1ra-1153/2022 — art. 157 CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț sediul Ocnița din 30.09.2021, Viniciuc Dumitru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art.157 Cod penal, dispunându-se încetarea procesului penal în cauză din motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Prin aceiași sentință: - a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Romaniuc Jana, dispunându-se încasarea în folosul acesteia din contul lui Viniciuc Dumitru prejudiciul material în cuantum de 21992,85 lei, cheltuielile judiciare în sumă de 14000 lei, și prejudiciul moral în sumă de 150000 lei; - a fost soluționată chestiunea cu privire la cheltuieli judiciare, fiind dispusă încasarea din contul lui Viniciuc Dumitru în beneficiul bugetului de stat a cheltuielilor judiciare în sumă de 8640 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a stabilit că Viniciuc Dumitru, la data de 12.08.2017, aproximativ la ora 23:30, aflându-se la domiciliul său, situat în raionul Xxxxxx, 1 strada Xxxxxxx, având în mână o armă, modelul căreia nu a fost stabilit de organul de urmărire penală, nu s-a asigurat de faptul că în apropiere se află alte persoane și a efectuat o împușcătură. Glonțul a nimerit în minora Romaniuc Jana în regiunea ochiului drept. Conform raportului de expertiză judiciară nr.201904X0031, din 10.04.2019, la Romaniuc Jana, au fost depistate următoarele leziuni corporale: traumatism cranio-cerebral închis, comoție cerebrală, hematom subcutanat paraorbital pe dreapta, corp străin din metal în țesuturile moi a orbitei; plaga pleoapei de sus a OD, contuzia globului ocular OD. Ulterior, Romaniuc Jana a fost examinată în institutul V.P. Filatov a Academiei de Medicină din Republica Ucraina, unde acuitatea vederii la ochiul drept a fost apreciată ca 0,005 dioptrii, fără să fie supus corecției. Toate leziunile corporale menționate au fost produse prin acțiunea traumatică cu un corp dur, contondent, nu se exclude și în rezultatul unei împușcături dintr-o armă de foc (proiectil), posibil în timpul și circumstanțele indicate în ordonanță și în ansamblu se referă la vătămări corporale grave, ca consecință care provoacă o incapacitate permanentă de muncă mai mult de 1/3 (o treime). Aceste acțiuni ale lui Viniciuc Dumitru, instanța de judecată le-a încadrat în baza art. 157 Cod penal – vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată din imprudență.

Împotriva sentinței, apel au declarat partea vătămată Romaniuc Jana și avocatul Tatiana Guțu în interesele inculpatului Viniciuc Dumitru. 3.1. Partea vătămată Romaniuc Jana, prin apelul declarat, a solicitat casarea parțială a sentinței în latura reparării prejudiciului moral și dispunerea încasării în acest sens a sumei de 200000 lei. În susținerea poziției apelanta a invocat, că nu este de acord cu suma de 150000 lei încasată de prima instanță, or, consideră că anume suma de 200000 lei ar putea acoperi suferințele morale la care a fost supusă. Indică, că pe parcursul examinării cauzei penale, inculpatul nu a manifestat nici o remușcare în legătură cu cele săvârșite, iar poziția apărării luată de inculpat sub aspectul, că ea singură ar fi căzut și s-ar fi lovit, dă dovadă de o atitudine de dispreț și batjocură. A mai indicat, că la momentul săvârșirii infracțiunii, era minoră, după care au urmat ani de prezentare în instanța de judecată, unde de fiecare dată se întâlnea cu comportamentul disprețuitor al inculpatului. Susține, că a suportat suferințe și daune morale excesive, datorită cauzării vătămării corporale grave, starea de sănătate fiind puternic afectată, suferind un traumatism puternic la ochi, organ vital important, care pe viitor îi poate afecta mersul normal al vieții și dezvoltării. A avut suferințe morale în legătură cu tratamentul suportat, deplasări peste hotarele RM, la instituții medicale, la fel starea de sănătate a fost afectată puternic. 3.2. Avocatul Tatiana Guțu în interesele inculpatului Viniciuc Dumitru, prin apelul declarat, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Viniciuc Dumitru să fie achitat în temeiul art.390 pct.1), 2) Cod procedură penală din motivul că fapta nu a existat și nu a fost comisă de Viniciuc Dumitru, cu respingerea acțiunii civile depusă de către Romaniuc Jana 2 către Viniciuc Dumitru privind încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată și de asistență juridică încasate neîntemeiat de la inculpat. În susținerea poziției apărătorul a invocat că: - instanța de judecată selectiv a apreciat probatoriul administrat, iar la baza sentinței a pus doar presupuneri care nu au fost dovedite prin probe, nu a analizat declarațiile făcute de martori audiați, nu a coroborat aceste declarații cu celelalte probe administrate în cauză și eronat a ajuns la concluzia despre vinovăția lui Viniciuc Dumitru în comiterea faptei prevăzute de art.l57 Cod penal; - nimeni din cei care au fost la fața locului și audiați în calitate de martori nu au confirmat existența unei arme și că Viniciuc Dumitru ar fi făcut o împușcătură cu presupusa armă; - instanța de fond a apreciat critic declarațiile martorilor oculari catalogându-i ca persoane interesate, dând prioritate declarațiilor părții vătămate și martorilor care au dat declarații similare; - declarațiile expertului Serbulenco Andrei, nu au fost corect reflectate în procesul- verbal și în sentință, nefiind apreciate la justa valoare și anume, expertul a descris acei factori suplimentari care persistă în cazul unei plăgi provocate de arma de foc și anume sub formă de arsuri, praf, funingine. Fiindu-i prezentată în ședința de judecată poza părții vătămate, a indicat că poza nu a fost prezentată și examinată la efectuarea expertizei, care urma a fi examinată de către criminaliști. Iar ultimul nu poate să se expună aspra mecanismului formării leziunilor potrivit pozei prezentate deoarece este necesară a fi numită o expertiză suplimentară în comisie cu participarea specialiștilor; - privitor la depozițiile făcute la etapa urmăririi penale de către martorii Popovschi Denis, Melnic Alexandru și Simacovici Nichita, consideră apelanta, că deoarece ultimii nu au fost audiați în instanța de judecată, declarațiile acestora nu pot fi plasate la baza unei hotărâri. - nu pot fi reținute ca probe, procesul-verbal de examinare a convorbirilor de pe rețeaua de socializare „Odnoklassniki" care au avut loc între partea vătămată Romaniuc Jana și martorul Popovschi Denis, la data de 17.08.2019, precum și procesul-verbal de confruntare efectuat între martorul Denis Popovschi și partea vătămată Jana Romaniuc, pe motivul că martorul nu a fost audiat în instanța de judecată, iar instanța însă a pus la bază o probă necercetată în mod corespunzător; - nu a fost dovedit mecanismul de producere a traumei, mai mult ca atât în cazul aplicării unei arme de foc așa cum se indică în învinuire, lipsesc descrierile unor factori suplimentari sub formă de arsuri, rămășițe de praf și funinge; - urme ale aplicării armei de foc lipsesc, în fișa medicală de staționar nr.1703841 nefiind fixat un astfel de fapt. Totodată, medicul Bratunov Ivan fiind audiat în acest sens a indicat, că urme de armă de foc la pacientă nu erau, dar a fost cauzat un hematom paraorbital în urma unui traumatism, motiv pentru care nu a fost solicitată poliția; - instanța a invocat că declarațiile părții vătămate sunt coroborate cu rapoartele de expertiză medico-legale: raportul de expertiză judiciară nr.201817D072 din 19.09.2018, 3 raportul de expertiză judiciară suplimentară nr.201817D082 din 08.10.2018 și raportul de expertiză judiciară nr.201904X0031 din 10.04.2019, însă nu a ținut cont că apărarea a obiectat asupra concluziilor formulate și anume încălcarea procedurii numirii și desfășurării expertizelor contrar prevederilor art.142-144 Cod de procedură penală. Astfel, la petrecerea expertizei nr.201817D072 din 19.09.2018 concluziile căreia se bazează pe raportul de constatare nr.201817D0049 din 30.07.20218, a fost încălcată procedura de dispunere a efectuării expertizei, iar expertiza judiciară suplimentară nr.201817D0S2 din 08.10.2018 are la bază doar raportul de expertiză nr.201817D072 din 19.09.2018, deci fiind bazat pe un raport nul de drept. Iar ulterior, prin raportul de expertiză judiciară nr.201904X0031 din 10.04.2019, care la fel este bazat pe rapoartele anterioare având la bază același material medical ca suport, experții deja vin cu concluzia despre existența leziunilor corporale grave excluzând rapoartele anterioare; - nu a fost demonstrată existența faptei și că fapta a fost comisă de Viniciuc Dumitru, legătura de cauzalitate dintre acțiunea sau inacțiunea prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, că aceste acțiuni au fost comise de către Viniciuc Dumitru, or, la caz fiind fixat potrivit fișelor medicale de staționar existența la 12.08.2017 la Romaniuc Jana a unui hematom paraorbital în urma unui traumatism a ochiului drept, alte leziuni nu-s fixate, ca ulterior la 14.11.2017 în urma unei tomografii computerizate să fie depistate corpuri străine în cavitatea orbitei, raport de expertiză nr.201904X0031 din 10.04.2019; - fiind prezentă încălcarea termenului legal de menținere a persoanei în calitate de bănuit, fapt care nu este admisibil, deoarece reprezintă o încălcare gravă a prevederilor Codului de procedură penală și duce la o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei prevăzute de Constituția RM și a art.6 CEDO; - nu este de acord și cu admiterea parțială a acțiunii civile, indicând în acest sens că partea vătămată n-a fost recunoscută în calitate de parte civilă, cuantumul prejudiciului moral este exagerat, precum și cheltuielile de asistență juridică, iar cheltuielile de judecată sunt nefondat încasate, or, concluziile expertale care au stat la baza încasării acestora sunt afectate de încălcări de procedură.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 mai 2022 au fost respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința fără modificări. 4.1. În partea descriptivă a deciziei, se menționează, că judecând cauza penală, instanța de fond în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Viniciuc Dumitru în comiterea faptei incriminate, constatând și reținând în acțiunile acestuia comiterea infracțiunii prevăzută de art.157 Cod penal. 4 Această concluzie, instanța de apel și-a întemeiat-o în urma cercetării suplimentare a probelor dobândite, administrate și recunoscute în strictă conformitate cu legislația procesual- penală și cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților ale părților și anume: - declarațiile părții vătămate (f.d. 987-95, vol. II), inclusiv cele făcute în instanța de apel; procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la infracțiunea comisă din 08.08.2018 (f.d.18, vol.I); cererea părții vătămate Romaniuc Jana, din 23.06.2018 (f.d.20, vol.I); concluzii medicale (f.d.31-32, vol.I); poza părții vătămate Romaniuc Jana (f.d.44, vol.I); copia convorbirilor telefonice de pe rețelele de socializare (f.d.45-48, vol. I); lista posesorilor de arme cu țeavă lisă și gaze (f.d.55-60, vol.I); raportul de constatare nr.201817D0049, din 30.07.2018 (f.d.90-91, vol.I); proces-verbal de notificare a părților din 24.09.2018, privind dispunerea expertizei (f.d.92, vol.I); raportul de expertiză judiciară nr.201817D072 din 19.09.2018 (f.d.93, vol.I); proces-verbal de comunicare a raportului de expertiză din 24.09.2018 (f.d.94, vol.I); raportul de expertiză judiciară suplimentară nr.201817D082 din 08.10.2018 (f.d.98, vol.I); ordonanță privind recunoașterea persoanei în calitate de bănuit din 24.09.2018 (f.d.102, vol.I); adeverință caracteristică eliberată de primăria orașului Xxxxxx pe numele lui Viniciuc Dumitru la data de 08.08.2018 (f.d.109, vol.I); revendicarea pe numele lui Viniciuc Dumitru (f.d.110, vol.I); ordonanță de punere sub învinuire din 17.12.2018 (f.d.116, vol.I); raportul de expertiză judiciară nr.201904X0031 din 10.04.2019 (f.d.136-140, vol.I); cazier contravențional pe numele lui Viniciuc Dumitru (f.d.164, vol.I); ordonanță de punere sub învinuire din 30.07.2019 (f.d.168, vol.I); proces-verbal de informare despre terminarea urmăririi penale, din30.07.2018 (f.d.172, vol.I); proces-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală, din 30.07.2019 (f.d.173, vol.I); ordonanță de punere sub învinuire din 28.10.2019 (f.d.184, vol.I); proces-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală din 28.10.2019 (f.d.187, vol.I); acțiune civilă cu anexe a ordinelor de încasare a numerarului (f.d.214-248, vol.I); declarațiile martorului Pavlioglo Alexandru din 22.09.2020 (f.d.112-113, vol.II); declarațiile martorului Cepuc Dumitru din 22.09.2020 (f.d.114-116, vol.II); declarațiile martorului Viniciuc Valeriu din 24.03.2021 (f.d.121-122, vol.II); declarațiile expertului Serbulenco Andrei din 17.05.2020 (f.d.123-124, vol.II); declarațiile martorului Bratunov Ivan din 17.05.2021 (f.d.125, vol.II); declarațiile inculpatului Viniciuc Dumitru din 17.05.2021 (f.d.126-131, vol.II); demers cu privire la desemnarea expertizei medico-legale balistice în comisie din 24.05.2021 (f.d.132, vol.II); răspuns de la Centrul Național de Expertize Judiciare din 18.06.2021 (f.d.144, vol.II); procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la infracțiunea comisă din 08.08.2018 (f.d.18, vol.I); cererea părții vătămate Romaniuc Jana, din 23.06.2018 (f.d.20, vol.I); informație de la IP Ocnița din 13.07.2018 (f.d.25, vol.I); proces- verbal de audiere a victimei Romaniuc Jana din 12.07.2018 (f.d.26-30, vol.I); concluzii medicale (f.d.31-33, vol.I); poza părții vătămate Romaniuc Jana (f.d.44, vol.I); copia convorbirilor telefonice de pe rețelele de socializare (f.d.45-48, vol.I); răspunsul Directorului interimar IMSP SR Ocnița din 20.07.2018 (f.d.49, vol.I); proces-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 13.08.2018 (f.d.62, vol.I); cererea 5 părții vătămate Romaniuc Jana din 14.08.2018 (f.d.63, vol.I); ordonanță recunoaștere în calitate de parte vătămată a Janei Romaniuc din 14.08.2018 (f.d.65, vol.I); proces verbal de audiere a părții vătămate Romaniuc Jana din 15.08.2018 (f.d.66-67, vol.I); raportul de constatare nr.201817D0049, din 30.07.2018 (f.d.90-91, vol.I); raportul de expertiză judiciară nr.201817D072 din 19.09.2018 (f.d.93, vol.I); raportul de expertiză judiciară suplimentară nr.201817D082 din 08.10.2018 (f.d.98, vol.I); proces-verbal de audiere a bănuitului Viniciuc Dumitru din 24.09.2018 (f.d.105-106, vol.I); adeverință caracteristică eliberată de primăria orașului Ocnița pe numele lui Viniciuc Dumitru la data de 08.08.2018 (f.d.109, vol.I); revendicarea pe numele lui Viniciuc Dumitru (f.d.110, vol.I); proces-verbal de audiere a învinuitului Viniciuc Dumitru din 28.12.2018 (f.d.117, vol.I); proces-verbal de confruntare din 08.02.2019 (f.d.121-122, vol.I); raportul de expertiză judiciară nr.201904X0031 din 10.04.2019 (f.d.136-140, vol.I); recipisă din 27.05.2019 (f.d.142, vol.I); certificat din 04.06.2019 eliberat lui Viniciuc Dumitru de către Spitalul raional Xxxxxx precum că acesta la evidența medicului narcolog nu se află (f.d.147, vol.I); certificat din 03.06.2019 eliberat lui Viniciuc Dumitru de către Spitalul raional Xxxxxx precum că acesta la evidența medicului psihiatru nu se află (f.d.148, vol.I); proces-verbal de audiere a învinuitului Viniciuc Dumitru din 30.07.2019 (f.d.169, vol.I); proces verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală, din 30.07.2019 (f.d.173, vol.I); cerere privind scoaterea persoanei de sub urmărirea penală și clasarea procesului penal din 30.07.2019 (f.d.174, vol.I); ordonanță de restituire a cauzei penale pentru completarea urmăririi penale din 23.09.2019 (f.d.175, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.09.2019 (f.d.177, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.09.2019 (f.d.178, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.09.2019 (f.d.179, vol.I); proces verbal de audiere a învinuitului Viniciuc Dumitru din 28.10.2019 (f.d.185, vol.I); proces-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală din 28.10.2019 (f.d.187, vol.I); ordonanță privind respingerea cererii apărătorului din 29.10.2019 (f.d.188, vol.I); acțiune civilă cu anexe a ordinelor de încasare a numerarului (f.d.214-248, vol.I); copia registrului de intrare a corespondenței la Procuratura Ocnița începând cu data de 02.01.2020 (f.d.40-45, vol.II); răspuns de la spitalul raional Xxxxxx din 26.10.2020 (f.d.47, vol.II); bon de plată (f.d.74-80, vol.II); declarațiile părții vătămate Romaniuc Jana din 23.06.2019 (f.d.87-95,vol.II); declarațiile martorului Zabolotniuc Ana din 23.06.2020 (f.d.96-97, vol.II); declarațiile martorului Plugaru Irina din 23.06.2020 (f.d.98-103, vol.II); declarațiile martorului Alexandru Plugaru din 22.09.2020 (f.d.104-107, vol.II); declarațiile martorului Romaniuc Natalia din 22.09.2020 (f.d.108-111, vol.II); declarațiile martorului Pavlioglo Alexandru din 22.09.2020 (f.d.112-113, vol.II); declarațiile martorului Cepuc Dumitru din 22.09.2020 (f.d.114-116, vol.II); declarațiile martorului Viniciuc Valeriu din 24.03.2021 (f.d.121-122, vol.II); declarațiile expertului Șerbulenco Andrei din 17.05.2020 (f.d.123-124, vol.II); declarațiile martorului Bratunov Ivan din 17.05.2020 (f.d.125,vol.II); declarațiile inculpatului Viniciuc Dumitru din 17.05.2021 (f.d.126-131, vol.II); bon de plată (f.d.154, vol.II). 6 De asemenea în cadrul ședinței instanței de apel a fost audiată înregistrarea audio a declarațiilor depuse de expertul Serbulenco Andrei (f.d.123-124, vol.I), or, apărarea a invocat dezacord cu cele fixate în procesul-verbal de audiere a acestuia în coraport cu cele de fapt declarate în ședința de judecată. Astfel, s-a dovedit că pasajul "de la cădere nu se putea de primit așa leziuni, mai mult ca atât în concluzie au fost depistate corpuri străine'" fixat în procesul-verbal de audiere a acestuia nu se suprapune perfect cu cele relatate de expert, însă este cert faptul, că expertul pune la îndoială rezonabilă faptul producerii leziunilor depistate la partea vătămată, prin cădere. Instanța de apel, similar instanței de fond nu a stabilit careva temeiuri de a pune la îndoială relatările părții vătămate Romaniuc Jana, în condițiile în care declarațiile ultimei au fost confirmate și au coroborat cu declarațiile martorilor Zabolotniuc Ana, Plugaru Irina, Plugaru Alexandru. De asemenea, instanța de apel a considerat, că instanța de fond corect a reținut ca utilă și pertinentă cazului și: - discuția redată în procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.09.2019, din care urmează că examinării a fost supusă conversația din rețeaua de socializare ,,Viber", între Viniciuc Dumitru Xxxxxx și partea vătămată Romaniuc Jana din data de 17.08.2018, ora 17:45, și din aceasta reiese că inculpatul își exprimă regretul pentru cele comise de el. Totodată reieșind din procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.09.2019, din care rezultă că a fost examinat dialogul din rețeaua de socializare ,,odnoclassniki", între martorul Denis Popovschi și partea vătămată Romaniuc Jana, Popovschii Denis de asemenea își exprimă păreri de rău pentru cele comise de către Viniciuc Dumitru, menționând că ultimul a vrut să se laude și că nu cunoștea că era încărcată „arma"; - raportul de expertiză judiciară suplimentară nr.201817D082 din 08.10.2018, conform căruia leziunile corporale depistate sunt rezultatul unei singure împușcături dintr-o armă de foc cartușul căreia era încărcat cu alice. Împușcătura a fost produsă de la o distanță relativ mică. Pricinuirea acestor leziuni de însăși partea vătămată se exclude. Instanța de apel a notat, că versiunea privind pretinsa cădere a părții vătămate Romaniuc Jana nu suportă critici, or, reieșind din relatările expertului Serbulenco Andrei, înregistrarea cărora a fost audiată în instanța de apel, leziunile corporale depistate la partea vătămată Romaniuc Jana au fost examinate doar pe baza documentelor prezentate, astfel, în concluzie din raportul de expertiză judiciară din 10.04.2019 s-a indicat, că la Romaniuc Jana au fost depistate plaga pleoapei de sus a ochiului și contuzia globului ocular a ochiului drept, iar proveniența patologiei sus indicate nu se exclude în rezultatul unei împușcături din arma de foc, reieșind din circumstanțele și datele indicate în documentele medicale prezentate pentru efectuarea expertizei medico-legală. Menționează că de la cădere nu se puteau cauza așa leziuni, mai mult ca atât, în concluzie a fost depistat și corp străin din metal în țesuturile moi a orbitei. Consideră, că descrierea minuțioasă a corpurilor străine depistate putea să elucideze întrebarea cu referire la provenirea acestora, deoarece fiecare plagă produsă de un agent traumatic are particularități deosebite, care vorbesc despre semnele individuale ale obiectului. 7 Instanța de apel a considerat irelevante și axările apelantei, în vederea susținerii poziției, pe relatările martorilor Pavlioglo Alexandru și Cepuc Dumitru, or, martorii vizați nu erau prezenți nemijlocit la momentul producerii împușcăturii, mai mult ca atât, aceștia erau prieteni apropiați ai inculpatului Viniciuc Dumitru, fiind evidentă tendința acestora de a-i crea o poziție de apărare, fapt ce rezultă din lipsa de pertinență a declarațiilor ultimilor. De asemenea fiind lipsită de suport și alegația apelantei în vederea desconsiderării convorbirilor din rețeaua „odnoklasniki" pe motiv că în instanța de fond n-a fost audiat unul din participanții dialogului, or, instanța de apel a constatat, că instanța de fond a analizat convorbirile în cauză în coroborare cu întreg probatoriul administrat și nu le-a dat o valoare dinainte stabilită, iar faptul neaudierii unui participant al dialogului nu scade valoarea acestei discuții, extrasele de pe rețeaua de socializare fiind ridicate de la partea vătămată Romaniuc Jana, care le-a confirmat integral, și a menționat cert că aceste discuții au avut loc. Totodată fiind inacceptabilă și axarea apărării, în susținerea poziției, pe relatările martorului Bratunov Ion, care a comunicat instanței de fond că, „din poza prezentată, poate comunica că este un traumatism cranio-cerebral special cu o hemotomă para orbitală, mai mult nu poate comunica nimic. Traumele depistate la pacientă au fost indicate în fișa medicală și toate circumstanțele au fost indicate din spusele ultimei. Traumatismul cranio- cerebral la pacientă s-a depistat, din spusele ultimei, în urma căderii", or, versiunea în cauză inițial a fost prezentată în așa mod de însăși partea vătămată din motivul expus supra, pe când realitatea a fost invocată ulterior, fiind confirmată de probatoriul administrat. De asemenea, instanța de apel a considerat, că lipsa armei de foc, precum și lipsa urmelor folosirii acesteia, au la bază adresarea întârziată a părții vătămate organelor de drept, și nu lipsa în genere a acestora, după cum a încercat să prezinte situația partea apărării. Din aceste considerente, instanța de apel, a catalogat declarațiile inculpatului Viniciuc Dumitru, ca o metodă de apărare, care vin în contradicție cu cumulul de probe administrat, inclusiv și cu acțiunile întreprinse de acesta exprimate prin eliberarea unei sume de bani pentru tratamentul părții vătămate, declarații asupra cărora planează dubii rezonabile și nu pot fi plasate la baza unui act judiciar. În contextul celor expuse, instanța de apel a concluzionat, că alegațiile apărării privitor la faptul cauzării leziunilor prin cădere, sunt irelevante cazului și contravin întregului probatoriu administrat, or, martorii, expertul, cât și probele scrise, nemijlocit concluziile expertale, indică fără echivoc, că leziunile corporale nu puteau fi provocate urmare a căderii, ci sunt rezultatul unei singure împușcături dintr-o armă de foc cartușul căreia era încărcat cu alice, împușcătură produsă de la o distanță mică, acestea confirmând ireversibil și clar versiunea părții vătămate Romaniuc Jana, care a indicat că nu s-a adresat inițial la poliție pentru a nu crea probleme inculpatului acesta fiind înrolat la Academia Militară. Nu s-a confirmat nici alegația apărării precum că instanța de fond și-ar fi bazat sentința în baza declarațiilor făcute la etapa urmăririi penale de către martorii Popovschi Denis, Melnic Alexandru și Simacovici Nichita, or, instanța de fond și-a axat poziția doar pe probele cercetate nemijlocit în instanță. 8 Cu toate că, apărarea a invocat încălcarea procedurii de dispunere a expertizei la efectuarea raportului de constatare cât și a raportului dat de expertiză (f.d.92, vol.I), considerând că li s-a încălcat dreptul de a formula întrebări proprii, fiind notificați despre dispunerea expertizei ulterior numirii acesteia, pledând pentru nulitatea concluziilor expertului în acest sens, instanța de apel a indicat că aceștia nu au fost privați de dreptul de a solicita o expertiză suplimentară în caz că ar fi avut careva întrebări neelucidate, fapt de care nu s-au folosit, catalogându-se invocările date drept declarative. Totodată, instanța de apel a conchis ca fiind neclară și solicitarea apărării de achitare a inculpatului din motiv, că fapta nu a existat și nu a fost comisă de Viniciuc Dumitru, or, aceste temeiuri nu pot coexista, la caz, având în vedere circumstanțele în care a fost realizată acțiunea infracțională, și probele administrate, se atestă cu certitudine că infracțiunea s-a realizat exact în forma constatată de către instanța de fond. Vis a vis de invocarea apelantei privitor la pretinsa omitere a termenului legal de înaintare a învinuirii, precum și înaintarea învinuirii în baza altei norme, instanța de apel a notat, că cauza penală a fost pornită la 14.08.2018 pe faptul existenței unei bănuieli rezonabile că a fost comisă o infracțiune prevăzută de art.157 Cod penal. La 24.09.2018 Viniciuc Dumitru a fost recunoscut în calitate de bănuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.157 Cod penal, iar la 17.12.2018 acestuia i-a fost înaintată învinuirea, înmânându-i-se ordonanța de punerea sub învinuire, adică acțiunea de punere sub învinuire a avut loc în termenul legal prevăzut la art.63 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală, potrivit căruia, organul de urmărire penală nu este în drept să mențină în calitate de bănuit, persoana în privința căreia a fost dată o ordonanță de recunoaștere în această calitate - mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General și al adjuncților săi - mai mult de 6 luni. Faptul, că ordonanța de punere sub învinuire datată cu 17.12.2018, conține descrierea faptei infracționale nemijlocit în baza căreia Viniciuc Dumitru a fost pus sub învinuire, și înaintată cauza în instanța de judecată, adică art.157 Cod penal, însă în dispozitiv se încadrează greșit în baza normei art.2641 alin.(1) Cod penal, instanța de apel, similar instanței de fond a catalogat drept o eroare materială, care a fost înlăturată la 28.10.2019, și nu implică încălcarea termenului legal de înaintare a învinuirii, fapt pretins de apărare. Astfel, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond corect a statuat, că Viniciuc Dumitru se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.157 Cod penal, înafara oricărui dubiu rezonabil și just a încetat procesul penal, pe motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Instanța de apel a considerat irelevante și invocările apelantului potrivit cărora, nu ar urma să fie încasate cheltuielile judiciare de expertizare pe motivul dezacordului cu concluziile expertale, or, instanța de fond corect și-a axat poziția pe prevederile art.227 alin.(2), art.229 alin.(1),(2) Cod de procedură penală, fiind justificată solicitarea procurorului la capitolul dat, avându-se în vedere că cheltuielile judiciare au fost suportate în legătură cu investigarea faptei infracționale comisă de inculpatul Viniciuc Dumitru, cheltuieli care urmau 9 a fi puse în sarcina inculpatului, iar simplul dezacord cu acțiunea procesuală nu implică exonerarea de plată. Cu referire la dezacordul părții vătămate cu cuantumul atribuit cu titlu de reparare a prejudiciului moral, instanța de apel a reținut, că în cadrul examinării cauzei penale, în instanța de fond, Romaniuc Jana a înaintat acțiune civilă, prin care s-a solicitat încasarea prejudiciului material în sumă de 25992,85 lei, cheltuieli judiciare (asistența juridică) în sumă de 12000 lei, și suma de 250000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat, iar ulterior, de către avocatul părții vătămate, Igor Țurcanu au mai fost prezentate bonurile de plată în sumă totală de 6400 lei, la fel cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate de către partea vătămată, instanța de fond admițând parțial acțiunea civilă. Instanța de apel a considerat, că instanța de fond corect a dedus, că cheltuielile materiale suportate de către pătimita Romaniuc Jana se rezumă la suma de 25992,85 lei, acestea din urmă fiind compuse din următoarele: cheltuieli pentru deplasări și cazare, cheltuieli pentru consultații medicale, cheltuieli pentru medicamente și aparate medicale, totodată, scăzându-se suma deja oferită în mărime de 4000 lei, cuantum care de fapt nici nu s-a contestat de partea vătămată. Nu s-a contestat nici cuantumul cheltuielilor de asistență juridică încasat în beneficiul părții vătămate în mărime de 14000 lei, instanța de fond ținând cont la acest capitol și motivându-și corect poziția prin prisma numărului de ședințe judiciare la care a participat avocatul părții vătămate, volumul acțiunilor/actelor întocmite, precum și complexitatea cauzei penale examinate, circumstanțe care justifică pe deplin încasarea cheltuielilor judiciare pentru acordarea serviciilor avocatului. Privitor la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța de fond a reținut că: 1) Importanța prejudiciului moral - care este determinată de faptul că anume suma de bani, ca recompensă pentru prejudiciul moral poate aduce careva satisfacție compensatorie părții vătămate (părții civile) pentru afecțiunile cauzate prin infracțiune; 2) Intensitatea și gravitatea suferințelor -care este determinată de fapta actului criminal, vătămarea corporală intenționată, prin lezarea onoarei și demnității persoanei produse de către inculpat, prin comiterea infracțiunii, părții vătămate i-a cauzat un stres și o tulburare psihică. Totodată la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța de fond s-a axat și pe posibilitățile reale materiale ale inculpatului, gravitatea suferințelor, circumstanțele comiterii infracțiunii, care au afectat pătimita minoră intens, dar și de faptul că, însuși condamnarea inculpatului Viniciuc Dumitru constituie un remediu moral eficient pentru pătimită. Analizând toate circumstanțele date, instanța de apel a concluzionat, că instanța de fond corect a ajuns la concluzia de a admite parțial acțiunea civilă, și de a încasa din contul inculpatului Viniciuc Dumitru în beneficiul părții vătămate Romaniuc Jana suma de 150000 (una sută cinzeci mii) lei, suma dată fiind una proporțională, echitabilă și în raport cu suferințele morale suportate de către partea vătămată drept urmare faptei infracționale îndreptate împotriva sa, reținând în acest sens gravitatea faptei infracționale, durata mare a suferințelor fizice suportate de către aceasta și impactul acestor leziuni. 10

Recurs ordinar declară avocatul Guțu Tatiana, în numele inculpatului, invocând prevederile art.427 alin.(l) pct.6 Cod de procedură penală - hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanța de apel, inclusiv și în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau aceasta este expusă neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, solicitând casarea totală a deciziei, cu pronunțarea unei decizii de achitare a inculpatului Viniciuc Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art.157 Cod penal. În susținerea recursului ordinar, avocatul reiterează argumente identice apelului declarat pe caz (a se vedea pct. 3.2 a prezentei hotărâri), suplimentar arătând că: - instanța de apel nu și-a motivat hotărârea adoptată și pronunțată, nefiind dată deplină eficiență prevederilor art. 414 și 417 Cod de procedură penală; - argumentele apelurilor nu au fost soluționate; - probelor li s-a dat o apreciere greșită; - nu pot fi catalogate drept o eroare materială, acțiunile procurorului referitor la ordonanțele de punere sub învinuire or, este inadmisibilă efectuarea repetată a aceleiași erori în cazul reînaintării învinuirii și înlăturări acesteia după intervenirea demersurilor apărării peste un termen de un an, când termenele prevăzute de art.63 Cod de procedură penală au fost încălcate. Toate neajunsurile invocate, la acest capitol, sunt încălcări a prevederilor legale referitoare la administrarea probelor care conform prevederilor art.251 Cod de procedură penală atrage nulitatea actelor procedural, încetarea procesului penal sau achitarea lui Viniciuc Dumitru, iar instanța de apel nu s-a expus asupra acestora; - instanța de apel în nici un mod nu s-a expus asupra greșitei soluționări a acțiunii civile reieșind din textul hotărârii instanței de fond, referitor la reținerea unor circumstanțe, ce depășesc limitele învinuirii aduse, de și acțiunea civilă urma să se judece conform prevederilor Codului de procedură civilă.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în baza materialelor din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia. Cu titlu introductiv, Colegiul menționează că invocarea unor pretinse erori admise de instanța de apel urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora se circumscriu. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. În continuare, raționamentele instanței privind inadmisibilitatea recursului declarat, se întemeiază în drept pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit 11 căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată. Instanța la etapa procedurii de recurs nu declanșează un control devolutiv asupra fondului cauzei, nu dă o nouă apreciere probelor administrate și cercetate și nu se expune repetat asupra acelorași argumente care anterior au fost obiect de dispută în instanța de apel și asupra cărora aceasta s-a pronunțat prin decizie motivată. Or, obiectul cenzurii instanței de recurs este limitat la chestiuni de drept, iar rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de atac, constă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a cauzei. La caz, Colegiul penal reține că titularul a contestat decizia instanței de apel invocând că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau aceasta este expusă neclar și că instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția, temeiuri prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Raportând norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul penal constată că motivele recurentului nu și-au găsit confirmarea, cererea de recurs ordinar conținând invocări identice apelului, în privința cărora instanța de apel s-a expus în mod argumentat , soluție pe care instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune (hotărârea CtEDO García Ruiz versus Spania). Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept invocate de recurenți nu se confirmă, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală potrivit cărora instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, iar decizia trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției dat. Respectiv, Colegiul nu va reține argumentele recurentului precum că instanța de apel nu ar fi respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, care obligă instanța să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel, întrucât motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale de condamnare (hotărârea CtEDO Van de Hurk versus Olanda). Fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării judecătorești, a expus circumstanțele speței reținute în cauză și a concluzionat corect că 12 Viniciuc Dumitru este vinovat de săvârșirea infracțiuni prevăzute de art. 157 Cod penal, faptele lui întrunind elementele componenței de infracțiune incriminate. Prin urmare, opozabil poziției susținute de apărător, Colegiul penal, verificând suplimentar materialele dosarului, specifică că judecând apelurile instanța a adoptat o soluție corectă, legală și întemeiată. Or, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea apelului declarat de partea apărării, ca nefondat. Împrejurarea că inculpatul nu a recunoscut fapta comisă nu are relevanță juridică și nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea acestuia, atâta vreme cât celelalte mijloace de probă, care au fost cercetate prin prisma principiului nemijlocirii și contradictorialității, confirmă vinovăția lui Viniciuc Dumitru. În continuare, deși recurentul insistă asupra faptului că instanța de apel nu s-ar fi pronunțat prin răspunsuri detaliate la toate alegațiile apărării, vis-a-vis de aprecierea probelor administrate și nevinovăția inculpatului, Colegiul Penal reține că, în decizia recurată se conțin argumentele de rigoare (a se vedea pct. 4.1. din prezența hotărâre). Astfel, Colegiul penal, făcând trimitere la prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1)– (4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate, coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe sunt admise, iar altele respinse. La caz, instanța de apel a cercetat amănunțit aspectele învinuirilor înaintate inculpatului Viniciuc Dumitru, a apreciat, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării și în concluziile sale a motivat admiterea unor probe cât și respingerea altora. De altfel, tot aici se notează că, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la modul de apreciere al acelorași probe nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale sau de achitare. În general, cerința textuală a cazului de casare prevăzut de pct. 6) presupune că, la etapa judecării cauzei de către instanța de apel s-au încălcat prevederile legii procesual-penale, și nici un indiciu nu poate sugera recurentului precum că, chestiunea de apreciere a 13 probatoriului ar putea constitui în sine o eroare de drept care să se subscrie măcar unuia din cele 5 subpuncte ale pct. 6) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală. Din atare considerente, Colegiul Penal nu va analiza și verifica probele din dosar preponderent având în vedere că nu s-a constatat discrepanța între cele reținute de instanțele de fond în vederea condamnării lui Viniciuc Dumitru și conținutul real al probelor, sau ignorarea unor aspecte evidente ce ar fi avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât cea pe care materialul probator o susține. Pe aceiași linie de considerente, Colegiul ține să evidențieze că, invocarea formală a unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, ci doar se face trimitere la conținutul probelor și la aprecierea acestora, nu va face obiect de examinare în procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Adică completarea cererii de recurs cu argumente de drept și care le-ar suplini din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează întregul proces penal. Mai mult, pornind de la prevederile art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens decât cel pe care îl propune acuzarea este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de orice temei legal. Totodată, instanța de apel corect a statuat că nu sunt motive de a admite afirmațiile apărării privind neînlăturarea dubiului asupra persoanei vinovate ce a săvârșit infracțiunea în privința părții vătămate, de vreme ce pe întregul proces penal Romaniuc Jana a indicat la persoana lui Viniciuc Dumitru ca la făptuitor, declarațiile acesteia fiind în coroborare absolută cu probele administrate și verificate de către instanțele de fond și prin urmare nu se constată incriminarea fără just temei. Tot în acest context, Colegiul atestă că instanța de apel întemeiat a motivat în decizie și a respins și alegațiile apărătorului referitor la administrarea probelor care, în opinia recurentului, conform art. 251 Cod de procedură penală, atrage nulitatea actului procedural, încetarea procesului penal sau achitarea inculpatului, or erorile materiale și omisiunile vădite sunt înlăturate potrivit art.249 și 250 Cod de procedură penală, dar nu se aplică dispozițiile nulității. 14 La acest capitol, Colegiul citează decizia instanției de apel pe care o susține: ”… Vis a vis de invocarea apelantei privitor la pretinsa omitere a termenului legal de înaintare a învinuirii, precum și înaintarea învinuirii în baza altei norme, instanța de apel a notat, că cauza penală a fost pornită la 14.08.2018 pe faptul existenței unei bănuieli rezonabile că a fost comisă o infracțiune prevăzută de art.157 Cod penal. La 24.09.2018 Viniciuc Dumitru a fost recunoscut în calitate de bănuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.157 Cod penal, iar la 17.12.2018 acestuia i-a fost înaintată învinuirea, înmânându-i-se ordonanța de punerea sub învinuire, adică acțiunea de punere sub învinuire a avut loc în termenul legal prevăzut la art.63 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală, potrivit căruia, organul de urmărire penală nu este în drept să mențină în calitate de bănuit, persoana în privința căreia a fost dată o ordonanță de recunoaștere în această calitate mai mult de 3 luni, iar cu acordul Procurorului General și al adjuncților săi -mai mult de 6 luni. Faptul, că ordonanța de punere sub învinuire datată cu 17.12.2018, conține descrierea faptei infracționale nemijlocit în baza căreia Viniciuc Dumitru a fost pus sub învinuire, și înaintată cauza în instanța de judecată, adică art.157 Cod penal, însă în dispozitiv se încadrează greșit în baza normei art.2641 alin.(1) Cod penal, instanța de apel, similar instanței de fond a catalogat drept o eroare materială, care a fost înlăturată la 28.10.2019, și nu implică încălcarea termenului legal de înaintare a învinuirii, fapt pretins de apărare.” Astfel, la caz, eroarea materială a fost înlăturată, din oficiu, prin ordonanța de punere sub învinuire a inculpatului din 28.10.2019. Tot aici, Colegiul reține că prin decizia instanței de apel a fost înlăturată eroarea materială strecurată în partea descriptivă a sentință și anume” (… ) Durata menținerii consecințelor vătămării - care este determinată de faptul că, pătimită minoră a fost supusă acțiunilor sexuale perverse de către inculpat.,, (f.d.193 vol.2), iar în opinia recurentului fraza enunțată a dus la depășirea învinuirii aduse, iar instanța de apel nu s-a expus în nici un mod. Prin urmare, Colegiul nu va reține alegațiile recurentului, precum că instanța de apel în nici un mod nu s-a expus asupra greșitei soluționări a acțiunii civile reieșind din textul hotărârii instanței de fond, referitor la reținerea unor circumstanțe, ce depășesc limitele învinuirii aduse. Totodată, Colegiul reține și motivarea în conformitate cu normelor de drept, a soluției de admitere parțială a acțiunii civile înaintată de partea vătămată Romaniuc Jana de către instanțele de fond, în acest sens respingând afirmațiile recurentului la acest capitol. Colegiul evidențiază și faptul că, instanța de apel a menținut sentința potrivit căreia Viniciuc Dumitru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art.157 Cod penal, dispunându-se, conform art.60 Cod penal, încetarea procesului penal în cauză din motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Astfel, deși modul de aplicare a normei de drept de către instanțele inferioare privind încetarea procesului penal în privința inculpatului Viniciuc Dumitru, pe motivul expirării termenului prescripției de tragere la răspundere penală, contravine hotărârilor de aplicare a aceleiași norme de către Curtea Supremă de Justiție, Colegiul este în imposibilitate să intervină în cazul dat, deoarece decizia instanței de apel nu a fost contestată cu apel de către acuzatorul de stat, iar invocarea acestui temei din oficiu ar duce la agravarea situației inculpatului în propriul recurs, situație contrară prevederilor art.442 Cod de procedură penală. În concluzie, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept invocată de recurent ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar solicitările acestuia nu au suport 15 legal, prin urmare soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată, iar recursul declarat este inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Guțu Tatiana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 mai 2022, în cauza penală privindu-l pe Viniciuc Dumitru Xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia pronunțată integral la 08 decembrie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 16