1ra-2025/2021 — Art. 264 alin. 3, lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04 decembrie 2020, pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Enachi Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal și aplicând prevederile art. 79 alin. (1) și art. 70 alin. (31) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsă penală sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu executare în penitenciar de tip deschis. În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui Enachi Grigore a fost suspendă condiționat pe un termen de probațiune de 4 (patru) ani. Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Donciu Antonina împotriva lui Enachi Grigore, în latura încasării prejudiciului material, cheltuielilor de înmormântare, au fost admise parțial și s-a dispus încasarea din contul lui Enachi Grigore în beneficiul succesorului părții vătămate a cheltuielilor de înmormântare în sumă de 29 411 (douăzeci și nouă mii patru sute unsprezece) lei. 1 Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Donciu Antonina împotriva lui Enachi Grigore, în latura încasării prejudiciului moral, s-a admis parțial și s-a dispus încasarea din contul lui Enachi Grigore în beneficiul lui Donciu Antonina a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune în sumă de 220 000 (douăzeci și două mii) lei. S-a încasat de la Enachi Grigore în beneficiul lui Donciu Antonina cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 10 000 (zece mii) lei. S-a încasat suma de 3 978 (trei mii nouă sute șaptezeci și opt) lei cu titlu de cheltuieli judiciare de la Enachi Grigore. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că, la data de 19 noiembrie 2019, aproximativ la ora 19:15 min., în mun. Chișinău, Enache Grigore, fără a deține permis de conducere, contrar cerințelor pct. 10 (2) lit. a) a Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia ”Persoana care conduce un autovehicul trebuie să posede și, la cererea lucrătorului de poliție, este obligată să înmâneze pentru control permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus”, conducând automobilul de model ’’BMW” cu numărul de înmatriculare XXX XXX și avîndu-l în calitate de pasager pe ancheta din față pe Leonid Pantea, se deplasa pe sos. Muncești din direcția str. Pandurilor în direcția str. Dante Alighieri, din mun. Chișinău. În timpul deplasării pe carosabilul indicat, ajungând în apropierea imediată a imobilului cu nr. 248, a sos. Muncești, și anume în dreptul intersecției cu str. Cetatea Chilia, deplasându-se cu viteză sporită, s-a angajat în efectuarea manevrei de preselectare a benzii spre stânga pentru a depăși un alt automobil ce se deplasa în aceiași direcție, pe aceiași bandă în fața sa, astfel că a schimbat direcția de mers spre stânga, fără a se asigura în executarea în siguranță a respectivei manevre, prin ce a încălcat cerințele pct. 39 al Regulamentului Circulației Rutiere care prevede că ,,conducătorul de vehicul este obligat ca înaintea începerii deplasării, reîncolonării sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți participanți la trafic ” nu a dat dovadă de dexteritatea necesară în conducere, prin ce a ignorat cerințele pct. 45 (1) și din același Regulament, potrivit căruia „(1) conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția: b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; d) condițiile rutiere; e) situația rutieră; (2) iar în cazul în care apar obstacole ce pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, conducând automobilul cu viteză sporită, peste limita permisă pentru acel sector de drum, fapt 2 prin care a încălcat și prevederile pct. 47 (1) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, care indică ,,limitele maxime de viteză a vehiculelor în localități este de 50 km/h”, iar ca urmare a încălcărilor admise, cu partea frontală a automobilului, a comis tamponarea pietonului Donciu Gheorghe a.n. 1950, care se afla angajat în traversarea părții carosabile, de la dreapta spre stânga, relativ deplasării mijlocului de transport. În rezultatul accidentului rutier, pietonul Donciu Gheorghe, potrivit concluziei fixate în raportul de expertiză medico-legală nr. 201903C2533, din 07.02.2020, i s-a cauzat o vătămare corporală gravă, manifestată prin „traumă cranio-cerebrală închisă, cu echimoză și excoriație, hemoragii în țesuturi moi pericraniene, fractură oaselor bazei craniului, hemoragie subarahnoidiană, sânge fluid roș-închis în ventriculele cerebrale, dilacerare cerebrală; traumă închisă a toracelui, cu fracturi costale indirecte, incomplete bilateral, cu hemoragii roș-închise în țesuturi moi adiacente, fără lezarea pleurei parietale; traumă închisă a bazinului, cu fractură osului pubian pe dreapta, cu hemoragii în țesuturi moi adiacente; traumă închisă membrului inferior pe dreapta, cu excoriații, echimoză, fractură platoului tibiei, hemartroză; traumă închisă membrului inferior stâng, cu fractură colului femural, hemoragii în țesuturi moi adiacente ” leziunile corporale au fost produse intra-vital și sunt în legătură cauzală directă cu survenirea decesului ultimului. Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Enachi Grigore a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății care a provocat decesul unei persoane.

Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Balan Veaceslav, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Enachi Grigore să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal și prin aplicarea prevederilor art. 70 alin. (31) Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, a-i stabili pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. 3.1 În motivarea cerințelor sale expuse în cererea de apel, procurorul a invocat următoarele aspecte: - instanța de judecată incorect a dat apreciere faptului că recunoașterea faptelor indicate în rechizitoriu servește ca circumstanță atenuantă, fiindcă aceasta este ca o condiție preexistentă pentru admiterea examinării cauzelor penale în procedură simplificată; 3 - la stabilirea pedepsei inculpatului Enachi Grigore, instanța de fond nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care agravează răspunderea penală și anume de faptul că acesta a comis accidentul rutier într-o variantă agravată, fără a deține permis de conducere. Astfel, acesta nedeținând permis de conducere, dându-și seama că nu posedă cunoștințele necesare pentru a conduce automobilul în condițiile situației rutiere din mun. Chișinău, a urcat la volanul automobilului și a comis accidentul rutier soldat cu decesul pietonului Donciu Gheorghe, a.n. 1950. În astfel de circumstanțe, instanța de judecată eronat a considerat că îndreptarea și corectarea lui Enachi Grigore e posibilă fără izolare de societate, aplicându-i pedeapsa sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune; - instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a luat în considerare faptul că inculpatul Enachi Grigore, prin comportamentul său în cadrul cercetării judecătorești a dat dovadă că nu a perceput gravitatea faptelor sale, nefiind dată suficientă valoare securității traficului rutier, fiind ignorate și prevederile art. 2 alin. (2) Cod penal; - instanța de fond nu a reținut că au fost stabilite circumstanțe care agravează răspunderea inculpatului Enachi Grigore, și anume săvârșirea infracțiunii de către o persoană care nu deține permis de conducere, ori fapta pentru care este învinuit Enachi Grigore, la fel presupune încălcarea regulilor de securitate a circulației, drept urmare acuzarea constată comportamentul social-periculos al inculpatului și lipsă de conștientizare a acțiunilor sale; - un rol primordial în aprecierea stabilirii și aplicării pedepsei, îl are pericolul social al faptei, sens în care valorile ocrotite de legea penală prin incriminarea faptelor trebuie evidențiate atât pentru restabilirea ordinii de drept, cât și pentru educarea inculpatului; - este neîntemeiată concluzia primei instanței, precum că corijarea inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 90 Cod penal, deoarece pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii, iar corectarea și reeducarea inculpatului va fi posibilă prin izolarea acestuia de societate. 3.2 Procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Popov Oleg, prin depunerea cererii de apel suplimentar, a înaintat aceleași solicitări ca și colegul său, suplimentar însă solicitând anularea dreptului inculpatului Enachi Grigore de a conduce mijloace de transport. 4 În motivarea solicitărilor expuse, procurorul Popov Oleg a invocat că: - instanța de fond nu a argumentat necesitatea excluderii pedepsei complementare obligatorii sub formă de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport; - așa cum rezultă din textul părții rezolutive a sentinței, instanța de fond a numit în sarcina inculpatului Enachi Grigore pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal pedeapsa principală de 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis și nu a făcut absolut nici o mențiune despre pedeapsa complementară arătată în sancțiunea normei de condamnare; - în condițiile în care pedeapsa sub formă de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport nu este una alternativă, instanța de fond urma să argumenteze motivat excluderea ei din pedeapsa finală aplicată inculpatului Enachi Grigore.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2021 au fost admise apelurile procurorilor, casată sentința parțial, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunță o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Lui Enachi Grigore recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, i s-a aplicat pedeapsă cu închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. În rest, dispozițiile sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04 decembrie 2020 au fost menținute. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că instanța de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Enachi Grigore încadrarea juridică corespunzătoare, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte, de către părțile la proces. Instanța de apel a reținut că legalitatea și temeinicia sentinței este contestată cu apel de către procurori, în partea individualizării pedepsei penale. Verificând soluția instanței de fond în partea individualizării pedepsei penale în privința inculpatului, instanța de apel a constatat că instanța de fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 6, 7, 61, 75, 90 Cod Penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra 5 corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Transcriind prevederile normelor penale enunțate supra, instanța de apel a notat că, prin criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvârșirea infracțiunii. Individualizarea pedepsei constă în obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei concrete infractorului necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor legii penale și a pedepsei penale. Pedeapsa este echitabilă, când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echitații sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. Pedeapsa penală este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât de către condamnat, precum și de alte persoane, or, practica judiciară demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. Instanța de apel a reținut că inculpatul Enachi Grigore a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise. După caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal se califică ca infracțiune „gravă”, pentru care legea penală prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. S-a menționat că instanța de fond a reținut cu titlu de circumstanțe atenuante – recunoașterea vinei și căința sinceră iar careva circumstanțe agravante nu a reținut. În ceea ce privește circumstanța ce ține de „recunoașterea vinovăției”, instanța de apel a notat că aceasta nu poate fi reținută cu titlu de circumstanță atenuantă, deoarece judecarea cauzei penale a avut loc în baza probelor administrate la urmărirea penală, care are ca premisă recunoașterea faptelor indicate în rechizitoriu, astfel, în acest caz pedeapsa care urmează a fi aplicată inculpatului se stabilește în conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, care prevede o pedeapsă redusă, luându-se în considerare recunoașterea faptelor, iar reținerea în calitate de circumstanță atenuantă a faptului recunoașterii vinovăției ar însemna acordarea unei bivalențe juridice uneia și aceleiași circumstanțe. Cu referire la personalitatea inculpatului Enachi Grigore, instanța de 6 apel a reținut că, acesta anterior nu a fost judecat, la momentul comiterii faptei avea vârsta de 19 ani, din caracteristica eliberată de la locul de trai a rezultat că părinții sunt decedați, fiind educat de către bunei care au grad de invaliditate și sunt la întreținerea sa, se caracterizează pozitiv la locul de trai. Instanța de apel, analizând soluția instanței de fond, referitor la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Enachi Grigore, a atestat că prima instanță și-a motivat soluția referitor la aplicarea pedepsei și modalitatea de executare a acesteia în baza unor și aceleiași circumstanțe. Instanța de apel a constatat că la stabilirea pedepsei penale sub aspectul modalității de executare a pedepsei, instanța de fond nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care agravează răspunderea penală și anume de faptul că, inculpatul Enachi Grigore nedeținând permis de conducere, dându-și seama că nu posedă cunoștințele necesare pentru a conduce automobilul în condițiile situației rutiere din mun. Chișinău, a urcat la volanul automobilului și a comis accidentul rutier soldat cu decesul pietonului Donciu Gheorghe. În astfel de circumstanțe, instanța de apel a statuat că prima instanță eronat a considerat că corectarea inculpatului Enachi Grigore și restabilirea echitații sociale este posibilă fără izolarea acestuia de societate, aplicându-i în cele din urmă pedeapsa sub formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune. Or, la individualizarea pedepsei penale, instanța de fond nu a luat în considerare faptul că, infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației rutiere de către persoana care conduce mijlocul de transport, cu consecințe ireparabile - decesul unei persoane, săvârșită de către inculpatul Enachi Grigore care nu deține permis de conducere, atentează la relațiile sociale ce vizează respectarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor circulației rutiere, obligație impusă fiecărui conducător de transport, care este mijloc de pericol social sporit pentru viața și sănătatea nu numai a însuși conducătorului mijlocului de transport, dar și a altor participanți la trafic. Respectiv, instanța de apel a reținut că pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea inculpatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii. Instanța de apel, menționând prevederile art. 409 alin. (2) Cod penal, stabilind că instanța de fond nu s-a expus asupra pedepsei complementare și constatând că prin apelul suplimentar declarat s-a solicitat aplicarea și a pedepsei complementare sub formă de anularea dreptului de a conduce 7 mijloace de transport, a decis de a aplica inculpatului Enachi Grigore pedeapsa complementară sub formă de anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că s-a ținut cont de caracterul obligatoriu al pedepsei complementare și de lipsa unor circumstanțe excepționale. În acest sens, a reținut că, aplicarea pedepsei penale în cauză și executarea acestei sancțiuni, în mod firesc urmează să aducă la conștiința inculpatului pericolul faptelor sale și să excludă predispunerea inculpatului de a mai comite asemenea fapte, aspecte pe care inculpatul nu le-a conștientizat la moment. Instanța de apel a remarcat că pedeapsa este echitabilă când ea impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de către condamnat, precum și de alte persoane. Astfel, pedeapsa aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: - inculpat, prin care invocând incidența pct. 6 și 10 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, a solicitat admiterea recursului, casarea parțială a deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui Enachi Grigore pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal la pedeapsa cu închisoare pe un termen de 2 ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, iar în temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită lui Enachi Grigore de suspendat condiționat pe un termen de probațiune, cu menținerea în rest a dispozițiilor sentinței; - procurorul, prin care invocând incidența pct. 6 și 10 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, a solicitat casarea parțială a deciziei în partea individualizării pedepsei penale închisoarea numită inculpatului și respectiv în partea individualizării modalității de executare de către inculpat a pedepsei complementare – anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu restituirea în această parte a cauzei la o nouă rejudecare în instanța de apel, din motiv că eroarea juridică nu poate fi corectată de către instanța de recurs; 8 - avocatul Slabu Viorel în numele inculpatului, prin care invocând incidența pct. 6 și 10 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal, a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei, cu menținerea sentinței. 5.1 În susținerea recursului inculpatul invocă următoarele: - instanța de fond a constatat pe caz legal și întemeiat prezența circumstanței excepționale și efectele ei (aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege); - faptul ne deținerii de către inculpat a permisului de conducere, este deja inclus în actul (fabula) învinuirii, fiind calificat conform normei penale, iar în final acceptat prin procedura art. 3641 Cod de procedură penală de către participanții la proces; - nu este clar, cum sunt aplicate circumstanțele stabilite în decizie, faptul că inculpatul a săvârșit pentru prima dată o infracțiune gravă din imprudență; ținând cont de comportamentul acestuia în ședința de judecată, că a recunoscut vina și s-a căit de cele comise, la momentul comiterii infracțiunii avea vârsta de 19 ani, conform caracteristicii de la locul de trai - părinții sunt decedați, inculpatul fiind educat de către bunei care au grad de invaliditate și care acum sunt la întreținerea sa, că se caracterizează pozitiv la locul de trai, că este angajat în câmpul muncii, duce un mod de viață decent și se încadrează în viața social; - față de prevederile art. 75 Cod penal decizia instanței de apel este neargumentată; - instanța de apel nu a negat prezența prevederilor art. 79 Cod penal constatate de instanța de fond, însă a evitat a se expune asupra aplicabilității prevederilor acestuia în speță la stabilirea pedepsei pe care urmează să o execute Enachi Grigore, astfel fiind neclară soluția instanței de agravare nejustificată a situației inculpatului. 5.2 În motivarea recursului procurorul invocă următoarele: - instanța de apel, judecând în fapt și în drept cererea de apel a procurorului, a admis erori de drept cu privire la motivarea soluției de individualizare a pedepsei penale principale închisoarea și respectiv o altă eroare de drept referitor la modalitatea de executare a pedepsei penale numite inculpatului; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor procurorului de aplicare a pedepsei inculpatului sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, echivalând cu nerezolvarea fondului apelului; - instanța de apel și-a motivat contradictoriu hotărârea, deoarece pe de o parte a menținut pedeapsa închisorii pe un termen de 2 ani stabilită de către prima instanță, iar pe de altă parte, la pct. 5.5 al deciziei, instanța de apel a constatat că în partea individualizării pedepsei penale, instanța de fond nu a 9 acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 și 90 Cod penal; - instanța de apel a intervenit din oficiu în vederea casării sentinței, deoarece problema excluderii de către prima instanță a pedepsei complementare obligatorii anularea dreptului de a conduce mijloace de transport a fost ridicată de către procurorul prin apel suplimentar și în condițiile respective, instanța de apel trebuia să înțeleagă că motivul care arată asupra netemeiniciei sentinței erau invocate/sesizate de către partea acuzării și puse deja în fața instanței care, în temeiul prevederilor art. 414 Cod de procedură penală trebuia să-l aprecieze din punctul de vedere al temeiniciei lui; - în situația în care motivul litigios nu ar fi fost invocat de către partea acuzării, instanța de apel nu era împuternicită de a interveni din oficiu în vederea aplicării pedepsei complementare obligatorii-anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, or, intervenirea în cauză ar fi înrăutățit situația inculpatului; - din modalitatea de expunere a dispozitivului deciziei: „executarea pedepsei închisorii pe termen de 2 ani și a pedepsei sub formă de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport în penitenciar de tip deschis”, oricare observator independent va înțelege că în penitenciar de tip deschis trebuie executată atât pedeapsa închisorii, cât și pedeapsa complementară sub formă de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport, astfel instanța de apel expunându-se confuz; - este întemeiată decizia în partea individualizării modalității de executare a pedepsei închisorii numite în sarcina inculpatului Enachi Grigore și respectiv în partea individualizării pedepsei complementare obligatorii- anularea dreptului de a conduce mijloace de transport și în această parte consideră oportună menținerea deciziei recurate fară modificări. 5.3 În susținerea recursului suplimentar depus, avocatul Slabu Viorel invocă următoarele: - instanța de ареl, la baza soluției sale, a pus doar faptul сă pedeapsa cu suspendarea condiționată a executări pedepsei este neproporțională consecințelor faptei comise și nu-și va atinge scopul de corectare а condamnatului, рrесum și de prevenire а săvârșirii de noi infracțiuni atât din раrtеа lui, cât și din partea altor persoane, invocând totodată și pericolul social al faptei, сă infracliunea comisă de inculpat se atribuie la categoria celor grаvе, ce denotă că instanța de ареl nu а dat о motivare corespunzătoare soluției adoptate, prin prisma prevederilor art. 61, 75 Cod penal; - pedeapsa aplicată inculpatului de către prima instanță este una echitabilă, proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă 10 pentru restabilirea echității sociale; - instanța de apel a comis o eroare la aplicarea pedepsei cu excluderea aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, în lipsa unor motive clare și legale pe care se întemeiază soluția; - este imposibil să îi anulezi inculpatului un drept care nu îl are în momentul examinării cauzei și pronunțării sentinței judecătorești, deoarece Enachi Grigore nu deține permis de conducere de nici o categorie, iar acest vid legislativ nu urmează a fi acoperit prin aplicarea unei pedepse necorespunzătoare.

La recursul ordinar declarat de către inculpat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Solomon Veronica în numele părții civile Donciu Antonina, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și invocând acordul cu recursul ordinar depus de către procuror.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea sunt inadmisibile din următoarele considerente. Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, iar articolul 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. În conformitate cu art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu în baza materialelor din dosar. Un complet format din 3 judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul este vădit neîntemeiat. 7.1. Referitor la recursurile ordinare declarate de către inculpat și de către procuror. În speță se constată că inculpat Enachi Grigore și procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. 11 În recursurile declarate de către inculpat și de către procuror, cu toate că au invocat temeiurile de drept prevăzute la pct. 6, 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, precum și atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, aceștia critică decizia instanței de apel numai în partea pedepsei stabilite. Colegiul Penal, analizând decizia instanței de apel în raport cu argumentele din recursuri, constată că o astfel de eroare de drept nu și-a găsit confirmarea la examinarea recursului declarat. În acest sens, Colegiul Penal notează că în conformitate cu art. 7 alin. (1) Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Colegiul penal constată că instanțele inferioare corect au încadrat juridic faptele reținute în sarcina inculpatului Enachi Grigore, diferit însă individualizând pedeapsa aplicată. Așadar, prima instanță a aplicat inculpatului Enachi Grigore pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar de tip deschis, aplicând și prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare a fost suspendă condiționat pe un termen de probațiune de 4 ani, iar instanța de apel i-a aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu 12 executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis. Prin urmare, Colegiul penal reține că sancțiunea art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal prevede în calitate de pedeapsă închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Analizând decizia contestată în raport cu argumentele titularilor recursurilor referitor la stabilirea definitivă a pedepsei și modul de executare a ei, instanța de recurs atestă că instanța de apel a constatat și a apreciat corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatului, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și cu prescripțiile de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75-78 Cod penal. Referitor la alegația inculpatului, precum că instanța de apel nu a negat prezența prevederilor art. 79 Cod penal constatate de instanța de fond, însă a evitat a se expune asupra aplicabilității prevederilor acestuia în speță la stabilirea pedepsei pe care urmează să o execute Enachi Grigore, astfel fiind neclară soluția instanței de agravare nejustificată a situației inculpatului, instanța de recurs a considerat că instanța de apel a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Colegiul penal atestă că, constatările instanței de apel, cu privire la persoana celui vinovat, influența pedepsei asupra corectării și reeducării inculpatului, descrise în pct. 4.1 a prezentei decizii, sunt în deplină concordanță cu prevederile art. 75 Cod penal expuse supra. Totodată, Colegiul penal observă că, la stabilirea categoriei și măsurii de pedeapsă inculpatului Enachi Grigore, instanța de apel a ținut cont de toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei, aplicând-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul Penal reține că, la stabilirea pedepsei inculpatului pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a comis erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă și pe deplin motivată, la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele din recursul inculpatului în acest sens sunt neîntemeiate. Cu referire la argumentele expuse în recursul procurorului, privind modalitatea de executare a pedepsei penale numite inculpatului, Colegiul penal învederează că sancțiunea prevăzută la art. 264 alin. (3) Cod penal prevede pedeapsa închisorii și anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, ultima fiind obligatorie și omisă de prima instanță, eroare ce a fost 13 corectată de instanța de apel. În acest sens, se consideră justificată constatarea instanței de apel, că la stabilirea pedepsei penale sub aspectul modalității de executare a pedepsei, instanța de fond nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care agravează răspunderea penală și anume de faptul că, inculpatul Enachi Grigore nedeținând permis de conducere, dându-și seama că nu posedă cunoștințele necesare pentru a conduce automobilul în condițiile situației rutiere din mun. Chișinău, a urcat la volanul automobilului și a comis accidentul rutier soldat cu decesul pietonului Donciu Gheorghe. Instanța de apel corect a ținut cont de caracterul obligatoriu al pedepsei complementare și întemeiat a decis de a aplica inculpatului Enachi Grigore pedeapsa complementară sub formă de anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Colegiul penal atestă că pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia au fost individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Argumentându-și soluția de aplicare a pedepsei inculpatului sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, instanța de apel s-a pronunțat, astfel și asupra cuantumul pedepsei închisorii solicitate de procuror în apelul depus. Colegiul penal atestă că și asupra altor argumente invocate, instanța de apel s-a expus, rezolvând astfel fondul apelurilor procurorilor, iar la caz nu se atestă incidența pct. 6 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal. Este inadmisibil argumentul procurorului invocat în recurs, precum că instanța de apel și-a motivat contradictoriu hotărârea, în condiția în care instanța de apel a susținut soluția primei instanțe de aplicare a unei pedepse penale inculpatului sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și a motivat ulterior soluția de neaplicare a prevederilor art. 90 Cod penal și de excludere a circumstanței excepționale. Cu referire la critica procurorului, precum că instanța nu ar fi împuternicită de a interveni din oficiu în vederea aplicării pedepsei complementare obligatorii, care ar fi înrăutățit situația inculpatului, Colegiul penal notează că în apelul suplimentar declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Oleg Popov s-a solicitat aplicarea pedepsei complementare sub formă de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport. Potrivit art. 409 Cod de procedură penală, instanța de apel judecă apelul numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în proces. În limitele prevederilor arătate în alin. (1), instanța de apel este obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să 14 examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți situația apelantului. Din analiza textului deciziei, se atestă că instanța de apel a admis apelurile procurorilor, întemeiat și corect aplicând prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, a casat sentința parțial, inclusiv și din oficiu, pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Astfel, instanța de apel a admis solicitarea procurorului de aplicare a pedepsei complimentare obligatorie inculpatului și a casat parțial sentința, inclusiv și din oficiu a exclus suspendarea condiționată a executării pedepsei prevăzută de art. 90 Cod penal și circumstanța excepțională, care a dus la aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege, prevăzută de art. 79 Cod penal, motivându-ți soluția în acest sens. Instanța de recurs reamintește că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni, instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. În atare împrejurări, Colegiului penal consideră, că instanța de apel a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă echitabilă, în conformitate cu prevederile legale, luând în considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare. Cu referire la afirmația din recursul procurorului, precum că, în dispozitivul deciziei instanța de apel s-a expus confuz, Colegiul penal constată că formularea: „lui Enachi Grigore recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal i se aplică pedeapsă cu închisoare pe termen de 2 ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis” nu reprezintă o eroare gravă care ar constitui un caz de casare, iar mențiunea despre locul executării pedepsei, se referă la categoria penitenciarului în care inculpatul va urma să- și execute pedeapsa cu închisoare aplicată. Colegiul penal menționează că, pentru a constitui caz de casare, eroarea trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică. În concluzie, Colegiul penal menționează că soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată și motivată, s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apeluri, măsura de pedeapsă inculpatului aplicându-se 15 în conformitate cu prevederile legale, este echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestora și pericolul social al infracțiunii săvârșite. Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au comis erorile de drept prevăzute în pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, iar pedeapsa stabilită inculpatului Enachi Grigore de către instanța de apel, a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se dispune inadmisibilitatea recursurilor declarate de către inculpat și de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, ca fiind vădit neîntemeiate. 8.2 Cu referire la recursul suplimentar declarat de către avocatul Slabu Viorel în numele inculpatului se reține următoarele. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală, termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. Conform art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii, fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se pronunță la fel public, în termen de până la 45 de zile lucrătoare. Copia de pe hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată. Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului, dispozitivul deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la 23 iunie 2021, în prezența procurorului, avocatului inculpatului Mării Vladimir, avocatului succesorului părții vătămate și a inculpatului, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel și dispozitivul deciziei adoptate (f.d. 108-112, Vol. II), din care rezultă că aceștia au fost înștiințați despre ziua și ora pronunțării deciziei integrale. Din materialele dosarului se constată că, la ședința de judecată de pronunțare a deciziei motivate din 16 iulie 2021 au fost prezenți procurorul, apărătorul inculpatului, avocatul Mării Vladimir, inculpatul și avocatul succesorului părții vătămate, cărora li s-a înmânat câte o copie a deciziei integrale (f.d. 111, 126, Vol. II). 16 Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 16 iulie 2021, ședință despre care avocatul inculpatului Mării Vladimir a cunoscut, fiindu-i cunoscută și soluția pe caz. În continuare, Colegiul penal menționează că, avocatul Slabu Viorel în numele inculpatului a declarat recurs suplimentar la data de 22 septembrie 2021, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei Curții Supreme de Justiție, cererea fiind înregistrată cu nr. de intrare 01- 2062/21 (f.d. 199, Vol. II). Așadar, Colegiul penal specifică că, în cauza deferită judecării, termenul de atac, prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, se calculează începând cu data de 17 iulie 2021, adică a doua zi după pronunțarea deciziei motivate, ținând cont de dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală și expiră la sfârșitul zilei de 16 august 2021. Prin urmare, recursul suplimentar al avocatului Slabu Viorel declarat la 22 septembrie 2021 nu se încadrează în termenul limită prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală. La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate. Totodată, Colegiul Penal menționează că art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut și are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac. Mai mult, Colegiul Penal notează că, o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice. În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03 aprilie 2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi 17 descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac. De asemenea, Colegiul Penal reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr. 7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 §1 CEDO. Prin urmare, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 2), 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatului Slabu Viorel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Enachi Grigore XXXX, ca fiind declarat peste termen. Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpat și de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Enachi Grigore XXXX, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată este pronunțată la 03 martie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 18