1ra-2005/2021 — art. 264 alin. 3 lit. b CP

1ra-2005/2021 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-2005/2021

1-20118211-01-1ra-29092021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

26 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir

Judecători – Cobzac Elena, Plămădeală Ghenadie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului și de către inculpat, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021 și a

sentinței Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ din 22 decembrie 2020, în cauza

penală privindu-l pe

Jalba Dan Xxx, născut la xxxxxxx, originar și domiciliat în

r-nul xxxxx, s. xxxxxx.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală

conform art. 364¹ Cod de procedură penală, Jalba Dan a fost recunoscut vinovat în

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace

de transport.

În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Jalba Dan a fost suspendată

condiționat pe un termen de probă de 4 ani.

S-a încasat din contul inculpatului suma de 13 738 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Jalba Dan, la data

de 14.12.2019, aproximativ în jurul orelor 18:40 min., conducând automobilul de

model „Peugeot 307” cu n/î xxxxx, din direcția satului Pîrîta spre mun. Chișinău, pe

traseul Chișinău – Vadul-lui-Vodă, cu farurile acoperite cu un strat de noroi, care

reducea semnificativ luminozitatea acestora, fiind treaz, deținând permisul de

1

conducere de categoria "B", valabil pentru categoria mijlocului de transport pe care-

l conducea, nu a manifestat prudență sporită la trafic și nu a ținut seama de

împrejurări, de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea

și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare

conducător la determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță, determinarea

benzii de circulație și modului de conducere a vehiculului, nu a apreciat corect

situația rutieră reală pe drumul în care se afla automobilul în momentul respectiv,

prin ce a încălcat Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr.357/2009, și anume prevederile pct.3 din Regulamentul circulației

rutiere, care prevede că "Participanții la trafic sânt obligați să respecte regulile de

circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile

agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile

lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului,

precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care

sânt provocate de circumstanțe iminente"; prevederile pct.11 lit.a) din Regulamentul

circulației rutiere, care prevede că "conducătorul de vehicul, este obligat: înainte de

plecare să verifice starea tehnică a vehiculului și să o supravegheze pe parcurs, în

special funcționarea sistemelor de direcție, de frânare, dispozitivelor de iluminare și

semnalizare"; prevederile pct. 34 alin. (1) lit. a) și alin. (4) din Regulamentul

circulației rutiere, care prevede că "pe timp de noapte, în condiții de vizibilitate

redusă și în tuneluri, la autovehiculele și remorcile în mișcare dispozitivele de

iluminare și semnalizare luminoasă trebuie puse în funcțiune astfel: la autovehicule,

în funcție de iluminarea drumului - lanternele de gabarit, lumina de întâlnire sau de

drum a farurilor; 4) în caz de ceață densă, ploaie torențială, ninsoare abundentă sau

în alte condiții similare, la autovehicule trebuie pusă în funcțiune lumina de întâlnire

a farurilor sau farurile anticeață"; prevederile pct.45 din Regulamentul circulației

rutiere conform căruia: "1) conducătorul trebuie să conducă vehiculul în

conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii

factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a

vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră. 2) În cazul în care în

limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să

reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului";

prevederile pct.47 din Regulamentul circulației rutiere, care prevede că "în afara

localităților, în funcție de categoria vehiculelor, în cazuri de precipitații abundente,

ceață sau când drumurile sânt acoperite de gheață, polei, zăpadă, viteza maximă

admisă în afara localităților trebuie să fie mai mică cu cel puțin 20 km/h decât viteza

maximă admisă pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse";

prevederile pct.122 alin.(3) lit.c) și d) din Regulamentul circulației rutiere, care

prevede că "este interzisă exploatarea vehiculelor în cazurile în care sânt depistate

devieri de la normativele tehnice, după cum urmează: dispozitivele de iluminare,

2

semnalizare luminoasă a autovehiculului nu funcționează sau sânt mascate; lămpile

nu corespund modelului prevăzut prin construcție"; prevederile articolului 32

alin.(4) lit.a) și b) din Legea nr.131/2007 privind siguranța traficului rutier, care

prevede că "participanții la trafic sunt obligați să cunoască și să respecte prevederile

prezentei legi, ale altor acte legislative și ale actelor normative în vigoare în

domeniu; să manifeste un comportament, care să asigure fluența și siguranța

traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic"; prevederile

art.33 alin.(3) lit.a) din Legea nr.131/2007 privind siguranța traficului rutier, care

prevede că "conducătorul de autovehicul este obligat să cunoască și să respecte

Regulamentul circulației rutiere", iar ca urmare, a tamponat pietonul Luca Iurii, anul

nașterii 1971, care traversa strada de la stânga la dreapta, pe traseul Chișinău -

Vadul-lui-Vodă, în afara trecerii de pietoni, și care conform Raportului de expertiză

judiciară nr.201903C2716 din 18 februarie 2020, a decedat la fața locului, în

rezultatul traumei vertebro-medulare închise, rupturii ligamentelor atlantooccipitale,

cu lezarea completă a măduvei spinării imediat inferior de trunchiul cerebral, cu

hemoragii epi-, subdurale, intramedulare și în țesuturile moi adiacente.

Astfel, acțiunile lui Jalba Dan au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. b)

Cod penal: „încălcarea regulilor de securitate a circulației si de exploatare a

mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport,

încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane”.

2.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Balan Veaceslav, solicitând

casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, pronunțarea unei hotărâri noi,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie stabilită

o pedeapsă de 4 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, invocând că,

prima instanță nu a stabilit o pedeapsă care ar duce la corectarea și reeducarea

inculpatului, în circumstanțele când în urma acțiunilor infracționale a decedat o

persoană, aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei

cu închisoarea, este o pedeapsă prea blândă. În cadrul urmăririi penale acesta nu a

recunoscut vinovăția, abia în instanță acesta a solicitata examinarea cauzei în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, și astfel constatarea

instanței că Jalba Dan a contribuit la descoperirea infracțiunii este greșită, iar faptul

că acesta are 2 copii la întreținere nu este probat prin nimic, în perioada 2008 - 2019,

Jalba Dan a comis 9 contravenții din domemiul circulației rutiere, majoritatea

încălcărilor fiind „depășirea vitezei”, ceea ce la 14.12.2019 a fost unul din factorii

soldat cu decesul pietonului Luca Iuri, s-a constatat că farurile la automobilul condus

de Jalba Dan erau acoperite cu un strat de noroi, carosabilul era umed, era ceață, iar

acesta în astfel de condiții dificile, fără a se asigura a ieșit la depășire, ca urmare

tamponând mortal un pieton, în astfel de circumstanțe, comportamentul inculpatului

denotă o ignorare totală a Regulamentului Circulației Rutiere, fapt care a pus în

3

pericol și pe ceilalți participanți la trafic, instanța nu a reținut că au fost stabilite

circumstanțe care agravează răspunderea inculpatului, și anume că fapta pentru care

este învinuit acesta presupune încălcarea regulilor de securitate a circulației, drept

urmare acuzarea constată comportamentul social-periculos al inculpatului și lipsă de

conștientizare a acțiunilor sale.

2.2 Inculpatul, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și în

partea încasării cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă de 2 ani închisoare, în

temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită să fie suspendată condiționat pe un

termen de 2 ani, invocând că inculpatul și-a recunoscut vina, succesorul părții

vătămate Vulpea Tatiana a menționat că pedeapsa solicitată de procuror este prea

aspră, consideră că inculpatului urmează a fi aplicată o pedeapsă non-privativă de

libertate, întrucât acesta are la întreținere 2 copii minori, este dispusă să-l ierte, mai

mult că partea vătămată era în stare de ebrietate, ca circumstanță atenuantă s-a reținut

recunoașterea vinei și căința sinceră, iar careva circumstanțe agravante nu au fost

stabilite, are la întreținere 2 copii minori și soția sa, benevol a acordat ajutor material

la funeraliile victimei, succesorul părții vătămate Vulpea Tatiana nu are careva

pretenții față de inculpat.

s-au respins apelurile declarate cu menținerea sentinței.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță la

stabilirea pedepsei, a ținut cont că Jalba Dan, a comis o infracțiune care conform

art. 16 alin. (4) Cod penal, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie

la categoria infracțiunilor grave, inclusiv că acesta a recunoscut vina în cele comise,

a contribuit activ la descoperirea infracțiunii și se căiește sincer, careva circumstanțe

agravante în privința inculpatului în conformitate cu art.77 din Codul penal nu au

fost stabilite, la fel, nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante în conformitate

cu art.76 Cod penal, astfel, instanța de apel a considerat ca legală și echitabilă

pedeapsa stabilită inculpatului, iar în astfel de cazuri, pentru realizarea scopurilor

pedepsei, urmează a fi stabilită o pedeapsă cu închisoare.

În continuare, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect și întemeiat

i-a aplicat inculpatului Jalba Dan, pentru infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3)

lit. b) Codul penal, prin prisma art.3641 Cod de procedură penală, pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip deschis,

cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, iar conform art. 90 Cod

penal, pedeapsa principală sub formă de închisoare s-a suspendat condiționat pe - 4

ani termen de probațiune, această pedeapsă este echitabilă, fiind numită cu

respectarea strictă a prevederilor legislației în vigoare și careva temei de a interveni

în sentință, inclusiv, din oficiu lipsește.

Cu referire la personalitatea lui Jalba Dan, instanța de apel a reținut că ultimul

anterior nu a fost condamnat, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află,

4

potrivit caracteristicii eliberate se caracterizează pozitiv la locul de trai, s-a căit

sincer de fapta comisă, inclusiv a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, mai

mult, benevol a acordat ajutor material la funeraliile victimei, are la întreținere 2

copii minori (în vârstă de 5 și 6 ani) și soția, astfel, instanța de apel a remarcat că,

prima instanță, aplicând pedeapsa, a reținut ca fiind pertinente caracteristicile

inculpatului Jalba Dan, care recunoscându-și vina integral, cauza fiind examinată în

procedura simplificată, prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, or prima

instanță corect a evaluat în privința personalității făptuitorului calitățile fizice și

psihice ale celui vinovat manifestate prin fapta comisă, în perioada premergătoare

săvârșirii faptei prejudiciabile și după săvârșirea acesteia precum: aspectele social-

psihologice, nivelul de instruire școlară, studiile, activitatea social utilă/muncă,

comportamentul, mediul familial, intelectul, caracterul, temperamentul, vârsta,

factorii care influențează sau pot influența conduita lui generală.

Cu referire la solicitarea inculpatului de a fi încasate din contul statului,

cheltuielile judiciare pentru efectuarea raportului de expertiză în mărime de 13 738

lei, instanța de apel a indicat că conform art. 227, 229 și 143 Cod de procedură

penală, inclusiv ținând cont de modificările operate prin Legea nr.316 din 22

decembrie 2017, în vigoare 09 februarie 2018 la art. 143 Cod de procedură penală,

or, prin Legea respectivă a fost exclus art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală,

care prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin.

(1) se face din contul bugetului de stat, prin urmare, voința legiuitorului a fost

îndreptată spre obligarea condamnaților de a achita cheltuielile de efectuare a

expertizelor, astfel, instanța de apel a considerat întemeiată cererea acuzatorului de

stat, iar instanța de fond corect a dispus încasarea de la Jalba Dan în beneficiul

statului a sumei de 13 738 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru efectuarea

raportului de expertiză.

4.1 Inculpat, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei și a sentinței

în partea stabilirii pedepsei și în partea încasării cheltuielilor judiciare, pronunțarea

unei noi hotărâri prin care a-i stabili inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 2 ani, în temeiul art. 90 Cod penal, a suspenda pedeapsa stabilită pe

un termen de probă de 2 ani, invocând argumente similare cu cele indicate în apelul

său(pct. 2.2 din prezenta decizie), și suplimentar:

- instanțele de judecată urmau să țină cont de regula nr. 6 din Recomandarea

nr. R(92) 16 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare la regulile

europene asupra sancțiunilor aplicate în comunitate, adoptată de Comitetul de

Miniștri în 19 octombrie 1992, cu ocazia celei de-a 482-a reuniune a Delegațiilor de

Miniștri, potrivit căreia ”natura și durata sancțiunilor aplicate în comunitate trebuie

de asemenea să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii pentru care un delincvent

a fost condamnat sau o persoană este inculpată, cât și cu situația personală a

5

acesteia.”

- atât instanța de fond cît și instanța de apel nu au ținut cont de circumstanțele

în care a fost comisă infracțiunea, și anume, pietonul Luca Iurii, în momentul când

a fost tamponat, era întuneric afară, ceață, însă el mergea prin mijlocul carosabilului,

în afara trecerii de pietoni, fără vestă de avertizare (reflectorizantă), fiind în stare de

ebrietate (în sângele cadavrului cet. Luca Iurii s-a depistat 2,50 % alcool etilic, ceea

ce la persoanele vii corespunde stării de ebrietate gravă);

4.2 Avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului, indicând temeiurile pentru

recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care

solicită casarea deciziei și a sentinței în partea stabilirii pedepsei și în partea încasării

cheltuielilor judiciare, pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-i stabili inculpatului

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, în temeiul art. 90 Cod penal,

a suspenda pedeapsa stabilită pe un termen de probă de 2 ani, invocând argumente

identice cu cele indicate în recursul inculpatului(pct. 4.1 din prezenta decizie).

alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a

manifestat dezacordul cu recursurile declarate, a solicitat declararea recursurilor ca

inadmisibile cu menținerea deciziei instanței de apel, motivând prin faptul că, prin

soluția instanțelor ierarhic inferioare referitor la mărimea, categoria și modul de

executare a pedepsei, s-a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal,

iar cauza a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală.

Astfel, constată că instanța de judecată și-a argumentat suficient soluția, a ținut

cont pe deplin de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile

generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de

motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care

atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării

și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, iar

în final a stabilit o pedeapsă echitabilă.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că sunt inadmisibile, ca fiind

vădit neîntemeiate din următoarele considerente.

În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

6

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

Lecturând textele recursurilor declarate de către inculpat și de către avocatul

Asandei Dorin în numele inculpatului, ele fiind identice, Colegiul penal constată că,

recurenții își exprimă dezacordul cu pedeapsa stabilită, indicând în acest sens

temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține

că alegațiile recurenților invocate în cererile de recurs nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente.

Cu referire la criticile recurenților, invocate prin prisma temeiurilor de recurs

prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal

atestă că sunt neîntemeiate și reprezintă opinia subiectivă a acestora față de aceleași

circumstanțe apreciate în speță de instanțele de judecată, or instanța de apel în

decizie (f.d. 56–60 v. II), și-a motivat corect soluția de menținere a sentinței primei

instanțe, prin care aceasta și-a argumentat detaliat soluția în partea individualizării

pedepsei, stabilind inculpatului pedeapsa de 4 ani închisoare, cu stabilirea unui

termen de probațiune de 4 ani, care este echitabilă în speța dată.

Astfel, din textul sentinței primei instanțe(f.d. 13 – 16 v.II) și a deciziei(f.d. 56

– 60 v.II) instanței de apel, se reține că instanțele de judecată au luat în considerare

circumstanțele invocate supra de recurenți, pedeapsa fiind aplicată cu respectarea

cerințelor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, precum și au ținut cont în

deplină măsură de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, prevăzute

de art. 7, 75 Cod penal, de cerințele prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal, în

vederea realizării scopului legii penale, de restabilire a echității sociale, corectare și

reeducare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din

partea acestuia, cât și a altor persoane, la fel, Colegiul penal constată că instanțele

inferioare au luat în considerare și faptul că inculpatul conducea mijlocul de

transport pe timp de noapte fiind ceață cu farurile murdare și urmările produse – a

decedat o persoană.

În acest sens, se reține că aceste prevederi legale au fost raportate just la

circumstanțele cauzei penale, gravitatea infracțiunii săvârșită, urmările produse– a

decedat o persoană, precum și la personalitatea inculpatului, astfel doar aplicarea

unei pedepse de 4 ani închisoare, cu stabilirea unui termen de probațiune de 4 ani,

va duce la reeducarea și corectarea inculpatului, precum și la restabilirea echității

sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât

și a altor persoane.

În acest sens, Colegiul penal indică că, chestiunea de individualizare a pedepsei

este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și

autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de

7

sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul.

Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare

a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de

acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și

principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului

pedepsei.

Mai mult, Colegiul penal statuează că, o pedeapsă prea blândă va fi apreciată

ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va

diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție, or,

practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de

ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

Referitor la solicitarea recurenților referitor la cheltuielile judiciare, Colegiul

penal a conchis că nu poate fi acceptată, or, acest motiv a fost obiect de dispută în

cadrul instanței de apel, asupra căruia s-au formulat și s-au punctat minuțios și

veridic răspunsurile asupra acestui motiv în decizia adoptată(f.d. 103 – 104 v.II), pe

care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CtEDO cauza Albert vs.

România din 16.02.2010.

Mai mult, Colegiul penal menționează că recurenții s-au limitat doar la

solicitarea de a casa decizia și sentința în partea cheltuielilor judiciare fără a aduce

vreun argument în susținerea cerinței date.

Din aceste considerente, Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră

că nu identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârile judecătorești a

instanțelor ierarhic inferioare, ce sunt legale și întemeiate, or asupra acelorași motive

invocate în recurs, s-a expus suficient de argumentat și detaliat instanța de apel în

decizia adoptată.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, având în vedere veridicitatea

argumentelor instanțelor ierarhic inferioare în motivarea soluției în partea pedepsei

stabilite, modului de executare a acesteia și în partea cheltuielilor judiciare, în

virtutea corectitudinii acestora și pentru a evita repetări inutile, că le acceptă și le

însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a

hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles

ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda,

19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o

instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile

ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate.

8

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Asandei

Dorin în numele inculpatului și de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe

Jalba Dan Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 februarie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Plămădeală Ghenadie

9