplicate multiple lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale

corpului și capului, o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit

de către organul de urmărire penală cauzându-i, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016, fractura închisă a mandibulei din dreapta

fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor

moi ale feței, care au fost provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect

2

contondent dur, care putea fi pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn prin lovituri

repetate, corespund timpului și circumstanțelor indicate, în comun, determină o

dereglare a sănătății de lungă durată și se califică ca vătămare medie.

A fost demonstrat și faptul că Cepraga M., în vederea încălcării grosolane a

ordinii publice și maltratării părții vătămate Jemnă P., care i-a făcut observație doar

în privința fazei lungi a luminii de la automobil care-l deranja, a acționat de comun

acord, în urma înțelegerii prealabile și în coautorat cu Cebîrciu A. și Stratila A.

Totodată, din înregistrările video se confirmă că inculpații l-au maltratat pe

Jemnă P. care, după incident, avea o rană însângerată pe obrazul stâng și maioul

rupt.

Toate probele au fost administrate de către organul de urmărire penală în strictă

conformitate cu legislația procesual-penală, sunt în vigoare, nefiind contestate în

modul prevăzut de lege și confirmă comiterea infracțiunilor incriminate inculpaților.

Ori, circumstanțele stabilite și probele administrate dovedesc cu certitudine

comiterea de către Cepraga M. a infracțiunilor prevăzute la art. 152 alin. (1) și art.

287 alin. (3) Cod penal, precum și comiterea de către Cebîrciu A. și Stratila A. a

infracțiunii prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal.

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați, deoarece fapta lor nu

întrunește elementele infracțiunilor incriminate.

Apelantul a invocat că sentința este neîntemeiată, nejustificată și ilegală, fiind

emisă cu încălcări grave de procedură, instanța de fond dând o încadrare juridică

greșită a faptei comise, nefiind întrunite elementele infracțiunii de huliganism.

Mai mult, prin sentința Judecătoriei Orhei din 14.08.2019, a fost stabilit și

demonstrat că partea vătămată împreună cu Belibov L. au comis actul de huliganism.

Însă, nu poate să existe o nouă sentință de condamnare prin care pe același

obiect și pe aceeași infracțiune este o sentința de condamnare definitivă, iar instanța

de fond a încălcat flagrant legislația în vigoare, știind cu certitudine ca deja pe această

infracțiune este o sentință de condamnare a altor persoane.

Pe lângă aceasta, ordonanțele de punere sub învinuire a inculpaților pe art. 44,

287 alin. (3) Cod penal, sunt întocmite cu grave încălcări de procedură.

Conform art. 281 Cod de procedură penală, ordonanța de punere sub învinuire,

trebuie să cuprindă, în afară de datele personale ale învinuitului, și o descriere clară a

circumstanțelor de învinuire, și anume, prin ce s-a manifestat comiterea

huliganismului agravat.

În ordonanța de punere sub învinuire nu se descriu aceste circumstanțe, dar se

face trimitere la o presupunere, că huliganismul a fost comis de mai multe persoane

cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale, dar nu se știe ce alte

obiecte au fost aplicate. Nu se descrise nici acțiunile de huliganism, prin ce s-a

manifestat actul de huliganism, care încalcă grosolan ordinea publică, și huliganismul

agravat.

Astfel, ordonanțele de punere sub învinuire a inculpaților sunt formale și nu

corespund circumstanțelor cauzei.

Totodată, martorii, inculpații și partea vătămată Jemnă P. au confirmat că

anume Jemnă P. a fost inițiatorul actului de huliganism, i-a atacat pe Cepraga M. și

3

Cepraga I., i-a bătut, cauzându-le leziuni corporale.

Deci, instanța de fond era obligată să aplice în privința inculpaților art. 35 Cod

penal și să-i achite.

Instanța de fond a încălcat flagrant și art. 385 Cod de procedură penală,

chestiuni pe care instanța este obligată să le soluționeze la adoptarea sentinței, și

anume; dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia sunt învinuiți inculpații, dacă această

faptă a fost săvârșită de inculpați, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de

care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpații sunt vinovați în comiterea

acestei infracțiuni. Instanța de fond a omis aceste prevederi și a întocmit o sentință de

condamnare ilegală.

Totodată, instanța de fond a încălcat drepturile inculpaților la apărare, refuzând

in numirea expertizei medico-legale în privința părții vătămate Jemnă P., pentru a fi

stabilită starea lui de ebrietate și stabilirea leziunilor corporale, prezentând fișele de

boală, or, leziunile corporale au fost puse sub îndoială de către inculpați.

2020, apelul a fost respins ca nefondat.

Instanța de apel a statuat că instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și

just a încadrat acțiunile inculpaților în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, iar ale

inculpatului Cepraga M., prin concurs de infracțiuni, și în baza art. 152 alin. (1)

Cod penal.

Argumentele expuse de instanța de fond și motivele din sentință referitor la

recunoașterea vinovăției inculpaților, pentru a evita repetări inutile, instanța de

apel le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO.

Ori, prin justificarea probelor cercetate, este dovedită vinovăția inculpaților în

comiterea infracțiunilor pentru care au fost deferiți justiției.

Astfel, este dovedit dincolo de orice dubiu rezonabil că la 03 august 2016, pe

la orele 02.00, Cepraga M., în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cebîrciu

A. și Stratila A. pe care i-a chemat în ajutor, aflându-se în s. Răspopeni, r-nul

Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea

gospodăriei lui Lazăr G.), din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică,

i-a aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului

lui Jemnă P. În continuare, i-a aplicat acestuia din urmă o lovitură în regiunea

maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală,

posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără

deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față, edem al țesuturilor moi

ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o

bâtă din lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din

13.09.2016, se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Tot el, la 03 august 2016, pe la orele 02.00, aflându-se în s. Răspopeni, r-nul

Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea

gospodăriei lui Lazăr G.), acționând de sine stătător, cu scopul de a-i cauza leziuni

corporale lui Jemnă P., i-a aplicat o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un

obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din lemn,

cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente,

plagă contuză și echimoză pe față, edem al țesuturilor moi ale feței, care puteau fi

4

provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016, se califică

ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Ori, învinuirea înaintată inculpaților este întemeiată, iar acțiunile lor just au fost

încadrate în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței

asupra persoanei și comise cu obrăznicie deosebită, săvârșite de mai multe

persoane cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau

sănătății iar în privința inculpatului Cepraga M. și în baza art. 152 alin. (1) Cod penal,

ca vătămarea intenționată medie a integrității corporale și a sănătății, care nu este

periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările prevăzute la art. 151 Cod penal, dar

care a fost urmată de o dereglare îndelungată a sănătății.

Ori, în acțiunile incriminate inculpaților, se regăsesc elementele componenței

de infracțiune prevăzute la art. 287 alin. (3) Cod penal, ca huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea

violenței asupra persoanei și comise cu obrăznicie deosebită, săvârșite de două

persoane cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau

sănătății.

Potrivit doctrinei, obiectul juridic special al infracțiunii de huliganism are un

caracter simplu, în cazul în care această infracțiune se exprimă în acțiuni care, prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. În acest caz,

obiectul juridic special îl constituie relațiile sociale cu privire la ordinea publică

apărate împotriva infracțiunii de huliganism.

Astfel, fiind stabilit că inculpații au săvârșit faptele într-un loc public (în

stradă în s. Răspopeni, r-nul Șoldănești, încălcând grosolan ordinea publică, fără

motiv, din intenții huliganice, în prezența mai multor persoane, inclusiv copii

minori, în loc public au aplicat lovituri părții vătămate Jemnă P. cu pumnii,

picioarele și cu o bâtă din lemn), fiind încălcată grosolan ordinea publică.

În același timp, versiunea inculpaților privind nevinovăția în comiterea

infracțiunilor încriminate, reprezentă doar o strategie de apărare și de eschivare de la

răspundere penală, ori în ședința de judecată s-a dovedit cu certitudine că inculpații

sunt vinovați de comiterea infracțiunii de huliganism, fiind demonstrat că la 03 august

2016, în jurul orelor 02.00, în urma înțelegerii prealabile, Cepraga M., împreună cu

Cebîrciu A. și Stratila A., pe care i-a chemat în ajutor, aflându-se în s. Răspopeni, r-

nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel” (în apropierea

gospodăriei lui Lazăr G.), din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică,

i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și

capului lui Jemnă P. În continuare i-a aplicat acestuia din urmă o lovitură în

regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire

penală, posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractură închisă a mandibulei din

dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem al

țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul,

piciorul sau o bâtă din lemn și care, conform raportului de expertiză medico-legală

nr. 217/D din 13.09.2016, se califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de

5

lungă durată, astfel încât în acțiunile inculpaților se regăsesc elementele

infracțiunii de huliganism.

Totodată, la 03 august 2016, în jurul orelor 02.00, Cepraga M., aflându-se în s.

Răspopeni, r-nul Șoldănești, pe strada centrală de amplasare a grădiniței „Ghiocel”

(în apropierea gospodăriei lui Lazăr G.), acționând de sine stătător, cu scopul de a-i

cauza leziuni corporale lui Jemnă P., i-a aplicat o lovitură în regiunea maxilarului

drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din

lemn, cauzându-i fractură închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de

fragmente, plagă contuză și echimoză pe față; edem al țesuturilor moi ale feței, care

puteau fi provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn

și care, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016, se

califică ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată.

Deci, în acțiunile inculpatului Cepraga M. se regăsesc elementele infracțiunii

prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod penal, ca vătămarea intenționată medie a integrității

corporale și a sănătății, care nu este periculoasă pentru viață și nu a provocat urmările

prevăzute la art. 151 Cod penal, dar care a fost urmată de dereglarea îndelungată a

sănătății.

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați,

deoarece fapta lor nu întrunește elementele infracțiunilor incriminate.

Recurentul a invocat că faptei săvârșite i s-a dat o încadrare greșită, nu au fost

întrunite elementele infracțiunii, iar instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel.

Ori, prin sentința Judecătoriei Orhei din 14.08.2019, a fost stabilit și demonstrat

că partea vătămată cu Belibov L. au comis actul de huliganism.

Pe lângă aceasta ordonanțele de punere sub învinuire a inculpaților pe art. 44,

287 alin. (3) Cod penal, sunt întocmite cu grave încălcări de procedură.

Conform art. 281 Cod de procedură penală, ordonanța de punere sub învinuire,

trebuie să cuprindă, în afară de datele personale ale învinuitului, și o descriere clară a

circumstanțelor de învinuire, și anume, prin ce s-a manifestat comiterea

huliganismului agravat.

În ordonanța de punere sub învinuire nu se descriu aceste circumstanțe, dar se

face trimitere la o presupunere, că huliganismul a fost comis de mai multe persoane

cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale, dar nu se știe ce alte

obiecte au fost aplicate. Nu se descrise nici acțiunile de huliganism, prin ce s-a

manifestat actul de huliganism, care încalcă grosolan ordinea publică, și huliganismul

agravat.

Conform art. 35 Cod penal, cauzele care înlătură caracterul penal al faptei sunt

legitima apărare, reținerea infractorului, constrângerea fizică sau psihică, starea de

extremă necesitate.

Deci, instanța de fond era obligată să aplice în privința inculpaților art. 35 Cod

penal și să-i achite.

Instanța de fond a încălcat flagrant și art. 385 Cod de procedură penală,

chestiuni pe care instanța este obligată să le soluționeze la adoptarea sentinței, și

anume; dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia sunt învinuiți inculpații, dacă această

6

faptă a fost săvârșită de inculpați, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de

care anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpații sunt vinovați în comiterea

acestei infracțiuni. Instanța de fond a omis aceste prevederi și a întocmit o sentință de

condamnare ilegală.

Pe lângă aceasta, instanța de fond a încălcat drepturile inculpaților la apărare,

refuzând in numirea expertizei medico-legale în privința părții vătămate Jemnă P.,

pentru a fi stabilită starea lui de ebrietate și stabilirea leziunilor corporale, prezentând

fișele de boală, or, leziunile corporale au fost puse sub îndoială de către inculpați. Mai

mult, în ședința de judecată a fost stabilit și faptul că partea vătămată Jemnă P. era în

stare de ebrietate, însă acest fapt a fost ignorat de instanțele de judecată.

Totodată, instanța de apel nu a intrat în esența apelului și nu a examinat toate

motivele expuse în apel, decizia adoptată fiind una contradictorie și expusă neclar.

În drept, recursul este întemeiat pe art. 420 - 435 Cod de procedură penală

5.1. A declarat recurs ordinar și inculpatul Stratila Andrei, solicitând casarea

hotărârilor adoptate și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitat.

Recurentul a indicat că sentința instanței de fond este neîntemeiată, nejustificată

și ilegală, emisă cu încălcări grave de procedură, faptei comise fiindu-i dată o

încadrarea juridică greșită, nefiind întrunite elementele infracțiunii de huliganism.

Obrăznicia deosebită la care se pretinde că ar fi recurs Stratila A. trebuia să se

manifeste prin acțiuni de încălcare grosolană a ordinii publice. Însă actul de

intervenire în înlăturarea acțiunilor infracționale ale lui Jemnă P. nu reprezintă o

încălcare grosolană a ordinii publice.

Decizia instanței de apel conține erori grave faptice, fiind una arbitrară.

Ori, instanța de apel a ajuns la o concluzie contradictorie unei concluzii deja

stabilite printr-o hotărâre irevocabilă, prin sentința Judecătoriei Orhei din 14.08.2019

fiind constatată o situație inversă.

Mai mult, instanța de apel nu a supus analizei invocarea calificării acțiunilor

inculpatului Stratila A., ci doar declară că în cazul dat legitima apărare este invocată

în apel fără a fi confirmată prin probe veridice, iar concluziile primei instanțe sunt

motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității, sub aspectul

că vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate a fost dovedită în

cadrul procesului penal, astfel faptele acestora, reținute prin sentință, întrunesc

elementele infracțiunilor imputate, ce denotă lipsa de argumente și aprecierea

arbitrară a unei situații dificile, în care instanța urma să ofere o claritate.

În drept, recursul este întemeiat pe prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 12) Cod

de procedură penală - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,

faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită.

argumentelor invocate, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi

admise din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel, inclusiv în temeiul când hotărârea atacată nu cuprinde motive legale

7

pe care se întemeiază soluția, când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Sub acest aspect, Colegiul penal lărgit atestă că instanțele de fond și de apel au

comis următoarele erori de drept.

În primul rând, potrivit art. 384 alin. (3) Cod de procedură penală, sentința

instanței de judecată trebuie să fie legală, întemeiată și motivată. Conform art. 101

alin. (1) și (4) Cod de procedură penală, fiecare probă urmează să fie apreciată din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate

probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de judecată este

obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut

acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau

inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Conform art. 325 alin. (1) Cod de

procedură penală, judecarea cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu. În corespundere cu art. 385 alin. (1) pct. 1) – 4) Cod de

procedură penală, la adoptarea sentinței, instanța de judecată soluționează chestiunile

dacă a avut loc fapta de săvârșirea căreia este învinuit inculpatul, dacă această faptă a

fost săvârșită de inculpat, dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care

anume lege penală este prevăzută ea, dacă inculpatul este vinovat de săvârșirea acestei

infracțiuni. Potrivit art. 394 alin. (1) pct. 1), 2), 5) Cod de procedură penală, partea

descriptivă a sentinței de condamnare trebuie să cuprindă descrierea faptei criminale,

considerată ca fiind dovedită, probele pe care se întemeiază concluziile instanței de

judecată și motivele pentru care instanța a respins alte probe, încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului. În corespundere cu art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră

calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte

între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii,

prevăzute de norma penală.

Conform jurisprudenței naționale, sentința trebuie să corespundă atât după

formă, cât și după conținut cerințelor art. 384-397 Cod de procedură penală. Sentința

se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să decurgă din cea anterioară și

să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se folosirea formulărilor inexacte (Hotărârea

Plenului CSJ nr. 22 din 12.12.2005 privind sentința judecătorească, pct. 3.). În sensul art.287

Cod penal, prin „violență” se înțelege violența soldată cu vătămarea ușoară a

integrității corporale sau a sănătății, fie cu vătămare neînsemnată, care nu presupun

nici dereglarea de scurtă durată a sănătății, nici pierderea neînsemnată și stabilă a

capacității de muncă. Vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a

sănătății poate să reprezinte violența, care este aplicată tocmai în legătură cu

încălcarea grosolană a ordinii publice, în acest caz, calificarea trebuie făcută în

temeiul art. 152 Cod penal și art. 354 Cod contravențional (Huliganismul nu prea grav).

În cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza 152 și art. 287

Cod penal. Ori, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice

tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest

gen, violența este cea, pe care o desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”. Doar în

8

cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de vătămarea

intenționată medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra

în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face conform art. 287 și

art. 152 Cod penal (Hotărârea Plenului CSJ nr. 4 din 19.06.2006 Cu privire la practica judiciară

în cauzele penale despre huliganism, pct.3., 10.4.).

În pofida acestor prescripții legale, potrivit descriptivului și dispozitivului

sentinței, instanța de fond (pct. 2. din decizie):

a) nu a judecat cauza în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept

indicate în rechizitoriu, în care toate faptele au fost incriminate separat fiecărui

inculpat.

Ori, în descriptiv, descriind faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, și

în argumentările respective, că: „inculpatul Cepraga M., în urma înțelegerii

prealabile și împreună cu Cebîrciu A. și Stratila A..., i-a aplicat lovituri cu pumnii

și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului lui Jemnă P...., În

continuare, i-a aplicat acestuia din urmă o lovitură în regiunea maxilarului drept

cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire penală, posibil o bâtă din lemn,

cauzându-i fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente,

plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care puteau fi

provocate prin lovirea repetată cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care,

conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se califică

ca vătămare medie cu dereglarea sănătății de lungă durată. Tot el, Cepraga M....,

acționând de sine stătător, cu scopul de a-i cauza leziuni corporale lui Jemnă P., i-a

aplicat o lovitură în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către

organul de urmărire penală, posibil o bâtă din lemn, cauzându-i fractura închisă a

mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe

față; edem a țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată

cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se califică ca vătămare medie cu dereglarea

sănătății de lungă durată..., Inculpații Cebîrciu A. și Stratila A., la 03 august 2016,

în jurul orelor 02.00, în urma înțelegerii prealabile și împreună cu Cepraga M.,

încălcând grosolan ordinea publică, i-au aplicat lovituri cu pumnii și picioarele

peste diferite părți ale corpului lui Jemnă P. cauzându-i fractura închisă a

mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente, plagă contuză și echimoză pe

față; edem a țesuturilor moi ale feței, care puteau fi provocate prin lovirea repetată

cu pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn și care, conform raportului de expertiză

medico-legală nr. 217/D din 13.09.2016 se califică ca vătămare medie cu dereglarea

sănătății de lungă durată..., Instanța a reținut că, partea vătămată Jemnă P. a fost

maltratat de către trei persoane în loc public – stradă..., fiindu-i aplicate multiple

lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului și capului, o lovitură

în regiunea maxilarului drept cu un obiect nestabilit de către organul de urmărire

penală cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 217/D din

13.09.2016, fractura închisă a mandibulei din dreapta fără deplasare de fragmente,

plagă contuză și echimoză pe față; edem a țesuturilor moi ale feței, care au fost

provocate de la acțiunea traumatică a unui obiect contondent dur, care putea fi

pumnul, piciorul sau o bâtă din lemn prin lovituri repetate, corespund timpului și

9

circumstanțelor indicate, în comun, determină o dereglare a sănătății de lungă

durată și se califică ca vătămare medie. A fost demonstrat și faptul că Cepraga M.,

în vederea încălcării grosolane a ordinii publice și maltratării părții vătămate Jemnă

P., care i-a făcut observație doar în privința fazei lungi a luminii de la automobil

care-l deranja, a acționat de comun acord, în urma înțelegerii prealabile și în

coautorat cu Cebîrciu A. și Stratila A. Totodată, din înregistrările video se confirmă

că inculpații l-au maltratat pe Jemnă P. care, după incident, avea o rană

însângerată pe obrazul stâng și maioul rupt”, a constatat în fapt absolut neclar și

divergent că toți trei inculpați au comis actul de huliganism, cu aplicarea bâtei și cu

cauzarea vătămării corporale medii victimei Jemnă P. (art. 287 alin. (3) Cod penal), iar

inculpatul Cepraga Marcel, exact în aceleași circumstanțe, cu aplicarea aceleiași bâte,

a comis, deja de unul singur, și infracțiunea de vătămarea intenționată medie a

integrității corporale sau a sănătății asupra aceleiași părți vătămate (art. 152 alin. (1) Cod

penal).

Totodată, în dispozitiv s-a contrazis condamnând inculpatul Cepraga Marcel a

în baza art. 287 alin. (3) și 152 alin. (1) Cod penal, iar inculpații Cebîrciu Anatolie și

Stratila Andrei doar în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, dar exact pentru aceleași fapte

care ar fi fost comise de toți trei inculpați.

Ori, instanța nu a elucidat și stabilit care fapte infracționale ale inculpaților,

concrete, considerate a fi dovedite, și în care volum, urmează a fi calificate pe art. 287

și 152 alin. (1) Cod penal;

b) a omis să aprecieze circumstanțele de fapt și de drept incriminate inculpatului

Cepraga Marcel în raport cu jurisprudența națională, potrivit cărei, în cazuri de acest

gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza 152 și art. 287 Cod penal. Ori,

principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice tragerea de

două ori la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest gen, violența

este cea, pe care o desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”. Doar în cazul în care

infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de vătămarea intenționată

medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra în baza

concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face conform art. 287 și art. 152

Cod penal (Hotărârea Plenului CSJ nr. 4 din 19.06.2006 Cu privire la practica judiciară în

cauzele penale despre huliganism, pct.3., 10.4.).

Mai mult, în descriptivul sentinței lipsește cu desăvârșire încadrarea juridică a

faptelor săvârșite de inculpați, inclusiv în raport cu elementele calificative concrete

invocate în rechizitoriu și în dispozițiile art. 287, 151 Cod penal;

c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, și cu circumstanțele de fapt și de drept concrete invocate în

rechizitoriu, neîndicând motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării,

inclusiv cele invocate în ședința instanței de fond, dar repetate în apel și recursurile

ordinare (pct. 3., 5., 5.1. din decizie);

Astfel, prima instanță nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se

întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

10

În al doilea rând, potrivit art. 414 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și

în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și se pronunță asupra tuturor

motivelor invocate în apel. Instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze

concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în

ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. În

corespundere cu art. 419 Cod de procedură penală, rejudecarea cauzei de către

instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor

în primă instanță. Conform art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea

cauzei se efectuează numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. În

corespundere cu art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia instanței

de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Potrivit jurisprudenței naționale, chestiunile de fapt asupra cărora trebuie să se

pronunțe instanța de apel sunt: dacă normele de drept procesual și penal au fost corect

aplicate. În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate, hotărârea instanței de fond urmează a fi desființată, cu

rejudecarea cauzei (Hotărârea Plenului CSJ a RM din 12.12.2005, nr.22 Cu privire la practica

judecării cauzelor penale în ordine de apel).

Însă, instanța de apel, nu a respectat prescripțiile de drept nominalizate,

deoarece, conform descriptivului deciziei atacate (pct. 4. din decizie):

a) nu a reacționat în modul prevăzut de lege asupra erorilor de drept comise de

instanța de fond și, indicînd că: „instanța de fond a stabilit corect starea de fapt și

just a încadrat acțiunile inculpaților”, și reproducând de mai multe ori faptele

descrise în sentință, le-a repetat întocmai, nu a desființat sentința, cu rejudecarea

cauzei potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță,

menținând o sentință nemotivată și neîntemeiată legal;

Ori, a constatat în fapt absolut neclar și divergent că toți trei inculpați au comis

actul de huliganism, cu aplicarea bâtei și cu cauzarea vătămării corporale medii

victimei Jemnă P. (art. 287 alin. (3) Cod penal), iar inculpatul Cepraga Marcel, exact în

aceleași circumstanțe, cu aplicarea aceleiași bâte, a comis, deja de unul singur, și

infracțiunea de vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății

asupra aceleiași părți vătămate (art. 152 alin. (1) Cod penal).

Totodată, nu a elucidat și stabilit care fapte infracționale ale inculpaților,

concrete, considerate a fi dovedite, și în care volum, urmează a fi calificate pe art. 287

și 152 alin. (1) Cod penal;

b) a omis să aprecieze circumstanțele de fapt și de drept incriminate

inculpatului Cepraga Marcel în raport cu jurisprudența națională, potrivit cărei, în

cazuri de acest gen, nu este admisibilă aplicarea răspunderii în baza 152 și art. 287

Cod penal. Ori, principiul de neadmitere a sancționării duble a aceleiași fapte interzice

tragerea de două ori la răspundere penală pentru aceeași faptă, în cazurile de acest

gen, violența este cea, pe care o desemnăm prin sintagma „aceeași faptă”. Doar în

cazul în care infracțiunea de huliganism este urmată de infracțiunea de vătămarea

intenționată medie a integrității corporale ori a sănătății, cele săvârșite se vor încadra

11

în baza concursului real de infracțiuni, iar calificarea se va face conform art. 287 și

art. 152 Cod penal (Hotărârea Plenului CSJ nr. 4 din 19.06.2006 Cu privire la practica judiciară

în cauzele penale despre huliganism, pct.3., 10.4.);

c) nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de

vedere al coroborării lor, și cu circumstanțele de fapt și de drept concrete invocate în

rechizitoriu, neîndicând motivele pentru care a respins dovezile și versiunile apărării,

inclusiv cele invocate în ședința instanței de fond, dar repetate în apel și recursurile

ordinare (pct. 3., 5., 5.1. din decizie).

Mai mult, concluziile sumare că: „argumentele expuse de instanța de fond și

motivele din sentință referitor la recunoașterea vinovăției inculpaților, pentru a

evita repetări inutile, instanța de apel le însușește”, nu corespunde exigențelor

prescrise în art. 101 Cod de procedură penală, privind evaluarea și aprecierea probelor

administrate în cadrul cauzei penale;

d) a depășit limitele învinuirii formulate, constatând în fapt și calificând în

drept că: „din intenții huliganice, în prezența soției sale Negru N. și a nepoatei

Croitor O...., în prezența mai multor persoane, inclusiv copii minori..., prin

conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită”, ori,

asemenea împrejurări nu au fost incriminate inculpaților prin rechizitoriu;

e) și-a întemeiat concluziile pe 25 de probe neverificate în ședința de judecată

a instanței de apel și neconsemnate în procesul-verbal (vol. 3, f.d. 16, 22-56);

Împrejurările expuse atestă în mod lucid că instanțele de fond și de apel nu au

judecat cauza penală în condițiile legii, deoarece au adoptat hotărâri care nu cuprind

motivele legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând

dispozitivul hotărârii, instanța de apel nepronunțându-se asupra tuturor motivelor

invocate în apel, și că recursurile ordinare sunt întemeiate.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța de

recurs casează total hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța

de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

Dat fiind că încălcările normelor procedurale specificate, comise de către

instanțele de fond și de apel, constituie erori de drept prescrise în art. 427 alin. (1) pct.

6) Cod de procedură penală și care nu pot fi corectate de către instanța de recurs, se

impune soluția admiterii recursurilor ordinare, casării totale a deciziei contestate, și

dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să țină cont de împrejurările

expuse, să înlăture erorile menționate, să judece cauza în strictă conformitate cu legea,

și să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursurile ordinare declarate de avocatul Anatolie Doga și de

inculpatul Stratila Andrei, casează total decizia Colegiul penal al Curții de Apel

12

Chișinău din 16 iunie 2020 în privința inculpaților Cepraga Marcel xxxx, Cebîrciu

Anatolie xxxx și Stratila Andrei xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, fiind pronunțată la 20 noiembrie

2020.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Nicolae Craiu

Victor Burduh

13