1ra-2102/2021 — Art.287 alin. 2 lit. b; 155 CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 21 decembrie 2020: Bucațeli Oleg a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 2 (doi) ani 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Bucațeli Oleg a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită sub formă de 1 (un) an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate i s-a stabilit lui Bucațeli Oleg definitiv 1 pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare aplicată lui Bucațeli Oleg a fost suspendată condiționat și ultimului i s-a stabilit un termen de probă de 1 (un) an. Țaran Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 2 (doi) ani 6 (șase) închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Țaran Vitalie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de 1 (un) an închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate i-a fost stabilită lui Țaran Vitalie definitiv pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art.90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare aplicată lui Țaran Vitalie a fost suspendat condiționat și ultimului i-a fost stabilit un termen de probă de 1 (un) an. Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Șapovalov Alexandru și Pascari Andrei s-au admis parțial. S-a dispus încasarea în mod solidar de la Bucațeli Oleg și de la Țaran Vitalie în beneficiul lui Șapovalov Alexandru suma de 6 000 lei întru recuperarea prejudiciului moral. S-a dispus încasarea în mod solidar de la Bucațeli Oleg și de la Țaran Vitalie în beneficiul lui Pascari Andrei suma de 6 000 lei întru recuperarea prejudiciului moral. S-a dispus încasarea în mod solidar de la Bucațeli Oleg și de la Țaran Vitalie în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 15 lei.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că, Bucațeli Oleg, la data la 15 iulie 2018, aproximativ la ora 1930, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Țaran Vitalie, fiind ambii în stare de ebrietate alcoolică, dându- și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, având intenția comiterii unui act de huliganism, încălcând grosolan ordinea publică, însoțită de amenințarea aplicării violenței asupra persoanelor precum și acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, lezând normele de drept și morale de comportare în societate, care asigură securitatea personală a cetățenilor, aflându-se în or. Criuleni, în incinta barului ÎI ,,Șapovalov Alexandru”, fiind astfel într-un loc public din apropierea râului Nistru, au inițiat fără vre-un motiv un conflict cu personalul localului și anume 2 administratorul Șapovalov Alexandru, soția acestuia Șapovalov Valentina și fiica lor Șapovalov Arina, folosind în adresa lor cuvinte necenzurate cu titlu sexual și pervers, în prezența femeilor și copiilor minori, care se odihneau acolo, opunând rezistență cererii proprietarului barului ÎI ,,Șapovalov Alexandru” de a înceta acțiunile lor ilegale, sistând astfel activitatea localului pe o perioadă de aproximativ 20 minute. Acțiunile lui Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie au fost încadrate în baza art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal - huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței și opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane. Tot Bucațeli Oleg, la data de 15 iulie 2018, continuându-si acțiunile sale criminale de încălcare a ordinii publice, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Țaran Vitalie, aflându-se în incinta barului ÎI „Șapovalov Alexandru” din or. Criuleni, fiind ambii în stare de ebrietate alcoolică, dându- și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, la apariția lui Pascari Andrei, care era prezent în local și care a solicitat încetarea acțiunilor ilegale, deoarece prin acțiunile lor încălcau ordinea publică, l-au numit pe ultimul cu cuvinte necenzurate cu titlu sexual și pervers, după care l-au amenințat că se vor deplasa la domiciliul ultimului și vor aplica vătămări grave a integrității corporale și sănătății lui și membrilor familiei lui, amenințare pe care Pascari Andrei a apreciat-o ca una reală. Acțiunile lui Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie au fost încadrate în baza art. 155 Cod penal - amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale.

Sentința primei instanțe, a fost atacată cu apel de către: - Procurorul în Procuratura raionului Criuleni, Rapeșco Ivan prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care inculpatul Bucațeli Oleg să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis; inculpatul Bucațeli Oleg să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 1 (un) an închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal a-i stabili inculpatului Bucațeli Oleg pedeapsa definitivă de 3 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Inculpatul Țaran Vitalie să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 3 ani închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Inculpatul 3 Țaran Vitalie să fie recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 155 Cod penal și a-i stabili pedeapsa sub formă de 1 an închisoare, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal a-i stabili inculpatului Țaran Vitalie pedeapsa definitivă de 3 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. - Avocatul Balmuș Ștefan în interesele părții vătămate și civile Pascari Andrei prin care a solicitat casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care a dispune încasarea integrală a sumei indicate în acțiunea civilă depusă de Pascari Andrei. 3.1. În motivarea cerințelor procurorul a invocat următoarele aspecte: - instanța de judecată a încălcat criteriile generale de individualizare a pedepsei penale prevăzute de art. 75 Cod penal, prin pedeapsa prea blândă aplicată de către instanța de judecată inculpaților nu au fost realizate scopurile legii penale, deoarece având la bază circumstanțele cauzei nu poate fiu vorba de careva corectare a condamnaților, deoarece există riscul comiterii de către aceștia a unor noi infracțiuni în timpul ispășirii pedepsei blânde, care i-a fost numită; - instanța de judecată nu a luat în considerație și faptul că, Bucațeli Oleg anterior a fost condamnat pentru diferite infracțiuni, iar pedeapsa stabilită anterior nu și-a făcut efectul, iar anume această circumstanță urmează a fi apreciată ca agravantă. La fel, inculpatul nu a reparat prejudiciul cauzat în urma infracțiunii și în timpul urmăririi penale și examinării cauzei în instanța de judecată nu a manifestat căință activă sau careva regrete față de fapta comisă; - analizând personalitatea inculpatului Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie, în coraport cu prezența circumstanțelor agravante la cauza dată, se constată că, instanța de judecată neîntemeiat a aplicat o pedeapsă prea blândă acestuia, or, pedeapsa cu executarea reală a pedepsei va atinge scopul legii penale de reeducare a inculpatului. 3.2. În motivarea cerințelor avocatul Balmuș Ștefan în interesele părții vătămate și civile Pascari Andrei a invocat următoarele aspecte: - prima instanță greșit a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilită inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie în temeiul art. 90 Cod penal, bazându-se pe faptul că, inculpații la locul de trai se caracterizează pozitiv, au la întreținere copii minori, sunt angajați în câmpul muncii, nu au antecedente penale, la evidența medicului narcolog sau psihiatru nu se află, astfel considerând că nu este rațional ca Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie să execute real pedeapsa închisorii; - în ceea ce privește atitudinea lui Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie după comiterea infracțiunii, aceștia au avut un comportament incorect și 4 neexemplar, nu și-au recunoscut vinovăția atât la faza urmăririi penale, cât și la judecarea cauzei în instanța de fond; - declarațiile inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie în partea în care neagă, că au comis infracțiunile incriminate, în coroborare cu declarațiile părților vătămate, a martorilor și cu mijloacele materiale de probă administrate, atât la urmărirea penală, cât și în ședința de judecată, s-a stabilit că afirmațiile lor nu corespund stării de fapt, considerând depozițiile lor mincinoase, date cu scopul eschivării de răspundere penală, ele fiind combătute integral prin depozițiile părților vătămate și ale martorilor; - declarațiile inculpaților referitor la faptul, că nu au comis infracțiunile incriminate, sunt combătute în totalitate prin declarațiile părților vătămate și a martorilor Verdeș Ruslan, Ianenco Serghei și Șapovalov Valentina, care au declarat că, Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie s-au exprimat cu cuvinte necenzurate în adresa lui Șapovalov Alexandru și Pascari Andrei, amenințându-l pe ultimul cu omor și cu vătămarea gravă a integrității corporale; - depozițiile părților vătămate Șapovalov Alexandru și Pascari Andrei sunt credibile și consecvente, acestea depunând cu lux de amănunte aceleași declarații atât la urmărirea penală cât și în ședințele de judecată, susținându-le prompt pe tot parcursul examinării, stând pe aceiași poziție și insistând la faptul că, au fost numiți cu cuvinte înjositoare și Pascari Andrei amenințat cu moartea, iar declarațiile martorilor Bucațeli Natalia și Verdeș Ruslan, în partea ce ține de faptul precum că inculpații nu ar fi amenințat pe nimeni și le consideră necorespunzătoare adevărului, contradictorii, astfel ei, fiind soția și respectiv prietenul inculpaților, prin astfel de declarații pretind a ajuta inculpații de a nu fi atrași la răspunderea penală; - referitor la acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Șapovalov Alexandru și Pascari Andrei, unde Șapovalov Alexandru a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 60 000 lei, iar Pascari Andrei a solicitat încasarea prejudiciului moral în mărime de 150 000 lei, instanța a admis parțial acțiunile, estimând daunele provocate părților vătămate la suma a câte 6 000 lei pentru fiecare parte vătămată, fapt cu care nu este de acord, deoarece este evident că pentru părțile vătămate daunele morale au fost cele mai însemnate, or suferințele psihice au fost net superioare celor fizice, inclusiv după durată în timp; - consideră că achitarea sumei totale indicate în acțiunea civilă, ar însemna compensarea integrală a prejudiciului cauzat și abia atunci s-ar putea pune problema aplicării art. 90 Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, din 14 iulie 2021, apelurile declarate de către procurorul în Procuratura raionului Criuleni, Rapeșco Ivan și de către avocatul Balmuș Ștefan în interesele părții 5 vătămate și civile Pascari Andrei au fost admise, casată parțial sentința, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță. Acțiunile civile înaintate de către părțile vătămate Șapovalov Alexandru și Pascari Andrei au fost admise parțial. A fost dispusă încasarea de la Bucațeli Oleg și de la Țaran Vitalie în beneficiul lui Șapovalov Alexandru, suma de câte 6 000 (șase mii) lei fiecare, cu titlu de prejudiciu moral. A fost dispusă încasarea de la Bucațeli Oleg și de la Țaran Vitalie în beneficiul lui Pascari Andrei suma de câte 6 000 (șase mii) lei fiecare, cu titlu de prejudiciu moral. În rest, acțiunile civile au fost respinse ca fiind neîntemeiate. În rest, dispozițiile sentinței Judecătoriei Criuleni, sediul Central din 21 decembrie 2020, au fost menținute. 4.1 Instanța de apel a stabilit că, prima instanță cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 287 alin. (2), lit. b) Cod penal – huliganismul, adică acțiuni intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de amenințarea cu aplicarea violenței și opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice, acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșite de două persoane și art. 155 Cod penal – amenințarea cu omor ori cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății, dacă a existat pericolul realizării acestei amenințări. Cu referire la învinuirea înaintată inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie, instanța de apel a constatat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile infracționale ale inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin. (2), lit. b), 155 Cod penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte, de către părțile la proces. Cu referire la apelurile declarate de procurorul în Procuratura raionului Criuleni, Rapeșco Ivan și de avocatul Balmuș Ștefan în interesele părții vătămate și civile Andrei Pascari, instanța de apel a reținut că, prin sentința contestată, prima instanță a aplicat inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie recunoscuți vinovați în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. art. 287 alin. (2), lit. b), 155 Cod penal, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1) Cod penal pedeapsa penală sub formă de 3 (trei) ani închisoare, fiecăruia, iar în temeiul art. 90 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei penale pe un termen de probă de 1 (un) an, fiecăruia. 6 În continuare, verificând chestiunea individualizării pedepsei penale în privința inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie, instanța de apel a constatat că prima instanță a acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75, 90 Cod penal, respectiv, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestora. Cu referire la apelurile în latura civilă, în ceea ce privește soluționarea acțiunilor civile, instanța de apel a constatat că, părții vătămate Șapovalov Alexandru prin acțiunile ilegale ale inculpaților manifestate prin încălcarea demnității și onoarei lui prin injurii, atât și prin sistarea activității barului, i-au fost pricinuite suferințe psihice, de aceea prima instanță a admis parțial acțiunea civilă înaintată de către acesta și a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie în beneficiul lui Șapovalov Alexandru suma de 6 000 lei, suma compensatorie prejudiciului moral cauzat lui. Prima instanța la fel a constatat că, părții vătămate Pascari Andrei prin acțiunile ilegale ale inculpaților i-au fost pricinuite suferințe psihice prin amenințarea cu omor și vătămare gravă a sănătății, prin tulburarea liniștii și sentimentului de teamă pentru viața și sănătatea lui, de aceea instanța de judecată a dispus admiterea acțiunii civile parțial și a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie în beneficiul lui Pascari Andrei suma de 6 000 lei, suma compensatorie prejudiciului moral cauzat lui. Instanța de apel în temeiul art. 409 alin. (2), 415 alin. (1), pct. 2) Cod de procedură penală, a casat sentința în partea soluționării acțiunii civile, reieșind din faptul că, potrivit legislației civile, persoana lezată într-un drept al său are dreptul la repararea integrală a prejudiciului cauzat. În procesul penal, acțiunea civilă este o modalitate de reparare a prejudiciului cauzat prin infracțiune, iar în cazul în care cererea de reparare a prejudiciului moral a fost înaintată în instanța de judecată către doi sau mai mulți reclamanți și prin hotărârea pronunțată aceasta a fost admisă, prejudiciul moral se încasează aparte și nicidecum solidar. Din materialele cauzei penale, instanța de constatat că părții vătămate Pascari Andrei prin acțiunile ilegale ale inculpaților i-au fost pricinuite suferințe psihice prin amenințarea cu omor și vătămare gravă a sănătății, prin tulburarea liniștii și sentimentului de teamă pentru viața și sănătatea lui și ținând cont de aceste consecințe, și a considerat necesar a admite parțial acțiunea civilă parțial și a dispus încasarea în mod solidar de la inculpații Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie în beneficiul lui Pascari Andrei suma de câte 6 000 lei, fiecare, sumă compensatorie prejudiciului moral cauzat lui. 7 Cu referire la celelalte pretenții de ordin moral invocate de reclamanții Șapovalov Alexandru și Pascari Andrei, instanța de apel lea apreciat ca fiind excesiv de mari, or, repararea prejudiciului moral reprezintă satisfacții echitabile destinate a compensa material suferințele fizice ale părții vătămate, ca urmare a acțiunilor infracționale ale făptuitorului, totodată, aceste despăgubiri au un rol compensatoriu, se urmărește o reparație justă și echitabilă a prejudiciului moral suferit și, nu îmbogățirea fără justă cauză.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chisinău, Popov Oleg, prin care invocând incidența pct. 6) și 10) a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei, cu restituirea cauzei penale la o nouă rejudecare în instanța de avei, în alt complet de judecată, din motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. 5.1 În susținerea recursului procurorul invocă: - la judecarea cererii de apel a avut obligația pozitivă de a se pronunța motivat asupra argumentelor privind erorile admise de către prima instanță la individualizarea pedepsei penale închisoarea numită inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie și în consecință să dea un răspuns clar și concis întru asigurarea garanțiilor unui proces echitabil; - instanța de apel urma să reflecte în partea descriptivă a deciziei recurate criteriile care au determinat-o să constate că argumentele procurorului apelant privind individualizarea pedepselor penale numite în sarcina inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie ar fi nefondate;

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Conform art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi de drept procesual sau formal și de drept material sau substanțial. Astfel, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și/sau material. Din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că titularul acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor instanțelor de fond art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, inclusiv în temeiul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, când s-au aplicat 8 pedepse individualizate contrar prevederilor legale. Având în vedere argumentele recursului, Colegiul constată din lucrările dosarului, că deși acuzatorul de stat invocă dezacordul cu soluția instanțelor de fond în partea individualizării pedepsei închisorii cu suspendare stabilită inculpaților, astfel, consideră că instanța de apel la menținerea soluției primei instanțe, corect a interpretat și aplicat prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, conform cărora persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul ordinar (pct. 5. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârilor contestate, inclusiv cele reproduse în pct. 2., 4. din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanțele de fond și de apel, legal și întemeiat au constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei în latura pedepsei aplicate inculpaților, în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, corect ținând cont de prevederile art. 7, 61, 75, 90 Cod penal, 3641 Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. În cazul alternativelor de pedeapsă prevăzute pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa cu închisoare are un caracter excepțional și se aplică atunci când gravitatea infracțiunii și personalitatea infractorului fac necesară aplicarea pedepsei cu închisoare, iar o altă pedeapsă este insuficientă și nu și-ar atinge scopul. Inculpatul care a recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare. Dacă, la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție instanța de judecată, ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării 9 pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune. În consecutivitatea enunțată, Colegiul penal atestă instanțele ierarhic inferioare just au concluzionat că infracțiunile comise de inculpații Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie prevăzute de art. 287 alin. (2), lit. b) și art. 155 Cod penal se califică în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) Cod Penal ca infracțiuni „mai puțin grave”, sancțiunea cărora prevede -pedeapsa cu amendă de la 750 la 1350 u. c. sau cu închisoare de până la 5 ani, și respectiv - pedeapsă cu amendă de la 550 la 750 u. c. sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore sau cu închisoare de la 1 pînă la 3 ani, în conformitate cu art. art. 76, 77 Cod penal în privința inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante sau agravante, cu referire la personalitatea inculpaților Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie au stabilit că, ultimii nu au antecedente penale, ambii la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află, la locul de trai se caracterizează pozitiv și în final ținând cont de circumstanțele cauzei, au la întreținere copii minori, sunt angajați în câmpul muncii, și ca urmare au conchis că, nu este rațional ca Bucațeli Oleg și Țaran Vitalie să execute real pedeapsa închisorii și în privința lor, în conformitate cu art. 90 Cod penal, urmează a fi dispusă condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu stabilirea unui termen de probă. Astfel, pedeapsa respectiv a fost motivată, individualizată și aplicată inculpaților în corespundere cu prevederile legale, corespund principiului proporționalității și scopului de restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea lui, cât și a altor persoane (pct. 2., 4. din decizie). Pe lângă aceasta, recursul declarat, potrivit argumentelor invocate și reproduse în pct. 5. din prezenta decizie, este întemeiat doar pe critica modului în care instanțele de fond și de apel au apreciat probele și circumstanțele cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului. Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept 10 separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. De asemenea, Colegiul mai reține că, motivarea recursului declarat se bazează pe argumente invocate în cererea de apel, care deja au fost examinate minuțios de către instanța de apel, asupra cărora s-a expus, complet, argumentat și motivat legal, iar o altă opinie asupra circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei. În acest sens, Colegiul penal face trimitere la pct. 37 a hotărârii CEDO din 16.02.2010 în cauza Albert vs. România, în care s-a statuat că, art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să-și motiveze deciziile, nu poate fi interpretat ca impunere de a da un răspuns detaliat pentru fiecare argument (cauza Van de Hurk vs Olanda, din 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie printr-un alt mod, să examineze chestiunile esențiale supuse atenției sale. Potrivit jurisprudenței CEDO, în asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă sau a circumstanțelor cauzei, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Reieșind din cele expuse, Colegiul conchide că în cauză nu s-au comis nici erorile de drept sesizate de recurent prevăzute în pct. 6) și 10) alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală și care au fost semnalate de către recurent, deci nu persistă temeiuri de casare a soluției adoptate de către instanța de apel. Or, în cazul în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță. Prin urmare, instanța de recurs ordinar constatând temeinicia motivării soluției instanței de apel, o însușește integral întrucât această instanță a oferit răspunsuri complete și argumentate tuturor motivelor invocate în apelul procurorului, care sunt identice celor din cererea de recurs. Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanțele de fond și de apel nu au comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurentă, că s-au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor legale, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiat. Conform art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat. 11 Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Popov Oleg, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 14 iulie 2021, în cauza penală în privința lui Bucațeli Oleg xxxxxxx și Țaran Vitalie xxxxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 21 aprilie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie 12