1ra-2102/2021 — art.287 alin. 2 lit. b; 155 CP

1ra-2102/2021 — art.287 alin. 2 lit. b; 155 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2102/21

1-18090017-01-1ra-02112021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

16 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu recursul ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2021, în cauza penală

în privința lui,

Bucațeli Oleg xxxxxxxxxx, născut la data de

xxxxxxxxx, originar din xxxxxxxx domiciliat

în mun. Chișinău, xxxxxxxxx.

Țaran Vitalie xxxxxxx, născut la data de

xxxxxxxx, domiciliat în xxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 08.12.2018 – 21.12.2020;

Instanța de apel: 20.01.2021 – 14.07.2021;

Instanța de recurs: 02.11.2021 – 16.02.2022.

A C O N S T A T A T :

2020:

Bucațeli Oleg a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de 2 (doi) ani 6 (șase) luni închisoare, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Bucațeli Oleg a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 155 Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită sub

formă de 1 (un) an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Bucațeli Oleg definitiv

1

pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare aplicată

lui Bucațeli Oleg a fost suspendată condiționat și ultimului i s-a stabilit un

termen de probă de 1 (un) an.

Țaran Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de 2 (doi) ani 6 (șase) închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

Țaran Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. 155 Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de 1 (un) an închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin

cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită lui Țaran Vitalie

definitiv pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare aplicată

lui Țaran Vitalie a fost suspendat condiționat și ultimului i-a fost stabilit un

termen de probă de 1 (un) an.

Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Șapovalov Alexandru

și Pascari Andrei s-au admis parțial.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la Bucațeli Oleg și de la Țaran

Vitalie în beneficiul lui Șapovalov Alexandru suma de 6 000 lei întru

recuperarea prejudiciului moral.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la Bucațeli Oleg și de la Țaran

Vitalie în beneficiul lui Pascari Andrei suma de 6 000 lei întru recuperarea

prejudiciului moral.

S-a dispus încasarea în mod solidar de la Bucațeli Oleg și de la Țaran

Vitalie în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 15 lei.

data la 15 iulie 2018, aproximativ la ora 1930, împreună și după o înțelegere

prealabilă cu Țaran Vitalie, fiind ambii în stare de ebrietate alcoolică, dându-

și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, având intenția comiterii

unui act de huliganism, încălcând grosolan ordinea publică, însoțită de

amenințarea aplicării violenței asupra persoanelor precum și acțiuni care, prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, lezând normele de

drept și morale de comportare în societate, care asigură securitatea personală

a cetățenilor, aflându-se în or. Criuleni, în incinta barului ÎI ,,Șapovalov

Alexandru”, fiind astfel într-un loc public din apropierea râului Nistru, au

inițiat fără vre-un motiv un conflict cu personalul localului și anume

2

administratorul Șapovalov Alexandru, soția acestuia Șapovalov Valentina și

fiica lor Șapovalov Arina, folosind în adresa lor cuvinte necenzurate cu titlu

sexual și pervers, în prezența femeilor și copiilor minori, care se odihneau

acolo, opunând rezistență cererii proprietarului barului ÎI ,,Șapovalov

Alexandru” de a înceta acțiunile lor ilegale, sistând astfel activitatea localului

pe o perioadă de aproximativ 20 minute.

Acțiunile lui Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie au fost încadrate în baza art.

287 alin. (2), lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiuni intenționate care

încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței și

opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, acțiuni care

prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două

persoane.

Tot Bucațeli Oleg, la data de 15 iulie 2018, continuându-si acțiunile sale

criminale de încălcare a ordinii publice, împreună și după o înțelegere

prealabilă cu Țaran Vitalie, aflându-se în incinta barului ÎI „Șapovalov

Alexandru” din or. Criuleni, fiind ambii în stare de ebrietate alcoolică, dându-

și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, la apariția lui Pascari

Andrei, care era prezent în local și care a solicitat încetarea acțiunilor ilegale,

deoarece prin acțiunile lor încălcau ordinea publică, l-au numit pe ultimul cu

cuvinte necenzurate cu titlu sexual și pervers, după care l-au amenințat că se

vor deplasa la domiciliul ultimului și vor aplica vătămări grave a integrității

corporale și sănătății lui și membrilor familiei lui, amenințare pe care Pascari

Andrei a apreciat-o ca una reală.

Acțiunile lui Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie au fost încadrate în baza art.

155 Cod penal - amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității

corporale.

- Procurorul în Procuratura raionului Criuleni, Rapeșco Ivan prin care a

solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Bucațeli Oleg să fie

recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2),

lit. b) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; inculpatul Bucațeli Oleg să

fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod

penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 1 (un) an închisoare, cu ispășirea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal

a-i stabili inculpatului Bucațeli Oleg pedeapsa definitivă de 3 ani 6 luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Inculpatul

Țaran Vitalie să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 3 ani

închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Inculpatul

3

Țaran Vitalie să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 155 Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 1 an închisoare, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (1)

Cod penal a-i stabili inculpatului Țaran Vitalie pedeapsa definitivă de 3 ani 6

luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

- Avocatul Balmuș Ștefan în interesele părții vătămate și civile Pascari

Andrei prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a dispune încasarea

integrală a sumei indicate în acțiunea civilă depusă de Pascari Andrei.

3.1. În motivarea cerințelor procurorul a invocat următoarele aspecte:

- instanța de judecată a încălcat criteriile generale de individualizare a

pedepsei penale prevăzute de art. 75 Cod penal, prin pedeapsa prea blândă

aplicată de către instanța de judecată inculpaților nu au fost realizate

scopurile legii penale, deoarece având la bază circumstanțele cauzei nu poate

fiu vorba de careva corectare a condamnaților, deoarece există riscul comiterii

de către aceștia a unor noi infracțiuni în timpul ispășirii pedepsei blânde, care

i-a fost numită;

- instanța de judecată nu a luat în considerație și faptul că, Bucațeli Oleg

anterior a fost condamnat pentru diferite infracțiuni, iar pedeapsa stabilită

anterior nu și-a făcut efectul, iar anume această circumstanță urmează a fi

apreciată ca agravantă. La fel, inculpatul nu a reparat prejudiciul cauzat în

urma infracțiunii și în timpul urmăririi penale și examinării cauzei în instanța

de judecată nu a manifestat căință activă sau careva regrete față de fapta

comisă;

- analizând personalitatea inculpatului Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie, în

coraport cu prezența circumstanțelor agravante la cauza dată, se constată că,

instanța de judecată neîntemeiat a aplicat o pedeapsă prea blândă acestuia, or,

pedeapsa cu executarea reală a pedepsei va atinge scopul legii penale de

reeducare a inculpatului.

3.2. În motivarea cerințelor avocatul Balmuș Ștefan în interesele părții

vătămate și civile Pascari Andrei a invocat următoarele aspecte:

- prima instanță greșit a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei stabilită inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie în temeiul art. 90

Cod penal, bazându-se pe faptul că, inculpații la locul de trai se caracterizează

pozitiv, au la întreținere copii minori, sunt angajați în câmpul muncii, nu au

antecedente penale, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află,

astfel considerând că nu este rațional ca Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie să

execute real pedeapsa închisorii;

- în ceea ce privește atitudinea lui Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie după

comiterea infracțiunii, aceștia au avut un comportament incorect și

4

neexemplar, nu și-au recunoscut vinovăția atât la faza urmăririi penale, cât și

la judecarea cauzei în instanța de fond;

- declarațiile inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie în partea în care

neagă, că au comis infracțiunile incriminate, în coroborare cu declarațiile

părților vătămate, a martorilor și cu mijloacele materiale de probă

administrate, atât la urmărirea penală, cât și în ședința de judecată, s-a stabilit

că afirmațiile lor nu corespund stării de fapt, considerând depozițiile lor

mincinoase, date cu scopul eschivării de răspundere penală, ele fiind

combătute integral prin depozițiile părților vătămate și ale martorilor;

- declarațiile inculpaților referitor la faptul, că nu au comis infracțiunile

incriminate, sunt combătute în totalitate prin declarațiile părților vătămate și a

martorilor Verdeș Ruslan, Ianenco Serghei și Șapovalov Valentina, care au

declarat că, Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie s-au exprimat cu cuvinte

necenzurate în adresa lui Șapovalov Alexandru și Pascari Andrei,

amenințându-l pe ultimul cu omor și cu vătămarea gravă a integrității

corporale;

- depozițiile părților vătămate Șapovalov Alexandru și Pascari Andrei

sunt credibile și consecvente, acestea depunând cu lux de amănunte aceleași

declarații atât la urmărirea penală cât și în ședințele de judecată, susținându-le

prompt pe tot parcursul examinării, stând pe aceiași poziție și insistând la

faptul că, au fost numiți cu cuvinte înjositoare și Pascari Andrei amenințat cu

moartea, iar declarațiile martorilor Bucațeli Natalia și Verdeș Ruslan, în partea

ce ține de faptul precum că inculpații nu ar fi amenințat pe nimeni și le

consideră necorespunzătoare adevărului, contradictorii, astfel ei, fiind soția și

respectiv prietenul inculpaților, prin astfel de declarații pretind a ajuta

inculpații de a nu fi atrași la răspunderea penală;

- referitor la acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate

Șapovalov Alexandru și Pascari Andrei, unde Șapovalov Alexandru a solicitat

încasarea prejudiciului moral în mărime de 60 000 lei, iar Pascari Andrei a

solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 150 000 lei, instanța a

admis parțial acțiunile, estimând daunele provocate părților vătămate la suma

a câte 6 000 lei pentru fiecare parte vătămată, fapt cu care nu este de acord,

deoarece este evident că pentru părțile vătămate daunele morale au fost cele

mai însemnate, or suferințele psihice au fost net superioare celor fizice,

inclusiv după durată în timp;

- consideră că achitarea sumei totale indicate în acțiunea civilă, ar

însemna compensarea integrală a prejudiciului cauzat și abia atunci s-ar putea

pune problema aplicării art. 90 Cod penal.

2021, apelurile declarate de către procurorul în Procuratura raionului

Criuleni, Rapeșco Ivan și de către avocatul Balmuș Ștefan în interesele părții

5

vătămate și civile Pascari Andrei au fost admise, casată parțial sentința,

inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță.

Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Șapovalov Alexandru

și Pascari Andrei au fost admise parțial.

A fost dispusă încasarea de la Bucațeli Oleg și de la Țaran Vitalie în

beneficiul lui Șapovalov Alexandru, suma de câte 6 000 (șase mii) lei fiecare,

cu titlu de prejudiciu moral.

A fost dispusă încasarea de la Bucațeli Oleg și de la Țaran Vitalie în

beneficiul lui Pascari Andrei suma de câte 6 000 (șase mii) lei fiecare, cu titlu

de prejudiciu moral.

În rest, acțiunile civile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

În rest, dispozițiile sentinței Judecătoriei Criuleni, sediul Central din

21 decembrie 2020, au fost menținute.

4.1 Instanța de apel a stabilit că, prima instanță cercetând în cumul

probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile

date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație

de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran

Vitalie încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 287 alin. (2), lit. b)

Cod penal – huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea

publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței și opunerea de rezistență

violentă persoanelor care curmă actele huliganice, acțiuni care prin conținutul lor se

deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane și art. 155 Cod

penal – amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a

sănătății, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări.

Cu referire la învinuirea înaintată inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran

Vitalie, instanța de apel a constatat în baza probelor administrate de

acuzatorul de stat că acțiunile infracționale ale inculpaților întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin. (2), lit.

b), 155 Cod penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte,

de către părțile la proces.

Cu referire la apelurile declarate de procurorul în Procuratura raionului

Criuleni, Rapeșco Ivan și de avocatul Balmuș Ștefan în interesele părții

vătămate și civile Andrei Pascari, instanța de apel a reținut că, prin sentința

contestată, prima instanță a aplicat inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie

recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin.

(2), lit. b), 155 Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod

penal pedeapsa penală sub formă de 3 (trei) ani închisoare, fiecăruia, iar în

temeiul art. 90 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării

pedepsei penale pe un termen de probă de 1 (un) an, fiecăruia.

6

În continuare, verificând chestiunea individualizării pedepsei penale în

privința inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie, instanța de apel a constatat

că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75,

90 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează

ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra

corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale

familiei acestora.

Cu referire la apelurile în latura civilă, în ceea ce privește soluționarea

acțiunilor civile, instanța de apel a constatat că, părții vătămate Șapovalov

Alexandru prin acțiunile ilegale ale inculpaților manifestate prin încălcarea

demnității și onoarei lui prin injurii, atât și prin sistarea activității barului, i-au

fost pricinuite suferințe psihice, de aceea prima instanță a admis parțial

acțiunea civilă înaintată de către acesta și a dispus încasarea în mod solidar de

la inculpații Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie în beneficiul lui Șapovalov

Alexandru suma de 6 000 lei, suma compensatorie prejudiciului moral cauzat

lui.

Prima instanța la fel a constatat că, părții vătămate Pascari Andrei prin

acțiunile ilegale ale inculpaților i-au fost pricinuite suferințe psihice prin

amenințarea cu omor și vătămare gravă a sănătății, prin tulburarea liniștii și

sentimentului de teamă pentru viața și sănătatea lui, de aceea instanța de

judecată a dispus admiterea acțiunii civile parțial și a dispus încasarea în mod

solidar de la inculpații Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie în beneficiul lui Pascari

Andrei suma de 6 000 lei, suma compensatorie prejudiciului moral cauzat lui.

Instanța de apel în temeiul art. 409 alin. (2), 415 alin. (1), pct. 2) Cod de

procedură penală, a casat sentința în partea soluționării acțiunii civile,

reieșind din faptul că, potrivit legislației civile, persoana lezată într-un drept

al său are dreptul la repararea integrală a prejudiciului cauzat. În procesul

penal, acțiunea civilă este o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat prin

infracțiune, iar în cazul în care cererea de reparare a prejudiciului moral a fost

înaintată în instanța de judecată către doi sau mai mulți reclamanți și prin

hotărârea pronunțată aceasta a fost admisă, prejudiciul moral se încasează

aparte și nicidecum solidar.

Din materialele cauzei penale, instanța de constatat că părții vătămate

Pascari Andrei prin acțiunile ilegale ale inculpaților i-au fost pricinuite

suferințe psihice prin amenințarea cu omor și vătămare gravă a sănătății, prin

tulburarea liniștii și sentimentului de teamă pentru viața și sănătatea lui și

ținând cont de aceste consecințe, și a considerat necesar a admite parțial

acțiunea civilă parțial și a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații

Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie în beneficiul lui Pascari Andrei suma de câte 6

000 lei, fiecare, sumă compensatorie prejudiciului moral cauzat lui.

7

Cu referire la celelalte pretenții de ordin moral invocate de reclamanții

Șapovalov Alexandru și Pascari Andrei, instanța de apel lea apreciat ca fiind

excesiv de mari, or, repararea prejudiciului moral reprezintă satisfacții

echitabile destinate a compensa material suferințele fizice ale părții vătămate,

ca urmare a acțiunilor infracționale ale făptuitorului, totodată, aceste

despăgubiri au un rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și

echitabilă a prejudiciului moral suferit și, nu îmbogățirea fără justă cauză.

procurorul în Procuratura de circumscripție Chisinău, Popov Oleg, prin care

invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu restituirea cauzei penale la o

nouă rejudecare în instanța de avei, în alt complet de judecată, din motiv că

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

5.1 În susținerea recursului procurorul invocă:

- la judecarea cererii de apel a avut obligația pozitivă de a se pronunța

motivat asupra argumentelor privind erorile admise de către prima instanță la

individualizarea pedepsei penale închisoarea numită inculpaților Bucațeli

Oleg și Țaran Vitalie și în consecință să dea un răspuns clar și concis întru

asigurarea garanțiilor unui proces echitabil;

- instanța de apel urma să reflecte în partea descriptivă a deciziei

recurate criteriile care au determinat-o să constate că argumentele

procurorului apelant privind individualizarea pedepselor penale numite în

sarcina inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie ar fi nefondate;

nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate,

Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din

următoarele considerente.

Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept procesual

sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de recurs

verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată

și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și/sau material.

Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularul

acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor

de fond art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când s-au aplicat

8

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Având în vedere argumentele recursului, Colegiul constată din lucrările

dosarului, că deși acuzatorul de stat invocă dezacordul cu soluția instanțelor

de fond în partea individualizării pedepsei închisorii cu suspendare stabilită

inculpaților, astfel, consideră că instanța de apel la menținerea soluției primei

instanțe, corect a interpretat și aplicat prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal,

art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, conform cărora persoanei

recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă

echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în

recursul ordinar (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în

partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4.

din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de

apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de

drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpaților, în strictă conformitate

cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, corect ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, 3641

Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont

de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui

vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea

penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate

de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în

strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului

pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În cazul alternativelor de

pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoare are

un caracter excepțional și se aplică atunci când gravitatea infracțiunii și

personalitatea infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar

o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge scopul. Inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata

să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de

lege în cazul pedepsei cu închisoare. Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare

pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție

instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui

vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute

pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării

9

pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele

condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de

probațiune.

În consecutivitatea enunțată, Colegiul penal atestă instanțele ierarhic

inferioare just au concluzionat că infracțiunile comise de inculpații Bucațeli

Oleg și Țaran Vitalie prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) și art. 155 Cod penal

se califică în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) Cod Penal ca

infracțiuni „mai puțin grave”, sancțiunea cărora prevede -pedeapsa cu amendă de

la 750 la 1350 u. c. sau cu închisoare de până la 5 ani, și respectiv - pedeapsă cu

amendă de la 550 la 750 u. c. sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la

180 la 240 de ore sau cu închisoare de la 1 pînă la 3 ani, în conformitate cu art. art.

76, 77 Cod penal în privința inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie nu au

fost stabilite careva circumstanțe atenuante sau agravante, cu referire la

personalitatea inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie au stabilit că, ultimii

nu au antecedente penale, ambii la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se

află, la locul de trai se caracterizează pozitiv și în final ținând cont de

circumstanțele cauzei, au la întreținere copii minori, sunt angajați în câmpul

muncii, și ca urmare au conchis că, nu este rațional ca Bucațeli Oleg și Țaran

Vitalie să execute real pedeapsa închisorii și în privința lor, în conformitate cu

art. 90 Cod penal, urmează a fi dispusă condamnarea cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei cu stabilirea unui termen de probă.

Astfel, pedeapsa respectiv a fost motivată, individualizată și aplicată

inculpaților în corespundere cu prevederile legale, corespund principiului

proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a

inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din

partea lui, cât și a altor persoane (pct. 2., 4. din decizie).

Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica

modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și

circumstanțele cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de

procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa

convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în

baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza

penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o

nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea

sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale

în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea este o competență și

prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept

10

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și,

astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de

orice temei legal.

De asemenea, Colegiul mai reține că, motivarea recursului declarat se

bazează pe argumente invocate în cererea de apel, care deja au fost examinate

minuțios de către instanța de apel, asupra cărora s-a expus, complet,

argumentat și motivat legal, iar o altă opinie asupra circumstanțelor pricinii

care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței

CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CEDO

din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca

impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de

Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o

reevaluare a conținutului mijloacelor de probă sau a circumstanțelor cauzei,

acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță.

Reieșind din cele expuse, Colegiul conchide că în cauză nu s-au comis

nici erorile de drept sesizate de recurent prevăzute în pct. 6) și 10) alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală și care au fost semnalate de către recurent,

deci nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate de către instanța de

apel.

Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând

în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală,

pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele

jurisdicției de primă instanță.

Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării

soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit

răspunsuri complete și argumentate tuturor motivelor invocate în apelul

procurorului, care sunt identice celor din cererea de recurs.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond

și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de

recurentă, că s-au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform

prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat.

Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată

că acesta este vădit neîntemeiat.

11

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul urmează a fi

declarat inadmisibil.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2021, în cauza penală

în privința lui Bucațeli Oleg xxxxxxx și Țaran Vitalie xxxxxxxxxx, ca fiind

vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 21 aprilie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

12