1ra-2005/2021 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/ din 22 decembrie 2020, cauza fiind examinată pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală conform art. 364¹ Cod de procedură penală, Jalba Dan a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. În baza art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită lui Jalba Dan a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 4 ani. S-a încasat din contul inculpatului suma de 13 738 lei cu titlu de cheltuieli judiciare. 1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Jalba Dan, la data de 14.12.2019, aproximativ în jurul orelor 18:40 min., conducând automobilul de model „Peugeot 307” cu n/î xxxxx, din direcția satului Pîrîta spre mun. Chișinău, pe traseul Chișinău – Vadul-lui-Vodă, cu farurile acoperite cu un strat de noroi, care reducea semnificativ luminozitatea acestora, fiind treaz, deținând permisul de 1 conducere de categoria "B", valabil pentru categoria mijlocului de transport pe care- l conducea, nu a manifestat prudență sporită la trafic și nu a ținut seama de împrejurări, de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător la determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță, determinarea benzii de circulație și modului de conducere a vehiculului, nu a apreciat corect situația rutieră reală pe drumul în care se afla automobilul în momentul respectiv, prin ce a încălcat Regulamentul Circulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.357/2009, și anume prevederile pct.3 din Regulamentul circulației rutiere, care prevede că "Participanții la trafic sânt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului de circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care ar depăși pe acele care sânt provocate de circumstanțe iminente"; prevederile pct.11 lit.a) din Regulamentul circulației rutiere, care prevede că "conducătorul de vehicul, este obligat: înainte de plecare să verifice starea tehnică a vehiculului și să o supravegheze pe parcurs, în special funcționarea sistemelor de direcție, de frânare, dispozitivelor de iluminare și semnalizare"; prevederile pct. 34 alin. (1) lit. a) și alin. (4) din Regulamentul circulației rutiere, care prevede că "pe timp de noapte, în condiții de vizibilitate redusă și în tuneluri, la autovehiculele și remorcile în mișcare dispozitivele de iluminare și semnalizare luminoasă trebuie puse în funcțiune astfel: la autovehicule, în funcție de iluminarea drumului - lanternele de gabarit, lumina de întâlnire sau de drum a farurilor; 4) în caz de ceață densă, ploaie torențială, ninsoare abundentă sau în alte condiții similare, la autovehicule trebuie pusă în funcțiune lumina de întâlnire a farurilor sau farurile anticeață"; prevederile pct.45 din Regulamentul circulației rutiere conform căruia: "1) conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) situația rutieră. 2) În cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului"; prevederile pct.47 din Regulamentul circulației rutiere, care prevede că "în afara localităților, în funcție de categoria vehiculelor, în cazuri de precipitații abundente, ceață sau când drumurile sânt acoperite de gheață, polei, zăpadă, viteza maximă admisă în afara localităților trebuie să fie mai mică cu cel puțin 20 km/h decât viteza maximă admisă pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse"; prevederile pct.122 alin.(3) lit.c) și d) din Regulamentul circulației rutiere, care prevede că "este interzisă exploatarea vehiculelor în cazurile în care sânt depistate devieri de la normativele tehnice, după cum urmează: dispozitivele de iluminare, 2 semnalizare luminoasă a autovehiculului nu funcționează sau sânt mascate; lămpile nu corespund modelului prevăzut prin construcție"; prevederile articolului 32 alin.(4) lit.a) și b) din Legea nr.131/2007 privind siguranța traficului rutier, care prevede că "participanții la trafic sunt obligați să cunoască și să respecte prevederile prezentei legi, ale altor acte legislative și ale actelor normative în vigoare în domeniu; să manifeste un comportament, care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic"; prevederile art.33 alin.(3) lit.a) din Legea nr.131/2007 privind siguranța traficului rutier, care prevede că "conducătorul de autovehicul este obligat să cunoască și să respecte Regulamentul circulației rutiere", iar ca urmare, a tamponat pietonul Luca Iurii, anul nașterii 1971, care traversa strada de la stânga la dreapta, pe traseul Chișinău - Vadul-lui-Vodă, în afara trecerii de pietoni, și care conform Raportului de expertiză judiciară nr.201903C2716 din 18 februarie 2020, a decedat la fața locului, în rezultatul traumei vertebro-medulare închise, rupturii ligamentelor atlantooccipitale, cu lezarea completă a măduvei spinării imediat inferior de trunchiul cerebral, cu hemoragii epi-, subdurale, intramedulare și în țesuturile moi adiacente. Astfel, acțiunile lui Jalba Dan au fost încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal: „încălcarea regulilor de securitate a circulației si de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane”.

Sentința primei instanțe, a fost atacată cu apeluri de către: 2.1 Procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Balan Veaceslav, solicitând casarea parțială a sentinței în partea stabilirii pedepsei, pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă de 4 ani 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, invocând că, prima instanță nu a stabilit o pedeapsă care ar duce la corectarea și reeducarea inculpatului, în circumstanțele când în urma acțiunilor infracționale a decedat o persoană, aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoarea, este o pedeapsă prea blândă. În cadrul urmăririi penale acesta nu a recunoscut vinovăția, abia în instanță acesta a solicitata examinarea cauzei în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, și astfel constatarea instanței că Jalba Dan a contribuit la descoperirea infracțiunii este greșită, iar faptul că acesta are 2 copii la întreținere nu este probat prin nimic, în perioada 2008 - 2019, Jalba Dan a comis 9 contravenții din domemiul circulației rutiere, majoritatea încălcărilor fiind „depășirea vitezei”, ceea ce la 14.12.2019 a fost unul din factorii soldat cu decesul pietonului Luca Iuri, s-a constatat că farurile la automobilul condus de Jalba Dan erau acoperite cu un strat de noroi, carosabilul era umed, era ceață, iar acesta în astfel de condiții dificile, fără a se asigura a ieșit la depășire, ca urmare tamponând mortal un pieton, în astfel de circumstanțe, comportamentul inculpatului denotă o ignorare totală a Regulamentului Circulației Rutiere, fapt care a pus în 3 pericol și pe ceilalți participanți la trafic, instanța nu a reținut că au fost stabilite circumstanțe care agravează răspunderea inculpatului, și anume că fapta pentru care este învinuit acesta presupune încălcarea regulilor de securitate a circulației, drept urmare acuzarea constată comportamentul social-periculos al inculpatului și lipsă de conștientizare a acțiunilor sale. 2.2 Inculpatul, solicitând casarea sentinței în partea stabilirii pedepsei și în partea încasării cheltuielilor judiciare, rejudecarea cauzei, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatului să-i fie stabilită o pedeapsă de 2 ani închisoare, în temeiul art. 90 Cod penal, pedeapsa stabilită să fie suspendată condiționat pe un termen de 2 ani, invocând că inculpatul și-a recunoscut vina, succesorul părții vătămate Vulpea Tatiana a menționat că pedeapsa solicitată de procuror este prea aspră, consideră că inculpatului urmează a fi aplicată o pedeapsă non-privativă de libertate, întrucât acesta are la întreținere 2 copii minori, este dispusă să-l ierte, mai mult că partea vătămată era în stare de ebrietate, ca circumstanță atenuantă s-a reținut recunoașterea vinei și căința sinceră, iar careva circumstanțe agravante nu au fost stabilite, are la întreținere 2 copii minori și soția sa, benevol a acordat ajutor material la funeraliile victimei, succesorul părții vătămate Vulpea Tatiana nu are careva pretenții față de inculpat.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021, s-au respins apelurile declarate cu menținerea sentinței. 3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță la stabilirea pedepsei, a ținut cont că Jalba Dan, a comis o infracțiune care conform art. 16 alin. (4) Cod penal, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor grave, inclusiv că acesta a recunoscut vina în cele comise, a contribuit activ la descoperirea infracțiunii și se căiește sincer, careva circumstanțe agravante în privința inculpatului în conformitate cu art.77 din Codul penal nu au fost stabilite, la fel, nu au fost stabilite careva circumstanțe atenuante în conformitate cu art.76 Cod penal, astfel, instanța de apel a considerat ca legală și echitabilă pedeapsa stabilită inculpatului, iar în astfel de cazuri, pentru realizarea scopurilor pedepsei, urmează a fi stabilită o pedeapsă cu închisoare. În continuare, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect și întemeiat i-a aplicat inculpatului Jalba Dan, pentru infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Codul penal, prin prisma art.3641 Cod de procedură penală, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani, cu executare în penitenciar de tip deschis, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, iar conform art. 90 Cod penal, pedeapsa principală sub formă de închisoare s-a suspendat condiționat pe - 4 ani termen de probațiune, această pedeapsă este echitabilă, fiind numită cu respectarea strictă a prevederilor legislației în vigoare și careva temei de a interveni în sentință, inclusiv, din oficiu lipsește. Cu referire la personalitatea lui Jalba Dan, instanța de apel a reținut că ultimul anterior nu a fost condamnat, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, 4 potrivit caracteristicii eliberate se caracterizează pozitiv la locul de trai, s-a căit sincer de fapta comisă, inclusiv a contribuit activ la descoperirea infracțiunii, mai mult, benevol a acordat ajutor material la funeraliile victimei, are la întreținere 2 copii minori (în vârstă de 5 și 6 ani) și soția, astfel, instanța de apel a remarcat că, prima instanță, aplicând pedeapsa, a reținut ca fiind pertinente caracteristicile inculpatului Jalba Dan, care recunoscându-și vina integral, cauza fiind examinată în procedura simplificată, prevăzută de art.3641 Cod de procedură penală, or prima instanță corect a evaluat în privința personalității făptuitorului calitățile fizice și psihice ale celui vinovat manifestate prin fapta comisă, în perioada premergătoare săvârșirii faptei prejudiciabile și după săvârșirea acesteia precum: aspectele social- psihologice, nivelul de instruire școlară, studiile, activitatea social utilă/muncă, comportamentul, mediul familial, intelectul, caracterul, temperamentul, vârsta, factorii care influențează sau pot influența conduita lui generală. Cu referire la solicitarea inculpatului de a fi încasate din contul statului, cheltuielile judiciare pentru efectuarea raportului de expertiză în mărime de 13 738 lei, instanța de apel a indicat că conform art. 227, 229 și 143 Cod de procedură penală, inclusiv ținând cont de modificările operate prin Legea nr.316 din 22 decembrie 2017, în vigoare 09 februarie 2018 la art. 143 Cod de procedură penală, or, prin Legea respectivă a fost exclus art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală, care prevedea că plata expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din contul bugetului de stat, prin urmare, voința legiuitorului a fost îndreptată spre obligarea condamnaților de a achita cheltuielile de efectuare a expertizelor, astfel, instanța de apel a considerat întemeiată cererea acuzatorului de stat, iar instanța de fond corect a dispus încasarea de la Jalba Dan în beneficiul statului a sumei de 13 738 lei cu titlu de cheltuieli de judecată pentru efectuarea raportului de expertiză.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recursuri ordinare de către: 4.1 Inculpat, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei și a sentinței în partea stabilirii pedepsei și în partea încasării cheltuielilor judiciare, pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-i stabili inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, în temeiul art. 90 Cod penal, a suspenda pedeapsa stabilită pe un termen de probă de 2 ani, invocând argumente similare cu cele indicate în apelul său(pct. 2.2 din prezenta decizie), și suplimentar: - instanțele de judecată urmau să țină cont de regula nr. 6 din Recomandarea nr. R(92) 16 a Comitetului de Miniștri către statele membre referitoare la regulile europene asupra sancțiunilor aplicate în comunitate, adoptată de Comitetul de Miniștri în 19 octombrie 1992, cu ocazia celei de-a 482-a reuniune a Delegațiilor de Miniștri, potrivit căreia ”natura și durata sancțiunilor aplicate în comunitate trebuie de asemenea să fie proporțională cu gravitatea infracțiunii pentru care un delincvent a fost condamnat sau o persoană este inculpată, cât și cu situația personală a 5 acesteia.” - atât instanța de fond cît și instanța de apel nu au ținut cont de circumstanțele în care a fost comisă infracțiunea, și anume, pietonul Luca Iurii, în momentul când a fost tamponat, era întuneric afară, ceață, însă el mergea prin mijlocul carosabilului, în afara trecerii de pietoni, fără vestă de avertizare (reflectorizantă), fiind în stare de ebrietate (în sângele cadavrului cet. Luca Iurii s-a depistat 2,50 % alcool etilic, ceea ce la persoanele vii corespunde stării de ebrietate gravă); 4.2 Avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului, indicând temeiurile pentru recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei și a sentinței în partea stabilirii pedepsei și în partea încasării cheltuielilor judiciare, pronunțarea unei noi hotărâri prin care a-i stabili inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, în temeiul art. 90 Cod penal, a suspenda pedeapsa stabilită pe un termen de probă de 2 ani, invocând argumente identice cu cele indicate în recursul inculpatului(pct. 4.1 din prezenta decizie).

La recursurile ordinare declarate, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursurile declarate, a solicitat declararea recursurilor ca inadmisibile cu menținerea deciziei instanței de apel, motivând prin faptul că, prin soluția instanțelor ierarhic inferioare referitor la mărimea, categoria și modul de executare a pedepsei, s-a ținut cont de prevederile art. 6, 7, 61, 75, 76, 77 Cod penal, iar cauza a fost examinată în procedura simplificată prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală. Astfel, constată că instanța de judecată și-a argumentat suficient soluția, a ținut cont pe deplin de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile generale de individualizare a pedepsei, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia, iar în final a stabilit o pedeapsă echitabilă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că sunt inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate din următoarele considerente. În speță se constată că recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 6 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Lecturând textele recursurilor declarate de către inculpat și de către avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului, ele fiind identice, Colegiul penal constată că, recurenții își exprimă dezacordul cu pedeapsa stabilită, indicând în acest sens temeiurile prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că alegațiile recurenților invocate în cererile de recurs nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, din următoarele considerente. Cu referire la criticile recurenților, invocate prin prisma temeiurilor de recurs prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că sunt neîntemeiate și reprezintă opinia subiectivă a acestora față de aceleași circumstanțe apreciate în speță de instanțele de judecată, or instanța de apel în decizie (f.d. 56–60 v. II), și-a motivat corect soluția de menținere a sentinței primei instanțe, prin care aceasta și-a argumentat detaliat soluția în partea individualizării pedepsei, stabilind inculpatului pedeapsa de 4 ani închisoare, cu stabilirea unui termen de probațiune de 4 ani, care este echitabilă în speța dată. Astfel, din textul sentinței primei instanțe(f.d. 13 – 16 v.II) și a deciziei(f.d. 56 – 60 v.II) instanței de apel, se reține că instanțele de judecată au luat în considerare circumstanțele invocate supra de recurenți, pedeapsa fiind aplicată cu respectarea cerințelor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală, precum și au ținut cont în deplină măsură de criteriile generale de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 7, 75 Cod penal, de cerințele prevăzute de art. 61 alin. (2) Cod penal, în vederea realizării scopului legii penale, de restabilire a echității sociale, corectare și reeducare a inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, la fel, Colegiul penal constată că instanțele inferioare au luat în considerare și faptul că inculpatul conducea mijlocul de transport pe timp de noapte fiind ceață cu farurile murdare și urmările produse – a decedat o persoană. În acest sens, se reține că aceste prevederi legale au fost raportate just la circumstanțele cauzei penale, gravitatea infracțiunii săvârșită, urmările produse– a decedat o persoană, precum și la personalitatea inculpatului, astfel doar aplicarea unei pedepse de 4 ani închisoare, cu stabilirea unui termen de probațiune de 4 ani, va duce la reeducarea și corectarea inculpatului, precum și la restabilirea echității sociale, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane. În acest sens, Colegiul penal indică că, chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de 7 sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Mai mult, Colegiul penal statuează că, o pedeapsă prea blândă va fi apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului prejudiciabil și va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea sistemului de justiție, or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Referitor la solicitarea recurenților referitor la cheltuielile judiciare, Colegiul penal a conchis că nu poate fi acceptată, or, acest motiv a fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra căruia s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra acestui motiv în decizia adoptată(f.d. 103 – 104 v.II), pe care Colegiul penal le însușește, ce este conform practicii CtEDO cauza Albert vs. România din 16.02.2010. Mai mult, Colegiul penal menționează că recurenții s-au limitat doar la solicitarea de a casa decizia și sentința în partea cheltuielilor judiciare fără a aduce vreun argument în susținerea cerinței date. Din aceste considerente, Colegiul penal analizând materialele cauzei, consideră că nu identifică temeiuri justificative de a interveni în hotărârile judecătorești a instanțelor ierarhic inferioare, ce sunt legale și întemeiate, or asupra acelorași motive invocate în recurs, s-a expus suficient de argumentat și detaliat instanța de apel în decizia adoptată. Prin urmare, Colegiul penal conchide, având în vedere veridicitatea argumentelor instanțelor ierarhic inferioare în motivarea soluției în partea pedepsei stabilite, modului de executare a acesteia și în partea cheltuielilor judiciare, în virtutea corectitudinii acestora și pentru a evita repetări inutile, că le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate sunt inadmisibile, fiind vădit neîntemeiate. 8

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Asandei Dorin în numele inculpatului și de către inculpat, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 08 iunie 2021, în cauza penală privindu-l pe Jalba Dan Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 24 februarie 2022. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Plămădeală Ghenadie 9