1ra-1153/2022 — art. 157 CP

1ra-1153/2022 — art. 157 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1153/2022

(1-19183722-01-1ra-02082022)

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 mai 2022, de către avocatul Guțu Tatiana în

numele inculpatului

Viniciuc Dumitru Xxxxxx, născut la xxxxxxx,

originar și domiciliat în orașul Xxxxxx, strada

Xxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 18.11.2019-30.09.2021;

Instanța de apel: 28.10.2021 – 11.05.2022;

Instanța de recurs: 02.08.2022- 26.10.2022.

c o n s t a t ă:

a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art.157 Cod penal,

dispunându-se încetarea procesului penal în cauză din motivul expirării termenului

prescripției tragerii la răspundere penală.

Prin aceiași sentință:

- a fost admisă parțial acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Romaniuc Jana,

dispunându-se încasarea în folosul acesteia din contul lui Viniciuc Dumitru prejudiciul

material în cuantum de 21992,85 lei, cheltuielile judiciare în sumă de 14000 lei, și prejudiciul

moral în sumă de 150000 lei;

- a fost soluționată chestiunea cu privire la cheltuieli judiciare, fiind dispusă încasarea

din contul lui Viniciuc Dumitru în beneficiul bugetului de stat a cheltuielilor judiciare în sumă

de 8640 lei.

12.08.2017, aproximativ la ora 23:30, aflându-se la domiciliul său, situat în raionul Xxxxxx,

1

strada Xxxxxxx, având în mână o armă, modelul căreia nu a fost stabilit de organul de

urmărire penală, nu s-a asigurat de faptul că în apropiere se află alte persoane și a efectuat o

împușcătură. Glonțul a nimerit în minora Romaniuc Jana în regiunea ochiului drept.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.201904X0031, din 10.04.2019, la

Romaniuc Jana, au fost depistate următoarele leziuni corporale: traumatism cranio-cerebral

închis, comoție cerebrală, hematom subcutanat paraorbital pe dreapta, corp străin din metal în

țesuturile moi a orbitei; plaga pleoapei de sus a OD, contuzia globului ocular OD.

Ulterior, Romaniuc Jana a fost examinată în institutul V.P. Filatov a Academiei de

Medicină din Republica Ucraina, unde acuitatea vederii la ochiul drept a fost apreciată ca

0,005 dioptrii, fără să fie supus corecției. Toate leziunile corporale menționate au fost produse

prin acțiunea traumatică cu un corp dur, contondent, nu se exclude și în rezultatul unei

împușcături dintr-o armă de foc (proiectil), posibil în timpul și circumstanțele indicate în

ordonanță și în ansamblu se referă la vătămări corporale grave, ca consecință care provoacă o

incapacitate permanentă de muncă mai mult de 1/3 (o treime).

Aceste acțiuni ale lui Viniciuc Dumitru, instanța de judecată le-a încadrat în baza art.

157 Cod penal – vătămarea gravă ori medie a integrității corporale sau a sănătății cauzată

din imprudență.

Tatiana Guțu în interesele inculpatului Viniciuc Dumitru.

3.1. Partea vătămată Romaniuc Jana, prin apelul declarat, a solicitat casarea parțială a

sentinței în latura reparării prejudiciului moral și dispunerea încasării în acest sens a sumei de

200000 lei.

În susținerea poziției apelanta a invocat, că nu este de acord cu suma de 150000 lei

încasată de prima instanță, or, consideră că anume suma de 200000 lei ar putea acoperi

suferințele morale la care a fost supusă. Indică, că pe parcursul examinării cauzei penale,

inculpatul nu a manifestat nici o remușcare în legătură cu cele săvârșite, iar poziția apărării

luată de inculpat sub aspectul, că ea singură ar fi căzut și s-ar fi lovit, dă dovadă de o atitudine

de dispreț și batjocură. A mai indicat, că la momentul săvârșirii infracțiunii, era minoră, după

care au urmat ani de prezentare în instanța de judecată, unde de fiecare dată se întâlnea cu

comportamentul disprețuitor al inculpatului.

Susține, că a suportat suferințe și daune morale excesive, datorită cauzării vătămării

corporale grave, starea de sănătate fiind puternic afectată, suferind un traumatism puternic la

ochi, organ vital important, care pe viitor îi poate afecta mersul normal al vieții și dezvoltării.

A avut suferințe morale în legătură cu tratamentul suportat, deplasări peste hotarele RM, la

instituții medicale, la fel starea de sănătate a fost afectată puternic.

3.2. Avocatul Tatiana Guțu în interesele inculpatului Viniciuc Dumitru, prin apelul

declarat, a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Viniciuc Dumitru să fie achitat în

temeiul art.390 pct.1), 2) Cod procedură penală din motivul că fapta nu a existat și nu a fost

comisă de Viniciuc Dumitru, cu respingerea acțiunii civile depusă de către Romaniuc Jana

2

către Viniciuc Dumitru privind încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de

judecată și de asistență juridică încasate neîntemeiat de la inculpat.

În susținerea poziției apărătorul a invocat că:

- instanța de judecată selectiv a apreciat probatoriul administrat, iar la baza sentinței a

pus doar presupuneri care nu au fost dovedite prin probe, nu a analizat declarațiile făcute de

martori audiați, nu a coroborat aceste declarații cu celelalte probe administrate în cauză și

eronat a ajuns la concluzia despre vinovăția lui Viniciuc Dumitru în comiterea faptei

prevăzute de art.l57 Cod penal;

- nimeni din cei care au fost la fața locului și audiați în calitate de martori nu au

confirmat existența unei arme și că Viniciuc Dumitru ar fi făcut o împușcătură cu presupusa

armă;

- instanța de fond a apreciat critic declarațiile martorilor oculari catalogându-i ca

persoane interesate, dând prioritate declarațiilor părții vătămate și martorilor care au dat

declarații similare;

- declarațiile expertului Serbulenco Andrei, nu au fost corect reflectate în procesul-

verbal și în sentință, nefiind apreciate la justa valoare și anume, expertul a descris acei factori

suplimentari care persistă în cazul unei plăgi provocate de arma de foc și anume sub formă de

arsuri, praf, funingine. Fiindu-i prezentată în ședința de judecată poza părții vătămate, a

indicat că poza nu a fost prezentată și examinată la efectuarea expertizei, care urma a fi

examinată de către criminaliști. Iar ultimul nu poate să se expună aspra mecanismului

formării leziunilor potrivit pozei prezentate deoarece este necesară a fi numită o expertiză

suplimentară în comisie cu participarea specialiștilor;

- privitor la depozițiile făcute la etapa urmăririi penale de către martorii Popovschi

Denis, Melnic Alexandru și Simacovici Nichita, consideră apelanta, că deoarece ultimii nu au

fost audiați în instanța de judecată, declarațiile acestora nu pot fi plasate la baza unei hotărâri.

- nu pot fi reținute ca probe, procesul-verbal de examinare a convorbirilor de pe rețeaua

de socializare „Odnoklassniki" care au avut loc între partea vătămată Romaniuc Jana și

martorul Popovschi Denis, la data de 17.08.2019, precum și procesul-verbal de confruntare

efectuat între martorul Denis Popovschi și partea vătămată Jana Romaniuc, pe motivul că

martorul nu a fost audiat în instanța de judecată, iar instanța însă a pus la bază o probă

necercetată în mod corespunzător;

- nu a fost dovedit mecanismul de producere a traumei, mai mult ca atât în cazul

aplicării unei arme de foc așa cum se indică în învinuire, lipsesc descrierile unor factori

suplimentari sub formă de arsuri, rămășițe de praf și funinge;

- urme ale aplicării armei de foc lipsesc, în fișa medicală de staționar nr.1703841 nefiind

fixat un astfel de fapt. Totodată, medicul Bratunov Ivan fiind audiat în acest sens a indicat, că

urme de armă de foc la pacientă nu erau, dar a fost cauzat un hematom paraorbital în urma

unui traumatism, motiv pentru care nu a fost solicitată poliția;

- instanța a invocat că declarațiile părții vătămate sunt coroborate cu rapoartele de

expertiză medico-legale: raportul de expertiză judiciară nr.201817D072 din 19.09.2018,

3

raportul de expertiză judiciară suplimentară nr.201817D082 din 08.10.2018 și raportul de

expertiză judiciară nr.201904X0031 din 10.04.2019, însă nu a ținut cont că apărarea a

obiectat asupra concluziilor formulate și anume încălcarea procedurii numirii și desfășurării

expertizelor contrar prevederilor art.142-144 Cod de procedură penală. Astfel, la petrecerea

expertizei nr.201817D072 din 19.09.2018 concluziile căreia se bazează pe raportul de

constatare nr.201817D0049 din 30.07.20218, a fost încălcată procedura de dispunere a

efectuării expertizei, iar expertiza judiciară suplimentară nr.201817D0S2 din 08.10.2018 are

la bază doar raportul de expertiză nr.201817D072 din 19.09.2018, deci fiind bazat pe un

raport nul de drept. Iar ulterior, prin raportul de expertiză judiciară nr.201904X0031 din

10.04.2019, care la fel este bazat pe rapoartele anterioare având la bază același material

medical ca suport, experții deja vin cu concluzia despre existența leziunilor corporale grave

excluzând rapoartele anterioare;

- nu a fost demonstrată existența faptei și că fapta a fost comisă de Viniciuc Dumitru,

legătura de cauzalitate dintre acțiunea sau inacțiunea prejudiciabilă și urmările prejudiciabile,

că aceste acțiuni au fost comise de către Viniciuc Dumitru, or, la caz fiind fixat potrivit fișelor

medicale de staționar existența la 12.08.2017 la Romaniuc Jana a unui hematom paraorbital în

urma unui traumatism a ochiului drept, alte leziuni nu-s fixate, ca ulterior la 14.11.2017 în

urma unei tomografii computerizate să fie depistate corpuri străine în cavitatea orbitei, raport

de expertiză nr.201904X0031 din 10.04.2019;

- fiind prezentă încălcarea termenului legal de menținere a persoanei în calitate de

bănuit, fapt care nu este admisibil, deoarece reprezintă o încălcare gravă a prevederilor

Codului de procedură penală și duce la o încălcare a drepturilor și libertăților fundamentale

ale persoanei prevăzute de Constituția RM și a art.6 CEDO;

- nu este de acord și cu admiterea parțială a acțiunii civile, indicând în acest sens că

partea vătămată n-a fost recunoscută în calitate de parte civilă, cuantumul prejudiciului moral

este exagerat, precum și cheltuielile de asistență juridică, iar cheltuielile de judecată sunt

nefondat încasate, or, concluziile expertale care au stat la baza încasării acestora sunt afectate

de încălcări de procedură.

respinse ca nefondate apelurile declarate și menținută sentința fără modificări.

4.1. În partea descriptivă a deciziei, se menționează, că judecând cauza penală,

instanța de fond în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală a respectat

normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând

la concluzia privind vinovăția inculpatului Viniciuc Dumitru în comiterea faptei incriminate,

constatând și reținând în acțiunile acestuia comiterea infracțiunii prevăzută de art.157 Cod

penal.

4

Această concluzie, instanța de apel și-a întemeiat-o în urma cercetării suplimentare a

probelor dobândite, administrate și recunoscute în strictă conformitate cu legislația procesual-

penală și cu respectarea tuturor drepturilor și libertăților ale părților și anume:

- declarațiile părții vătămate (f.d. 987-95, vol. II), inclusiv cele făcute în instanța de apel;

procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la

infracțiunea comisă din 08.08.2018 (f.d.18, vol.I); cererea părții vătămate Romaniuc Jana, din

23.06.2018 (f.d.20, vol.I); concluzii medicale (f.d.31-32, vol.I); poza părții vătămate

Romaniuc Jana (f.d.44, vol.I); copia convorbirilor telefonice de pe rețelele de socializare

(f.d.45-48, vol. I); lista posesorilor de arme cu țeavă lisă și gaze (f.d.55-60, vol.I); raportul de

constatare nr.201817D0049, din 30.07.2018 (f.d.90-91, vol.I); proces-verbal de notificare a

părților din 24.09.2018, privind dispunerea expertizei (f.d.92, vol.I); raportul de expertiză

judiciară nr.201817D072 din 19.09.2018 (f.d.93, vol.I); proces-verbal de comunicare a

raportului de expertiză din 24.09.2018 (f.d.94, vol.I); raportul de expertiză judiciară

suplimentară nr.201817D082 din 08.10.2018 (f.d.98, vol.I); ordonanță privind recunoașterea

persoanei în calitate de bănuit din 24.09.2018 (f.d.102, vol.I); adeverință caracteristică

eliberată de primăria orașului Xxxxxx pe numele lui Viniciuc Dumitru la data de 08.08.2018

(f.d.109, vol.I); revendicarea pe numele lui Viniciuc Dumitru (f.d.110, vol.I); ordonanță de

punere sub învinuire din 17.12.2018 (f.d.116, vol.I); raportul de expertiză judiciară

nr.201904X0031 din 10.04.2019 (f.d.136-140, vol.I); cazier contravențional pe numele lui

Viniciuc Dumitru (f.d.164, vol.I); ordonanță de punere sub învinuire din 30.07.2019 (f.d.168,

vol.I); proces-verbal de informare despre terminarea urmăririi penale, din30.07.2018 (f.d.172,

vol.I); proces-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală, din 30.07.2019 (f.d.173,

vol.I); ordonanță de punere sub învinuire din 28.10.2019 (f.d.184, vol.I); proces-verbal de

prezentare a materialelor de urmărire penală din 28.10.2019 (f.d.187, vol.I); acțiune civilă cu

anexe a ordinelor de încasare a numerarului (f.d.214-248, vol.I); declarațiile martorului

Pavlioglo Alexandru din 22.09.2020 (f.d.112-113, vol.II); declarațiile martorului Cepuc

Dumitru din 22.09.2020 (f.d.114-116, vol.II); declarațiile martorului Viniciuc Valeriu din

24.03.2021 (f.d.121-122, vol.II); declarațiile expertului Serbulenco Andrei din 17.05.2020

(f.d.123-124, vol.II); declarațiile martorului Bratunov Ivan din 17.05.2021 (f.d.125, vol.II);

declarațiile inculpatului Viniciuc Dumitru din 17.05.2021 (f.d.126-131, vol.II); demers cu

privire la desemnarea expertizei medico-legale balistice în comisie din 24.05.2021 (f.d.132,

vol.II); răspuns de la Centrul Național de Expertize Judiciare din 18.06.2021 (f.d.144, vol.II);

procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la

infracțiunea comisă din 08.08.2018 (f.d.18, vol.I); cererea părții vătămate Romaniuc Jana, din

23.06.2018 (f.d.20, vol.I); informație de la IP Ocnița din 13.07.2018 (f.d.25, vol.I); proces-

verbal de audiere a victimei Romaniuc Jana din 12.07.2018 (f.d.26-30, vol.I); concluzii

medicale (f.d.31-33, vol.I); poza părții vătămate Romaniuc Jana (f.d.44, vol.I); copia

convorbirilor telefonice de pe rețelele de socializare (f.d.45-48, vol.I); răspunsul Directorului

interimar IMSP SR Ocnița din 20.07.2018 (f.d.49, vol.I); proces-verbal de sesizare despre

săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 13.08.2018 (f.d.62, vol.I); cererea

5

părții vătămate Romaniuc Jana din 14.08.2018 (f.d.63, vol.I); ordonanță recunoaștere în

calitate de parte vătămată a Janei Romaniuc din 14.08.2018 (f.d.65, vol.I); proces verbal de

audiere a părții vătămate Romaniuc Jana din 15.08.2018 (f.d.66-67, vol.I); raportul de

constatare nr.201817D0049, din 30.07.2018 (f.d.90-91, vol.I); raportul de expertiză judiciară

nr.201817D072 din 19.09.2018 (f.d.93, vol.I); raportul de expertiză judiciară suplimentară

nr.201817D082 din 08.10.2018 (f.d.98, vol.I); proces-verbal de audiere a bănuitului Viniciuc

Dumitru din 24.09.2018 (f.d.105-106, vol.I); adeverință caracteristică eliberată de primăria

orașului Ocnița pe numele lui Viniciuc Dumitru la data de 08.08.2018 (f.d.109, vol.I);

revendicarea pe numele lui Viniciuc Dumitru (f.d.110, vol.I); proces-verbal de audiere a

învinuitului Viniciuc Dumitru din 28.12.2018 (f.d.117, vol.I); proces-verbal de confruntare

din 08.02.2019 (f.d.121-122, vol.I); raportul de expertiză judiciară nr.201904X0031 din

10.04.2019 (f.d.136-140, vol.I); recipisă din 27.05.2019 (f.d.142, vol.I); certificat din

04.06.2019 eliberat lui Viniciuc Dumitru de către Spitalul raional Xxxxxx precum că acesta la

evidența medicului narcolog nu se află (f.d.147, vol.I); certificat din 03.06.2019 eliberat lui

Viniciuc Dumitru de către Spitalul raional Xxxxxx precum că acesta la evidența medicului

psihiatru nu se află (f.d.148, vol.I); proces-verbal de audiere a învinuitului Viniciuc Dumitru

din 30.07.2019 (f.d.169, vol.I); proces verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală,

din 30.07.2019 (f.d.173, vol.I); cerere privind scoaterea persoanei de sub urmărirea penală și

clasarea procesului penal din 30.07.2019 (f.d.174, vol.I); ordonanță de restituire a cauzei

penale pentru completarea urmăririi penale din 23.09.2019 (f.d.175, vol.I); procesul-verbal de

examinare a obiectului din 24.09.2019 (f.d.177, vol.I); procesul-verbal de examinare a

obiectului din 24.09.2019 (f.d.178, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din

24.09.2019 (f.d.179, vol.I); proces verbal de audiere a învinuitului Viniciuc Dumitru din

28.10.2019 (f.d.185, vol.I); proces-verbal de prezentare a materialelor de urmărire penală din

28.10.2019 (f.d.187, vol.I); ordonanță privind respingerea cererii apărătorului din 29.10.2019

(f.d.188, vol.I); acțiune civilă cu anexe a ordinelor de încasare a numerarului (f.d.214-248,

vol.I); copia registrului de intrare a corespondenței la Procuratura Ocnița începând cu data de

02.01.2020 (f.d.40-45, vol.II); răspuns de la spitalul raional Xxxxxx din 26.10.2020 (f.d.47,

vol.II); bon de plată (f.d.74-80, vol.II); declarațiile părții vătămate Romaniuc Jana din

23.06.2019 (f.d.87-95,vol.II); declarațiile martorului Zabolotniuc Ana din 23.06.2020

(f.d.96-97, vol.II); declarațiile martorului Plugaru Irina din 23.06.2020 (f.d.98-103, vol.II);

declarațiile martorului Alexandru Plugaru din 22.09.2020 (f.d.104-107, vol.II); declarațiile

martorului Romaniuc Natalia din 22.09.2020 (f.d.108-111, vol.II); declarațiile martorului

Pavlioglo Alexandru din 22.09.2020 (f.d.112-113, vol.II); declarațiile martorului Cepuc

Dumitru din 22.09.2020 (f.d.114-116, vol.II); declarațiile martorului Viniciuc Valeriu din

24.03.2021 (f.d.121-122, vol.II); declarațiile expertului Șerbulenco Andrei din 17.05.2020

(f.d.123-124, vol.II); declarațiile martorului Bratunov Ivan din 17.05.2020 (f.d.125,vol.II);

declarațiile inculpatului Viniciuc Dumitru din 17.05.2021 (f.d.126-131, vol.II); bon de plată

(f.d.154, vol.II).

6

De asemenea în cadrul ședinței instanței de apel a fost audiată înregistrarea audio a

declarațiilor depuse de expertul Serbulenco Andrei (f.d.123-124, vol.I), or, apărarea a invocat

dezacord cu cele fixate în procesul-verbal de audiere a acestuia în coraport cu cele de fapt

declarate în ședința de judecată. Astfel, s-a dovedit că pasajul "de la cădere nu se putea de

primit așa leziuni, mai mult ca atât în concluzie au fost depistate corpuri străine'" fixat în

procesul-verbal de audiere a acestuia nu se suprapune perfect cu cele relatate de expert, însă

este cert faptul, că expertul pune la îndoială rezonabilă faptul producerii leziunilor depistate la

partea vătămată, prin cădere.

Instanța de apel, similar instanței de fond nu a stabilit careva temeiuri de a pune la

îndoială relatările părții vătămate Romaniuc Jana, în condițiile în care declarațiile ultimei au

fost confirmate și au coroborat cu declarațiile martorilor Zabolotniuc Ana, Plugaru Irina,

Plugaru Alexandru.

De asemenea, instanța de apel a considerat, că instanța de fond corect a reținut ca utilă și

pertinentă cazului și:

- discuția redată în procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.09.2019, din care

urmează că examinării a fost supusă conversația din rețeaua de socializare ,,Viber", între

Viniciuc Dumitru Xxxxxx și partea vătămată Romaniuc Jana din data de 17.08.2018, ora

17:45, și din aceasta reiese că inculpatul își exprimă regretul pentru cele comise de el.

Totodată reieșind din procesul-verbal de examinare a obiectului din 24.09.2019, din care

rezultă că a fost examinat dialogul din rețeaua de socializare ,,odnoclassniki", între martorul

Denis Popovschi și partea vătămată Romaniuc Jana, Popovschii Denis de asemenea își

exprimă păreri de rău pentru cele comise de către Viniciuc Dumitru, menționând că ultimul a

vrut să se laude și că nu cunoștea că era încărcată „arma";

- raportul de expertiză judiciară suplimentară nr.201817D082 din 08.10.2018, conform

căruia leziunile corporale depistate sunt rezultatul unei singure împușcături dintr-o armă de

foc cartușul căreia era încărcat cu alice. Împușcătura a fost produsă de la o distanță relativ

mică. Pricinuirea acestor leziuni de însăși partea vătămată se exclude.

Instanța de apel a notat, că versiunea privind pretinsa cădere a părții vătămate Romaniuc

Jana nu suportă critici, or, reieșind din relatările expertului Serbulenco Andrei, înregistrarea

cărora a fost audiată în instanța de apel, leziunile corporale depistate la partea vătămată

Romaniuc Jana au fost examinate doar pe baza documentelor prezentate, astfel, în concluzie

din raportul de expertiză judiciară din 10.04.2019 s-a indicat, că la Romaniuc Jana au fost

depistate plaga pleoapei de sus a ochiului și contuzia globului ocular a ochiului drept, iar

proveniența patologiei sus indicate nu se exclude în rezultatul unei împușcături din arma de

foc, reieșind din circumstanțele și datele indicate în documentele medicale prezentate pentru

efectuarea expertizei medico-legală. Menționează că de la cădere nu se puteau cauza așa

leziuni, mai mult ca atât, în concluzie a fost depistat și corp străin din metal în țesuturile moi a

orbitei. Consideră, că descrierea minuțioasă a corpurilor străine depistate putea să elucideze

întrebarea cu referire la provenirea acestora, deoarece fiecare plagă produsă de un agent

traumatic are particularități deosebite, care vorbesc despre semnele individuale ale obiectului.

7

Instanța de apel a considerat irelevante și axările apelantei, în vederea susținerii poziției,

pe relatările martorilor Pavlioglo Alexandru și Cepuc Dumitru, or, martorii vizați nu erau

prezenți nemijlocit la momentul producerii împușcăturii, mai mult ca atât, aceștia erau

prieteni apropiați ai inculpatului Viniciuc Dumitru, fiind evidentă tendința acestora de a-i crea

o poziție de apărare, fapt ce rezultă din lipsa de pertinență a declarațiilor ultimilor.

De asemenea fiind lipsită de suport și alegația apelantei în vederea desconsiderării

convorbirilor din rețeaua „odnoklasniki" pe motiv că în instanța de fond n-a fost audiat unul

din participanții dialogului, or, instanța de apel a constatat, că instanța de fond a analizat

convorbirile în cauză în coroborare cu întreg probatoriul administrat și nu le-a dat o valoare

dinainte stabilită, iar faptul neaudierii unui participant al dialogului nu scade valoarea acestei

discuții, extrasele de pe rețeaua de socializare fiind ridicate de la partea vătămată Romaniuc

Jana, care le-a confirmat integral, și a menționat cert că aceste discuții au avut loc.

Totodată fiind inacceptabilă și axarea apărării, în susținerea poziției, pe relatările

martorului Bratunov Ion, care a comunicat instanței de fond că, „din poza prezentată, poate

comunica că este un traumatism cranio-cerebral special cu o hemotomă para orbitală, mai

mult nu poate comunica nimic. Traumele depistate la pacientă au fost indicate în fișa

medicală și toate circumstanțele au fost indicate din spusele ultimei. Traumatismul cranio-

cerebral la pacientă s-a depistat, din spusele ultimei, în urma căderii", or, versiunea în cauză

inițial a fost prezentată în așa mod de însăși partea vătămată din motivul expus supra, pe când

realitatea a fost invocată ulterior, fiind confirmată de probatoriul administrat.

De asemenea, instanța de apel a considerat, că lipsa armei de foc, precum și lipsa

urmelor folosirii acesteia, au la bază adresarea întârziată a părții vătămate organelor de drept,

și nu lipsa în genere a acestora, după cum a încercat să prezinte situația partea apărării.

Din aceste considerente, instanța de apel, a catalogat declarațiile inculpatului Viniciuc

Dumitru, ca o metodă de apărare, care vin în contradicție cu cumulul de probe administrat,

inclusiv și cu acțiunile întreprinse de acesta exprimate prin eliberarea unei sume de bani

pentru tratamentul părții vătămate, declarații asupra cărora planează dubii rezonabile și nu pot

fi plasate la baza unui act judiciar.

În contextul celor expuse, instanța de apel a concluzionat, că alegațiile apărării privitor

la faptul cauzării leziunilor prin cădere, sunt irelevante cazului și contravin întregului

probatoriu administrat, or, martorii, expertul, cât și probele scrise, nemijlocit concluziile

expertale, indică fără echivoc, că leziunile corporale nu puteau fi provocate urmare a căderii,

ci sunt rezultatul unei singure împușcături dintr-o armă de foc cartușul căreia era încărcat cu

alice, împușcătură produsă de la o distanță mică, acestea confirmând ireversibil și clar

versiunea părții vătămate Romaniuc Jana, care a indicat că nu s-a adresat inițial la poliție

pentru a nu crea probleme inculpatului acesta fiind înrolat la Academia Militară.

Nu s-a confirmat nici alegația apărării precum că instanța de fond și-ar fi bazat sentința

în baza declarațiilor făcute la etapa urmăririi penale de către martorii Popovschi Denis,

Melnic Alexandru și Simacovici Nichita, or, instanța de fond și-a axat poziția doar pe probele

cercetate nemijlocit în instanță.

8

Cu toate că, apărarea a invocat încălcarea procedurii de dispunere a expertizei la

efectuarea raportului de constatare cât și a raportului dat de expertiză (f.d.92, vol.I),

considerând că li s-a încălcat dreptul de a formula întrebări proprii, fiind notificați despre

dispunerea expertizei ulterior numirii acesteia, pledând pentru nulitatea concluziilor

expertului în acest sens, instanța de apel a indicat că aceștia nu au fost privați de dreptul de a

solicita o expertiză suplimentară în caz că ar fi avut careva întrebări neelucidate, fapt de care

nu s-au folosit, catalogându-se invocările date drept declarative.

Totodată, instanța de apel a conchis ca fiind neclară și solicitarea apărării de achitare a

inculpatului din motiv, că fapta nu a existat și nu a fost comisă de Viniciuc Dumitru, or,

aceste temeiuri nu pot coexista, la caz, având în vedere circumstanțele în care a fost realizată

acțiunea infracțională, și probele administrate, se atestă cu certitudine că infracțiunea s-a

realizat exact în forma constatată de către instanța de fond.

Vis a vis de invocarea apelantei privitor la pretinsa omitere a termenului legal de

înaintare a învinuirii, precum și înaintarea învinuirii în baza altei norme, instanța de apel a

notat, că cauza penală a fost pornită la 14.08.2018 pe faptul existenței unei bănuieli

rezonabile că a fost comisă o infracțiune prevăzută de art.157 Cod penal. La 24.09.2018

Viniciuc Dumitru a fost recunoscut în calitate de bănuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art.157 Cod penal, iar la 17.12.2018 acestuia i-a fost înaintată învinuirea, înmânându-i-se

ordonanța de punerea sub învinuire, adică acțiunea de punere sub învinuire a avut loc în

termenul legal prevăzut la art.63 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală, potrivit căruia,

organul de urmărire penală nu este în drept să mențină în calitate de bănuit, persoana în

privința căreia a fost dată o ordonanță de recunoaștere în această calitate - mai mult de 3

luni, iar cu acordul Procurorului General și al adjuncților săi - mai mult de 6 luni. Faptul,

că ordonanța de punere sub învinuire datată cu 17.12.2018, conține descrierea faptei

infracționale nemijlocit în baza căreia Viniciuc Dumitru a fost pus sub învinuire, și înaintată

cauza în instanța de judecată, adică art.157 Cod penal, însă în dispozitiv se încadrează greșit

în baza normei art.2641 alin.(1) Cod penal, instanța de apel, similar instanței de fond a

catalogat drept o eroare materială, care a fost înlăturată la 28.10.2019, și nu implică încălcarea

termenului legal de înaintare a învinuirii, fapt pretins de apărare.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că, instanța de fond corect a statuat, că Viniciuc

Dumitru se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.157 Cod penal, înafara

oricărui dubiu rezonabil și just a încetat procesul penal, pe motivul expirării termenului

prescripției tragerii la răspundere penală.

Instanța de apel a considerat irelevante și invocările apelantului potrivit cărora, nu ar

urma să fie încasate cheltuielile judiciare de expertizare pe motivul dezacordului cu

concluziile expertale, or, instanța de fond corect și-a axat poziția pe prevederile art.227

alin.(2), art.229 alin.(1),(2) Cod de procedură penală, fiind justificată solicitarea procurorului

la capitolul dat, avându-se în vedere că cheltuielile judiciare au fost suportate în legătură cu

investigarea faptei infracționale comisă de inculpatul Viniciuc Dumitru, cheltuieli care urmau

9

a fi puse în sarcina inculpatului, iar simplul dezacord cu acțiunea procesuală nu implică

exonerarea de plată.

Cu referire la dezacordul părții vătămate cu cuantumul atribuit cu titlu de reparare a

prejudiciului moral, instanța de apel a reținut, că în cadrul examinării cauzei penale, în

instanța de fond, Romaniuc Jana a înaintat acțiune civilă, prin care s-a solicitat încasarea

prejudiciului material în sumă de 25992,85 lei, cheltuieli judiciare (asistența juridică) în sumă

de 12000 lei, și suma de 250000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral cauzat, iar

ulterior, de către avocatul părții vătămate, Igor Țurcanu au mai fost prezentate bonurile de

plată în sumă totală de 6400 lei, la fel cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suportate de

către partea vătămată, instanța de fond admițând parțial acțiunea civilă.

Instanța de apel a considerat, că instanța de fond corect a dedus, că cheltuielile materiale

suportate de către pătimita Romaniuc Jana se rezumă la suma de 25992,85 lei, acestea din

urmă fiind compuse din următoarele: cheltuieli pentru deplasări și cazare, cheltuieli pentru

consultații medicale, cheltuieli pentru medicamente și aparate medicale, totodată, scăzându-se

suma deja oferită în mărime de 4000 lei, cuantum care de fapt nici nu s-a contestat de partea

vătămată.

Nu s-a contestat nici cuantumul cheltuielilor de asistență juridică încasat în beneficiul

părții vătămate în mărime de 14000 lei, instanța de fond ținând cont la acest capitol și

motivându-și corect poziția prin prisma numărului de ședințe judiciare la care a participat

avocatul părții vătămate, volumul acțiunilor/actelor întocmite, precum și complexitatea cauzei

penale examinate, circumstanțe care justifică pe deplin încasarea cheltuielilor judiciare pentru

acordarea serviciilor avocatului.

Privitor la stabilirea cuantumului prejudiciului moral instanța de fond a reținut că: 1)

Importanța prejudiciului moral - care este determinată de faptul că anume suma de bani, ca

recompensă pentru prejudiciul moral poate aduce careva satisfacție compensatorie părții

vătămate (părții civile) pentru afecțiunile cauzate prin infracțiune; 2) Intensitatea și gravitatea

suferințelor -care este determinată de fapta actului criminal, vătămarea corporală intenționată,

prin lezarea onoarei și demnității persoanei produse de către inculpat, prin comiterea

infracțiunii, părții vătămate i-a cauzat un stres și o tulburare psihică. Totodată la stabilirea

cuantumului prejudiciului moral instanța de fond s-a axat și pe posibilitățile reale materiale

ale inculpatului, gravitatea suferințelor, circumstanțele comiterii infracțiunii, care au afectat

pătimita minoră intens, dar și de faptul că, însuși condamnarea inculpatului Viniciuc Dumitru

constituie un remediu moral eficient pentru pătimită.

Analizând toate circumstanțele date, instanța de apel a concluzionat, că instanța de fond

corect a ajuns la concluzia de a admite parțial acțiunea civilă, și de a încasa din contul

inculpatului Viniciuc Dumitru în beneficiul părții vătămate Romaniuc Jana suma de 150000

(una sută cinzeci mii) lei, suma dată fiind una proporțională, echitabilă și în raport cu

suferințele morale suportate de către partea vătămată drept urmare faptei infracționale

îndreptate împotriva sa, reținând în acest sens gravitatea faptei infracționale, durata mare a

suferințelor fizice suportate de către aceasta și impactul acestor leziuni.

10

prevederile art.427 alin.(l) pct.6 Cod de procedură penală - hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept, comise de instanța de apel, inclusiv și în

cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau

hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției

contrazice dispozitivul hotărârii sau aceasta este expusă neclar, sau instanța a admis o

eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, solicitând casarea totală a deciziei, cu

pronunțarea unei decizii de achitare a inculpatului Viniciuc Dumitru în comiterea infracțiunii

prevăzute de art.157 Cod penal.

În susținerea recursului ordinar, avocatul reiterează argumente identice apelului declarat

pe caz (a se vedea pct. 3.2 a prezentei hotărâri), suplimentar arătând că:

- instanța de apel nu și-a motivat hotărârea adoptată și pronunțată, nefiind dată deplină

eficiență prevederilor art. 414 și 417 Cod de procedură penală;

- argumentele apelurilor nu au fost soluționate;

- probelor li s-a dat o apreciere greșită;

- nu pot fi catalogate drept o eroare materială, acțiunile procurorului referitor la

ordonanțele de punere sub învinuire or, este inadmisibilă efectuarea repetată a aceleiași erori

în cazul reînaintării învinuirii și înlăturări acesteia după intervenirea demersurilor apărării

peste un termen de un an, când termenele prevăzute de art.63 Cod de procedură penală au fost

încălcate. Toate neajunsurile invocate, la acest capitol, sunt încălcări a prevederilor legale

referitoare la administrarea probelor care conform prevederilor art.251 Cod de procedură

penală atrage nulitatea actelor procedural, încetarea procesului penal sau achitarea lui

Viniciuc Dumitru, iar instanța de apel nu s-a expus asupra acestora;

- instanța de apel în nici un mod nu s-a expus asupra greșitei soluționări a acțiunii civile

reieșind din textul hotărârii instanței de fond, referitor la reținerea unor circumstanțe, ce

depășesc limitele învinuirii aduse, de și acțiunea civilă urma să se judece conform

prevederilor Codului de procedură civilă.

din dosar, Colegiul penal în unanimitate decide inadmisibilitatea acestuia.

Cu titlu introductiv, Colegiul menționează că invocarea unor pretinse erori admise de

instanța de apel urmează a fi precedate de o motivare corespunzătoare privind esența acestora

și indicarea expresă a circumstanțelor cauzei cărora se circumscriu.

În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel.

Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau

substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept

formal și material.

În continuare, raționamentele instanței privind inadmisibilitatea recursului declarat, se

întemeiază în drept pe dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, potrivit

11

căreia instanța examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă

asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Recursul este nefondat atunci când hotărârea atacată este legală, întemeiată și motivată.

Instanța la etapa procedurii de recurs nu declanșează un control devolutiv asupra fondului

cauzei, nu dă o nouă apreciere probelor administrate și cercetate și nu se expune repetat

asupra acelorași argumente care anterior au fost obiect de dispută în instanța de apel și asupra

cărora aceasta s-a pronunțat prin decizie motivată. Or, obiectul cenzurii instanței de recurs

este limitat la chestiuni de drept, iar rațiunea și finalitatea exercitării acestei căi de atac,

constă în înlăturarea erorilor admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de

judecare a cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că titularul a contestat decizia instanței de apel invocând că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea

atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau aceasta este expusă neclar și că instanța a admis o eroare gravă de

fapt care a afectat soluția, temeiuri prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală.

Raportând norma nominalizată la situația în cauză, Colegiul penal constată că motivele

recurentului nu și-au găsit confirmarea, cererea de recurs ordinar conținând invocări identice

apelului, în privința cărora instanța de apel s-a expus în mod argumentat , soluție pe care

instanța de recurs și-o însușește pe deplin și a cărei reluare nu se mai impune (hotărârea

CtEDO García Ruiz versus Spania).

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept invocate de recurenți nu

se confirmă, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile

art. 414 alin. (1) și art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală potrivit cărora instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror

probe noi prezentate instanței de apel, iar decizia trebuie să cuprindă temeiurile de fapt și de

drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele

adoptării soluției dat.

Respectiv, Colegiul nu va reține argumentele recurentului precum că instanța de apel nu

ar fi respectat cerințele art. 414 Cod de procedură penală, care obligă instanța să se pronunțe

asupra tuturor motivelor invocate în apel, întrucât motivarea hotărârii este un proces de

analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea

tuturor elementelor amănunțit, atâta timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din

punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a

hotărârii penale de condamnare (hotărârea CtEDO Van de Hurk versus Olanda).

Fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării cercetării

judecătorești, a expus circumstanțele speței reținute în cauză și a concluzionat corect că

12

Viniciuc Dumitru este vinovat de săvârșirea infracțiuni prevăzute de art. 157 Cod penal,

faptele lui întrunind elementele componenței de infracțiune incriminate.

Prin urmare, opozabil poziției susținute de apărător, Colegiul penal, verificând

suplimentar materialele dosarului, specifică că judecând apelurile instanța a adoptat o soluție

corectă, legală și întemeiată. Or, așa cum rezultă din textul deciziei atacate, instanța de apel

și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală și aceasta cuprinde temeiurile de fapt și de drept care au dus, la caz, la respingerea

apelului declarat de partea apărării, ca nefondat.

Împrejurarea că inculpatul nu a recunoscut fapta comisă nu are relevanță juridică și

nerecunoașterea vinovăției nu echivalează cu achitarea acestuia, atâta vreme cât celelalte

mijloace de probă, care au fost cercetate prin prisma principiului nemijlocirii și

contradictorialității, confirmă vinovăția lui Viniciuc Dumitru.

În continuare, deși recurentul insistă asupra faptului că instanța de apel nu s-ar fi

pronunțat prin răspunsuri detaliate la toate alegațiile apărării, vis-a-vis de aprecierea probelor

administrate și nevinovăția inculpatului, Colegiul Penal reține că, în decizia recurată se conțin

argumentele de rigoare (a se vedea pct. 4.1. din prezența hotărâre).

Astfel, Colegiul penal, făcând trimitere la prevederile art. art. 100 alin. (4), 101 alin. (1)–

(4) Cod de procedură penală, remarcă că, verificarea probelor este o activitate a instanței

privind constatarea veridicității probei sub aspectul corespunderii datelor de fapt pe care le

conține proba cu realitatea obiectivă. Verificarea constă în analiza probelor administrate,

coroborarea lor cu alte probe, verificarea sursei de proveniență a probelor. Verificarea

probelor poate avea loc doar prin aplicarea procedeelor probatorii prevăzute de cod și se

efectuează la toate fazele procesului penal. Sunt supuse verificării atât datele de fapt, cât și

mijloacele de probă din care au fost obținute. Probele se verifică atât prin efectuarea

acțiunilor procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, cât și printr-o analiză logică a

conținutului probei, a coroborării lor. Într-o hotărâre este necesar nu numai de a enumera

probele, dar și de a expune esența acestora și legătura lor cu conținutul altor probe care în

ansamblu confirmă sau infirmă o circumstanță pe cauză, de a argumenta de ce unele probe

sunt admise, iar altele respinse.

La caz, instanța de apel a cercetat amănunțit aspectele învinuirilor înaintate inculpatului

Viniciuc Dumitru, a apreciat, conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, fiecare

probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate

probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării și în concluziile sale a motivat

admiterea unor probe cât și respingerea altora.

De altfel, tot aici se notează că, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere

distincte cu privire la modul de apreciere al acelorași probe nu este un motiv suficient și

plauzibil pentru a dispune rejudecarea unei cauze penale sau de achitare.

În general, cerința textuală a cazului de casare prevăzut de pct. 6) presupune că, la etapa

judecării cauzei de către instanța de apel s-au încălcat prevederile legii procesual-penale, și

nici un indiciu nu poate sugera recurentului precum că, chestiunea de apreciere a

13

probatoriului ar putea constitui în sine o eroare de drept care să se subscrie măcar unuia din

cele 5 subpuncte ale pct. 6) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală.

Din atare considerente, Colegiul Penal nu va analiza și verifica probele din dosar

preponderent având în vedere că nu s-a constatat discrepanța între cele reținute de instanțele

de fond în vederea condamnării lui Viniciuc Dumitru și conținutul real al probelor, sau

ignorarea unor aspecte evidente ce ar fi avut drept consecință pronunțarea altei soluții decât

cea pe care materialul probator o susține.

Pe aceiași linie de considerente, Colegiul ține să evidențieze că, invocarea formală a

unor temeiuri de casare, care nu sunt urmate de o motivare corespunzătoare, ci doar se face

trimitere la conținutul probelor și la aprecierea acestora, nu va face obiect de examinare în

procedura de recurs, având în acest sens în vedere că, potrivit art. 24 alin. (2) Cod de

procedură penală, instanța nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă

alte interese decât interesele legii. Adică completarea cererii de recurs cu argumente de drept

și care le-ar suplini din oficiu, este contrară principiului contradictorialității ce guvernează

întregul proces penal.

Mai mult, pornind de la prevederile art. 6 pct. 111), 27, 414 alin. (1) și (2) Cod de

procedură penală, eroarea gravă de fapt nu reprezintă o apreciere greșită a probelor, iar

judecătorul apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în urma

cercetării tuturor probelor administrate. Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel, și

poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel, activitatea instanțelor de fond și de apel

privind doar aprecierea sau reaprecierea circumstanțelor cauzei în latura pedepsei în alt sens

decât cel pe care îl propune acuzarea este o competență și prerogativă legală a acestor

instanțe, care nu constituie un temei de drept separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod

de procedură penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este

lipsită de orice temei legal.

Totodată, instanța de apel corect a statuat că nu sunt motive de a admite afirmațiile

apărării privind neînlăturarea dubiului asupra persoanei vinovate ce a săvârșit infracțiunea în

privința părții vătămate, de vreme ce pe întregul proces penal Romaniuc Jana a indicat la

persoana lui Viniciuc Dumitru ca la făptuitor, declarațiile acesteia fiind în coroborare absolută

cu probele administrate și verificate de către instanțele de fond și prin urmare nu se constată

incriminarea fără just temei.

Tot în acest context, Colegiul atestă că instanța de apel întemeiat a motivat în decizie și

a respins și alegațiile apărătorului referitor la administrarea probelor care, în opinia

recurentului, conform art. 251 Cod de procedură penală, atrage nulitatea actului procedural,

încetarea procesului penal sau achitarea inculpatului, or erorile materiale și omisiunile vădite

sunt înlăturate potrivit art.249 și 250 Cod de procedură penală, dar nu se aplică dispozițiile

nulității.

14

La acest capitol, Colegiul citează decizia instanției de apel pe care o susține: ”..... Vis a

vis de invocarea apelantei privitor la pretinsa omitere a termenului legal de înaintare a învinuirii,

precum și înaintarea învinuirii în baza altei norme, instanța de apel a notat, că cauza penală a fost

pornită la 14.08.2018 pe faptul existenței unei bănuieli rezonabile că a fost comisă o infracțiune

prevăzută de art.157 Cod penal. La 24.09.2018 Viniciuc Dumitru a fost recunoscut în calitate de bănuit

în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.157 Cod penal, iar la 17.12.2018 acestuia i-a fost înaintată

învinuirea, înmânându-i-se ordonanța de punerea sub învinuire, adică acțiunea de punere sub învinuire a

avut loc în termenul legal prevăzut la art.63 alin.(2) pct.3) Cod de procedură penală, potrivit căruia,

organul de urmărire penală nu este în drept să mențină în calitate de bănuit, persoana în privința căreia

a fost dată o ordonanță de recunoaștere în această calitate mai mult de 3 luni, iar cu acordul

Procurorului General și al adjuncților săi -mai mult de 6 luni. Faptul, că ordonanța de punere sub

învinuire datată cu 17.12.2018, conține descrierea faptei infracționale nemijlocit în baza căreia Viniciuc

Dumitru a fost pus sub învinuire, și înaintată cauza în instanța de judecată, adică art.157 Cod penal, însă

în dispozitiv se încadrează greșit în baza normei art.2641 alin.(1) Cod penal, instanța de apel, similar

instanței de fond a catalogat drept o eroare materială, care a fost înlăturată la 28.10.2019, și nu implică

încălcarea termenului legal de înaintare a învinuirii, fapt pretins de apărare.” Astfel, la caz, eroarea

materială a fost înlăturată, din oficiu, prin ordonanța de punere sub învinuire a inculpatului

din 28.10.2019.

Tot aici, Colegiul reține că prin decizia instanței de apel a fost înlăturată eroarea

materială strecurată în partea descriptivă a sentință și anume” (....) Durata menținerii

consecințelor vătămării - care este determinată de faptul că, pătimită minoră a fost supusă acțiunilor

sexuale perverse de către inculpat.,, (f.d.193 vol.2), iar în opinia recurentului fraza enunțată a dus

la depășirea învinuirii aduse, iar instanța de apel nu s-a expus în nici un mod.

Prin urmare, Colegiul nu va reține alegațiile recurentului, precum că instanța de apel în

nici un mod nu s-a expus asupra greșitei soluționări a acțiunii civile reieșind din textul

hotărârii instanței de fond, referitor la reținerea unor circumstanțe, ce depășesc limitele

învinuirii aduse. Totodată, Colegiul reține și motivarea în conformitate cu normelor de drept,

a soluției de admitere parțială a acțiunii civile înaintată de partea vătămată Romaniuc Jana de

către instanțele de fond, în acest sens respingând afirmațiile recurentului la acest capitol.

Colegiul evidențiază și faptul că, instanța de apel a menținut sentința potrivit căreia

Viniciuc Dumitru a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzută de art.157 Cod

penal, dispunându-se, conform art.60 Cod penal, încetarea procesului penal în cauză din

motivul expirării termenului prescripției tragerii la răspundere penală. Astfel, deși modul de

aplicare a normei de drept de către instanțele inferioare privind încetarea procesului penal în

privința inculpatului Viniciuc Dumitru, pe motivul expirării termenului prescripției de tragere

la răspundere penală, contravine hotărârilor de aplicare a aceleiași norme de către Curtea

Supremă de Justiție, Colegiul este în imposibilitate să intervină în cazul dat, deoarece decizia

instanței de apel nu a fost contestată cu apel de către acuzatorul de stat, iar invocarea acestui

temei din oficiu ar duce la agravarea situației inculpatului în propriul recurs, situație contrară

prevederilor art.442 Cod de procedură penală.

În concluzie, Colegiul penal nu a constatat prezența erorii de drept invocată de recurent

ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, iar solicitările acestuia nu au suport

15

legal, prin urmare soluția adoptată de către instanța de apel este întemeiată, iar recursul

declarat este inadmisibile, ca fiind vădit neîntemeiate.

Penal

d e c i d e:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocatul Guțu Tatiana în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 11 mai 2022, în

cauza penală privindu-l pe Viniciuc Dumitru Xxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia pronunțată integral la 08 decembrie 2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

16