1ra-636/2021 — art. 157 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 157 CP
- Temei legal
- art. 427 alin.1 pct. 6, 8 CPP
1ra-636/2021 — art. 157 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-636/2021
1-18058214-01-1ra-23122020
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
20 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Toma Nadejda,
Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,
a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile
ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți,
Gavdiuc Valentina și de către avocatul Grosu Igor cu inculpatul Zabrian
Andrei, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 10
septembrie 2020, în cauza penală în privința lui,
Cornei Vitalie xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Zabrian Andrei xxxxxxxxxxxxxxxxxxxx
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 22.01.2018 – 28.12.2018;
Instanța de apel: 11.02.2019 – 10.09.2020;
Instanța de recurs: 23.12.2020 – 20.12.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Soroca din 28 decembrie 2018, Cornei Vitalie a
fost recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 157 Cod
penal și liberat de pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de
prescripție.
Zabrian Andrei a fost achitat de învinuirea de săvârșire a infracțiunii
prevăzută la art. 157 Cod penal pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele
infracțiunii.
S-a admis parțial, acțiunea civilă înaintată și s-a încasat de la Cornei
Vitalie în folosul lui Cozear Mihail suma de 117 884,80 lei (una sută
șaptesprezece mii opt sute optzeci și patru lei 80 bani) spre recuperarea
prejudiciului material și suma de 150 000 lei (una sută cincizeci mii lei) spre
recuperarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, în rest acțiunea civilă
a fost respinsă ca neîntemeiată.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Cornei Vitalie,
1
la 22.11.2015, în jurul orei 12:20, aflându-se la vânătoare, încălcând regulile de
securitate stabilite unanim, a pricinuit leziuni corporale grave din
imprudență cet. Cozear Mihail în următoarele circumstanțe: La 22.11.2015, în
jurul orei 12:20, pe dealul din regiunea s. Soloneț r. Soroca, un grup de
vânători compus din 8 persoane: Cornei Vitalie - conducător al echipei de
vânători, Taran Ghenadie, Manin Victor, Lisnic Valentin, Cozear Mihail,
Zabrian Andrei, Ranga Eduard și Groza Igor, au participat la vânătoarea de
fazani. Conducătorul echipei, Cornei Vitalie și managerul în domeniul
cinegetic, Zabrian Iurii au efectuat instructajul privind tehnica securității și
astfel, vânătoarea urma a fi efectuată în linie, adică trăgătorii trebuiau să fie
aranjați în așa mod încât ei să se afle pe o linie și să se poată vedea unul pe
altul. Conducătorul vânătorii era obligat să supravegheze strict poziționarea
în linie a participanților, astfel în încălcarea acestei obligații nu s-a așezat
personal pe flancul stâng sau drept în scopul respectării unei linii, ci s-a plasat
în centru și din acest motiv a tolerat deplasarea greșită pe două linii - cea din
stânga sa și cea din dreapta sa. Deși, ca conducător și trăgător trebuia să vadă
bine cum stau ceilalți pe o linie întreagă și să interzică tragerea atunci când
nu erau toți în vizorul său, a ignorat această regulă esențială la vânătoare,
nefiind în linie nu a interzis tragerea și nu a asigurat securitatea tuturor
participanților, dar personal a efectuat două împușcături în direcția unei
păsări, ca rezultat au fost efectuate și alte trageri de către cel puțin două
persoane, iar partea vătămată, fiind deplasată în afara liniei, a fost rănită,
suferind vătămarea corporală gravă a integrității corporale sub formă de
plagă transfixiantă corneosclerală cu inclavarea tunicilor externe a ochiului
stâng, fractura peretelui orbitei cu obiecte străine radioopace, care s-au
produs prin împușcare din armă de foc cu alice, a dus la pierderea totală a
vederii la ochiul stâng și condiționează o incapacitate permanentă de muncă
mai mult de 1/3, totodată și plagă penetranta în coapsa dreaptă în 1/3 medie
cu obiect străin radioopac care s-a produs prin mecanism de împușcare din
armă de foc cu alice și se califică ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea
de sănătate de scurtă durată. E necesar de menționat faptul, că conducătorul
echipei de vânători organizează și conduce vânătoarea colectivă. El asigură
respectarea regulilor de securitate la vânătoare și poartă răspundere pentru
respectarea lor.
Zabrian Andrei, a fost învinuit, că în comun cu Cornei Vitalie, la
22.11.2015, în jurul orei 12-20, aflându-se la vânătoare, încălcând regulile de
securitate, au pricinuit leziuni corporale grave din imprudență lui Cozear
Mihail în următoarele circumstanțe: La 22.11.2015, în jurul orei 12-20, pe
dealul din regiunea s. Soloneț r. Soroca un grup de vânători compusă din 8
persoane: Cornei Vitalie - conducător al echipei de vânători, Taran Ghenadie,
Manin Victor, Lisnic Valentin, Cozear Mihail, Zabrian Andrei, Ranga Eduard
2
și Groza Igor au participat la vânătoarea de fazani. Conducătorul echipei,
Cornei Vitalie și managerul în domeniul cinegetic, Zabrian Iurii au efectuat
instructajul privind tehnica securității și astfel, vânătoarea urma a efectuată
în linie, adică trăgătorii trebuiau să fie aranjați în așa mod încât ei să se afle
pe o linie și să se poată vedea unul pe altul. Conducătorul vânătorii, în funcție
de caracterul vânătorii, era obligat să le explice trăgătorilor particularitățile
locului și să le arate ce tip de arme și cartușe pot fi folosite. Fiecare trăgător
care se află la locul de pândă trebuie să cunoască și să vadă bine atât trăgătorii
care stau în dreapta și stânga lui, cât și întreaga linie. S-a interzis, pentru a
evita accidentele, să se împuște asupra păsării la o distanță mai mare de 35-
40 m, dacă ea zboară la înălțime mai mică de 5 m și tragerea în pasăre dacă ea
se află la o distanță mai mare de 50 m de la vânător. În pofida acestui fapt,
Cornei Vitalie și prepusul Zabrian Andrei, ignorând regulile de securitate la
vânătoare, nefiind în linie, neasigurând securitatea altor persoane și neavând
dreptul de a efectua împușcături în împrejurările create, au efectuat mai multe
trageri din arme cu țeavă lisă în direcția unei păsări, împușcături efectuate de
ambii vânători care s-au contrasectat, și-au schimbat direcția, în rezultatul
cărora a fost rănit cet. Cozear Mihail care a fost spitalizat în Spitalul
Republican din mun. Chișinău în secția oftalmologie cu diagnoza – plagă
penetrantă a globului ocular stâng cu corp străin intraocular și cu corp străin
a coapsei drepte.
Audiind participanții la proces, cercetând probele și studiind
materialele cauzei, instanța de fond a concluzionat că vina lui Cornei Vitalie
a fost dovedită pe deplin iar acțiunile lui se încadrează juridic în baza art. 157
Cod penal având următorii indici de calificare: vătămare gravă a integrității
corporale și a sănătății cauzată din imprudență, însă dat fiind faptul expirării
termenului de prescripție, în temeiul art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal, a fost
liberat de pedeapsă penală.
În privința lui Zabrian Andrei s-a constatat lipsa vreunei forme de
vinovăție, deoarece potrivit instanței de fond, acesta ”nu a prevăzut
posibilitatea urmărilor prejudiciabile, nu trebuia și nu putea să le prevadă”,
verdictul în privința acestuia fiind de achitare.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în
procuratura raionului Soroca, Alexandr Corețchii și avocatul Popescu Dorin
în interesele inculpatului Cornei Vitalie.
3.1 Potrivit apelului declarat de procurorul în procuratura raionului
Soroca, Alexandr Corețchii, s-a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei
și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Zabrian Andrei și Cornei Vitalie să
fie recunoscuți vinoveți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod
penal, cu liberarea de pedeapsa penală în legătură cu expirării termenului de
prescripție. Admiterea integrală a acțiunii civile înaintate de partea vătămată
3
și încasarea în mod solidar de la inculpații Zabrian Andrei și Cornei Vitalie în
folosul cet. Cozear Mihail suma solicitată. Încasarea în mod solidar a
cheltuielilor judiciare legate de efectuarea urmăririi penale în suma de 4934,1
lei. Soluționarea sorții corpurilor delicte.
În motivarea cererii de apel procurorul a invocat ilegalitatea sentinței și a
făcut o apreciere a declarațiilor date de către inculpații Zabrian Andrei și
Cornei Vitalie.
A menționat că instanța de fond nu a stabilit just circumstanțele cauzei
și vădit ilegal l-a achitat pe Zabrian Andrei, or probele acumulate în cadrul
urmăririi penale, examinate în instanță de judecată, pe deplin dovedesc
vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate.
A indicat că instanța de fond nu s-a expus referitor la cheltuielile
judiciare legate de efectuarea urmăririi penale.
Acuzarea a indicat că urmează a fi apreciate critic declarațiile date de
inculpați, deoarece în conformitate cu legislația în vigoare, ei nu poartă
răspundere penală pentru depozițiile false, acesta fiind o modalitate de a se
eschiva de răspunderea penală. Declarațiile date de inculpați nu sunt logice
și nu corespund materialelor dosarului penal.
Din materialele acumulate și examinate în instanța de judecată cu
certitudine s-a constatat că Zabrian Andrei prin acțiunile comune cu Cornei
Vitalie, în timpul vânătoarei, ambii încălcând regulile de securitate la
vânătoare, au pricinuit leziuni corporale grave din imprudență lui Cozear
Mihail, fiind comisă infracțiunea prevăzută de art. 157 Cod penal.
A invocat faptul că vina inculpaților în comiterea infracțiunii
incriminate este dovedită prin depozițiile părții vătămate. Astfel partea
vătămată a declarat, că a fost numai o împușcătură, dar foarte puternică. El
când s-a întors a văzut că a împușcat Andrei, deoarece din arma lui ieșea fum.
A împușcat Cornei Vitalii s-au nu, el nu poate spune, a văzut numai că ei doi
erau cu armele îndreptate spre fazan. Arma lui Andrei era îndreptată mai
mult în partea lui în timpul producerii împușcăturii și a lui Taran Ghenadie,
dar a lui Cornei Vitalii înspre malul stâng a râușorului. Consideră, că a fost
rănit de la împușcătură lui Andrei, deoarece arma era îndreptată în partea lui,
între el și râu. Ultimul a fost la spitalul de la Chișinău și s-a cerut scuze pentru
împușcătura efectuată. În ziua aceia el nu a auzit împușcături. Vitea Manin,
din cât el ține minte nu a împușcat și nu știe unde el s-a aflat. Cine cu ce
patroane a venit la vânătoare el nu știe. Vitea Manin și Cornei Vitalii, în mai
multe cazuri, împușcă cu alice mici, de 5. Alți participanți la vânătoare, cu ce
alice au venit la vânătoare el nu știe și nici nu era vorbă despre aceasta.
Declară, că toate circumstanțele petrecute ține minte. A dat o apreciere și
declarațiilor oferite de către Manin Victor, Taran Ghenadie, Zabrian Iurii,
făcând o apreciere detaliată a raportului de expertiză medico-legală nr. 9 A
4
din 02.02.2016.
Apelantul a adăugat că din materialele acumulate și examinate în
instanța de judecată cu certitudine s-a constatat că Zabrian Andrei prin
acțiunile comune cu Cornei Vitalie, în timpul vânătoarei, ambii încălcând
regulile de securitate la vânătoare, au pricinuit leziuni corporale grave din
imprudență lui Cozear Mihail, fiind comisă infracțiunea prevăzută de art. 157
Cod penal.
Indică că din declarațiile date de martori, partea vătămată, inculpați,
procesul-verbal de verificare a declarațiilor și din experimentul la față locului,
reiese că la momentul producerii împușcăturilor soldate cu cauzarea
leziunilor corporale grave lui Cozear Mihail, nu a fost respectată linia.
Conducătorul echipei și vânătorii trebuia să asigure ca linia de vânători
va fi dreaptă, întrucât, în sens contrar, pot avea loc multe accidente. În astfel
de circumstanțe conducătorul echipei Cornei Vitalie urma să oprească
vânătoarea sau să nu efectueze careva împușcături punând în pericol viața și
sănătatea persoanei. Despre pericolul și interzicerea efectuării împușcăturilor
de către inculpații Zabrian Andrei și Cornei Vitalie ne vorbea și relieful
locului comiterii infracțiunii, fapt constatat de organul de urmărire penală
prin audierea participanților la vânătoare și acțiunile procesual-penale
efectuate.
Conform regulilor vânătoarei, fiecare trăgător care se află la locul de
pândă trebuie să cunoască și să vadă bine atât trăgătorii care stau în dreapta
și stânga lui, cât și întreaga linie, pe care trăgătorii își fac cunoscut reciproc
locul lor de aflare înainte de a se masca. Cornei Vitalie și Zabrian Andrei au
încalcat cerințele sus-menționate, însuși Cornei Vitalie a recunoscut acest fapt
în instanța de judecată, declarând că nu l-a văzut pe Cozear Mihail în
momentul producerii împușcăturilor, deci trebuia să vadă, deoarece viața și
sănătatea persoanei prezintă valori supreme decât riscul vânătoresc.
Consideră că urmează să fie apreciate critic declarațiile date de inculpați
referitor la faptul, că ei nu au comis nici o încălcare a regulilor de securitate la
vânătoare, nefiind pus în pericol viața și sănătatea persoanei. Ori, să nu fi fost
comise încălcări nu urma să fie rănit Cozear Mihail. Asemenea declarații au
fost date în scopul evitării răspunderii penale pentru cele comise de către
inculpați.
Apreciază declarațiile părții vătămate ca fiind veridice.
Procurorul a susținut că alicile s-au intersectat și au schimbat direcția în
rezultatul căruia a fost rănit Cozear Mihail din faptul, că în corpul părții-
vătămate au fost depistate alice de diferite dimensiuni, de la mari la mici. Din
cele declarate în instanța de judecată s-a constatat, că Zabrian Andrei a
împușcat cu alice de dimensiuni mari, dar Cornei Vitalie a împușcat cu alice
de dimensiuni mici. Producerea împușcăturilor cu alice amestecate cu
5
dimensiuni mari și mici este practic imposibilă și inutilă, fapt confirmat de
martorii vânători în instanța de judecată.
Circumstanțele cazului cu certitudine indică faptul, că împușcăturile
efectuate de Zabrian Andrei și Cornei Vitalie s-au intersectat, deoarece practic
toți participanți au auzit o împușcătură cu zgomot mai puternic decât simpla
împușcătură.
A atras atenția instanței de apel și la faptul, că Zabrian Andrei a
împușcat în fazan cu alice de dimensiuni mari, care era destinat pentru
vânatul iepurilor, vulpelor, fiind cu un grad mai mare de pericol pentru viața
și sănătate. Cea mai buna alice care poate fi folosită pentru armele
recomandate la vânătoarea de fazani este cea de trei milimetri. Totodată e de
menționat, că de îndată ce un vânător a împușcat un fazan, ceilalți vor înceta
orice altă activitate ar fi făcut până când pasărea este recuperată. Astfel, în
circumstanțele create Zabrian Andrei nu avea dreptul să împuște în fazan.
Circumstanțele expuse mai sus pe deplin confirmă vinovăția lui Zabrian
Andrei și Cornei Vitalie în comiterea infracțiunii încriminate.
Consideră greșite și concluziile instanței de fond referitor la faptul că nu
este hotărâtor în urma cărei trageri sau intersectări a fost vătămat Cozear
Mihail. Important e faptul neglijenței manifestate în organizarea și
conducerea vânătoarei colective cu neasigurarea respectării regulilor de
Securitate la vânătoare care au condus la consecințele nefavorabile,
răspunderea fiind pe deplin a conducătorului Cornei Vitalie.
Instanța de fond examinând cazul și recunoscând vinovat pe Cornei
Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal, nici nu a
constatat de la care anume împușcătură s-au produs leziunile corporale grave
la Cozear Mihail, nefiind examinat fondul cauzei, nefiind stabilite
circumstanțele esențiale pentru justa examinare a cazului.
Menționează a fi incorect faptul că nici un participant la vânătoare, în
special conducătorul grupei și Zabrian Andrei, nu au informat organele de
drept despre cele petrecute și rănirea lui Cozear Mihail. Mai mult ca atât
Zabrian Andrei fiind colaborator al SIS știa despre necesitatea informării
organelor de drept. Fiecare vânător a fost pe la domiciliul său, a lăsat arma, s-
au schimbat de haine, însă nici unul nu a informat despre cele petrecute un
timp îndelungat. Conform regulilor de securitate la vânătoare, în obligațiile
conducătorului echipei de vânători intră întocmirea documentelor referitoare
la cazurile de accidente, alcătuirea schemei locului faptei sau întâmplării,
luarea explicațiilor, organizarea acordării primului ajutor medical etc.
În opinia procurorului nu este corectă soluția instanței de fond referitor
la faptul excluderii în calitate de probă a concluziilor expertizei judiciare
complexe nr. 517- 521 din 21.08.2017, potrivit art. 94 alin. (1) pct. 6) Cod de
procedură penală, deoarece sursa din care provin aceste constatări este
6
imposibil de verificat în ședința de judecată. În acest sens art. 148 Cod de
procedură penală, clar stabilește că dacă organul de urmărire penală,
procurorul ori instanța de judecată care a dispus efectuarea expertizei
judiciare constată că raportul expertului nu este complet și necesită explicații
sau completări ori dacă apar întrebări noi referitoare la circumstanțele
examinate și, în toate cazurile, răspunsurile nu pot fi obținute prin audierea
expertului, se dispune efectuarea unei expertize judiciare suplimentare de
către același expert sau de către un alt expert.
A explicat că instanța de fond avea toată posibilitate pentru audierea
expertului, vizionarea deșeurilor, numirea unei expertize suplimentare în
scopul înlăturării divergențelor (în caz dacă ele au fost constatate). Solicitarea
în acest sens a fost făcută și de către partea apărării însă a rămas fără
satisfacere.
În opinia procurorului greșit a fost aplicată legea, deoarece constatările
date pot și urmează a fi verificate în caz de necesitate în ședința de judecată.
Mai mult ca atât, judecătoria Soroca putea declara nule unele concluzii ale
experților, dar nu tot actul de expertiză complexă, unde au fost antrenați mai
mulți specialiști în domeniu.
Partea acuzării consideră că instanța de fond a examinat cazul
unilateral, ignorând probele acumulate și examinate în instanța de judecată,
dând apreciere greșită circumstanțelor cauzei, ignorând probele și
argumentele aduse de către partea acuzării.
3.2 Potrivit apelului declarat de avocatul Popescu Dorin în interesele
inculpatului Cornei Vitalie, s-a soliciatat casarea sentinței și achitarea lui
Cornei Vitalie din motiv că în acțiunile acestuia nu s-a constatat existența
faptei infracțiunii. Respingerea acțiunii civile înaintate de către partea civilă
Cozear Mihail iar corpul delict – arma de model ,,Stoedger-Turkev”, numărul
1114125, calibrul 12, a restitui proprietarului Cornei Vitalie.
În motivarea apelului a invocat că prima instanță a depășit limitele
învinuirii formulate în rechizitoriu și l-a condamnat pe Cornei Vitalie, pentru
fapte de care acesta nu a fost învinuit portivit rechizitoriului.
A indicat că în cazul dat, nu este hotărâtor în urma cărei trageri sau
intersectări a fost vătămat Cozear Mihail, important e faptul neglijenței
manifestate în organizarea și conducerea vânătoarei colective cu neasigurarea
respectării regulilor de securitate la vânătoare care au condus la consecințele
nefavorabile, răspunderea pentru respectarea acestor reguli fiind pe deplin a
conducătorului Cornei Vitalie. Anume acesta a încălcat regula impusă de
către managerul în domeniul cinegetic și unanim acceptată de vânători,
regula deplasării tuturor în linie dreaptă. Poziționarea sa în centru, din start
a fost o încălcare a regulii, deoarece în asemenea poziție este deja exclus
controlul pe o linie dreaptă. Brigadierul este responsabil, iar ceilalți vânători
7
devin instrument a vânătorii, comportamentul fiecărui este orientat la
dispozițiile brigadierului, orice împușcătură este sub supravegherea
responsabilului de grup. În caz că au fost mai multe trageri și în lipsa probelor
ce ar confirma încălcarea gravă a regulilor de vânătoare de către vreun
membru de rând al grupului, toate ilegalitățile rămân pe răspunderea
brigadierului-șef.
Din sentință se deduce faptul că Cornei Vitalie a fost condamnat pentru
neglijență manifestată în organizarea și conducerea vânătoarei colective cu
neasigurarea respectării regulilor de securitate la vânătoare care au condus la
consecințele nefavorabile, răspunderea pentru respectarea acestor reguli fiind
pe deplin a conducătorului Cornei Vitalie, în calitatea sa de Brigadier -
conducător de grup. Însă, Cornei Vitalie nu a fost învinuit pentru neglijență
manifestată în organizarea și conducerea vânătoarei colective cu neasigurarea
respectării regulilor de securitate la vânătoare care au condus la consecințele
nefavorabilei.
Consideră că depășind limitele învinuirii, prima instanță a încălcat lui
Cornei Vitalie și dreptul la un proces echitabil prevăzut la art. 6 pct. 1, 3 lit.
a), b) din CEDO.
A adăugat că prima instanță eronat a ajuns la concluzia precum că
Cornei Vitalie a admis încălcări a regulilor de vânătoare care au adus
prejudicii sănătății lui Cozear Mihail. În acest sens, Cornei Vitalie și-a
îndeplinit obligațiunile de conducător-brigadier și a citit instructajul tuturor
participanților la vânătoare. Fiecare vânător este responsabil personal de
acțiunile și inacțiunile sale la vânătoare și nu conducătorul vânătorii, or,
fiecare efectuează împușcăturile asupra păsării în zbor (fazan), desinestătător,
conform instructajului și nu la comanda conducătorului de grup.
Consideră că prima instanță l-a condamnat pe Cornei Vitalie pentru
fapta săvârșită de altă persoană iar prin aceasta a încălcat art. 6 Cod penal.
Prima instanță nu a motivat care este actul normativ și de unde rezultă
obligațiunea lui Cornei Vitalie de a acționa adică de a îndeplini anumite
obligațiuni la vânătoare. A făcut referire la Anexa nr. 1 la Legea nr. 439 din
27.04.1995 regnului animal, prevede Regulamentul Gospodăriei cinegetice,
care la capitolul II și III stabilește modul de acordare a drepturilor de
vânătoare și gestionare a gospodăriei cinegetice și regulile, termenele și
metodele de vânătoare. Acest act normativ nu prevede careva reguli care sunt
imputate lui Cornei Vitalie precum că au fost încălcate. La fel, în conformitate
cu Regulile de vânătoare sportivă și de amatori în Republica Moldova,
aprobate la ședința Consiliului Republican al Societății Vânătorilor și
Pescarilor din Republica Moldova la 17.12.2012. Astfel a indicat că Cornei
Vitalie nu a încălcat careva reguli și obligațiuni la vânătoare.
Apelantul a mai indicat că instanța de fond nu a motivat latura
8
subiectivă a componenței infracțiunii la fel, prima instanță la pronunțarea
sentinței, a încălcat cerințele normative prevăzute la art. 385 alin. (1), (3) Cod
de procedură penală, deoarece la adoptarea sentinței, instanța de judecată nu
a soluționat următoarele chestiuni: 1) dacă a avut loc fapta de săvârșirea
căreia sunt învinuiți inculpații Cornei Vitalie și Zabrian Andrei; 2) dacă
această faptă a fost săvârșită de inculpații Cornei Vitalie și Zabrian Andrei; 3)
dacă Cornei Vitalie a săvârșit fapte care întrunește elementele infracțiunii
prevăzută la art. 157 Cod penal; 4) dacă inculpatul Cornei Vitalie, este vinovat
de săvârșirea acestei infracțiuni.
A concluzionat că prima instanță nu a rezolvat fondul cauzei în coraport
cu învinuirile aduse în rechizitoriu.
În urma cercetării judecătorești nu s-a constatat învinuirea adusă lui
Cornei Vitalie în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal.
A invocat că toate alicele care au produs leziunile corporale părții
vătămate Cozear Mihail, exprimate prin plagă transfixiantă corneosclerală cu
inclavarea tunicilor externe a ochiului stâng, fractura peretelui orbitei
ochiului stâng, pierderea totală a vederii la ochiul stâng, plaga penetrantă în
coapsa dreaptă în 1/3 medie, au fost produse cu obiect străin radioopac - alice,
cu dimensiunile 4 x 6 mm/5,3 mm și 5 mm, ce corespunde alicelor cu mărimea
de la „1” la „0000”. Suprapunând aceste constatări cu pct. 5 din concluziile
indicate în Raportul de expertiză judiciară complexe nr. 517-521, efectuată de
CNEJ, nr.231 CML, din 21.08.2017, este constatat cu certitudine faptul că este
exclusă provocarea leziunilor corporale stabilite la partea vătămată Cozear
Mihail, în urma producerii împușcăturii de către Cornei Vitalie, din arma cu
nr. 1114125, model „Stoedger - Turkev”, calibrul 12, pe care ultimul a folosit-
o la vânătoarea din 22.11.2015 pe dealul din regiunea satului Soloneț, r-nul
Soroca, respectiv, acțiunile lui Cornei Vitalie, nu au legătură cauzală cu
leziunile corporale pricinuite lui Cozear Mihail.
A evidențiat că s-a constatat cu certitudine faptul că Cornei Vitalie în
calitate de conducător de grup, brigadă de vântori, a executat cerințele
existente la acel moment, de petrecere a vânătorii, a instructat sub semnătură
toți participanții la vânătoare, inclusiv pe partea vătămată Cozear Mihail, fapt
ce se confirmă prin Registrul evidenței instructajului privind tehnica
securității.
Fiecare participant la vânătoare trebuie să urmeze instructajul, pe
proprie răspundere. Totodată s-a constatat faptul că Cornei Vitalie, conform
regulilor de vânătoare, avea dreptul să împuște și este constatat faptul că
împușcătura a fost în direcție opusă de la Cozear Mihail și careva persoane
nu erau pe linia și pe direcția de tragere, totodată și partea vătămată Cozear
Mihail era obligată să îndeplinească comenzile în așa mod, încât să respecte
instructajul, inclusiv în ce privește păstrarea liniei.
9
Apărarea a solicitat și respingerea acțiunii civile în partea solicitării de
la Cornei Vitalie a pagubei materiale și morale deoarece în speță lipsesc
temeiurile răspunderii delictuale prevăzute la art. 1398 Cod civil.
În urma cercetării judecătorești, în opinia părții apărării, din materialele
cauzei, rezultă cu certitudine faptul că în comportamentul lui Cornei Vitalie,
de participare la vânătoarea din 22.11.2015 pe dealul din regiunea satului
Soloneț, r-nul. Soroca, lipsesc următoarele elemente a răspunderii delictuale
subiective și anume, lipsește: fapta ilicită, raportul cauzal dintre faptă și
prejudiciu și vinovăția. Din aceste motive acțiunea civilă înaintată de partea
civilă Cozear Mihail, în partea solicitării de la Cornei Vitalie a pagubei
materiale și morale trebuie să fie respinsă.
Prin decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 10 septembrie 2020
au fost admise apelurile procurorului în Procuratura raionului Soroca,
Alexandr Corețchii și a avocatului Popescu Dorin în interesele inculpatului
Cornei Vitalie, casată sentința Judecătoriei Soroca sediul Central din
28.12.2018, cu rejudecarea cauzei și emiterea unei noi hotărâri prin care:
În temeiul art. 390 alin. (1) pct. (2) Cod de procedură penală a fost
dispusă achitarea lui Cornei Vitalie de sub învinuirea adusă în baza art. 157
Cod penal, deoarece fapta nu a fost comisă de inculpat.
Zabrian Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 157 Cod penal, fiind liberat de pedeapsă penală în legătură
cu expirarea termenului de prescripție.
A fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată și dispusă încasarea de la
Zabrian Andrei în folosul lui Cozear Mihail suma de 117884,80 lei (una sută
șaptesprezece mii opt sute optzeci și patru lei 80 bani) spre recuperarea
prejudiciului material și suma de 150000 lei (una sută cincizeci mii lei) spre
recuperarea prejudiciului moral cauzat prin infracțiune, în rest acțiunea civilă
a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
4.1 Pentru a decide astfel instanța de apel a statuat că nu poate susține
soluția instanței de fond prin care inculpatul Cornei Vitalie a fost recunoscut
culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal și liberat
de pedeapsa penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție.
În urma examinării probelor, instanța de apel a considerat dovedită
vinovăția doar a lui Zabrian Andrei, deoarece anume el - la 22.11.2015, în jurul
orei 12:20, pe dealul din regiunea s. Soloneț r. Soroca, participând la
vânătoarea de fazani, unde a participat un grup de vânători compus din 8
persoane: Cornei Vitalie - conducător al echipei de vânători, Taran Ghenadie,
Manin Victor, Lisnic Valentin, Cozear Mihail, Zabrian Andrei, Ranga Eduard
și Groza Igor, au participat la vânătoarea de fazani, la care conducătorul
echipei, Cornei Vitalie și managerul în domeniul cinegetic, Zabrian Iurii au
10
efectuat instructajul privind tehnica securității și astfel, vânătoarea urma a fi
efectuată în linie, adică trăgătorii trebuiau să fie aranjați în așa mod încât ei să
se afle pe o linie și să se poată vedea unul pe altul, la fel s-a interzis să se
împuște asupra păsării la o distanță mai mare de 35-40 m, dacă ea zboară la o
înălțime mai mică de 5 metri și tragerea în pasăre dacă ea se află la o distanță
mai mare de 50 m de la vânător - Zabrian Andrei a ignorat această regulă
esențială la vânătoare, nefiind în linie nu a asigurat securitatea altor persoane
și neavând dreptul de a efectua împușcături în împrejurările create, a efectuat
o împușcătură din arma cu țeavă lisă de model ”IJ-49” cu numărul 40626,
calibrul 16 în direcția unei păsări , în rezultatul căreia a fost rănit Cozear
Mihail, care a fost spitalizat în Spitalul Republican din m. Chișinău în secția
oftalmologică cu diagnoza- plagă penetrantă a globului ocular stâng cu corp
străin intraocular și corp străin a coapsei drepte.
Potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 9 A din 02.02.2016, la
Cozear Mihail s-au determinat leziuni corporale sub formă de plagă
transfixiantă corneosclerală cu inclavarea tunicilor externe a ochiului stâng,
fractura peretelui orbitei cu obiecte străine radioopace, care s-au produs prin
împușcare din armă de foc cu alice, a dus la pierderea totală a vederii la ochiul
stâng și condiționează o incapacitate permanentă de muncă mai mult de 1/3,
totodată și plagă penetranta în coapsa dreaptă în 1/3 medie cu obiect străin
radioopac care s-a produs prin mecanism de împușcare din armă de foc cu
alice și se califică ca vătămare corporală ușoară cu dereglarea de sănătate de
scurtă durată.
Astfel Zabrian Andrei a comis o infracțiune prevăzută de art. 157 Cod
penal cu indicii de calificare: vătămare gravă a integrității corporale și a
sănătății cauzată din imprudență.
Instanța de apel a ținut să menționeze în calitatea lor de probă la fel și
procesul-verbal de cercetare la fața locului din 23 noiembrie 2015 cu tabelul
foto anexat (Vol. I, f.d.29-36) conform căruia se constată, că la locul comiterii
infracțiunii au fost depistate și ridicate 2 tuburi, fiind stabilit cu aproximație
locul aflării părții vătămate, Cozear Mihail. Tuburile cu care au împușcat
Zabrian Andrei și Manin Victor nu au fost depistate. Prin ordonanța și
procesul-verbal de ridicare din 22.11.2015 (Vol. I, f.d.52-53) reiese, că de la
Zabrian Andrei a fost ridicată arma de vânătoare de model ”IJ-49” cu
numărul 40626, calibrul 16 și două cartușe.
Din ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 22.11.2015 (Vol. I,
f.d.67- 68), reiese, că de la Manin Victor a fost ridicată arma de vânătoare de
model ”Stoeger-2000” nr.1359706, calibrul 12 și 4 cartușe.
Din ordonanța și procesul-verbal de ridicare din 22.11.2015 (Vol. I,
f.d.87-88) reiese, că de la Cornei Vitalie s-a ridicat arma de vânătoare de model
”Stoedger-Turkev”, numărul 1114125, calibrul 12 și 4 cartușe.
11
Prin ordonanța de recunoaștere a corpurilor delicte și anexate la dosar
din 08.09.2017 (Vol. I, f.d.101) arma de model ”IJ-49” cu numărul 40626,
calibrul 16 ce aparține lui Zabrian Andrei și arma de model ”Stoedger-
Turkev”, numărul 1114125, calibrul 12 ce aparține lui Cornei Vitalie cu 2
tuburi ce au fost ridicate de la fața locului cu care a împușcat Cornei Vitalie,
au fost recunoscute ca corpuri delicte și anexate la cauza penală, ce se află la
camera de păstrare a IP Soroca.
Astfel potrivit procesului-verbal de examinare a hainelor din 29.06.2016
(Vol. I, f.d.123), pe hainele în care a fost îmbrăcată partea vătămată la
vânătoare, s-au stabilit mai multe deteriorări ce au fost cauzate în urma
împușcăturilor.
Potrivit procesul-verbal de efectuare a experimentului și reconstituirea
faptei la fața locului din 21.04.2016 cu tabelul foto anexat (Vol. I, f.d.142),
fiecare participant a arătat locul unde s-a aflat la momentul producerii
împușcăturilor, direcția împușcăturii, fiind efectuate măsurările necesare de
către specialistul OCT Soroca S. Ergheledji.
Instanța de apel a remarcat că potrivit raportului de expertiză medico-
legală nr.9 A din 02.02.2016 (Vol. I, f.d.191-192), la Cozear Mihail s-au
determinat următoarele leziuni corporale: plagă transfixiantă corneosclerală
cu inclavarea tunicilor externe a ochiului stâng, fractura peretelui orbitei cu
obiecte străine radioopace, care s-au produs prin împușcare din armă de foc
cu alice, posibil în timpul și circumstanțele indicate, a dus la pierderea totală
a vederii la ochiul stâng și condiționează o incapacitate permanentă de muncă
mai mult de 1/3 și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală
gravă. Plagă penetranta în coapsa dreaptă în 1/3 medie cu obiect străin
radioopac care s-a produs prin mecanism de împușcare din armă de foc cu
alice, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică ca vătămare
corporală ușoară cu dereglarea de sănătate de scurtă durată. Reieșind din
descrierea radiologică la nivelul orbitei stângi s-a depistat un corp străin
metalic 4 x 6 mm și 4 corpuri străine mici de 0,5 - 1 mm, iar în coapsa dreaptă
s-a depistat un alice metalic de 5 mm în diametru. Acestea au putut pătrunde
în rezultatul împușcăturii cu armă de foc cu alice. Împușcătura (ile) au fost
efectuată (e) de la o distanță îndepărtată în afară limitei acțiunii compacte a
alicelor (peste 20 m).
În conformitate cu raportul de expertiză judiciară complexe nr. 517-521,
efectuată de CNEJ, nr. 231 CML, din 21.08.2017, patru cartușe ridicate de la
Cornei Vitalie au fost încărcate cu alicele cu următoarele dimensiuni: în
cartușele notate convențional cu 1 și 2 sunt prezente alice cu dimensiuni
diferite, care pot fi grupate în 4 grupe si anume: 1) în prima grupă sunt alice
cu diferite diametre ce variază între 1,4-1,7 mm (acestea pot fi atribuite cu
aproximativ nr.10), 2) în a doua grupă sunt alice cu diametre ce variază între
12
1,8-2 mm (aproximativ nr.9), 3) în a treia grupă sunt alice cu diametre 2,4-2,7
mm (aproximativ nr.7), 4) iar în a patra grupă sunt alice cu diferite diametre
2,8-3,1 mm (aproximativ se atribuie la alice nr.5).
Două cartușe ridicate de la Zabrian Andrei au fost încărcate cu alice cu
următoarele dimensiuni: în cartușele notate convențional cu 1 sunt prezente
4 grupe de alice si anume: 1) în prima grupâ sunt alice cu diferite diametre ce
variază între 2,8- 3mm (acestea pot fi atribuite cu aproximativ nr. 5), 2) în a
douâ grupâ sunt alice cu diametre ce viriază între 3,4-3,6 mm (aproximativ
nr. 3), 3) în a treia grupă sunt alice cu diametre 3,8-4,0 mm (aproximativ nr.
1), 4) iar în a patra grupă sunt alice cu diametre 4,3-4,5 mm (aproximativ se
atribuie la alice cu nr. 2/0 („00”)).
Instanța de apel a reiterat, că reieșind din partea descriptivă a
Raportului de expertiză judiciară complexe nr. 517-521, efectuată de CNEJ,
nr.231 CML, din 21.08.2017 și anume „Cercetările medico-legale” -
Compartimentul medico-legal, efectuat de către expertul judiciar medico-
legal V. Isac, precum și din materialele cauzei și anume, date și înscrisuri, care
reprezintă date obiective, documente medicale și clișee radiologice, s-a
constatat următoarele, după cum urmează: 1) Conform Foii de observații nr.
24345 din 18.01.2016, Secția oftalmologie IMSP SCR Chișinău, rezultă cu
certitudine faptul că potrivit Radiografiei orbitelor: proiecția orbitei stângi,
din 22.1.2015, alica rotundă s-a depistat în ochiul stâng a părții vătămate
Cozear Mihail, un corp străin metalic care are dimensiunea/diametrul de 4x6
mm. Totodată, în 22-26 mm, de la planul cu predelecție extraocular atașat de
tunicile ochiului au fost depistate 4 corpuri străini mici cu dimensiuni 0,5-1
mm, extraocular în polul posterior. 2) Potrivit datelor medicale - copia
tomografiei computerizate, din 11.01.2016, fișa nr. 124434 a pacientului
Cozear Mihail, efectuată în Federația Rusă, de medical Scorneacov Iurie
Vladimir, obiectul străin depistat în ochiul stâng al părții vătămate Cozear
Mihail, se apreciază ca fiind un obiect străin de formă rotundă, cu
dimensiunea de 5,3 mm, de densitate metalică - alică. 3) La fel, Conform foii
de observații nr. 24345 secția oftalmologie IMSP SCR Chișinău, din care
rezultă că potrivit Radiografiei coapsei drepte în 2 proiecții din 22.11.2015, în
coapsa dreaptă în 1/3 medie, s-a depistat un alice metalic de 5 mm în
diametru.
Analizând aspectele menționate, instanța de apel a conclus că obiectul
metalic de formă rotundă - alică, depistată în ochiul stâng al părții vătămate
Cozear Mihail, care a produs fractura peretelui orbitei cu obiecte străine
radioopatice, iar ca urmare a dus la pierderea totală a vederii la ochiul stâng,
are dimensiunea de 4 x 6 mm, ce corespunde alicelor cu mărimea de la „1” la
„0000”, sau de mărimea 5,3 mm, ce corespunde mărimii alicelor cu nr. „0000”.
La fel, cele 4 corpuri străine mici cu dimensiuni 0,5-1 mm, depistate în ochiul
13
stâng al părții vătămate Cozear Mihail, reieșind din literatura de specialitate,
din informația relevantă anexată la materialele dosarului, precum și reieșind
din pct. 14, 15 din concluziile indicate în Raportul de expertiză judiciară
complexe nr. 517- 521, efectuată de CNEJ, nr.231 CML, din 21.08.2017, nu se
încadrează în categoria alicelor pentru arama de vânătoare cu țiavă lisă, adică
nu corespund cu numerele și diametrele conform standardelor stabilite la
confecționarea alicelor.
La rândul său, alicele metalic depistate în 1/3 medie în coapsa dreaptă a
părții vătămate Cozear Mihail, are dimensiunea de 5 mm, ce corespunde
mărimii alicelor cu nr. „0000”. Respectiv toate alicele care au produs leziunile
corporale părții vătămate Cozear Mihail, exprimate prin plagă transfixiantă
corneosclerală cu inclavarea tunicilor externe a ochiului stâng, fractura
peretelui orbitei ochiului stâng, pierderea totală a vederii la ochiul stâng,
plaga penetrantă în coapsa dreaptă în 1/3 medie, au fost produse cu obiect
străin radioopac - alice, cu dimensiunile 4 x 6 mm/5,3 mm și 5 mm, ce
corespunde alicelor cu mărimea de la „1” la „0000”.
În rezultat, suprapunând aceste constatări cu pct. 5 din concluziile
indicate în Raportul de expertiză judiciară complexe nr. 517-521, efectuată de
CNEJ, nr.231 CML, din 21.08.2017, s-a constatat cu certitudine faptul că este
exclusă provocarea leziunilor corporale stabilite la partea vătămată Cozear
Mihail, în urma producerii împușcăturii de către Cornei Vitalie, din arma cu
nr. 1114125, model „Stoedger Turkev”, calibrul 12, pe care ultimul a folosit-o
la vânătoarea din 22.11.2015 pe dealul din regiunea satului Soloneț, r-nul
Soroca, respectiv, acțiunile lui Cornei Vitalie, nu au legătură cauzală cu
leziunile corporale pricinuite lui Cozear Mihail.
Potrivit cercetărilor medico-legale, efectuate de expertul judiciar
medico-legal, Valentin Isac, în cadrul Raportului de expertiză judiciară
complexe nr. 517-521, efectuată de CNEJ, nr.231 CML, din 21.08.2017, s-a
constatat următoarele: - Conform Foii de observații nr. 24345 din 18.01.2016,
Secția oftalmologie IMSP SCR Chișinău, din care rezultă că potrivit
radiografiei coapsei drepte în 2 proiecții din 22.11.2015, în coapsa dreaptă în
1/3 medie, s-a depistat un alice metalic de 5 mm în diametru. Același fapt este
constatat și în concluziile expertizei medico-legale, cercetării medico-legale a
părții vătămate Cozear Mihail, efectuată de expertul judiciar medico-legal,
Valentin Isac.
Ulterior, bazându-se pe aceiași radiografie a coapsei drepte în 2 proiecții
din 22.11.2015, expertul judiciar descrie alicele din metal plasat în coapsa
dreaptă a părții vătămate Cozear Mihail, ca având deja dimensiunea-
diametrul de aproximativ 3 mm, care aproximativ se atribuie la alice cu nr. 5.
Această concluzie este greșită, or, contravine datelor obiective, documentelor
medicale și clișeelor radiologice.
14
La fel, conform Foii de observații nr. 24345 din 18.01.2016, Secția
oftalmologie IMSP SCR Chișinău, din care rezultă că potrivit Radiografiei
orbitelor: proiecția orbitei stângi, din 22.1.2015, alica rotundă depistată în
ochiul stâng a părții vătămate Cozear Mihail, are dimensiunea/diametrul de
4x6 mm. Potrivit datelor medicale - copia tomografiei computerizate, din
11.01.2016, fișa nr. 124434 a pacientului Cozear Mihail, efectuată în Federația
Rusă, de medicul Scorneacov Iurie, obiectul străin depistat în ochiul stâng al
părții vătămate Cozear Mihail, se apreciază ca fiind un obiect străin de formă
rotundă, cu dimensiunea de 5,3 mm, metalic, alică.
Ulterior, bazându-se pe același clișeu radiologie - Radiografia orbitelor:
proiecția orbitei stângi, din 22.1.2015, expertul judiciar descrie deja o opacitate
metalică de formă rotundă (alice), deja cu dimensiunile de 4,5 x 3,5 mm.
Această concluzie este greșită, or, contravine datelor obiective, documentelor
medicale și clișeelor radiologice. Astfel, nu este clară modalitatea în care
experții au dedus aceste dimensiuni, or, din datele medicale obiective,
radiografiile efectuate atât în IMSP SCR Chișinău, cât și din Federația Rusă,
medicul Scorneacov Iurie, au fost constatate alte dimensiuni, expuse mai sus.
Pe lângă rapoartele de expertiză menționate mai sus, care pun la
îndoială apariția leziunilor corporale la Cozear Mihail în urma unei
împușcături produse de Cornei Vitalie, instanța de apel a menționat și despre
restul de probe cercetate în instanța de apel în special declarațiile părții
vătămate inclusiv declarațiile inculpatului Zabrian Andrei, conform cărora în
general se stabilește că inculpatul Cornei Vitalie, a împușcat în direcție opusă
de la locul în care se afla partea vătămată Cozear Mihail.
Instanța de apel făcând referire și la declarațiile date de către partea
vătămată Cozear Mihail care a menționat, că ...,, arma lui Zabrian Andrei era
îndreptată în direcția sa. După prima împușcătură a fost rănit. Arma lui
Cornei Vitalie era îndreptată direct spre pârâu, adică paralel cu el.” ... A văzut
momentul când Zabrian Andrei a efectuat împușcătura, arma acestuia era
îndreptată în direcția sa, după ce a împușcat Zabrian Andrei, el a fost rănit.
La fel și martorul Pascali Angela a relatat că ...,, Zabrian Andrei a menționat,
că el posibil este cel vinovat și că la locul faptei a găsit carcasa cartușului
desfăcută în patru...Tot Mihail i-a spus, că a văzut arma lui Zabrian Andrei
îndreptată în direcția sa”. A reiterat că acțiunile inculpatului Cornei Vitalie
nu sunt în legătură cauzală cu leziunile corporale pricinuite părții vătămate
deoarece componența infracțiunii prevăzute de art. 157 Cod penal presupune
imprudență (neglijență sau încredere în sine) față de provocarea vătămării
grave, obiectul juridic nemijlocit îl constituie relațiile sociale a căror existență
și desfășurare normală sunt condiționate de ocrotirea sănătății persoanei.
Instanța de apel nu a susținut concluzia instanței de fond prin care a
concluzionat faptul că în speță nu este hotărâtor în urma cărei trageri sau
15
intersectări a fost vătămat Cozear Mihail or, anume circumstanța dată are un
rol decisiv pentru persoana care a comis fapta, acesta purtând răspunderea
penală.
Instanța de apel a conchis că vinovăția inculpatului Zabrian Andrei a
fost demonstrată pe deplin, iar acțiunile lui se încadrează juridic în baza art.
157 Cod penal având indicii de calificare: vătămarea gravă a integrității
corporale și a sănătății cauzată din imprudență.
Conform actului de învinuire adus inculpaților a stabilit că aceștia se
învinuiesc de comiterea împușcăturilor contrar regulilor de securitate la
vânătoare fapt pentru care alicele s-au contrasectat schimbând direcția în
rezultat a fost rănit Cozear Mihail, circumstanțe care nu au fost admise de
instanța de apel fiind considerate drept declarative.
Circumstanțele expuse în învinuire de fapt nu au fost reținute nici de
prima instanță, care tot a respins presupunerile unei împușcături duble cu
intersectarea alicelor. Instanța de fond corect a respins existența unei
intersectări a alicelor și această apreciere este susținută și de instanța de apel,
deoarece din probele administrate în această cauză penală este cert stabilit
faptul, că inculpații au efectuat împușcături în direcții diferite, deoarece
poziția acestora față de partea vătămată și direcția de zbor fazanului exclud o
astfel de modalitate de împușcături. Instanța de apel menționează despre
temeiul apariției unei astfel de concluzii a organului de urmărire penală și
anume provocarea leziunilor corporale la Cozear Mihail, care însă nu poate fi
admisă drept temei de admitere a unei astfel de presupuneri a organului de
urmărire penală, deoarece este clar faptul direcției împușcăturii efectuate din
partea stângă a lui Cozear Mihail unde se afla Zabrian Andrei și la fel
existența alicelor de diferite mărimi în cartușele folosite la fel de către Zabrian
Mihail.
Pe parcursul examinării cauzei penale a fost confirmată vinovăția lui
Zabrian Andrei, însă necătând la aceasta el urmează a fi liberat de răspundere
penală în legătură cu intervenirea termenului de prescripție de tragere la
răspundere penală. Astfel termenul de prescripție pentru tragerea la
răspunderea penală a lui Zabrian Andrei expirat la 23.11.2017, de aceea
instanța de judecată a adoptat în privința lui Zabrian Andrei o sentință de
condamnare fără stabilirea pedepsei, cu liberarea de răspundere penală în
urma expirării termenului de prescripție.
Totodată instanța de apel a constatat lipsa vreunei forme de vinovăție
în acțiunile lui Cornei Vitalie și a dispus achitarea acestuia deoarece fapta
incriminată acestuia nu a fost comisă de către el. Fiind reținut că Cornei
Vitalie nu a fost învinuit pentru neglijentă manifestată în organizarea și
conducerea vânătoarei colective cu neasigurarea respectării regulilor de
securitate la vânătoare care au condus la consecințele nefavorabile.
16
Instanța de apel a apreciat că prima instanță eronat a ajuns la concluzia
precum că inculpatul Cornei Vitalie a admis încălcări a regulilor de vânătoare
care au adus prejudicii sănătății lui Cozear Mihail. În acest sens, Cornei Vitalie
și-a îndeplinit obligațiunile de conducător-brigadier și a îndeplinit
instructajul tuturor participanților la vânătoare. Alte obligațiuni acesta nu are
și nu sunt stipulate. Mai mult decât atât, fiecare vânător a semnat despre
faptul că a fost informat cu privire la tehnica securității, despre modul și
mijloacele de vânătoare, despre faptul când are dreptul să împuște și când nu
are dreptul de a efectua trageri. Respectiv fiecare vânător este responsabil
personal de acțiunile și inacțiunile sale la vânătoare și nu conducătorul
vânătorii, or, fiecare efectuează împușcăturile asupra păsării în zbor (fazan),
desinestătător, conform instructajului și nu la comanda conducătorului de
grup.
Partea vătămată Cozear Mihail a înaintat acțiune civilă, iar analizând
corespunderea cheltuielilor pretinse conform listelor, cu bonurile de plată
anexate, instanța de apel a stabilit, că acesta urmează a fi admisă în parte. Iar,
reieșind din caracterul leziunilor primite, perioada de recuperare și de faptul,
că a suportat mai multe intervenții chirurgicale instanța a atestat, că Cozear
Mihail a avut de suferit dureri fizice și psihice esențiale. Mai mult, și-a pierdut
vederea la ochiul stâng, traumă pe care o va suporta pe tot restul vieții, fiind
considerat că suma de 150000 lei va fi proporțională prejudiciului moral
cauzat, ce urmează a fi încasată de la făptuitor, după cum și a încasat prima
instanță, însă această sumă urmează a fi încasată de la Zabrian Andrei
recunoscut vinovat în fapta comisă și nu de la Cornei Vitalie care este achitat
de sub învinuirea adusă.
Instanța de apel a respins ca fiind neîntemeiate argumentele
procurorului privind necesitatea încasării a cheltuielilor judiciare.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către
procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina și de
către avocatul Grosu Igor cu inculpatul Zabrian Andrei.
5.1 Potrivit recursului ordinar declarat de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina, prin care invocând
incidența pct. 6 a dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat
casarea deciziei pe cauza penală de învinuire a lui Cornei Vitalie și Zabrian
Andrei conform art. 157 Cod penal cu remiterea cauzei spre o nouă rejudecare
în instanța de apel.
În susținerea recursului procurorul a invocat că:
- decizia instanței de apel este neîntemeiată și contrară probelor;
- nu este deacord cu concluziile instanțelor de judecată, or consideră că
probele examinate dovedesc vinovăția inculpaților în cele incriminate;
- relatând în textul recursului, declarațiile inculpaților, martorilor, părții
17
vătămate, procesul-verbal de verificare a declarațiilor și cel de experiment la
fața locului, expertiza medico-legală, concluzionează că din materialele
acumulate și examinate în instanța de judecată cu certitudine s-a constatat, că
Zabrian Andrei prin acțiunile comune cu Cornei Vitalie, în timpul vânătoarei,
ambii încălcând regulile de securitate la vânătoare, au pricinuit leziuni
corporale grave din imprudență lui Cozear Mihail, fiind comisă infracțiunea
prevăzută de art. 157 Cod penal;
- apreciază că din declarațiile date de martori, partea vătămată,
inculpați, procesul-verbal de verificare a declaraților și de experimentul la
fața locului, reiese că la momentul producerii împușcăturilor soldate cu
cauzarea leziunilor corporale grave lui Cozear Mihail, nu a fost respectată
linia. Astfel că conducătorul echipei și vânătorii trebuia să asigure ca linia de
vânători va fi dreapta, întrucât, în sens contrar, pot avea loc multe accidente.
Respectiv, conducătorul echipei Cornei Vitalie, urma să oprească vânătoarea
sau să nu efectueze careva împușcături punând în pericol viața și sănătatea
persoanei. Despre pericolul și interzicerea efectuării împușcăturilor de către
inculpații Zabrian Andrei și Cornei Vitalie, vorbea și relieful locului comiterii
infracțiunii, fapt constatat de organul de urmărire penală prin audierea
participanților la vânătoare și acțiunile procesual-penale efectuate;
- conform regulilor vânătoarei, fiecare trăgător care se află la locul de
pândă trebuie să cunoască și să vadă bine atât trăgătorii care stau în dreapta
și stânga lui, cât și întreaga linie, pe care trăgătorii își fac cunoscut reciproc
locul lor de aflare înainte de a se masca, cerințe care au fost încălcate de către
inculpați;
- conform regulilor securității la vânătoare s-a interzis, pentru a evita
accidentele, să se împuște asupra păsării la o distanță mai mare de 35-40 m,
dacă ea zboară la o înălțime mai mică de 5 metri și tragerea în pasăre dacă ea
se află la o distanță mai mare de 50 m de la vânător, în speță, reieșind din cele
constatate, împușcăturile efectuate au fost produse la o înălțime mai mica de
5 metri de la solul marginilor văgăunii;
- conform probelor examinate s-a constatat, că alicele s-au intersectat și
s-au schimbat direcția, în rezultat a fost rănit Cozear Mihail, circumstanță ce
se confirmă prin faptul că în corpul părții vătămate au fost depistate alice de
diferite dimensiuni, de la mari la mici;
- conform declarațiilor martorilor s-a constatat, că Zabrian Andrei a
împușcat cu alice de dimensiuni mari, dar Cornei Vitalie a împușcat cu alice
de dimensiuni mici. Producerea împușcăturilor cu alice amestecate cu
dimensiuni mari și mici este practic imposibilă și inutilă, fapt confirmat de
martorii vânători în instanța de judecată. Circumstanțele cazului cu
certitudine indică faptul, că împușcăturile efectuate de Cozear Mihail și
Cornei Vitalie s-au intersectat, deoarece practic toți participanții la vânătoare
18
au auzit o împușcătură cu zgomot mai puternic decât simpla împușcătură;
- Zabrian Andrei a împușcat în fazan cu alice de dimensiuni mari, care
era destinat pentru vânatul iepurilor, vulpelor, fiind cu un grad mai mare de
pericol pentru viața și sănătate;
- nici un participant la vânătoare, în special conducătorul grupei și
Zabrian Andrei, nu au informat organele de drept despre cele petrecute și
rănirea lui Cozear Mihail;
- inculpații Zabrian Andrei și Cornei Vitalie, nu s-au convins că în
direcția lor nu sunt oameni și au produs mai multe împușcături, ca rezultat
fiind rănit Cozear Mihail. Există o legătură directă între producerea
împușcăturilor și survenirea urmărilor grave - cauzarea leziunilor grave
părții vătămate;
- în cadrul examinării în instanța de apel, întru înlăturarea divergenților
din raportul de expertiză judiciară complexă nr. 517-521 din 21.08.2017, a fost
audiat expertul judiciar Isac Valentin, care a declarat, că mărimile alicelor au
fost constatate în rezultatul măsurărilor efectuate de el personal, din motiv că
de obicei în documentele medicale medicii fac descrierea diferitor leziuni în
linii generale fără a fi luate prin măsurări. Nu se exclude faptul că puteau fi
măsurate. Dimensiunile sunt relative, deoarece se măsoară umbra obiectului,
cel mai exact poate fi apreciate numai după extragerea din corp și măsurării
acestuia. Măsurările au fost efectuate cu ajutorul riglei metalice, gradate până
la 10 părți din milimetru, 0,1. Probabil în raportul de expertiză nu a fost
indicat despre obiectele folosite pentru măsurare. A indicat în concluzii doar
ce a măsurat în rigla. Dacă un alic de oțel de la un alice de plumb poate să lase
urme doar dacă sunt separate;
- instanța de apel nu s-a expus asupra tuturor temeiurilor invocate în
apelul procurorului.
5.2 Potrivit recursului ordinar declarat de către avocatul Grosu Igor cu
inculpatul Zabrian Andrei, prin care invocând incidența pct. 8 a dispozițiilor
art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea parțială a deciziei
Colegiului judiciar penal al Curții de Apel Bălți din 10.09.2020, prin care a fost
admis greșit apelul procurorului și recunoscut culpabil Zabrian Andrei
pentru comiterea infracțiunii prevăzute la art. 157 Cod penal și achitat Cornei
Vitalie, cu menținerea hotărârii primei instanțe în partea ce ține de inculpatul
Zabrian Andrei.
În susținerea recursului au fost invocate următoarele argumente:
- nici în cadrul urmăririi penale, nici în cadrul cercetărilor judecătorești
n-a fost constatat faptul comiterii infracțiunii de către Zabrian Andrei, care n-
a admis nici o încălcare a regulilor de vânătoare și chiar dacă se presupune că
alicele din arma de vânătoare a lui Zabrian Andrei au nimerit în corpul părții
vătămate, asemenea urmări nu puteau fi prevăzute de Zabrian Andrei în
19
circumstanțele constatate;
- atât în cadrul urmăririi penale cât și în cadrul cercetărilor judecătorești
nu s-au constatat cu certitudine circumstanțele cauzei, ce țin de momentul
efectuării împușcăturilor, în special câți vânători au tras în același timp din
arme, care era poziția fiecărui trăgător, alicele cărui trăgător au nimerit în
corpul părții vătămate;
- s-a constatat cu certitudine că înainte de vânătoare toți participanții la
vânătoarea din 22.11.2015 au trecut instructajul conducătorului echipei,
Cornei Vitalie și majoritatea, cu excepția lui Groza Igor a managerului în
domeniul cinegetic a Societății vânătorilor și pescarilor, Zabrian Iurii;
- atât partea acuzării cât și instanța de apel, la baza învinuirii au utilizat
regulile de securitate la vânătoarea cu gonași la animale copitate;
- inculpatul Zabrian Andrei, n-a ignorat regulile de securitate la
vânătoare după cum s-a pronunțat instanța, ci din contra a respectat aceste
reguli conform instructajului - s-a aflat în linie cu colegii (fapt dovedit prin
schema efectuată la fața locului, în timpul reconstituirii faptei), iar tragerea a
fost efectuată după prima tragere a lui Vitalie Cornei, în direcția permisă, în
momentul când fazanul se afla pe linia de deplasare a acestuia (fapt constatat
și documentat în schema de reconstituire a faptei la fața locului);
- menționează că ajungând la locul incidentului, ce s-a soldat cu
urmările grave pentru Cozear Mihail, conducătorul vânătorii, Cornei Vitalie,
analizând relieful locului le-a dat comanda vânătorilor Cozear Mihail și Taran
Ghenadie să se îndrepte în văgăună spre Lisnic Valentin, după pantă,
pronunțând comanda la stânga în sus, acest fapt fiind confirmat prin
declarațiile părții vătămate, Cozear Mihail, Taran Ghenadie, inculpaților
Cornei Vitalie și Zabrian Andrei. Toți martorii audiați și inculpații au declarat
instanței că conform instrucțiunilor primite se interzice modificarea din mers
a modului de organizare a vânătorii, schimbarea direcției de deplasare și doar
unicul participant la vânîtoare, Cozear Mihail a indicat că falanga își poate
schimba direcția de deplasare din mers și prin comanda primită de la Cornei
a înțeles că urma nu el să se deplaseze în stânga în deal ci partea stângă a
falangei urma să-și modifice poziția deplasându-se înainte spre dreapta, deși
acolo era râpă. Astfel, Cozear Mihail nu 1-a urmat pe Taran Ghenadie, dar s-
a deplasat înainte, modificând linia de deplasare. In acest timp a apărut
prada, un fazan și evident că vânătorii, primul Cornei Vitalie a strigat că este
fazan apoi a efectuat o tragere, după ce fazanul s-a deplasat spre dreapta fiind
în drept cu Zabrian Andrei, asupra lui s-au mai efectuat trageri, inclusiv și de
Zabrian Andrei. Câte împușcături s-au efectuat rămâne sub semnul întrebării
și până în prezent, întrucât zgomotul din urma tragerii le-a părut suspect
tuturor participanților la vânătoare. Reieșind din faptul că participanții la
vânătoare nu au putut da un răspuns concret câte împușcături au fost
20
efectuate, presupunând că au putut fi efectuate trageri simultan două sau trei,
fapt confirmat și prin explicațiile date de vânători imediat după incident filele
dosarului nr.99-100 (Lisnic Valentin a auzit 3 împușcături), pag. 107 (Ranga
Eduard, a auzit două împușcături), Taran Ghenadie - 2 împușcături. Cert este
doar faptul că primul asupra fazanului a tras Cornei Vitalie, fapt care nu este
negat de nimeni;
- instanța de apel și-a bazat hotărârea pe depozițiile părții vătămate
Cozear Mihail, care consideră că urmează a fi apreciate critic, dat fiind că
partea vătămată a declarat că a văzut țeava armei lui Zabrian Andrei
îndreptate spre el în momentul tragerii, întrucât în astfel de circumstanțe
urmările au fi fost mult mai drastice, dacă asupra părții vătămate ar fi tras
Andrei Zabrian, atunci reieșind din balistica armelor de vânătoare, snopul
(roiul) de alice în număr de 50 de bucăți (conform tabelului, numărul de alice
din carîuț de cal. 16), în forma unui roi de „albine", trebuiau să se proiecteze
în direcția lui Cozear, cu un diametru de 70-90 cm, reieșind din distanță,
respectiv ultimul putea fi rănit cu aceste alice în mai multe locuri și nu doar
cu un alice. Faptul că Cozear Mihail a văzut țevile armei lui Zabrian Andrei
îndreptate spre el se explică prin faptul că în timpul urmăririi fazanului de
către Zabrian arma putea fi o porțiune de timp îndreptată spre el, dar din
declarațiile inculpatului și ai celorlalți martori oculari, reiese că tragerea a fost
efectuată în sus și mult mai în dreapta și nicidecum nu putea fi îndreptată
spre partea vătămată. Acest fapt a fost confirmat și prin cercetarea la fața
locului cu reprezentanții oficiului cadastral, în cadrul căreia s-a constatat locul
aflării părții vătămate și poziția fazanului în momentul efectuării tragerii de
către Zabrian Andrei, toți participanții la acea acțiune fiind de acord cu
circumstanțele stabilite;
- menționează că nu a fost verificat dacă putea sau nu să fi fost efectuată
tragerea simultană și de Manin Victor, alicele din cartușele căruia coincid cu
cele din corpul părții vătămate;
- apreciază critic și rezultatele expertizei judiciare complexe, care a fost
pusă la baza concluziei nevinovăției lui Cornei Vitalie întrucât cartușele au
fost prezentate discreționar de bănuiți, iar armele deși n-au fost curățate,
conform concluziilor expertizei, din ele n-au fost executate trageri, fapt ce
contravine circumstanțelor cauzei;
- concluziile instanței de apel sunt contradictorii și aceleași probe
interpretate în mod diferit, întrucât a fost exclusă provocarea leziunilor
corporale părții vătămate de către Cornei Vitalie, deoarece conform expertizei
complexe nu s-au constatat în corpul și pe hainele lui Cozear Mihail alice cu
care ar fi fost încărcate cartușele prezentate de Cornei Vitalie, dar nici alice de
calibrul cu care au fost încărcate cartușele prezentate de Zabrian Andrei, n-au
fost depistate în corpul sau pe hainele părții vătămate, dar Zabrian Andrei a
21
fost recunoscut vinovat;
- partea acuzării n-a concretizat în actul de acuzare de ce se face vinovat
Zabrian Andrei, limitându-se la constatarea de fapt că nefiind în linie,
neasigurând securitatea altor persoane, neavând dreptul de a efectua tragerea
în circumstanțele create a efectuat tragerea împreună cu Cornei Vitalie,
împușcăturile s-au contrasectat, alicele s-au schimbat direcția și au survenit
urmările prejudiciabile;
- prin decizia sa instanța de apel l-a recunoscut vinovat pe Zabrian
Andrei, însă fapta lui nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii
imputate de partea acuzării și i-a formulat o nouă acuzare, de care n-a fost
învinuită de procuror, întrucât asemenea circumstanțe n-au fost constatate
nici în cadrul urmăririi penale nici în cadrul cercetărilor judecătorești.
În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală, avocatul
Popescu Dorin în numele și interesele inculpatului Cornei Vitalie,
considerând decizia instanței de apel, în partea achitării lui Cornei Vitalie,
drept legală și întemeiată, a prezentat referință pe marginea recursului
declarat de procuror, pledând pentru netemeinicia acestuia ca inadmisibil.
Judecând recursurile ordinare declarate în raport cu materialele
cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise
din considerentele ce vor fi desfășurate în continuare.
Astfel, potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile
instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept
comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest
articol.
Conform art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, judecând recursul, admite recursul, casează hotărârea atacată și
dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
De asemenea, instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la
faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste fapte au fost constatate
cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând
apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza
oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării
apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel
se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.
Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de către
instanțele de fond trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în
corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței
ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea
22
precum și de a constata motivele care au dus la emiterea soluției contestate.
Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și
motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali vagi, reprezintă
motiv de casare.
Conform art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, decizia
instanței de apel trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au
dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele
adoptării soluției date.
După cum rezultă din conținutul cererilor de recurs declarate în speță,
procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina își
întemeiază dezacordul cu decizia contestată pe temeiul pentru recurs
prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit căruia,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și apel atunci când: hotărârea atacată nu
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice
dispozitivul hotărârii sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția
instanței, iar avocatul Grosu Igor cu inculpatul Zabrian Andrei își întemeiază
dezacordul cu decizia contestată pe temeiul pentru recurs prevăzute la art.
427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, și anume că nu au fost întrunite
elementele infracțiunii.
Verificând criticele expuse de recurenți, în raport cu lucrările cauzei,
Colegiul penal lărgit constată că acestea sunt întemeiate, deoarece instanța de
al doilea grad de jurisdicție judecând cauza în ordine de apel nu a examinat
cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție care conține
concluzii contradictorii în raport cu circumstanțele de fapt stabilite la caz. În
cele din urmă, de către instanța de apel au fost formulate unele concluzii
nefondate, iar prin aceasta, inter alia, nu a fost respectată întocmai cerința de
motivare a hotărârii judecătorești, care face parte din setul garanțiilor
subsecvente procesului echitabil, fapt prin care s-a admis eroarea de drept
prescrisă de pct. 6) din art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală.
Efectuând o analiză textuală a părții motivante a deciziei instanței de
apel se deduce, că aceasta nu cuprinde relevarea considerentelor ce ar fi clare
și întemeiate legal asupra concluziilor formate în rezultatul verificării
sentinței contestate de apelanți, în raport cu motivele invocate de părți și
circumstanțele reale ale acestei cauze.
Deci, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu o argumentare
temeinică și suficientă, să fie rezolvate problemele de drept apărute în cadrul
judecării, cu excluderea contradicțiilor și incertitudinilor existente, având în
vedere, că lipsa unei motivări corespunzătoare dintr-o hotărâre
judecătorească afectează grav echitatea acestei proceduri.
Colegiul penal lărgit evidențiază într-un prim aspect faptul, că
23
principala problemă adusă în discuție pe orice cauză penală se referă la
vinovăția sau nevinovăția persoanei deferite judecății, în raport cu faptele
infracționale imputate acesteia prin rechizitoriu. Prin urmare, atunci când
unei persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație
în acest sens, aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și
concludente, care ar dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta
există, constituie infracțiune și a fost comisă anume de inculpat.
Iar pentru a conchide asupra celor expuse, probatoriul administrat în
cauză urmează a fi apreciat pe analiza coroborată a tuturor probelor sub toate
aspectele, complet și obiectiv.
Potrivit art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală, judecarea cauzei în
primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire
și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.
Astfel, verificând asupra principiului respectării normelor de drept
procesuale menționate, Colegiul constată că potrivit rechizitoriului (f.d. 139-
140, vol. II), inculpaților Zabrian Andrei și Cornei Vitalie li se impută
comiterea infracțiunii prevăzute la art. 157 Cod penal, după indicele
calificative: vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății cauzată din
imprudență.
Prin sentință instanței de fond, Cornei Vitalie, a fost recunoscut culpabil
de săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 157 Cod penal și liberat de
pedeapsă penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție. Iar
Zabrian Andrei, a fost achitat de învinuirea de săvârșire a infracțiunii
prevăzută la art. 157 Cod penal pe motiv că fapta lui nu întrunește elementele
infracțiunii.
Instanța de apel, rejudecând cauza, a admis apelurile procurorului și a
avocatului Popescu Dorin în interesele inculpatului Cornei Vitalie, a casat
sentința și a pronunțat o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima
instanță, prin care a dispus achitarea lui Cornei Vitalie de sub învinuirea
adusă în baza art. 157 Cod penal, deoarece fapta nu a fost comisă de inculpat.
Iar Zabrian Andrei a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 157 Cod penal, fiind liberat de pedeapsă penală în legătură
cu expirarea termenului de prescripție.
Relevant este faptul că concluziile instanțelor inferioare, sunt diametral
opuse, având la baza soluțiilor adoptate, în principiu, același material
probatoriu interpretat și apreciat după intima convingere a judecătorilor, care
nemijlocit urma să se bazeze pe analiza coroborată a tuturor probelor sub
toate aspectele, complet și obiectiv. La caz însă atât prima instanță, cât și cea
de gradul doi de jurisdicție, în cadrul cercetărilor primare și ulterior,
suplimentare, a probatoriului administrat de organul de urmărire penală,
contrar prevederilor art.100-101 Cod de procedură și aspectelor faptice a
24
cauzei, au admis interpretări vaste, extensive a probelor materiale, care în
fond au influențat soluțiile adoptate.
Potrivit procurorului recurent, responsabili de apariția vătămărilor
corporale la partea vătămată se fac ambii inculpați, astfel că potrivit acestuia,
Zabrian Andrei prin acțiunile comune cu Cornei Vitalie, în timpul vânătorii,
ambii încălcând regulile de securitate la vânătoare, au pricinuit leziuni
corporale grave din imprudență lui Cozear Mihail.
În susținerea învinuirilor aduse, pe lângă celelalte, acuzarea reiterează
concluziile raportului de expertiză medico-legală nr. 9 A din 02.02.2016 și
concluziile raportului de expertiză judiciară complexe nr. 517-521 CNEJ
nr.231 CML, din 21.08.2017.
Așa dar, potrivit raportului de expertiză medico-legală nr. 9 A din
02.02.2016, la Cozear Mihail s-au determinat următoarele leziuni corporale:
”plagă transfixiantă cu inclavarea tunicilor externe a ochiului stâng, fractura
peretelui orbitei cu obiecte străine radioopatice, care s-au produs prin împușcare
din armă de foc cu alice, posibil în timpul și circumstanțele indicate, a dus la
pierderea totală a vederii la ochiul stâng și condiționează o incapacitate
permanentă de muncă mai mult de 1/3 și în baza acestui criteriu se califică ca
vătămare corporal gravă. Plagă penetrantă în coapsa dreaptă în 1/3 medie cu
obiect străin radioopac, care s-a produs prin mecanism de împușcare din
armă de foc cu alice, posibil în timpul și circumstanțele indicate și se califică
ca vătămare corporală ușoară cu deregralea de sănătate de scurtă durată.
Reieșind din descrierea radiologică la nivelul orbitei stângi s-a depistat un
corp străin metalic 4x6 mm și 4 corpuri străine mici 0,5-1 mm, iar în coapsa
dreaptă s-a depistat un alice metalic 5 mm în diametru. Acestea au putut
pătrunde în rezultatul împușcăturii cu armă de foc cu alice. Reieșind din
localizarea leziunilor corporale pătimitul Cozear Mihail putea fi în diverse
poziții față de trăgător(i) cu condiția ca zonele afectate să fie accesibile.
Împușcătura(ile) au fost efectuată(e) de la o distanță îndepărtată în afară
limitei acțiunii compacte a alicelor (peste 20 m), iar unghiul de tragere nu este
posibil de stabilit”. (f.d. 192, vol. I)
Conform raportului de expertiză judiciară complexe nr.517-521 CNEJ
nr.231 CML, din 21.08.2017, ”patru cartușe ridicate de la Cornei Vitalie au fost
încărcate cu alicele cu următoarele dimensiuni: - În cartușele notate
convențional cu 1 și 2 sunt prezente alice cu dimensiuni diferite, care pot fi
grupate în 4 grupe și anume: în prima grupă sunt alice cu diferite diametre ce
variază între 1,4-1,7 mm (acestea pot fi atribuite cu aproximativ nr.10), în a
două grupă sunt alice cu diametre ce variază între 1,8-2 mm (aproximativ
nr.9), în a treia grupă sunt alice cu diametre 2,4-2,7 mm (aproximativ nr.7), iar
în a patra grupă sunt alice cu diferite diametre 2,8-3,1 mm (aproximativ se
atribuie la alice nr.5). Două cartușe ridicate de la Zabrian Andrei au fost
25
încărcate cu alice cu următoarele dimensiuni: - În cartușele notate
convențional cu 1 sunt prezente 4 grupe de alice și anume: în prima grupă
sunt alice cu diferite diametre ce variază între 2,8-3,0 mm (acestea pot fi
atribuite cu aproximativ nr.5), în a două grupă sunt alice cu diametre ce
variază între 3,4-3,6 mm (aproximativ nr.3), în a treia grupă sunt alice cu
diametre 3,8-4,0 mm (aproximativ nr. 1), iar în a patra grupă sunt alice cu
diametre 4,3-4,5 mm (aproximativ se atribuie la alice nr.2/0). Cele două tuburi
de cartușe, depistate în cadrul cercetării la fața locului, prezentate spre
expertizare au fost trase (împușcate) din arma de model Stoedger -Turcev,
calibru 12, cu numărul 1114125, ridicată de la Cornei Vitalie. Alica din coapsa
dreaptă a pătimitului Cozear Mihail, are diametrul aproximativ de 3 mm, care
aproximativ se atribuie la alice cu nr. 5. Alica din ochiul stâng a pătimitului
Cozear Mihail au următoarele dimensiuni și anume: în partea inferioară a
orbitei se află o opacitate metalică de formă rotunda cu dimensiunile de
4,3x3,5 mm. Superior și medial de ea se află patru opacități situate în formă
de pătrat cu latura de 9 mm. Opacitățile de formă punctiformă, diametru circa
1 mm. Lateral de opacitatea sus descrisă, la 1,5 mm de ea se află o altă
opacitate (a) cincea de formă alungită cu dimensiunile de 1,5x0,5 mm, care nu
corespund cu numerele și diametrele conform standartelor stabilite la
confecționarea alicelor. Reieșind din caracterele leziunilor corporale și a
modului de localizare a deteriorărilor pe hainele cet. Cozear Mihail, tragerea
(ile) s-au efectuat din partea din față.
Instanța de recurs ordinar statuează că deși instanța de apel face referire
în textul deciziei la rapoartele de expertiză nominalizate, nu coroborează
concluziile experților cu datele obținute și consemnate în procesul-verbal de
efectuare a experimentului și reconstituirea faptei la fața locului (f.d. 142-156,
vol I), unde fiecare participant a arătat locul unde s-a aflat la momentul
producerii împușcăturii, fiind efectuate nemijlocit și măsurările necesare de
către specialistul OCT Soroca S. Erghelidji.
Mai mult, deși în ședința instanței de apel, cu referire la unele concluzii
ale raportului de expertiză judiciară complexe nr. 517-521 CNEJ nr.231 CML,
din 21.08.2017, a fost audiat expertul judiciar Isac Valentin, declarațiile
acestuia fiind trecute în textul decizie pronunțate, aspectele importante
clarificate de expert nu au fost supuse unei analize, fiind în fond lăsate fără
apreciere.
Totodată, în constatările instanței de apel, Colegiul observă prezența
unor concluzii contradictorii, deficiențe și neclarități în constatarea
circumstanțelor ce au avut loc la vânătoarea din 22.11.2015.
Decizia instanței de apel conține unele concluzii, cum a-r fi: „...din
probele administrate în această cauză penală este cert stabilit faptul, că inculpații au
efectuat împușcături în direcții diferite...”, deduse în mare măsură, de pe urma
26
enumerării probelor, dar nu și a analizei acestora în raport cu învinuirea
adusă și în coroborare între ele, inclusiv declarațiilor părții vătămate,
martorilor. Curtea observă lipsa unei cercetări minuțioase și complexe a
faptului că, partea vătămată s-a ales cu leziuni corporale atât în partea stângă
a corpului (regiunea facială), cât și în partea dreaptă (coapsa dreaptă). Astfel,
pentru constatarea tuturor circumstanțelor care ar confirma sau înlătura
vinovăția inculpaților în comiterea faptelor imputate, Curtea de apel nu a dat
răspuns la toate argumentele invocate de apelanți, concluzionând prin
analiza insuficientă a circumstanțelor precum că de fapt, vinovat este Zabrian
Andrei și nu Cornei Mihail.
Instanța de apel analizează tuburile găsite la fața locului, cartușele
ridicate și încărcate cu anumit fel de alice, însă nu stabilește cert legătura
cauzală dintre acestea și acțiunile inculpaților, precum și relevanța acestor
probe asupra constatării sau combaterii învinuiri aduse.
De altfel nici instanța de fond, nici instanța de apel, în motivarea
soluțiilor adoptate nu au constatat cu certitudine circumstanțele cauzei, în
special ce ține de momentul efectuării împușcăturilor, de faptul câte
împușcături au fost efectuate, două sau trei, și de către cine concret au fost
efectuate, care era poziția fiecărui vânător care a efectuat împușcătura/-rile,
în raport cu partea vătămată. Or, în speță, este necesar ca în mod judicios, cu
o argumentare temeinică și suficientă, să fie rezolvate problemele de fapt și
drept apărute în cadrul judecării, cu excluderea contradicțiilor și
incertitudinilor existente, având în vedere că, lipsa unei motivări
corespunzătoare dintr-o hotărâre judecătorească afectează grav echitatea
acestei proceduri.
Colegiul penal lărgit, reieșind din argumentele expuse de către instanța
de fond și instanța de apel, la baza soluțiilor adoptate, conchide că nu au fost
combătute printr-o profundă analiză probele evidențiate de partea acuzării,
în opinia căreia acestea confirmă învinuirea imputată, și respectiv cele ale
apărării, în opinia căreia se infirmă învinuirea, concluziile instanțelor fiind
pripite, lipsite de o analiză coroborată a probelor administrate și fără
verificarea tuturor aspectelor învinuirii.
Suplimentar în contextul dat, Colegiul observă lipsa atât a aprecierii cât
și lipsa poziției instanței de apel referitor la acceptarea unor probe și
respingerea altora. Astfel, constatând vinovăția inculpatului Zabrian Andrei,
Curtea de apel nu și-a motivat soluția privind achitarea lui Cornei Mihail.
Colegiul penal lărgit, statuează că potrivit jurisprudenței constante a
CtEDO, expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o
hotărâre motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului
penal (Suominen c. Finlandei (2003) §37, Kuznetsov și alții c. Rusiei (2007)
). De asemenea, în hotărârea CtEDO în cauza Helle împotriva Finlandei,
27
19 decembrie 1997, pct. 60, se reține că noțiunea de proces echitabil necesită
ca o instanță internă care nu și-a motivat decizia, fie prin însușirea motivelor
furnizate de o instanță inferioară fie prin alt mod, să fi examinat totuși în mod
real chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Exceptând cele deja menționate, în opinia Colegiului penal lărgit, totuși,
problema rămasă nesoluționată în această cauză, inclusiv în cel de a-l doilea
set al procedurilor desfășurate de instanța de apel, rămâne a fi stabilirea
legăturii de cauzalitate dintre acțiunile fiecărui inculpat și urmările
prejudiciabile.
Potrivit apelului declarat de procuror, pe lângă celelalte, a fost solicitată
și încasarea cheltuielilor judiciare legate de efectuarea urmăririi penale în
sumă de 4934,1 lei, reieșind din concluziile expuse de către instanța de apel și
nemijlocit soluția adoptată, Colegiul lărgit constată că, instanța de apel nu s-
a expus asupra solicitării date lăsând-o fără apreciere.
În senul celor enunțate mai sus, Colegiul notează, că instanța de apel
urmează să dea răspunsuri argumentate în hotărâre asupra motivelor
decisive invocate de apelanți, prin prisma criticilor invocate de părți, care în
viziunea lor ar putea afecta într-o măsură oarecare legalitatea soluției
adoptate la caz.
Din considerentele expuse, se conchide că, în prezenta speță și-au găsit
confirmare temeiurile pentru recurs invocate de către recurenți, ceea ce duce
la casarea totală a deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei la rejudecare
în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, deoarece această eroare
nu poate fi corectată de instanța de recurs.
La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de
prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care reglementează procedura
de rejudecare și limitele acesteia, să înlăture erorile menționate, să țină seama
de împrejurările care au servit temei de casare a soluției adoptate și, cu
respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală, să verifice
legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să dea o apreciere obiectivă probelor
administrate în cauză, având în vedere prevederile art. 93, 95, 101 Cod de
procedură penală, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să se
pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apeluri și, în dependență de
datele obținute, să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să
corespundă prevederilor art. 417 Cod de procedură penală.
În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură
penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E:
Admite recursurile ordinare declarate de către procurorul în
Procuratura de circumscripție Bălți, Gavdiuc Valentina și de către avocatul
28
Grosu Igor cu inculpatul Zabrian Andrei, casează total decizia Colegiului
penal al Curții de Apel Bălți din 10 septembrie 2020, în cauza penală în
privința lui Cornei Vitalie xxxx și Zabrian Andrei xxxx și dispune rejudecarea
cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.
Decizia motivată este pronunțată la 17 februarie 2022.
Președinte Toma Nadejda
Judecători Boico Victor
Diaconu Iurie
Catan Liliana
Guzun Ion
29