1ra-1983/2021 — art. 217 alin. 2 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 217 alin. 2 CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct.6 CPP
1ra-1983/2021 — art. 217 alin. 2 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr.1ra-1983/2021
1-19061133-01-1ra-23092021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
02 februarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, prin care se solicită
casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2021, în cauza
penală în privința lui
Sîrbu Dumitru xxxx
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 26.04.2019 – 26.06.2020;
Instanța de apel: 19.01.2021 – 14.06.2021;
Instanța de recurs: 23.09.2021 – 02.02.2022.
A C O N S T A T A T:
Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 26 iunie 2020, Sîrbu
Dumitru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2)
Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu
executare în penitenciar de tip semiînchis.
Conform art.90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate a fost suspendată
condiționat pentru perioada de probațiune de 3 ani.
A fost respinsă, ca neîntemeiată, solicitarea procurorului privind încasarea
cheltuielilor judiciare.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că Sîrbu Dumitru,
conștientizând pericolul social al acțiunilor sale, având intenția directă îndreptată spre
circulație ilegală a drogurilor, fără scop de înstrăinare, a păstrat ilegal droguri, la
domiciliul său situat pe strada Xxxx până la data de 23.11.2018 aproximativ la ora
15:10, când în urma efectuării percheziției, de către colaboratorii Inspectoratului de
Poliție Strășeni, au fost ridicate: un fragment din hârtie cu masă vegetală uscată,
mărunțită și un pachețel polimeric în interiorul căruia se află o substanță de culoare albă
sub formă de praf. Conform raportului de constatare tehnico-științific nr.34/12/1-R-
5391 din 14.12.2018, substanța solidă, cristalină de culoare albă, în formă de praf,
prezentată în polimeric de tip ,,zip-lock” ridicată în urma percheziției la domiciliul lui
Sîrbu Dumitru reprezintă PVP (a-pirrolidunovalerophenone). Masa substanței
1
stupefiante PVP constituie 0, 46 g. Masa vegetală uscată și mărunțită, ridicate în urma
percheziției domiciliului lui Sîrbu Dumitru reprezintă marijuana obținută artizanal din
plante de canabis (cânepă) care se atribuie la categoria substanțe stupefiante (marijuana
materie uscată) constituie în total 2,49 g. În conformitate cu ,,Lista substanțelor
stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în trafic
ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23
ianuarie 2006 este inclusă în tabelul nr.1 și se atribuie la substanțe stupefiante, iar
cantitatea depistată la Sîrbu Dumitru constituie proporții mari (2,49 g). La fel, conform
„Listei completate a substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel
de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora”, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.20 din 18 ianuarie 2014, PVP (apirrolidunovalerophenone)
este inclusă lista substanțelor narcotice sub poziția ,,148” și se atribuie la substanțe
narcotice, iar cantitatea depistată la Sîrbu Dumitru constituie proporții mari (0, 46g).
Acțiunile lui Sîrbu Dumitru, au fost încadrate în baza art.217 alin.(2) Cod penal,
circulația ilegală a drogurilor fără scop de înstrăinare, adică păstrarea ilegală a
drogurilor, săvârșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, procurorul a declarat apel prin care
a solicitat casarea parțială a acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi
hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie dispusă încasarea
din contul inculpatului în beneficiul statului a sumei de 1680 lei, cu titlu de cheltuieli
judiciare.
În argumentarea apelului a invocat că prima instanță neîntemeiat a respins
demersul acuzatorului privind încasarea de la inculpat a cheltuielilor judiciare ce au fost
suportate în legătură cu efectuarea acțiunilor de urmărire penală, și anume pentru
efectuarea expertizei judiciare.
Astfel, legea permite ca cheltuielile judiciare să fie suportate de condamnați, însă
instanța de judecată neîntemeiat a respins încasarea cheltuielilor judiciare de la inculpat,
în cazul dat suma de 1680 lei, costul raportului de expertiză.
3.1. Avocatul Gumeniuc Ion în numele inculpatului, a contestat sentința cu apel,
solicitând casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit
pentru prima instanță prin care Sîrbu Dumitru să fie achitat, din motivul lipsei în
acțiunile lui a elementelor constitutive a infracțiunii imputate.
În motivarea apelului a invocat, că învinuirea este bazată pe declarațiile martorilor
Pîrău Victor, Sîrbu Sergiu și Pleșca Ion, care sunt colaboratori de polițe și care au
documentat cazul în privința inculpatului.
Apărarea a reiterat că o calitate inerentă a statutului de martor în procesul penal
este dezinteresul și nepărtinirea față de procesul penal în derulare, ceea ce nu îi
caracterizează pe cei trei martori ai acuzării, cu atât mai mult că, colaboratorii
menționați au declarat că, căutau un cazan sustras, iar însuși Pleșca Ion, care chipurile
a „depistat și ridicat” drogurile, la moment ocupa anume funcția de inspector al poliției
criminale specializat în combaterea drogurilor.
A menționat apărarea, că însuși Sîrbu Dumitru atât la urmărirea penală, cât în
timpul cercetării judecătorești, vina în comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut
și a declarat că bunurile nu-i aparțin și ar fi fost „depistate” de către colaboratorii poliției
în timpul când el se afla cu spatele la ei.
A remarcat apărarea, că nu este clar, din care considerente - Sîrbu Dumitru de la
2
bun început a declarat că bunurile nu-i aparțin, de pe ele nu au fost ridicate amprentele
digitale și nu a fost dispusă efectuarea expertizei dactiloscopice, nu este confirmat prin
careva probe nici invocarea faptului, precum că Sîrbu Dumitru la momentul efectuării
percheziției se afla în stare de ebrietate narcologică, deoarece în realitate el a fost supus
examinării medicale de constatare a stării de ebrietate doar la 07.12.2018, adică peste
14 zile.
A menționat apărarea că la materialele cauzei penale este prezent doar raportul
de constatare tehnico-științific nr.34/12/1-R-5391 din 14.12.2018, dar nicidecum raport
de expertiză, cum e indicat în învinuire.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iunie 2021, au
fost admise apelul declarate, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu în baza art.409
alin.(2) Cod de procedură penală, cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri,
potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Sîrbu Dumitru recunoscut
vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, a fost liberat
de pedeapsa penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la
răspundere penală în temeiul art.60 alin.(4) Cod penal.
A fost dispusă încasarea de la Sîrbu Dumitru în beneficiul statului suma de 1 680
lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute.
4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că, prima instanță a
respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv
circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar tuturor în ansamblu
din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția
inculpatului Sîrbu Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod
penal, calificarea faptei fiind corectă precum și măsura de pedeapsă.
Instanța de apel a conchis că deși inculpatul neagă comiterea faptei imputate,
soluția primei instanțe privind vinovăția acestuia în circulația ilegală a drogurilor fără
scop de înstrăinare se bazează pe elementele de fapt dobândite din declarațiile martorilor
Pîrău Victor, Sîrbu Sergiu și Pleșca Ion, precum și din probele scrise ale cauzei penale,
verificate și în ședința instanței de apel suplimentar, care sunt: ordonanța și procesul-
verbal de ridicare a copiilor actelor din materialele cauzei penale nr. 2017330455
(ordonanța privind pornirea urmăririi penale, ordonanța, demersul încheierea privind
efectuarea percheziției la domiciliu cet. Sîrbu Dumitru, a.n.xxxx, dom. str. xxxx;
procesul-verbal de percheziție din 23.11.2018, poză a obiectelor depistate menționate
în procesul-verbal de percheziție) (f.d.18-23); procesul-verbal de percheziție din data de
23.11.2018 efectuată la domiciliul lui Sîrbu Dumitru situat pe str. xxxx, în cadrul căruia
din buzunarul scurtei din interior ce aparținea lui Sîrbu Dumitru au fost ridicate: un
pachet din hârtie cu masă vegetală (iarbă) verde, uscată, cu miros specific și un pachețel
din peliculă acoperit cu scoci galben, în care se afla o substanță de culoare albă;
împreună cu foto-tabel (f.d.24-27); raportul de constatare tehnico-științific nr. 34/12/1-
R-5391 din 14.12.2018 (f.d.29-34); ordonanța și procesul-verbal de ridicare a unui CD-
R cu înregistrare video a efectuării acțiunii procesuale percheziția la domiciliul cet.
Sîrbu Dumitru a.n.xxxx str. xxxx (f.d.60-61); procesul-verbal de examinare a CD-R cu
înregistrării video a acțiunii procesuale percheziția din data de 23.11.2018 efectuată la
domiciliul lui Sîrbu Dumitru situat pe str. xxxx, împreună cu CD-R (f.d.62-63);
3
procesul-verbal nr. 40 din 07.12.2018 privind examinarea medicală de constatare a stării
de ebrietate și naturii ei în privința lui Sîrbu Dumitru conform căruia din cele menționate
de către ultimul, la momentul prelevării probelor expertizatului (Sîrbu Dumitru)
prezenta consecințe ale consumului de substanțe narcotice (f.d.83); procesul-verbal nr.
05 din 01.02.2019 privind examinarea medicală de constatare a stării de ebrietate și
naturii ei în privința lui Sîrbu Dumitru conform căruia din cele menționate de către
ultimul, la momentul prelevării probelor expertizatul (Sîrbu Dumitru) prezenta
consecințe ale consumului de substanțe narcotice (f.d.84).
Instanța de apel a considerat că probele respective administrate în cauză, cercetate
în ședința primei instanțe, verificate suplimentar în ședința instanței de apel și apreciate
în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, dovedesc pe deplin
vinovăția inculpatului Sîrbu Dumitru de comiterea infracțiunii prevăzute de art.217
alin.(2) Cod penal, susținând în acest sens concluzia primei instanțe.
La acest capitol instanța de apel a ajuns la concluzia că nu există dubii în ce
privește existența tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.217
alin.(2) Cod penal, în acțiunile inculpatului Sîrbu Dumitru, iar faptul că inculpatul nu-
și recunoaște vinovăția în comiterea infracțiunii imputate a fost considerat de instanță
drept o metodă de apărare, dar aceasta se combate prin cumulul de probe administrat.
În opinia instanței de apel, prima instanță corect a respins argumentele apărării cu
privire la achitarea inculpatului, deoarece probele cercetate în ședința de judecată
dovedesc cu certitudine vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunii incriminate.
De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind declarative și argumentele
apărării potrivit cărora la materialele cauzei penale nu au fost administrate suficiente
probe ce să demonstreze vinovăția inculpatului Sîrbu Dumitru în săvârșirea infracțiunii
incriminate, or, din probele cercetate în ședința de judecată rezultă cu certitudine că,
inculpatul Sîrbu Dumitru, a păstrat ilegal droguri, la domiciliul său situat pe strada xxxx,
în care s-a depistat un fragment din hârtie cu masă vegetală uscată, mărunțită și un
pachețel polimeric în interiorul căruia se află o substanță de culoare albă sub formă de
praf, obiecte care au fost depistate și ridicate la 23.11.2018 în rezultatul efectuării
percheziției de către angajații Inspectoratului de Poliție Strășeni.
Instanța de apel a mai precizat, că aceste circumstanțe în ședința de judecată s-au
confirmat prin declarațiile martorilor Pîrău Victor, Sîrbu Sergiu, Pleșca Ion care au
menționat că, în cadrul percheziției la domiciliul lui Sîrbu Dumitru în buzunarul scurtei
ce-i aparținea inculpatului au depistat o folie de hârtie cu masă vegetală uscată și o folie
de polietilenă ce conținea praf de culoare albă.
De asemenea, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată versiunea
inculpatului, precum că, dânsul este victima acțiunilor colaboratorilor de poliție, or,
potrivit art.2 al Legii nr.320 din 27.12.2012 „cu privire la activitatea poliției și statutul
polițistului”, poliția este o instituție publică specializată a statului, în subordinea
Ministerului Afacerilor Interne, care are misiunea de a apăra drepturile și libertățile
fundamentale ale persoanei prin activități de menținere, asigurare și restabilire a ordinii
și securității publice, de prevenire, investigare și de descoperire a infracțiunilor și
contravențiilor, iar martorii audiați au fost preîntâmpinați de răspundere penală în baza
art.312-313 Cod penal.
Prin urmare, instanța de apel a reținut, că nu are nici un temei de a pune la îndoială
veridicitatea declarațiilor colaboratorilor de poliție Pîrău Victor, Sîrbu Sergiu și Pleșca
4
Ion, or, nu pot fi reținute careva motive din partea colaboratorilor de poliție de a-i cauza
în mod intenționat careva neplăceri inculpatului Sîrbu Dumitru.
Cu referire la argumentele părții apărării, precum că la materialele cauzei penale
este prezent doar raportul de constatare tehnico-științific nr.34/12/1-R-5391 din
14.12.2018, dar nicidecum raport de expertiză, cum e indicat în învinuire, instanța de
apel a subliniat că în învinuirea înaintată inculpatului Sîrbu Dumitru au fost reflectate
concluziile raportului de constatare tehnico-științific nr.34/12/1-R-5391 din 14.12.2018,
care constituie mijloc de probă în conformitate cu prevederile art.93 alin.(2) Cod de
procedură penală.
De asemenea, instanța de apel a respins ca fiind declarative și argumentele
apărării potrivit cărora nu e confirmat prin careva probe nici invocarea faptului precum
că, Sîrbu Dumitru la momentul efectuării percheziției se afla în stare de ebrietate
narcologică, deoarece în realitate el a fost supus examinării medicale de constatare a
stării de ebrietate doar la 07.12.2018, adică peste 14 zile, iar, aceste invocări nu
echivalează cu pronunțarea unei sentințe de achitare, or, inculpatului Sîrbu Dumitru i s-
a incriminat comiterea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, adică
păstrarea ilegală a drogurilor, săvârșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare.
Instanța de apel a conchis, că nu există temei pentru achitarea inculpatului Sîrbu
Dumitru învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal.
Cu privire la motivele invocate de procuror, având în susținere prevederile
art.art.227, 228, 229, 143 Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că
cheltuielile judiciare pentru efectuarea raportului de constatare tehnico-științific
nr.34/12/1-R-5391 din 14.12.2018, în mărime de 1 680 lei, urmează a fi suportate de
inculpat.
Referitor la individualizarea pedepsei penale stabilite inculpatului, instanța de
apel a reținut în acest sens că la caz a expirat termenul de prescripție de tragere la
răspundere penală, iar în conformitate cu prevederile art.389 alin.(4), pct. 3) Cod de
procedură penală, inculpatul Sîrbu Dumitru urmează a fi liberat de pedeapsa penală în
legătură cu expirarea termenului de prescripție.
În conformitate cu criteriile prevăzute de art.16 alin.(2) Cod penal, infracțiunea
prevăzută la art.217 alin.(2) Cod penal, se califică ca infracțiune ușoară, iar potrivit
art.332 alin.(1) Cod de procedură penală, în cazul în care pe parcursul judecării cauzei,
se constată vreunul din temeiurile prevăzute în art.275 pct. 5) – 9), 285 alin.(1) pct. 1),
2), 4), 5), precum și în cazurile prevăzute în art.53-60 din Codul penal, instanța, prin
sentință motivată, încetează procesul penal în cauza respectivă.
Reținând prevederile art.60 Cod penal, instanța de apel a subliniat că infracțiunea
prevăzută de art.217 alin.(2) Cod penal, face parte din categoria infracțiunilor ușoare.
Astfel, faptele imputate inculpatului Sîrbu Dumitru, au fost săvârșite la data de
23.11.2018, iar ținând cont de prevederile art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal, rezultă că
termenul pentru tragere la răspundere penală, a expirat la data de 23 noiembrie 2020.
Procurorul, în temeiul art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, declară
recurs ordinar împotriva deciziei instanței de apel, solicită casarea acesteia, cu trimiterea
cauzei la rejudecare, în instanța de apel.
În argumentarea recursului menționează, că decizia instanței de apel nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, astfel încât motivarea soluției în speță, este
expusă neclar, iar soluția de încetare a procesului penal în temeiul art.391 alin.(1) pct.
5
6) Cod de procedură penală, privind învinuirea imputată inculpatului Sîrbu Dumitru în
baza art.217 alin.(2) Cod penal, este una neîntemeiată.
Menționează, că instanța de apel urma să verifice dacă termenul de prescripție
prevăzut de legea penală pentru tragerea la răspundere penală a fost întrerupt prin
săvârșirea unei noi infracțiuni. Or, instanța de apel a ratat involuntar să stabilească că
inculpatul Sîrbu Dumitru a săvârșit în perioada 11-17 noiembrie 2020 o infracțiune de
sustragere pe ascuns a bunurilor din avutul altei persoane.
Subliniază, că în perioada 11-17 noiembrie 2020, înainte de intervenire a
termenului de prescripție de tragere la răspundere penală a inculpatului pentru săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art.217 alin.(2) Cod penal, acesta a săvârșit o infracțiune de
furt, calificată potrivit elementelor infracțiunii prevăzută de art.186 alin.(2) b), c), d)
Cod penal, iar pedeapsa pentru noua infracțiune este mai mare decât de doi ani
închisoare, astfel, termenul de prescripție de tragere la răspundere penală a fost
întrerupt.
Or, din prevederile art.60 alin.(4) Cod penal, prescripția se va întrеruре dacă, până
la expirarea tеrmеnеlоr prevăzute la alin.(1), реrsоаnа va săvârși о infrасțiunе реntru
care, conform prezentului cod, poate fi aplicată pedeapsa cu închisoare ре un termen
mai mаrе de 2 ani. Calcularea prescripției în acest caz înсере din momentul săvârșii
unei noi infracțiuni.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport
cu materialele cauzei, Colegiul penal constată că acesta este inadmisibil, din
următoarele considerente.
Potrivit dispoziției art.432 alin.(2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de
recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii
instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă
inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427 Cod de
procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent, or, art.427
alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate
cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel
la judecarea cauzei.
Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal
sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă
s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au
fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că procurorul a invocat
în calitate de temei pentru casarea deciziei instanței de apel, prevederile art.427 alin.(1)
pct. 6) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi
supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel
în cazurile, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,
sau motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.
Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute de
art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că astfel de
erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului declarat, dat fiind
faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.art.414
6
alin.(1), (5), 417 alin.(8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apelul părții acuzării, aceasta cuprinzând motivele
pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Astfel, potrivit prevederilor art.414 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de
apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror
probe noi prezentate instanței de apel.
Prevederile art.414 alin.(5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel
se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Potrivit prevederilor art.417 alin.(8) Cod de procedură penală, decizia instanței
de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la
respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date.
În privința criticilor recurentului, precum că instanța de apel neîntemeiat la liberat
pe inculpatul Sîrbu Dumitru de pedeapsa penală în legătură cu intervenirea termenului
de prescripție de tragere la răspundere penală în temeiul art.60 Cod penal, Colegiul
penal atestă că sunt neîntemeiate, or instanța de apel în decizia sa și-a argumentat
detaliat soluția de casare parțială a sentinței primei instanțe cu pronunțarea unei noi
hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care corect a fost recunoscut
vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.217 alin.(2) Cod penal, și liberat de
răspunderea penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la
răspundere penală în temeiul art.60 alin.(4) Cod penal, totodată, instanța de apel la
adoptarea acestei soluții a ținut cont de prevăzute de art.16 alin.(2) Cod penal, că
infracțiunea prevăzută la art.217 alin.(2) Cod penal, se califică ca infracțiune ușoară care
prevede pedeapsa cu închisoare de până la 1 an, iar potrivit art.332 alin.(1) Cod de
procedură penală, în cazul în care pe parcursul judecării cauzei, se constată vreunul din
temeiurile prevăzute în art.275 pct. 5) – 9), 285 alin.(1) pct. 1), 2), 4), 5), precum și în
cazurile prevăzute în art.53-60 din Codul penal, instanța, prin sentință motivată,
încetează procesul penal în cauza respectivă, precum și că faptele imputate inculpatului
Sîrbu Dumitru, au fost săvârșite la data de 23.11.2018, iar ținând cont de prevederile
art.60 alin.(1) lit. a) Cod penal, rezultă că termenul pentru tragere la răspundere penală,
a expirat la data de 23 noiembrie 2020, fără ca instanța de apel să admită careva erori
de fapt sau de drept la judecarea cauzei, iar alegațiile invocate de recurent constituie
opinia subiectivă a acestuia ce nu poate fi acceptată.
Totodată, criticile precum că în perioada 11-17 noiembrie 2020, înainte de
intervenire a termenului de prescripție de tragere la răspundere penală a inculpatului
pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.217 alin.(2) Cod penal, acesta a săvârșit o
infracțiune de furt, iar termenul de prescripție de tragere la răspundere penală a fost
întrerupt, Colegiul penal le respinge ca declarative, or la materialele cauzei de către
partea acuzării nu au fost prezentate careva probe ce ar confirma alegațiile invocate în
cererea de recurs ordinar.
La fel, Colegiul penal menționează că conform prevederile art.60 alin.(3) Cod
penal, rezultă că, în cazul săvârșirii de către persoană a unei noi infracțiuni, prescripția
se calculează pentru fiecare infracțiune separat.
Astfel, motivarea deciziei instanței de apel, în care s-a expus argumentat pe
chestiunile esențiale supuse atenției sale, descrisă și la pct. 4.1. a prezentei decizii, în
virtutea corectitudinii acesteia și pentru a evita repetări inutile se acceptă și se însușește,
7
fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în
cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă
instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns
detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu
toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea
motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile
esențiale supuse atenției sale.
Prin urmare, se atestă că instanța de apel just a adoptat soluția în cauză, or,
totodată s-a pus în balanță și faptul că tragerea la răspundere penală, precum și o
pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și
de neîncredere în lege, fapt ce, în circumstanțele particulare ale speței deferită judecății
poate duce la consecințe contrare scopului urmărit.
În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de
recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția
adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat
este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.
În temeiul art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de
circumscripție Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 14 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Sîrbu Dumitru xxxx, ca
fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 03 martie 2022.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Țurcan Anatolie
Plămădeală Ghenadie
8