1ra-2025/2021 — art. 264 alin. 3, lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3, lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10 CPP
1ra-2025/2021 — art. 264 alin. 3, lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-2025/2021
1-20073895-01-1ra-05102021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
19 ianuarie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte –Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,
examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, admisibilitatea
în principiu a recursurilor ordinare declarate de către inculpat, procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg și de către avocatul Slabu
Viorel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 23 iunie 2021, în cauza penală în privința lui
Enachi Grigore XXXXX
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 03.07.2020– 04.12.2020;
Instanța de apel: 18.03.2021 – 23.06.2021;
Instanța de recurs: 05.10.2021 – 19.01.2022.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 04 decembrie
2020, pronunțată în urma examinării cauzei penale în baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de
procedură penală, Enachi Grigore a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal și aplicând
prevederile art. 79 alin. (1) și art. 70 alin. (31) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsă
penală sub formă de închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu executare în
penitenciar de tip deschis.
În temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa cu închisoare stabilită lui Enachi
Grigore a fost suspendă condiționat pe un termen de probațiune de 4 (patru)
ani.
Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Donciu Antonina
împotriva lui Enachi Grigore, în latura încasării prejudiciului material,
cheltuielilor de înmormântare, au fost admise parțial și s-a dispus încasarea
din contul lui Enachi Grigore în beneficiul succesorului părții vătămate a
cheltuielilor de înmormântare în sumă de 29 411 (douăzeci și nouă mii patru
sute unsprezece) lei.
1
Acțiunea civilă înaintată de succesorul părții vătămate Donciu Antonina
împotriva lui Enachi Grigore, în latura încasării prejudiciului moral, s-a
admis parțial și s-a dispus încasarea din contul lui Enachi Grigore în
beneficiul lui Donciu Antonina a prejudiciului moral cauzat prin infracțiune
în sumă de 220 000 (douăzeci și două mii) lei.
S-a încasat de la Enachi Grigore în beneficiul lui Donciu Antonina
cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 10 000 (zece mii) lei.
S-a încasat suma de 3 978 (trei mii nouă sute șaptezeci și opt) lei cu titlu
de cheltuieli judiciare de la Enachi Grigore.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că, la data de
19 noiembrie 2019, aproximativ la ora 19:15 min., în mun. Chișinău, Enache
Grigore, fără a deține permis de conducere, contrar cerințelor pct. 10 (2) lit. a) a
Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia ”Persoana care conduce un
autovehicul trebuie să posede și, la cererea lucrătorului de poliție, este obligată să
înmâneze pentru control permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil
pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus”, conducând
automobilul de model ’’BMW” cu numărul de înmatriculare XXX XXX și avîndu-l
în calitate de pasager pe ancheta din față pe Leonid Pantea, se deplasa pe sos.
Muncești din direcția str. Pandurilor în direcția str. Dante Alighieri, din mun.
Chișinău.
În timpul deplasării pe carosabilul indicat, ajungând în apropierea imediată a
imobilului cu nr. 248, a sos. Muncești, și anume în dreptul intersecției cu str.
Cetatea Chilia, deplasându-se cu viteză sporită, s-a angajat în efectuarea manevrei de
preselectare a benzii spre stânga pentru a depăși un alt automobil ce se deplasa în
aceiași direcție, pe aceiași bandă în fața sa, astfel că a schimbat direcția de mers spre
stânga, fără a se asigura în executarea în siguranță a respectivei manevre, prin ce a
încălcat cerințele pct. 39 al Regulamentului Circulației Rutiere care prevede că
,,conducătorul de vehicul este obligat ca înaintea începerii deplasării, reîncolonării
sau altei schimbări a direcției de mers, conducătorul de vehicul trebuie să se asigure
că această manevră va fi executată în siguranță și nu va crea obstacole pentru ceilalți
participanți la trafic ” nu a dat dovadă de dexteritatea necesară în conducere, prin ce
a ignorat cerințele pct. 45 (1) și din același Regulament, potrivit căruia „(1)
conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză
stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce
influențează atenția și reacția: b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să
prevadă situațiile periculoase; d) condițiile rutiere; e) situația rutieră; (2) iar în cazul
în care apar obstacole ce pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau
chiar să oprească pentru a nu pune în pericol siguranța traficului”, conducând
automobilul cu viteză sporită, peste limita permisă pentru acel sector de drum, fapt
2
prin care a încălcat și prevederile pct. 47 (1) lit. a) din Regulamentul circulației
rutiere, care indică ,,limitele maxime de viteză a vehiculelor în localități este de 50
km/h”, iar ca urmare a încălcărilor admise, cu partea frontală a automobilului, a
comis tamponarea pietonului Donciu Gheorghe a.n. 1950, care se afla angajat în
traversarea părții carosabile, de la dreapta spre stânga, relativ deplasării mijlocului de
transport.
În rezultatul accidentului rutier, pietonul Donciu Gheorghe, potrivit concluziei
fixate în raportul de expertiză medico-legală nr. 201903C2533, din 07.02.2020, i s-a
cauzat o vătămare corporală gravă, manifestată prin „traumă cranio-cerebrală
închisă, cu echimoză și excoriație, hemoragii în țesuturi moi pericraniene, fractură
oaselor bazei craniului, hemoragie subarahnoidiană, sânge fluid roș-închis în
ventriculele cerebrale, dilacerare cerebrală; traumă închisă a toracelui, cu fracturi
costale indirecte, incomplete bilateral, cu hemoragii roș-închise în țesuturi moi
adiacente, fără lezarea pleurei parietale; traumă închisă a bazinului, cu fractură
osului pubian pe dreapta, cu hemoragii în țesuturi moi adiacente; traumă închisă
membrului inferior pe dreapta, cu excoriații, echimoză, fractură platoului tibiei,
hemartroză; traumă închisă membrului inferior stâng, cu fractură colului femural,
hemoragii în țesuturi moi adiacente ” leziunile corporale au fost produse intra-vital și
sunt în legătură cauzală directă cu survenirea decesului ultimului.
Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate Enachi
Grigore a comis infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal,
adică încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de
transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat
din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății care a
provocat decesul unei persoane.
Sentința a fost atacată cu apel de către procurorul în Procuratura mun.
Chișinău, Oficiul reprezentare a învinuirii în instanța de judecată, Balan
Veaceslav, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță
prin care Enachi Grigore să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal și prin aplicarea prevederilor
art. 70 alin. (31) Cod penal și art. 3641 Cod de procedură penală, a-i stabili
pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
3.1 În motivarea cerințelor sale expuse în cererea de apel, procurorul a
invocat următoarele aspecte:
- instanța de judecată incorect a dat apreciere faptului că recunoașterea
faptelor indicate în rechizitoriu servește ca circumstanță atenuantă, fiindcă
aceasta este ca o condiție preexistentă pentru admiterea examinării cauzelor
penale în procedură simplificată;
3
- la stabilirea pedepsei inculpatului Enachi Grigore, instanța de fond nu a
ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de
persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care agravează
răspunderea penală și anume de faptul că acesta a comis accidentul rutier
într-o variantă agravată, fără a deține permis de conducere. Astfel, acesta
nedeținând permis de conducere, dându-și seama că nu posedă cunoștințele
necesare pentru a conduce automobilul în condițiile situației rutiere din mun.
Chișinău, a urcat la volanul automobilului și a comis accidentul rutier soldat
cu decesul pietonului Donciu Gheorghe, a.n. 1950. În astfel de circumstanțe,
instanța de judecată eronat a considerat că îndreptarea și corectarea lui
Enachi Grigore e posibilă fără izolare de societate, aplicându-i pedeapsa sub
formă de închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un
termen de probațiune;
- instanța de fond la stabilirea pedepsei nu a luat în considerare faptul că
inculpatul Enachi Grigore, prin comportamentul său în cadrul cercetării
judecătorești a dat dovadă că nu a perceput gravitatea faptelor sale, nefiind
dată suficientă valoare securității traficului rutier, fiind ignorate și
prevederile art. 2 alin. (2) Cod penal;
- instanța de fond nu a reținut că au fost stabilite circumstanțe care
agravează răspunderea inculpatului Enachi Grigore, și anume săvârșirea
infracțiunii de către o persoană care nu deține permis de conducere, ori fapta
pentru care este învinuit Enachi Grigore, la fel presupune încălcarea regulilor
de securitate a circulației, drept urmare acuzarea constată comportamentul
social-periculos al inculpatului și lipsă de conștientizare a acțiunilor sale;
- un rol primordial în aprecierea stabilirii și aplicării pedepsei, îl are
pericolul social al faptei, sens în care valorile ocrotite de legea penală prin
incriminarea faptelor trebuie evidențiate atât pentru restabilirea ordinii de
drept, cât și pentru educarea inculpatului;
- este neîntemeiată concluzia primei instanței, precum că corijarea
inculpatului ar fi posibilă prin aplicarea art. 90 Cod penal, deoarece pedeapsa
aplicată urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de
legea penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea,
din partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea
criminală și să-și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile
legii, iar corectarea și reeducarea inculpatului va fi posibilă prin izolarea
acestuia de societate.
3.2 Procurorul în Procuratura de Circumscripție Chișinău, Popov Oleg,
prin depunerea cererii de apel suplimentar, a înaintat aceleași solicitări ca și
colegul său, suplimentar însă solicitând anularea dreptului inculpatului
Enachi Grigore de a conduce mijloace de transport.
4
În motivarea solicitărilor expuse, procurorul Popov Oleg a invocat că:
- instanța de fond nu a argumentat necesitatea excluderii pedepsei
complementare obligatorii sub formă de anulare a dreptului de a conduce
mijloace de transport;
- așa cum rezultă din textul părții rezolutive a sentinței, instanța de fond
a numit în sarcina inculpatului Enachi Grigore pentru săvârșirea infracțiunii
prevăzute la art. 264 alin. (3), lit. b) Cod penal pedeapsa principală de 2 ani
închisoare, cu executare în penitenciar de tip deschis și nu a făcut absolut nici
o mențiune despre pedeapsa complementară arătată în sancțiunea normei de
condamnare;
- în condițiile în care pedeapsa sub formă de anulare a dreptului de a
conduce mijloace de transport nu este una alternativă, instanța de fond urma
să argumenteze motivat excluderea ei din pedeapsa finală aplicată
inculpatului Enachi Grigore.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie
2021 au fost admise apelurile procurorilor, casată sentința parțial, inclusiv din
oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunță o nouă
hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:
Lui Enachi Grigore recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, i s-a aplicat pedeapsă cu
închisoare pe termen de 2 (doi) ani, cu anularea dreptului de a conduce
mijloace de transport, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.
În rest, dispozițiile sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din
04 decembrie 2020 au fost menținute.
4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că instanța
de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin
prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității
raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a
stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina
inculpatului Enachi Grigore încadrarea juridică corespunzătoare, sentința
primei instanțe nefiind contestată în această parte, de către părțile la proces.
Instanța de apel a reținut că legalitatea și temeinicia sentinței este
contestată cu apel de către procurori, în partea individualizării pedepsei
penale.
Verificând soluția instanței de fond în partea individualizării pedepsei
penale în privința inculpatului, instanța de apel a constatat că instanța de
fond nu a acordat deplină eficiență prevederilor articolelor 6, 7, 61, 75, 90 Cod
Penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează
ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra
5
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
Transcriind prevederile normelor penale enunțate supra, instanța de apel
a notat că, prin criteriile de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele de
care instanța de judecată este obligată să se conducă în procesul stabilirii
pedepsei și la aplicarea ei persoanei vinovate de săvârșirea infracțiunii.
Individualizarea pedepsei constă în obligațiunea instanței de a stabili măsura
pedepsei concrete infractorului necesară și suficientă pentru realizarea
scopurilor legii penale și a pedepsei penale. Pedeapsa este echitabilă, când ea
impune infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu
gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echitații
sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți,
perturbate prin infracțiune. Pedeapsa penală este echitabilă și atunci când
este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale,
cum ar fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii
atât de către condamnat, precum și de alte persoane, or, practica judiciară
demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente
de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la
consecințe contrare scopului urmărit.
Instanța de apel a reținut că inculpatul Enachi Grigore a recunoscut vina
în comiterea infracțiunii incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în
procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise. După caracterul și
gradul prejudiciabil al faptei, infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3), lit. b)
Cod penal se califică ca infracțiune „gravă”, pentru care legea penală prevede
pedeapsa sub formă de închisoare de la 3 la 7 ani cu anularea dreptului de a
conduce mijloace de transport.
S-a menționat că instanța de fond a reținut cu titlu de circumstanțe
atenuante – recunoașterea vinei și căința sinceră iar careva circumstanțe
agravante nu a reținut.
În ceea ce privește circumstanța ce ține de „recunoașterea vinovăției”,
instanța de apel a notat că aceasta nu poate fi reținută cu titlu de circumstanță
atenuantă, deoarece judecarea cauzei penale a avut loc în baza probelor
administrate la urmărirea penală, care are ca premisă recunoașterea faptelor
indicate în rechizitoriu, astfel, în acest caz pedeapsa care urmează a fi aplicată
inculpatului se stabilește în conformitate cu art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală, care prevede o pedeapsă redusă, luându-se în considerare
recunoașterea faptelor, iar reținerea în calitate de circumstanță atenuantă a
faptului recunoașterii vinovăției ar însemna acordarea unei bivalențe juridice
uneia și aceleiași circumstanțe.
Cu referire la personalitatea inculpatului Enachi Grigore, instanța de
6
apel a reținut că, acesta anterior nu a fost judecat, la momentul comiterii
faptei avea vârsta de 19 ani, din caracteristica eliberată de la locul de trai a
rezultat că părinții sunt decedați, fiind educat de către bunei care au grad de
invaliditate și sunt la întreținerea sa, se caracterizează pozitiv la locul de trai.
Instanța de apel, analizând soluția instanței de fond, referitor la
individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Enachi Grigore, a
atestat că prima instanță și-a motivat soluția referitor la aplicarea pedepsei și
modalitatea de executare a acesteia în baza unor și aceleiași circumstanțe.
Instanța de apel a constatat că la stabilirea pedepsei penale sub aspectul
modalității de executare a pedepsei, instanța de fond nu a ținut cont de
caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui
vinovat și de circumstanțele cauzei care agravează răspunderea penală și
anume de faptul că, inculpatul Enachi Grigore nedeținând permis de
conducere, dându-și seama că nu posedă cunoștințele necesare pentru a
conduce automobilul în condițiile situației rutiere din mun. Chișinău, a urcat
la volanul automobilului și a comis accidentul rutier soldat cu decesul
pietonului Donciu Gheorghe.
În astfel de circumstanțe, instanța de apel a statuat că prima instanță
eronat a considerat că corectarea inculpatului Enachi Grigore și restabilirea
echitații sociale este posibilă fără izolarea acestuia de societate, aplicându-i în
cele din urmă pedeapsa sub formă de închisoare, cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune. Or, la
individualizarea pedepsei penale, instanța de fond nu a luat în considerare
faptul că, infracțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației
rutiere de către persoana care conduce mijlocul de transport, cu consecințe
ireparabile - decesul unei persoane, săvârșită de către inculpatul Enachi
Grigore care nu deține permis de conducere, atentează la relațiile sociale ce
vizează respectarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor
circulației rutiere, obligație impusă fiecărui conducător de transport, care este
mijloc de pericol social sporit pentru viața și sănătatea nu numai a însuși
conducătorului mijlocului de transport, dar și a altor participanți la trafic.
Respectiv, instanța de apel a reținut că pedeapsa aplicată urmează să
contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea penală, precum
și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din partea inculpatului,
persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală și să-și modifice
comportamentul în conformitate cu prevederile legii.
Instanța de apel, menționând prevederile art. 409 alin. (2) Cod penal,
stabilind că instanța de fond nu s-a expus asupra pedepsei complementare și
constatând că prin apelul suplimentar declarat s-a solicitat aplicarea și a
pedepsei complementare sub formă de anularea dreptului de a conduce
7
mijloace de transport, a decis de a aplica inculpatului Enachi Grigore
pedeapsa complementară sub formă de anularea dreptului de a conduce
mijloace de transport. Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că
s-a ținut cont de caracterul obligatoriu al pedepsei complementare și de lipsa
unor circumstanțe excepționale.
În acest sens, a reținut că, aplicarea pedepsei penale în cauză și
executarea acestei sancțiuni, în mod firesc urmează să aducă la conștiința
inculpatului pericolul faptelor sale și să excludă predispunerea inculpatului
de a mai comite asemenea fapte, aspecte pe care inculpatul nu le-a
conștientizat la moment.
Instanța de apel a remarcat că pedeapsa este echitabilă când ea impune
infractorului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea
infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale,
adică a drepturilor și intereselor statului și întregii societăți, perturbate prin
infracțiune. De asemenea, pedeapsa este echitabilă și atunci când este
capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar
fi corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât de
către condamnat, precum și de alte persoane. Astfel, pedeapsa aplicată
urmează să contribuie la formarea unei atitudini de respect față de legea
penală, precum și de valorile sociale și interesele protejate de acestea, din
partea condamnatului, persoana să fie silită să înceteze activitatea criminală
și să-și modifice comportamentul în conformitate cu prevederile legii.
Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către:
- inculpat, prin care invocând incidența pct. 6 și 10 a dispozițiilor alin. (1)
art. 427 Cod de procedură penal, a solicitat admiterea recursului, casarea
parțială a deciziei, cu pronunțarea unei noi hotărâri de condamnare a lui
Enachi Grigore pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit.
b) Cod penal la pedeapsa cu închisoare pe un termen de 2 ani, cu anularea
dreptului de a conduce mijloace de transport, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip deschis, iar în temeiul art. 90 Cod penal pedeapsa stabilită
lui Enachi Grigore de suspendat condiționat pe un termen de probațiune, cu
menținerea în rest a dispozițiilor sentinței;
- procurorul, prin care invocând incidența pct. 6 și 10 a dispozițiilor alin.
(1) art. 427 Cod de procedură penal, a solicitat casarea parțială a deciziei în
partea individualizării pedepsei penale închisoarea numită inculpatului și
respectiv în partea individualizării modalității de executare de către inculpat
a pedepsei complementare – anularea dreptului de a conduce mijloace de
transport, cu restituirea în această parte a cauzei la o nouă rejudecare în
instanța de apel, din motiv că eroarea juridică nu poate fi corectată de către
instanța de recurs;
8
- avocatul Slabu Viorel în numele inculpatului, prin care invocând
incidența pct. 6 și 10 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal,
a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei, cu menținerea
sentinței.
5.1 În susținerea recursului inculpatul invocă următoarele:
- instanța de fond a constatat pe caz legal și întemeiat prezența
circumstanței excepționale și efectele ei (aplicarea pedepsei mai blânde decât
cea prevăzută de lege);
- faptul ne deținerii de către inculpat a permisului de conducere, este
deja inclus în actul (fabula) învinuirii, fiind calificat conform normei penale,
iar în final acceptat prin procedura art. 3641 Cod de procedură penală de către
participanții la proces;
- nu este clar, cum sunt aplicate circumstanțele stabilite în decizie, faptul
că inculpatul a săvârșit pentru prima dată o infracțiune gravă din imprudență;
ținând cont de comportamentul acestuia în ședința de judecată, că a recunoscut vina
și s-a căit de cele comise, la momentul comiterii infracțiunii avea vârsta de 19 ani,
conform caracteristicii de la locul de trai - părinții sunt decedați, inculpatul fiind
educat de către bunei care au grad de invaliditate și care acum sunt la întreținerea sa,
că se caracterizează pozitiv la locul de trai, că este angajat în câmpul muncii, duce un
mod de viață decent și se încadrează în viața social;
- față de prevederile art. 75 Cod penal decizia instanței de apel este
neargumentată;
- instanța de apel nu a negat prezența prevederilor art. 79 Cod penal
constatate de instanța de fond, însă a evitat a se expune asupra aplicabilității
prevederilor acestuia în speță la stabilirea pedepsei pe care urmează să o
execute Enachi Grigore, astfel fiind neclară soluția instanței de agravare
nejustificată a situației inculpatului.
5.2 În motivarea recursului procurorul invocă următoarele:
- instanța de apel, judecând în fapt și în drept cererea de apel a
procurorului, a admis erori de drept cu privire la motivarea soluției de
individualizare a pedepsei penale principale închisoarea și respectiv o altă
eroare de drept referitor la modalitatea de executare a pedepsei penale
numite inculpatului;
- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor procurorului de
aplicare a pedepsei inculpatului sub formă de închisoare pe un termen de 3
ani, echivalând cu nerezolvarea fondului apelului;
- instanța de apel și-a motivat contradictoriu hotărârea, deoarece pe de o
parte a menținut pedeapsa închisorii pe un termen de 2 ani stabilită de către
prima instanță, iar pe de altă parte, la pct. 5.5 al deciziei, instanța de apel a
constatat că în partea individualizării pedepsei penale, instanța de fond nu a
9
acordat deplină eficiență prevederilor art. 6, 7, 61, 75 și 90 Cod penal;
- instanța de apel a intervenit din oficiu în vederea casării sentinței,
deoarece problema excluderii de către prima instanță a pedepsei
complementare obligatorii anularea dreptului de a conduce mijloace de
transport a fost ridicată de către procurorul prin apel suplimentar și în
condițiile respective, instanța de apel trebuia să înțeleagă că motivul care
arată asupra netemeiniciei sentinței erau invocate/sesizate de către partea
acuzării și puse deja în fața instanței care, în temeiul prevederilor art. 414 Cod
de procedură penală trebuia să-l aprecieze din punctul de vedere al
temeiniciei lui;
- în situația în care motivul litigios nu ar fi fost invocat de către partea
acuzării, instanța de apel nu era împuternicită de a interveni din oficiu în
vederea aplicării pedepsei complementare obligatorii-anularea dreptului de a
conduce mijloace de transport, or, intervenirea în cauză ar fi înrăutățit
situația inculpatului;
- din modalitatea de expunere a dispozitivului deciziei: „executarea
pedepsei închisorii pe termen de 2 ani și a pedepsei sub formă de anulare a dreptului
de a conduce mijloace de transport în penitenciar de tip deschis”, oricare observator
independent va înțelege că în penitenciar de tip deschis trebuie executată atât
pedeapsa închisorii, cât și pedeapsa complementară sub formă de anulare a
dreptului de a conduce mijloace de transport, astfel instanța de apel
expunându-se confuz;
- este întemeiată decizia în partea individualizării modalității de
executare a pedepsei închisorii numite în sarcina inculpatului Enachi Grigore
și respectiv în partea individualizării pedepsei complementare obligatorii-
anularea dreptului de a conduce mijloace de transport și în această parte
consideră oportună menținerea deciziei recurate fară modificări.
5.3 În susținerea recursului suplimentar depus, avocatul Slabu Viorel
invocă următoarele:
- instanța de ареl, la baza soluției sale, a pus doar faptul сă pedeapsa cu
suspendarea condiționată a executări pedepsei este neproporțională
consecințelor faptei comise și nu-și va atinge scopul de corectare а
condamnatului, рrесum și de prevenire а săvârșirii de noi infracțiuni atât din
раrtеа lui, cât și din partea altor persoane, invocând totodată și pericolul
social al faptei, сă infracliunea comisă de inculpat se atribuie la categoria
celor grаvе, ce denotă că instanța de ареl nu а dat о motivare
corespunzătoare soluției adoptate, prin prisma prevederilor art. 61, 75 Cod
penal;
- pedeapsa aplicată inculpatului de către prima instanță este una
echitabilă, proporțională cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă
10
pentru restabilirea echității sociale;
- instanța de apel a comis o eroare la aplicarea pedepsei cu excluderea
aplicării prevederilor art. 90 Cod penal, în lipsa unor motive clare și legale pe
care se întemeiază soluția;
- este imposibil să îi anulezi inculpatului un drept care nu îl are în
momentul examinării cauzei și pronunțării sentinței judecătorești, deoarece
Enachi Grigore nu deține permis de conducere de nici o categorie, iar acest
vid legislativ nu urmează a fi acoperit prin aplicarea unei pedepse
necorespunzătoare.
La recursul ordinar declarat de către inculpat, în conformitate cu
prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus
referință avocatul Solomon Veronica în numele părții civile Donciu Antonina,
care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și
invocând acordul cu recursul ordinar depus de către procuror.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare
declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea
sunt inadmisibile din următoarele considerente.
Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs
examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute în art. 427, iar articolul
427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile instanței de apel pot
fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de
fond și de apel la judecarea cauzei.
Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept
procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de
recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea
atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de
drept formal și/sau material.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) și alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu a
recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților,
în camera de consiliu în baza materialelor din dosar. Un complet format din 3
judecători, prin decizie motivată, va decide în unanimitate asupra
inadmisibilității recursului înaintat în cazul în care se constată că recursul
este vădit neîntemeiat.
7.1. Referitor la recursurile ordinare declarate de către inculpat și de către
procuror.
În speță se constată că inculpat Enachi Grigore și procurorul în
Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg s-au conformat
prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile
ordinare în termen.
11
În recursurile declarate de către inculpat și de către procuror, cu toate că
au invocat temeiurile de drept prevăzute la pct. 6, 10) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, care stipulează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse
recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de
apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor
invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază
soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus
neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței,
precum și atunci când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,
aceștia critică decizia instanței de apel numai în partea pedepsei stabilite.
Colegiul Penal, analizând decizia instanței de apel în raport cu
argumentele din recursuri, constată că o astfel de eroare de drept nu și-a găsit
confirmarea la examinarea recursului declarat.
În acest sens, Colegiul Penal notează că în conformitate cu art. 7 alin. (1)
Cod penal, la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul
prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de
circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.
Conform art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de
constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului,
având drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din
partea condamnaților, cât și a altor persoane.
Potrivit art. 75 alin. (1) Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de
săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în
Partea specială a prezentului cod și în strictă conformitate cu dispozițiile
Părții generale a prezentului cod. La stabilirea categoriei și termenului
pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de
motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care
atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra
corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale
familiei acestuia.
Colegiul penal constată că instanțele inferioare corect au încadrat juridic
faptele reținute în sarcina inculpatului Enachi Grigore, diferit însă
individualizând pedeapsa aplicată.
Așadar, prima instanță a aplicat inculpatului Enachi Grigore pedeapsa
sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu executare în penitenciar
de tip deschis, aplicând și prevederile art. 90 Cod penal, pedeapsa cu
închisoare a fost suspendă condiționat pe un termen de probațiune de 4 ani,
iar instanța de apel i-a aplicat o pedeapsă sub formă de închisoare pe termen
de 2 (doi) ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu
12
executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis.
Prin urmare, Colegiul penal reține că sancțiunea art. 264 alin. (3) lit. b)
Cod penal prevede în calitate de pedeapsă închisoare de la 3 la 7 ani cu
anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
Analizând decizia contestată în raport cu argumentele titularilor
recursurilor referitor la stabilirea definitivă a pedepsei și modul de executare
a ei, instanța de recurs atestă că instanța de apel a constatat și a apreciat
corect circumstanțele de fapt și de drept la stabilirea pedepsei inculpatului, în
strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și cu
prescripțiile de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75-78 Cod
penal.
Referitor la alegația inculpatului, precum că instanța de apel nu a negat
prezența prevederilor art. 79 Cod penal constatate de instanța de fond, însă a evitat a
se expune asupra aplicabilității prevederilor acestuia în speță la stabilirea pedepsei pe
care urmează să o execute Enachi Grigore, astfel fiind neclară soluția instanței de
agravare nejustificată a situației inculpatului, instanța de recurs a considerat că
instanța de apel a ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a aplicat
inculpatului o pedeapsă echitabilă și conformă prevederilor legale, luând în
considerație toate criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar
modalitatea de executare a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost
individualizată corect și în așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea
respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.
Colegiul penal atestă că, constatările instanței de apel, cu privire la
persoana celui vinovat, influența pedepsei asupra corectării și reeducării
inculpatului, descrise în pct. 4.1 a prezentei decizii, sunt în deplină concordanță
cu prevederile art. 75 Cod penal expuse supra.
Totodată, Colegiul penal observă că, la stabilirea categoriei și măsurii
de pedeapsă inculpatului Enachi Grigore, instanța de apel a ținut cont de
toate circumstanțele reale și personale privind individualizarea pedepsei,
aplicând-i o pedeapsă corectă, echitabilă și legală.
În contextul celor expuse mai sus, Colegiul Penal reține că, la stabilirea
pedepsei inculpatului pentru infracțiunea comisă, instanța de apel nu a comis
erori de drept, pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă și pe deplin
motivată, la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar
argumentele din recursul inculpatului în acest sens sunt neîntemeiate.
Cu referire la argumentele expuse în recursul procurorului, privind
modalitatea de executare a pedepsei penale numite inculpatului, Colegiul
penal învederează că sancțiunea prevăzută la art. 264 alin. (3) Cod penal
prevede pedeapsa închisorii și anularea dreptului de a conduce mijloace de
transport, ultima fiind obligatorie și omisă de prima instanță, eroare ce a fost
13
corectată de instanța de apel.
În acest sens, se consideră justificată constatarea instanței de apel, că la
stabilirea pedepsei penale sub aspectul modalității de executare a pedepsei, instanța de
fond nu a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de
persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care agravează răspunderea penală
și anume de faptul că, inculpatul Enachi Grigore nedeținând permis de conducere,
dându-și seama că nu posedă cunoștințele necesare pentru a conduce automobilul în
condițiile situației rutiere din mun. Chișinău, a urcat la volanul automobilului și a
comis accidentul rutier soldat cu decesul pietonului Donciu Gheorghe.
Instanța de apel corect a ținut cont de caracterul obligatoriu al pedepsei
complementare și întemeiat a decis de a aplica inculpatului Enachi Grigore
pedeapsa complementară sub formă de anularea dreptului de a conduce
mijloace de transport.
Colegiul penal atestă că pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia
au fost individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de
necesitatea respectării legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte
similare.
Argumentându-și soluția de aplicare a pedepsei inculpatului sub formă
de închisoare pe un termen de 2 ani, instanța de apel s-a pronunțat, astfel și
asupra cuantumul pedepsei închisorii solicitate de procuror în apelul depus.
Colegiul penal atestă că și asupra altor argumente invocate, instanța de apel
s-a expus, rezolvând astfel fondul apelurilor procurorilor, iar la caz nu se
atestă incidența pct. 6 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penal.
Este inadmisibil argumentul procurorului invocat în recurs, precum că
instanța de apel și-a motivat contradictoriu hotărârea, în condiția în care instanța
de apel a susținut soluția primei instanțe de aplicare a unei pedepse penale
inculpatului sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și a motivat
ulterior soluția de neaplicare a prevederilor art. 90 Cod penal și de excludere
a circumstanței excepționale.
Cu referire la critica procurorului, precum că instanța nu ar fi
împuternicită de a interveni din oficiu în vederea aplicării pedepsei complementare
obligatorii, care ar fi înrăutățit situația inculpatului, Colegiul penal notează că în
apelul suplimentar declarat de procurorul în Procuratura de Circumscripție
Chișinău, Oleg Popov s-a solicitat aplicarea pedepsei complementare sub
formă de anulare a dreptului de a conduce mijloace de transport.
Potrivit art. 409 Cod de procedură penală, instanța de apel judecă apelul
numai cu privire la persoana care l-a declarat și la persoana la care se referă
declarația de apel și numai în raport cu calitatea pe care apelantul o are în
proces. În limitele prevederilor arătate în alin. (1), instanța de apel este
obligată ca, în afară de temeiurile invocate și cererile formulate de apelant, să
14
examineze aspectele de fapt și de drept ale cauzei, însă fără a înrăutăți
situația apelantului.
Din analiza textului deciziei, se atestă că instanța de apel a admis
apelurile procurorilor, întemeiat și corect aplicând prevederile art. 409 alin.
(2) Cod de procedură penală, a casat sentința parțial, inclusiv și din oficiu,
pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.
Astfel, instanța de apel a admis solicitarea procurorului de aplicare a
pedepsei complimentare obligatorie inculpatului și a casat parțial sentința,
inclusiv și din oficiu a exclus suspendarea condiționată a executării pedepsei
prevăzută de art. 90 Cod penal și circumstanța excepțională, care a dus la
aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege, prevăzută de art.
79 Cod penal, motivându-ți soluția în acest sens.
Instanța de recurs reamintește că, în cazul săvârșirii unei infracțiuni,
instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit
acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis
infracțiunea, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării
operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de
Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei.
În atare împrejurări, Colegiului penal consideră, că instanța de apel a
ținut cont de toate circumstanțele cauzei și a aplicat inculpatului o pedeapsă
echitabilă, în conformitate cu prevederile legale, luând în considerație toate
criteriile generale de individualizare a pedepsei, iar modalitatea de executare
a acesteia stabilită în sarcina inculpatului, a fost individualizată corect și în
așa fel, încât acesta să se convingă de necesitatea respectării legii penale și
evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.
Cu referire la afirmația din recursul procurorului, precum că, în
dispozitivul deciziei instanța de apel s-a expus confuz, Colegiul penal constată că
formularea: „lui Enachi Grigore recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal i se aplică pedeapsă cu închisoare pe
termen de 2 ani, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis” nu reprezintă o eroare gravă
care ar constitui un caz de casare, iar mențiunea despre locul executării
pedepsei, se referă la categoria penitenciarului în care inculpatul va urma să-
și execute pedeapsa cu închisoare aplicată.
Colegiul penal menționează că, pentru a constitui caz de casare, eroarea
trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției
cauzei, iar pe de altă parte, să fie vădită, neîndoielnică.
În concluzie, Colegiul penal menționează că soluția adoptată de către
instanța de apel este întemeiată și motivată, s-a pronunțat asupra tuturor
motivelor invocate în apeluri, măsura de pedeapsă inculpatului aplicându-se
15
în conformitate cu prevederile legale, este echitabilă în raport cu
circumstanțele cauzei, cu personalitatea acestora și pericolul social al
infracțiunii săvârșite.
Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-au
comis erorile de drept prevăzute în pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de
instanța de apel, iar pedeapsa stabilită inculpatului Enachi Grigore de către
instanța de apel, a fost aplicată în limitele legii, din care considerente se
dispune inadmisibilitatea recursurilor declarate de către inculpat și de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, ca fiind
vădit neîntemeiate.
8.2 Cu referire la recursul suplimentar declarat de către avocatul Slabu Viorel
în numele inculpatului se reține următoarele.
Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței
de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de
instanțele de fond și de apel. Însă, conform art. 422 Cod de procedură penală,
termenul de recurs este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.
Conform art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, la calcularea
termenelor pe zile nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul,
nici ziua în care acesta se împlinește.
În corespundere cu art. 418 alin. (1), 338 alin. (2)-(4), 340 alin. (1) Cod de
procedură penală, instanța de apel pronunță public dispozitivul hotărârii,
fapt despre care se consemnează în procesul-verbal. Hotărârea motivată se
pronunță la fel public, în termen de până la 45 de zile lucrătoare. Copia de pe
hotărârea motivată se înmânează participanților prezenți la ședința de
judecată. Participanților care nu s-au prezentat în ședința de judecată li se
expediază, în termen de 3 zile, copia de pe hotărârea motivată.
Sub acest aspect se atestă că, potrivit materialelor dosarului,
dispozitivul deciziei adoptate de către instanța de apel a fost pronunțat la 23
iunie 2021, în prezența procurorului, avocatului inculpatului Mării Vladimir,
avocatului succesorului părții vătămate și a inculpatului, fapt confirmat prin
procesul-verbal al ședinței de judecată în instanța de apel și dispozitivul
deciziei adoptate (f.d. 108-112, Vol. II), din care rezultă că aceștia au fost
înștiințați despre ziua și ora pronunțării deciziei integrale.
Din materialele dosarului se constată că, la ședința de judecată de
pronunțare a deciziei motivate din 16 iulie 2021 au fost prezenți procurorul,
apărătorul inculpatului, avocatul Mării Vladimir, inculpatul și avocatul
succesorului părții vătămate, cărora li s-a înmânat câte o copie a deciziei
integrale (f.d. 111, 126, Vol. II).
16
Deci, decizia atacată a fost pronunțată în condițiile legii la 16 iulie 2021,
ședință despre care avocatul inculpatului Mării Vladimir a cunoscut, fiindu-i
cunoscută și soluția pe caz.
În continuare, Colegiul penal menționează că, avocatul Slabu Viorel în
numele inculpatului a declarat recurs suplimentar la data de 22 septembrie
2021, fapt confirmat prin mențiunea despre dată de pe amprenta ștampilei
Curții Supreme de Justiție, cererea fiind înregistrată cu nr. de intrare 01-
2062/21 (f.d. 199, Vol. II).
Așadar, Colegiul penal specifică că, în cauza deferită judecării, termenul
de atac, prevăzut de art. 422 Cod de procedură penală, se calculează începând
cu data de 17 iulie 2021, adică a doua zi după pronunțarea deciziei motivate,
ținând cont de dispozițiile art. 231 alin. (3), (5) Cod de procedură penală și
expiră la sfârșitul zilei de 16 august 2021.
Prin urmare, recursul suplimentar al avocatului Slabu Viorel declarat la
22 septembrie 2021 nu se încadrează în termenul limită prevăzut de art. 422
Cod de procedură penală.
La acest capitol este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală
nu prevede repunerea în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură
legală de a calcula termenul de recurs decât de la data pronunțării deciziei
motivate.
Totodată, Colegiul Penal menționează că art. 230 alin. (2) Cod de
procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui
drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia
impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste
termen. Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege.
Acest termen nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este
absolut și are un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage
decăderea din dreptul de a exercita calea de atac.
Mai mult, Colegiul Penal notează că, o astfel de soluție este compatibilă
cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului
pentru exercitarea apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca
urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în
instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor
juridice.
În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03
aprilie 2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre
desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma
admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi
17
descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de
introducere a unei căi ordinare de atac, totuși, reînnoirea acestui termen
pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge
principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale
extraordinară de atac.
De asemenea, Colegiul Penal reține și jurisprudența CtEDO în
hotărârea pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019
(cererea nr. 7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs
după o perioadă de timp considerabilă și în absența oricărei explicații
plauzibile cu privire la motivul pentru care partea s-a aflat în imposibilitate
de a se adresa mai devreme, s-a soldat cu ignorarea unui întreg proces
judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea principiului securității
raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 §1
CEDO.
Prin urmare, în conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de
procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului
înaintat în cazul în care se constată că acesta este declarat peste termen.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 2), 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatului Slabu
Viorel în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 23 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Enachi Grigore
XXXX, ca fiind declarat peste termen.
Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpat și de
către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg,
împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2021,
în cauza penală în privința lui Enachi Grigore XXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 03 martie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Diaconu Iurie
18