1ra-1538/2021 — art. 186 alin. 4, art. 186 alin. 2 lit. b, c, d, art. 186 alin. 2 lit. b, c, d CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 25 noiembrie 2020, Todorov Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal la 6 ani închisoare; în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 2 ani închisoare și în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 2 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Todorov Igor i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 25 1 noiembrie 2020, cu includerea în termenul de pedepasă a perioadei aflării în arest preventiv și arest la domiciliu de la 16 iunie 2020 până la 25 noiembrie 2020. Zavtoni Alexandru a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (4) Cod penal la 5 ani și 6 luni închisoare; în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 1 an închisoare și în baza art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal la 1 an închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Zavtoni Alexandru i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, începând din 25 noiembrie 2020, cu includerea în termenul de pedepasă a perioadei aflării în arest preventiv de la 16 iunie 2020 până la 25 noiembrie 2020. S-a încasat în mod solidar din contul lui Todorov Igor și Zavtoni Alexandru, în beneficiul lui Dolghier Grigore suma de 170 000 lei, în calitate de prejudiciu material. Acțiunea civilă înaintată de Jidobin Andrei către Todorov Igor și Zavtoni Alexandru, privind încasarea prejudiciului material a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. Totodată, prin sentință a fost soluționată și soarta corpurilor delicte.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, la data de 04 martie 2020, în perioada de timp 20.30 – 21.00, Todorov Igor, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Zavtoni Alexandru, împărțind rolurile între ei, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului stabilit, pătrunzând în automobilul de model BMW 740 cu număr de înmatriculare XXXXXXX, prin utilizarea mijloacelor speciale a deblocat portierele automobilului parcat în fața magazinului nr.1, din mun. Chișinău, bd. Moscova, 9/5, de unde a sustras o geantă bărbătească din piele, de culoare neagră, la prețul de 15 000 lei, în care se aflau mijloace bănești în sumă de 155 000 lei, 2 ștampile de la compania SRL „Construct Real”, 1 ștampilă de la compania SRL ”Mol-Declar Proiect”, 1 ștampilă de la compania ”Rom-Declar Proiect”, contracte în original, facturi fiscale, card bancar de la MAIB, pe numele lui Dolghier Grigore, ulterior cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii. În rezultatul acțiunilor ilegale a lui Todorov Igor și Zavtoni Alexandru, i-au cauzat părții vătămate Dolghier Grigore, un prejudiciu material în proporții mari, în sumă totală de 170 000 lei. Astfel, instanța de fond a stabilit că prin acțiunile lor intenționate, inculpații Todorov Igor și Zavtoni Alexandru au comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (4) Cod Penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de către două persoane cu pătrunderea în alt loc pentru depozitare, săvârșit în proporții mari (episodul Dolghier Grigore). 2 Tot ei, la 06 mai 2020, în perioada de timp 19.20 până la 19.32, prin înțelegere prealabilă și de comun acord, împărțind rolurile între ei, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului stabilit, pătrunzând în automobilul de model Mercedes GLC cu număr de înmatriculare XXXXXXX, prin utilizarea mijloacelor speciale a deblocat portierele automobilului parcat pe marginea carosabilului din str. Kiev, 1, mun. Chișinău, de unde a sustras o sacoșă cu inscripția ”Vizaje Nika”, în care se afla un parfum de la producătorul „Mercedes” pentru bărbați, o cremă de ras de la producătorul „Matis”, un gel de duș, acestea fiind la prețul total de 1604 lei, o sacoșă cu inscripția ”Z Brends”, în care se afla o rochie de culoare albă, de la producătorul ”Hugo Boss”, o cămașă pentru dame de culoare albastru-închis și o bluză de culoare albastră, la prețul de 2618 lei, ulterior cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii. În rezultatul acțiunilor ilegale a lui Todorov Igor și Zavtoni Alexandru, i-au cauzat părții vătămate Șova Anastasia, un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă totală de 4 222 lei. Astfel, instanța de fond a stabilit că prin acțiunile lor intenționate, inculpații Todorov Igor și Zavtoni Alexandru au comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod Penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de către două persoane cu pătrunderea în alt loc pentru depozitare, săvârșit în proporții considerabile (episodul Șova Anastasia). Tot ei, la 21 mai 2020, aproximativ la orele 21.50, prin înțelegere prealabilă și de comun acord, împărțind rolurile între ei, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului stabilit, pătrunzând în automobilul de model Volvo S 90, număr de înmatriculare XXXXXXX, prin utilizarea mijloacelor speciale a deblocat portierele automobilului parcat în fața magazinului nr.1 din mun. Chișinău, str. Alecu Russo 15, de unde a sustras un telefon mobil de model Xiaomi Mi a 2, de culoare neagră cu număr de IMEI 1: Xxxxxxxxxxx și IMEI2: Xxxxxxxxxxx, la prețul de 3500 lei, o tabletă de model Lenovo Tab3.7HD, de culoare negru combinat cu albastru la prețul de 3500 lei, care se afla într-o husă de culoare roșie la prețul de 500 lei, ochelari de soare de la producătorul „Calvin Klein”, de culoare neagră și o pereche de ochelari de vedere la prețul de 3000 lei, mijloace bănești în sumă de 2000 lei, ulterior cu bunurile sustrase au părăsit locul comiterii infracțiunii. În rezultatul acțiunilor ilegale a lui Todorov Igor și Zavtoni Alexandru, i-au cauzat părții vătămate Jidobin Andrei, un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă totală de 12 500 lei. Astfel, instanța de fond a stabilit că prin acțiunile lor intenționate, inculpații Todorov Igor și Zavtoni Alexandru au comis infracțiunea prevăzută de art. 186 3 alin. (2) lit. b), c), d) Cod Penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de către două persoane cu pătrunderea în alt loc pentru depozitare, săvârșit în proporții considerabile (episodul Jidobin Andrei).

Temeinicia și legalitatea sentinței a fost atacată cu apeluri de către: 3.1. Avocatul Pleșca Corneliu în interesele inculpatului Todorov Igor, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Todorov Igor să fie achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În motivarea cerințelor înaintate, apelantul a menționat: - instanța de judecată a pus la baza sentinței de condamnare, declarațiile părților vătămate și a martorilor, precum și mijloace materiale de probă, ignorând celelalte probe administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată; - înregistrările video nu corespund proceselor-verbale de examinare, respectiv se atestă lipsa acestora; - percheziția realizată la domiciliul inculpatului Todorov Igor este lovită de nulitate, deoarece la acel moment inculpatul nu a fost asigurat cu interpret și avocat solicitat de acesta; - inculpatul în timpul percheziției în apartamentul său, era în hol, respectiv nu avea posibilitatea să fie prezent, să asiste și să urmărească acțiunile persoanelor care efectuau percheziția, astfel, cardul bancar pe numele lui Dolghier Grigore, cartelele de vizită pe numele lui Jidobin Andrei, cheile de la automobil cu inscripția Sheriff, au fost aruncate în apartament de persoanele care au efectuat percheziția; - în dosar, lipsește încheierea privind confirmarea legalității acțiunii procesuale de percheziție; - cu referire la episodul în care partea vătămată este Dolghier Grigore, organul de urmărire penală nu a solicitat prezentarea cărorva documente contabile cu privire la venitul său, extrase pentru a stabili existența companiilor în cauză; - organul de urmărire penală s-a bazat doar pe procesul-verbal de percheziție care urmează a fi declarat nul, înregistrările video și procesele-verbale de examinare care sunt diferite după conținut, iar alte probe pe dosar nu mai sunt; - examinarea cauzei a avut loc într-un mod superficial, unilateral, cu tendință de acuzare, cu admiterea de erori grave de procedură, fără a fi respectate prevederile de bază care ar garanta dreptul părților la un proces echitabil; 3.2. Avocatul Popovici Oleg în interesele inculpatului Zavtoni Alexandru, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Zavtoni Alexandru să fie achitat, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii și respingerea acțiunior civile ca fiind neîntemeiate. În motivarea cerințelor înaintate, apelantul a menționat: 4 - în materialele dosarului penal nu este stabilit cărei companii aparțin banii sustrași în sumă de 155 000 lei, care companie este administrată de către Dolghier Grigore și dacă acesta deține careva împuterniciri de a reprezenta vreo companie, inclusiv în instanța de judecată; - partea vătămată Dolghier Grigore a declarat că, purta și păstra în portbagajul automobilului o sumă de 155 000 lei din simplu motiv că nu știa unde să-i țină în altă parte, declarație care este suspectă pentru un administrator de întreprindere; - punând în sarcina inculpatului obligațiunea de a-și dovedi nevinovăția, instanța de judecată a ignorat argumentele apărării, deoarece nu au fost prezentate careva probe pertinente, concludente și utile în combaterea celor menționate, având un rol pasiv în acest sens; - în opinia instanței, starea materială a părții vătămate și existența veniturilor declarate sub jurământ în cadrul cauzei penale, nu poate fi pusă la îndoială atât timp cât, probe care ar demonstra contrariul nu au fost prezentate instanței de judecată; - dubiile și suspiciunile privind existența sumei de 155 000 lei, nu au fost înlăturate de instanța de judecată la pronunțarea sentinței de condamnare în privința inculpaților; - în cadrul cercetării judecătorești, fiind realizată acțiunea procesuală de vizionare a înregistrărilor video, examinate prin procesele-verbale, s-a constatat că conținutul a trei suporturi video nu corespunde celor menționate în procesele- verbale de examinare. Mai mult ca atât, un suport CD, nu conține careva date sau înregistrări, iar procurorul a declarat, că nu este datoria lui de a da careva explicații în sensul dat, deoarece nu el a întocmit rechizitoriul, ci doar a prezentat conținutul înregistrărilor video prezente în dosar; - în sentință, instanța de judecată a atestat imposibilitatea reținerii în calitate de probă numai a procesului verbal de examinare din 24 iunie 2020, dat fiind faptul că conținutul dispozitivului de stocare - CD, nu conține informația expusă și analizată prin procesul verbal de examinare, însă urmau a fi reținute prevederile art. 164 Cod de procedură penală, potrivit cărora înregistrările video, dobândite în condițiile prezentului cod, constituie mijloace de probă dacă ele conțin date sau indici temeinici privind săvârșirea unei infracțiuni și dacă conținutul lor contribuie la aflarea adevărului în cauza respectivă, condiții ce nu sunt întrunite în prezenta speță; - instanța a reținut în calitate de probă procesele verbale de examinare din 03 iunie 2020 și 10 martie 2020, deși acestea nu întrunesc exigențele unei probe conform art. 164 Cod de procedură penală, conținutul dispozitivelor de stocare - CD nu conțin informația expusă și analizată prin procesele-verbale de examinare; - procesul-verbal de percheziție, anexat la dosar, este absolut indescifrabil, iar în ședința din 26.10.2020 a depus o cerere în care a solicitat declararea nulității 5 acestui act procedural, a formulat obiecțiile față de procesul-verbal de percheziție, a solicitat dispunerea unei expertize dactiloscopice; - percheziția în cauză s-a efectuat fără interpret și avocat deși Todorov Igor este vorbitor de limba rusă, și a solicitat prezența apărătorului; - în timpul percheziției, Todorov Igor era încătușat și se afla în holul apartamentului, astfel nu a putut fi prezent la percheziție și nu a putut urmări acțiunile persoanelor care nemijlocit efectuau percheziția, fiind încălcat și dreptul persoanei la care se face percheziția să înregistreze prin mijloace audio/video aceste acțiuni, prevăzut de art. 127 Cod de procedură penală. - inculpatul Todorov Igor a susținut că, cardul bancar pe numele lui Dolghier Grigore nr. Xxxxxxxxxxx, cartela de vizită pe numele Jadobin Andrei; cheia de la automobilul cu inscripția SHERIF i-au fost aruncate de către persoanele care au efectuat percheziția; - la caz, urma a fi dispusă o expetiză dactiloscopică, în sensul dovedirii lipsei amprentelor inculpatului Todorov Igor pe suprafețele obiectelor nominalizate, însă cererea avocatului în acest sens, a fost respinsă neîntemeiat de instanța de judecată; 3.3. Avocatul Botnaru Grigore, în numele incupatului Zavtoni Alexandru, care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Zavtoni Alexandru să fie achitat, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. În motivarea cerințelor înaintate, apelantul a menționat că acuzatorul de stat în cadrul cercetării judecătorești nu a prezentat probe ce confirmă vinovăția inculpatului, iar argumentele apărării nu au fost combătute de instanța de judecată.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2021, au fost admise apelurile avocaților, casată parțial sentința și pronunțată o nouă hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care: Zavtoni Alexandru a fost achitat de sub învinuirea comiterii infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal (episodul din 04.03.2020, partea vătămată Dolghier Grigore), din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al pedepselor aplicate, lui Zavtoni Alexandru i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 2 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei cu închisoare, pe un termen de probațiune de 2 ani. Todorov Igor a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 186 alin. (2) Cod penal (episodul din 04.03.2020, partea vătămată Dolghier Grigore) la 2 ani închisoare. Conform art. 84 alin. (1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor aplicate, lui Todorov Igor i-a fost stabilită pedeapsa definitivă de 5 ani închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis. 6 De la Todorov Igor s-a încasat în beneficiul lui Dolghier Grigore suma de 15 000 lei, în calitate de prejudiciu material. În rest, acțiunea civilă a fost respinsă. Celelalte prevederi ale sentinței au fost menținute. 6.1. În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a consemnat că, instanța de fond a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate în faza de urmărire penală, o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpaților Zavtoni Alexandru și Todorov Igor în baza art. 186 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal (episodul cu partea vătămată Șova Anastasia) și în baza art. 186 alin. (2), lit. b), c), d) Cod penal (episodul cu partea vătămată Jidobin Andrei). În partea ce ține de învinuirea adusă inculpaților Zavtoni Alexandru și Todorov Igor în baza art. 186 alin. (4) Cod penal (episodul cu partea vătămată Dolghier Grigore), Colegiul penal, a conchis că, la pronunțarea sentinței în acesta parte, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile art. 101 alin. (1), art. 384 alin. (3), art. 385 alin. (1) Cod de procedură penală și nu a dat o apreciere cuvenită prevederilor legale ce guvernează speța dedusă judecății cu privire la episodul unde figurează partea vătămată Dolghier Grigore. Instanța de apel, din totalitatea de probe administrate de instanța de fond și verificate în apel, a constatat că, acțiunile inculpatului Todorov Igor urmează a fi reîncadrate juridic în altă normă de drept decât cea calificată în cadrul urmăririi penale, iar inculpatul Zavtoni Alexandru urmează a fi achitat pe acest episod din motiv că nu a comis el infracțiunea. Astfel, Colegiul penal a constatat că, la 04 martie 2020, în perioada de timp 20:30-21:00, Todorov Igor, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului stabilit, pătrunzând în automobilul de model BMW 740 cu număr de înmatriculare XXXXXXX, prin utilizarea mijloacelor speciale, a deblocat portierele automobilului parcat în fața magazinului nr.1, din mun. Chișinău, bd. Moscova, 9/5, de unde a sustras o geantă bărbătească din piele, de culoare neagră, la prețul de 15 000 lei, în care se aflau 2 ștampile de la compania SRL ”Construct Real”, 1 ștampilă de la compania SRL ”Mol-Declar Proiect”, 1 ștampilă de la compania ”Rom-Declat Proiect”, contracte în original, facturi fiscale, card bancar de la MAIB, pe numele lui Dolghier Grigore, ulterior cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii. În rezultatul acțiunilor ilegale a lui Todorov Igor, părții vătămate Dolghier Grigore i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții considerabile, în sumă totală de 15 000 lei. 7 Astfel, prin acțiunile sale intenționate, inculpatul Todorov Igor a comis infracțiunea prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod Penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită cu pătrunderea în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea unei daune considerabile (episodul cu partea vătămată Dolghier Grigore). Prin rechizitoriu, Zavtoni Alexandru se învinuiește precum că la data de 04 martie 2020, în perioada de timp 20:30-21:00, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Todorov Igor, împărțind rolurile între ei, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările și dorind în mod conștient survenirea lor, acționând cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului stabilit, pătrunzând în automobilul de model BMW 740 cu număr de înmatriculare XXXXXXX, prin utilizarea mijloacelor speciale a deblocat portierele automobilului parcat în fața magazinului nr.1, din mun. Chișinău, bd. Moscova, 9/5, de unde a sustras o geantă bărbătească din piele, de culoare neagră, la prețul de 15 000 lei, în care se aflau mijloace bănești în sumă de 155 000 lei, 2 ștampile de la compania SRL ”Construct Real”, 1 ștampilă de la compania SRL ”Mol-Declar Proiect”, 1 ștampilă de la compania ”Rom-Declat Proiect”, contracte în original, facturi fiscale, card bancar de la MAIB, pe numele lui Dolghier Grigore, ulterior cu bunurile sustrase a părăsit locul comiterii infracțiunii. În rezultatul acțiunilor ilegale a lui Todorov Igor și Zavtoni Alexandru, i-au cauzat părții vătămate Dolghier Grigore, un prejudiciu material în proporții mari, în sumă totală de 170 000 lei. Astfel, acțiunile lui Zavtoni Alexandru, au fost încadrate de organul de urmărire penală în baza art. 186 alin. (4) Cod Penal, ca furt, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de către două persoane cu pătrunderea în alt loc pentru depozitare, săvârșit în proporții mari”, (episodul cu partea vătămată Dolghier Grigore). Instanța de apel a notat, că în ședința instanței de apel inculpații nu au recunoscut vina pe episodul cu partea vătămată Dolghier Grigore calificată în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, iar pe faptele calificate în baza art. 186 alin. (2), au recunoscut ambele episoade. Examinând probatorul administrat, instanța de apel, a considerat ca fiind dovedită în afara dubiilor rezonabile vina inculpaților Todorov Igor și Zavtoni Alexandru, și pe deplin prin următoarea sistemă de probe pertinente, concludente, utile și veridice, care coroborează între ele, cum ar fi: - declarațiile părții vătămate Dolghier Grigore, care a decarat că la data de 04-05 martie 2020, se afla în mun. Chișinău, sectorul Rîșcani, iar când a deschis portbagajul automobilului său de model BMW 740, număr de înmatriculare XXXXXXX, a observat că lipsește geanta la prețul de 15 000 lei, unde se aflau banii în sumă de 155 000 lei, 3 ștampile, facturi fiscale, cardul bancar de la BC 8 ,,Moldova Agroindbank” SA. A sesizat poliția și locul unde a fost parcat automobilul, așa cum acesta se afla în preajma camerelor de înregistrare video. De către organele de drept, s-a stabilit că furtul a avut loc cu o zi înainte, din moment ce el a depistat, și anume în momentul când a parcat automobilul în fața magazinului nr. 1 de pe bd. Moscova, pentru 20 minute. În înregistrarea video de lângă magazinul nr. 1 bd. Moscova, se observă cum este deschis portbagajul automobilului. Ultima dată geanta a văzut-o seara, iar lipsa genții a depistat-o a doua zi. Alt sistem de pază decât cel instalat din uzină, automobilul nu are, acesta nu a fost defectat, astfel încât după sustragerea bunurilor nu a depistat nimic suspect referitor la deschiderea acestuia sau sistemul de alarmă. În seara zilei respective, când a parcat automobilul în parcarea subterană unde domiciliază, acesta a fost închis. Ultima dată geanta cu bani a observat-o în portbagaj în ziua sustragerii, când a deschis automobilul pentru a lua geanta de mână. Suma de 155 000 lei este o sumă personală și a companiei, care a doua zi urma să fie transferată la contul companiei, banii fiind din vânzări angro de fructe și legume. Suma indicată o poate proba prin facturi și înscrisuri ce atestă realizarea vânzărilor, doar nu poate comunica cu certitudine când anume a fost realizat aceste venit, dar aproximativ la 03 martie 2020. De obicei, el acumulează o sumă mai mare și ulterior merge la bancă pentru a fi transferată pe cont. Banii i-a ținut în geanta din portbagaj, deoarece nu știa unde să o țină în altă parte, iar a doua zi urma să o ducă la bancă. Fiind recunoscut în calitate de parte vătămată, colaboratorul de poliție nu i-a solicitat dovezi cu privire la obținerea sumei, nici el nu a venit cu astfel de inițiativă, însă contabilitatea poate dovedi aceste încasări. Nu poate comunica unde anume s-a aflat cardul bancar în geantă, existența acestui card nu poate fi confirmată de nimeni, nu ține minte când ultima dată a utilizat acest card, soldul final în cont fiind de 300 lei. S-a adresat mai târziu la bancă pentru blocarea cardului. - declarațiile părțior vătămate Șova Anastasia și Jidobin Andrei; - declarațiile martorilor Tumuruc Ana, Camencean Eugeniu; - proces-verbal de examinare a obiectului din 10 martie 2020, potrivit căruia au fost examinate înregistrările video stocate pe un CD-R Verbatim de pe camerele video ale magazinului nr. 1 din bd. Moscova, 9/5, mun. Chișinău, ridicate prin procesul-verbal din 09 martie 2020. Astfel la deschiderea fișierului cu denumirea ”cam 3_20200304-213500 - 20200304-214500” se observă în partea stângă de sus inscripția data de 03.04.2020, ora 21:36:00 secunde. În imaginea video se observă cum la parcarea dată se parchează mai multe automobile inclusiv și mașina de model BMW seria 7, de culoarea neagră, numărul de înmatriculare nu se observă. Șoferul automobilului a ieșit din automobil, a deschis portbagajul din spatele automobilului, a închis portbagajul și a plecat spre magazin. Ulterior la ora 21:37:30 o persoană de gen masculin cu chipiu pe cap și cu telefonul la ureche, a trecut drumul bd. Moscova dinspre parcul de pe str. Miron Costin spre magazinul 9 nr. 1, s-a apropiat din partea stângă a automobilului, ulterior s-a deplasat în spatele acestuia, a trecut pe lângă automobilul dat din partea dreaptă. Ulterior la ora 21:39:25 a deschis portbagajul din spatele automobilului și a fugit peste bd. Moscova spre parc, după care persoana a plecat din vizorul camerei video. (f.d.15- 17, V-I); - proces-verbal de cercetare la fața locului din 06 mai 2020, potrivit căruia a fost cercetat locul comiterii furtului din automobilul de model Mercedes GLC, număr de înmatriculare XXXXXXX, parcat în mun. Chișinău, str. Kiev 1. (f.d. 66- 69, V-I); - proces-verbal de examinare a obiectului din 03 iunie 2020, potrivit căruia au fost examinate înregistrările video stocate pe un CD-R Verbatim de pe camerele video ale magazinului Pegas din str. Kiev, 1, mun. Chișinău, ridicate prin procesul- verbal din 18 mai 2020. Ca urmare, în urma vizionării înregistrărilor video a camerelor s-a stabilit că la data de 06 mai 2020, ora 19:21, vizavi de magazinul Pegas de pe str. Kiev, mun. Chișinău, partea vătămată Șova Anastasia și-a parcat automobilului de model ”Mercedes GLC”, număr de înmatriculare XXXXXXX pe marginea carosabilului, instalând regimul de avariere, a trecut drumul și s-a îndreptat spre magazinul Pegas. La scurt timp, de automobil s-a apropiat o persoană de gen masculin îmbrăcat în haine de culoare închisă, se observă cum persoana vorbește în continuu la telefon mobil, și s-a oprit în drept cu ușa șoferului. La ora 19:22:37 persoana de gen masculin necunoscută deschide ușa din partea șoferului, intră în automobil și la ora 19:23:10, iese din automobil cu niște sacoșe în mână și se îndreaptă într-o direcție necunoscută. La examinarea celui de al doilea video, în magazin intră partea vătămată și după ea Zavtoni Alexandru, se observă că camerele video sunt amplasate în interiorul magazinului „Pegas” de pe str. Kiev, care afișează intrarea în magazin. Ca urmare s-a stabilit că la data de 06 mai 2020, ora 19:20:30 în magazinul „Pegas” din str. Kiev, mun. Chișinău, intră partea vătămată Șova Anastasia, iar la 19:21:30, în magazin intră o persoană de gen masculin, cu corpolență slabă, înalt, pe cap are un chipiu de culoare închisă, pe ochi are o pereche de ochelari de vedere și se îndreaptă în urma părții vătămate, persoana fiind identificată ca Zavtoni Alexandru. La examinarea celui de al treilea fișier, în urma vizionării înregistrării video s-a stabilit că la data de 06 mai 2020, ora 19:22:00, partea vătămată se plimblă prin magazin așteptând rândul, din urma ei s-a apropiat persoana de gen masculin mai sus descrisă, trece pe lângă ea de 2 ori, o tot urmărește, timp în care permanent vorbește la telefon, iar la ora 19:23:10, se îndreaptă spre ieșirea din magazin. (f.d.80-81, V-I); - proces-verbal de percheziție din 16 iunie 2020, prin care s-a realizat percheziția în ap. 239 A din mun. Chișinău, str. M Sadoveanu 22 (domiciliul lui Șurar Spartac) – potrivit căruia obiecte căutate nu au fost depistate și respectiv nu au fost ridicate. (f.d. 153, V-I) 10 - proces-verbal de percheziție din 16 iunie 2020, prin care s-a realizat percheziția în ap. 14 din mun. Chișinău, str. Mircea cel Bătrîn, 26/1 (domiciliul lui Camencea Eugeniu) - potrivit căruia au fost ridicate mai multe obiecte, care s-au constatat a fi irelevante cauzei penale și au fost restituite proprietarului. (f.d. 164- 170,V-I); - proces-verbal de percheziție din 16 iunie 2020, prin care s-a realizat percheziția în ap. 97 din mun. Chișinău, str. Bogdan Voievod, 2, (domiciliul lui Todorov Alexandrina) - potrivit căruia au fost ridicate mai multe obiecte, care s-au constatat a fi irelevante cauzei penale și au fost restituite proprietarului. (f.d. 182, V-I); - proces-verbal de percheziție din 16 iunie 2020, prin care s-a realizat percheziția în ap. 36 din mun. Chișinău, str. Aerodromului, 10 (domiciliul lui Zavtoni Alexandru) - potrivit căruia au fost depistate și ridicate mai multe obiecte, printre care: un telefon mobil de model ”Xiaomi Mi A2” de culoare neagră cu nr. de IMEI1: Xxxxxxxxxxx și IMEI2: Xxxxxxxxxxx. (f.d.197-203, V-I); - proces-verbal de percheziție din 16 iunie 2020, prin care s-a realizat percheziția în automobilul de model BMW 3301, număr de înmatriculare IYB 050 (în folosința lui Todorov Igor) - unde au fost depistate și au fost ridicate mai multe obiecte, printre care un telefon mobil de model Samsung de culoare albă și copia pașaportului pe numele lui Zavtoni Alexandru. (f.d. 215, V-I); - proces-verbal de percheziție din 16 iunie 2020, prin care s-a realizat percheziția în ap. 24 din mun. Chișinău, str. Aerodromului, 10, (domiciliul lui Todorov Igor) – potrivit căruia au fost depistate și ridicate mai multe obiecte, printre care: o husă de culoare roșie cu inscripția BRUM, cheie de la automobil cu inscripția CADAS, card bancar pe numele Dolghier Grigore nr. Xxxxxxxxxxx, cartelă de vizită pe numele Jidobin Andrei, cheie de la automobil cu inscripția Sheriff, și alte bunuri (f.d. 226-246, V-I); - proces-verbal de examinare a obiectului din 26 iunie 2020, prin care s-a examinat telefonul mobil de model ”Xiaomi Mi A2” de culoare neagră cu nr. de IMEI1: Xxxxxxxxxxx și IMEI2: Xxxxxxxxxxx, o husă de culoare roșie, carte de vizită pe numele Jidobin Andrei. (f.d.247, V-I); - proces-verbal de examinare a obiectului din 17 iulie 2020, potrivit căruia s- a examinat un card bancar eliberat de MAIB pe numele lui Dolghier Grigore cu nr. Xxxxxxxxxxx, o cheie de automobil cu inscripția Canas cu dispozitiv de alarmă Magicar, o cheie de la automobil cu inscripția Guler cu dispozitiv de alarmă Sheriff (f.d.6, V-II); Instanța de apel, examinând probatoriul, a considerat ca fiind dovedită indubitabil vina inculpaților Todorov Igor și Zavtoni Alexandru în comiterea furturilor, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de către două persoane cu pătrunderea în alt loc pentru depozitare, săvârșit în proporții considerabile (episodul Șova Anastasia și episodul cu Jidobin Andrei), acțiunile lor 11 just au fost calificate în temeiul art. 186 alin. (2) lit. b), c), d), art. 186 alin. (2) lit.b), c), d) Cod Penal. Cu referire la episodul cu partea vătămată Dolghier Grigore, Colegiul penal a considerat dovedită indubitabil vina inculpatului Todorov Igor în comiterea furtului, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită cu pătrunderea în alt loc pentru depozitare, săvârșit în proporții considerabile, acțiunile acestuia urmând a fi reîncadrate de la art. 186 alin. (4) Cod penal, în baza art. 186 alin. (2) lit.c), d) Cod Penal, în contextul în care, organul de urmărire penală nu a acumulat probe concludente și pertinente ce ar confirma că în geanta ce aparține părții vătămate Dolghier Grigore în valoare de 15 000 lei, care a fost sustrasă de către Todorov Igor, care se află în automobilul de model BMW 740 cu număr de înmatriculare XXXXXXX, parcat în fața magazinului nr.1, din mun. Chișinău, bd. Moscova, 9/5, s-ar fi aflat mijloace bănești în sumă 155 000 lei. Totodată, pe episodul dat, instanța de apel, a ținut să remarce că din probele cercetate în ședința de judecată, nu s-a confirmat participarea la furt a inculpatului Zavtoni Alexandru, din care considerent acesta urmează a fi achitat, din motiv că nu el a comis fapta dată. Cu referire la episodul din 04.03.2020, cu partea vătămată Dolghier Grigore, Colegiul Penal a reiterat că la caz, obiectul juridic al acestei infracțiuni, l-a constituit anume o geantă din piele de culoare neagră ce aparține cu drept de proprietate părții vătămate Dolghier Grigore, care se afla în automobilul de model BMW 740 cu număr de înmatriculare XXXXXXX, parcat în fața magazinului nr. 1, din mun. Chișinău, bd. Moscova 9/5. În acest sens, instanța de apel a reținut parțial declarațiile părții vătămate Dolghier Grigore, care în cadrul cercetării judecătorești a relatat că, la data de 04- 05 martie 2020, se afla în mun. Chișinău, sectorul Rîșcani, iar când a deschis portbagajul automobilului său de model BMW 740, număr de înmatriculare XXXXXXX, a observat că lipsește geanta la prețul de 15 000 lei, unde se aflau banii în sumă de 155 000 lei, 3 ștampile, facturi fiscale, cardul bancar de la BC ,,Moldova Agroindbank” SA. Atunci a sesizat poliția și locul unde a fost parcat automobilul dat fiind faptul că acesta se afla în preajma camerelor de înregistrare video. De către organele de drept fiind stabilit faptul că furtul s-a realizat cu o zi înainte din moment ce el a depistat, și anume în momentul când a parcat automobilul în fața magazinului nr. 1 de pe bd. Moscova, pentru 20 minute. Totodată, instanța de apel a notat că, prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 10 martie 2020, potrivit căruia au fost examinate înregistrările video stocate pe un CD-R Verbatim de pe camerele video ale magazinului nr. 1 din bd. Moscova, 9/5, mun. Chișinău, ridicate prin procesul-verbal din 09 martie 2020, se confirmă, cum la parcarea dată se parchează mai multe automobile inclusiv și mașina de model BMW seria 7, de culoarea neagră, numărul de înmatriculare nu se observă. Șoferul automobilului a ieșit din automobil, a deschis portbagajul din 12 spatele automobilului, a închis portbagajul și a plecat spre magazin. Ulterior la ora 21:37:30 o persoană de gen masculin cu chipiu pe cap și cu telefonul la ureche, a trecut drumul bd. Moscova dinspre parcul de pe str. Miron Costin spre magazinul nr. 1, s-a apropiat din partea stângă a automobilului, ulterior s-a deplasat în spatele acestuia, a trecut pe lângă automobilul dat din partea dreaptă. Ulterior la ora 21:39:25 a deschis portbagajul din spatele automobilului și a fugit peste bd. Moscova spre parc, după care persoana a plecat din vizorul camerei video. La caz, instanța de apel a notat că, deși inculpatul Todorov Igor nu a recunoscut fapta dată, afirmațiile acestuia urmează a fi apreciate critic, în contextul în care prin proces-verbal de percheziție din 16 iunie 2020, se confirmă că la domiciliul inculpatului Todorov Igor, în ap. 24 din mun. Chișinău, str. Aerodromului 10, au fost depistate și ridicate mai multe obiecte, printre care: o husă de culoare roșie cu inscripția BRUM, cheie de la automobil cu inscripția CADAS, card bancar pe numele Dolghier Grigore nr. Xxxxxxxxxxx, cartelă de vizită pe numele Jidobin Andrei, cheie de la automobil cu inscripția Sheriff, și alte bunuri. Astfel, este cert că bunul ce aparține părții vătămate Dolghier Grigore și anume cardul bancar pe numele Dolghier Grigore nr. Xxxxxxxxxxx, a fost depistat și ridicat la domiciliul inculpatului Todorov Igor, fapt ce denotă evident că bunul dat a fost sustras de ultimul în ziua de 04 martie 2020, din automobilul părții vătămate care era parcat fața magazinului nr.1 din bd. Moscova, 9/5, mun. Chișinău. Faptul menționat de inculpatul Todorov Igor precum că bunurile depistate și ridicate la domiciliul său în cadrul percheziției, au fost aruncate de către colaboratorii de poliție, este unul declarativ, instanța de apel considerând că afirmațiile date, nu reprezintă decât tendința inculpatului de a se autoapăra și de a se eschiva de la răspunderea penală. Mai mult ca atât, deși, inculpatul a declarat că a făcut careva obiecții la procesul-verbal de percheziție, însă nu cunoaște dacă acestea au fost consemnate de către colaboratorii de poliție, nu constituie un temei de declarare a nulității actului procesul întocmit de organul de urmărire penală, atât timp, cât din actul respectiv, nu se deduce obiecțiile înaintate la efectuarea percheziției. Totodată, Colegiul penal a considerat puțin probabilă pentru realizare acțiunea de plasare intenționată de către colaboratorii de poliție a bunurilor care aparțin părții vătămate Dolghier Grigore, în locuința inculpatului Todorov Igor, or partea vătămată Dolghier Grigigore pînă la efectuarea percheziției la domiciliul inculpatului, a invocat în plângerea sa faptul furtului acestor bunuri, care au fost depistate la inculpatul Todorov Igor, astfel încît dacă ar fi realizabilă acțiunea de falsificare a acțiunii procesuale de percheziție și de depistare și ridicare a bunurilor sustrase, partea vătămată și polițiștii care au efectuat percheziția urmau să plănuiască până la depunerea plângerii de către partea vătămată a indicării 13 denaturate în plângere a bunurilor sustrase, care de fapt nu erau sustrase, în scopul plasării acestora ulterioare în locuința inculpatului Todorov Igor pentru confirmarea vinovăției acestuia, lucru care este de neconceput și neacceptat de către instanța de apel, or toate acțiunile părții vătămate de la momentul depunerii plângerii, audierii acesteia în calitate de parte vătămată, cât și a organului de urmărire penală, sunt consecvente, făcute în concordanță cu legislația procesuală penală și nu trezesc careva dubii în vederea conformității și veridicității acestora. Colegiul penal a ținut să remarce că, deși, partea vătămată Dolghier Grigore a declarat că în geantă se aflau mijloace bănești în sumă de 155 000 lei, instanța de apel apreciază afirmațiile date ca fiind declarative, or, în sensul dat, nu au fost prezentate careva probe ce ar confirma că partea vătămată la acel moment a dispus de așa sumă mare de bani, fapt ce generează că acțiunile inculpatului Todorov Igor să fie reîncadrate în baza art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, or, acuzatorul de stat, înaintând învinuirea lui Todorov Igor în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, s-a axat doar pe declarațiile părții vătămate, fapt insuficient pentru a reține în învinuirea inculpatului Todorov Igor sustragerea acestor bani, în contextul în care, declarațiile părții vătămate nu coroborează cu alte mijloace probatorii, de la partea vătămată nefiind acumulate informații care ar putea fi plauzibile în vederea confirmării existenței acestei sume de bani. În acest context, Colegiul a statuat că, prin probele acumulate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, s-a dovedit faptul că inculpatul Todorov Igor a comis o fapta prejudiciabilă manifestată prin acțiunea de luare ilegală și gratuită a bunurilor care nu îi aparțin acestuia, iar ca urmare i-a cauzat părții vătămate Dolghier Grigore, un prejudiciu patrimonial considerabil în sumă de 15 000 lei, atât cât a fost evaluată costul genții din piele. În circumstanțele menționate, se constată existența faptei prejudiciabile și legăturii de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile, or în afară oricăror dubii rezonabile, rezultă că anume inculpatul Todorov Igor Alexandru a sustras pe ascuns, din automobilul de model BMW 740 cu număr de înmatriculare XXXXXXX, care era parcat în fața magazinului nr.1, din mun. Chișinău, bd. Moscova 9/5, o geantă bărbătească din piele, de culoare neagră, la prețul de 15000 lei, în care se aflau 2 ștampile de la compania SRL „Construct Real”, 1 ștampilă de la compania SRL „Mol-Declar Proiect”, 1 ștampilă de la compania „Rom-Declat Proiect”, contracte în original, facturi fiscale, card bancar de la MAIB, pe numele lui Dolghier Grigore. Cu referire la inculpatul Zavtoni Alexandru, Colegiul Penal a reținut că, învinuirea imputată lui Zavtoni Alexandru în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, este una neîntemeiată și nedemonstrată, bazată doar pe presupunerile organului de urmărire penală, în situația în care legea procesual penală, expres indică că probele sunt elemente de fapt dobândite în modul stabilit de prezentul cod, care servesc la constatarea existenței sau inexistenței infracțiunii, la identificarea făptuitorului, la 14 constatarea vinovăției, precum și la stabilirea altor împrejurări importante pentru justa soluționare a cauzei. Astfel, instanța de apel a constatat că în cadrul cercetării judecătorești, organul de urmărire penală nu a administrat probe ce ar confirma prin probe pertinente și concludente, că, la data de 04 martie 2020, în perioada de timp 20:30- 21:00, Zavtoni Alexandru, prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu Todorov Igor, împărțind rolurile între ei, urmărind scopul sustragerii bunurilor altei persoane, pătrunzând în automobilul de model BMW 740 cu număr de înmatriculare XXXXXXX, prin utilizarea mijloacelor speciale a deblocat portierele automobilului parcat în fața magazinului nr.1, din mun. Chișinău, bd. Moscova, 9/5, a sustras o geantă bărbătească din piele, de culoare neagră, la prețul de 15000 lei, în care se aflau mijloace bănești în sumă de 155 000 lei, 2 ștampile de la compania SRL „Construct Real”, 1 ștampilă de la compania SRL „Mol-Declar Proiect”, 1 ștampilă de la compania „Rom-Declat Proiect”, contracte în original, facturi fiscale, card bancar de la MAIB, pe numele lui Dolghier Grigore. Acuzatorul de stat a înaintat învinuirea lui Zavtoni Alexandru în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, însă acesta nu a indicat careva probe ce ar avea legătură cu sustragerea pretinsă, mai mult ca atât, din probele administrate în cadrul urmăririi penale nu se deduce ca inculpatul Zavtoni Alexandru ar fi avut o careva înțelegere cu inculpatul Todorov Igor în vederea sustragerii bunurilor sau ar exista careva probe ce ar confirma că la momentul comiterii faptei din 04 martie 2020, Zavtoni Alexandru ar fi fost în preajma locului comiterii infracțiunii. Deși, inculpații Zavtoni Alexandru și Todorov Igor au recunoscut în ședința instanței de apel, comiterea faptei prejudiciabile de sustragere a bunurilor pe ascuns de la partea vătămată Șova Anastasia, în confirmarea vinovăției acestora, Colegiul penal a ținut cont de declarațiile părții vătămate, cât și de procesul-verbal de examinare a obiectului din 03 iunie 2020, potrivit căruia au fost examinate înregistrările video stocate pe un CD-R Verbatim de pe camerele video ale magazinului Pegas din str. Kiev, 1, mun. Chișinău, ridicate prin procesul-verbal din 18 mai 2020. Cu referire la episodul din 21.05.2020, cu partea vătămată Jidobin Andrei, deși incupații în ședința instanței de apel au recunoscut fapta imputată, Colegiul Penal a reținut declarațiile părții vătămate Jidobin Andrei; procesul-verbal de percheziție din 16 iunie 2020, prin care s-a realizat percheziția la domiciliul inculpatului Zavtoni Alexandru, în ap. 36 din mun. Chișinău, str. Aerodromului 10, unde au fost depistate și ridicate mai multe obiecte, printre care: un telefon mobil de model „Xiaomi Mi A2” de culoare neagră cu nr. de IMEI1: Xxxxxxxxxxx și IMEI2: Xxxxxxxxxxx; procesul-verbal de percheziție din 16 iunie 2020, la domiciliul inculpatului Todorov Igor, în ap. 24 din mun. Chișinău, str. Aerodromului 10, fiind depistate și ridicate mai multe obiecte, printre care: o husă de culoare roșie cu inscripția BRUM, cheie de la automobil cu inscripția CADAS, 15 card bancar pe numele Dolghier Grigore nr. Xxxxxxxxxxx, cartelă de vizită pe numele Jidobin Andrei, cheie de la automobil cu inscripția Sheriff, și alte bunuri. Instanța de apel a constatat că acuzatorul de stat a prezentat probe directe ce confirmă că inculpații Todorov Igor și Zavtoni Alexandru au comis infracțiunile de furt, totodată, nu s-au stabilit careva circumstanțe sau încălcări procesuale comise de organul de urmărire penală la administrarea probelor și efectuarea acțiunilor de urmărire penală, prin urmare, Colegiul penal a consideră cert identificat și demonstrat, fără echivoc, faptul că acțiunile inculpaților Todorov Igor și Zavtoni Alexandru, sunt plasate anume sub aspect penal, faptele acestora fiind dovedite prin probe pertinente și concludente, care coroborează între ele, iar în cele din urmă acțiunile acestora just au fost încadrate în condițiile normei vizate de art.186 alin. (2), lit. b), c), d) și art. 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod Penal. Cu referire la afirmația avocatului precum că la efectuarea percheziției la domiciliul inculpatului Todorov Igor, acesta nu a fost asigurat cu interpret solicitat de acesta, Colegiul penal a ținut să remarce că din materialele cauzei, la acel moment, nu se deduce că inculpatul ar fi solicitat prezența interpretului, or, careva obiecții în procesul-verbal lipsesc. Cu privire la argumentul apărării, că procesele verbale de examinare din 03 iunie 2020 și 10 martie 2020, nu întrunesc exigențele unei probe conform art.164 Cod de procedură penală, deoarece conținutul dispozitivelor de stocare - CD nu conțin informația expusă și analizată prin procesele verbale de examinare, Colegiul penal a ținut să remarce că, deși instanța de fond a pus la baza condamnării inculpaților probele respective, constatând pertinența lor, în afară de acestea, în coroborare cu probele date, vinovăția inculpaților se confirmă și prin procesele verbale de percheziție, cât și declarațiile inculpaților din ședința Curții de Apel cu privire la recunoașterea vinovăției pe II episoade. Cu referire la stabilirea și individualizarea pedepsei inculpaților, Colegiul Penal, ținând cont de prevederile art. 61, 75-77 Cod penal, că în privința inculpaților s-a stabiit circumstanța atenuantă – săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave, că circumstanțe agravante nu au fost stabilite, că infracțiunile săvârșite de inculpați fac parte din categoria celor mai puțin grave, că aceștia au recunoscut vina pe episoadele cu partea vătămată Șov Anastasia și Jidobin Andrei, nu au antecedente penale, la evidența medicului nacolog și psihiatru nu se află, a constatat că corijarea și reeducarea acestora este posibilă prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, Citând prevederile art. 22, 387 Cod de procedură penală, 1398, 2036 Cod civil, Colegiul a notat, că partea vătămată Dolghier Grigore la faza de urmărire penală a solicitat recunoașterea sa în calitate de parte civilă și încasarea solidară din contul inculpaților a prejudiciului material, ce constituie valoarea bunurilor 16 sustrase în mărime de 170 000 lei, solicitare care a fost susținută de către acesta și în ședința instanței de judecată. Însă, Colegiul Penal a considerat că cerința acestuia este neîntemeiată, deoarce în cadrul cercetării judecătorești partea vătămată nu a confirmat existența mijloacelor bănești în sumă de 155 000 lei în geanta sa personală, din care considerent, solicitarea de a fi recuperată suma respectivă de către inculpați, urmează a fi respinsă, fiind pasibilă încasării doar sumă de 15 000 lei, prețul genții bărbătești de culoare neagră, din piele, or, anume acest prejudiciul a fost cauzat prin infracțiune. Cu referire la acțiunile civile înaintate de Jidobin Andrei către Todorov Igor și Zavtoni Alexandru, cu privire la încasarea prejudiciului material, instanța de fond corect a dispus respingerea acesteia, ca fiind neîntemeiată, avînd în vedere că prejudiciul cauzat prin infracțiune a fost restituit, acesta declarând ca nu are careva pretenții. Totodată, instanța corect a dispus respingerea pretențiilor privind încasarea prejudiciului moral înaintate de Șova Anastasia, deoarece inculpații au restituit acesteia prejudicul material cauzat, iar condamnarea acestora deja reprezintă o satisfacție echitabilă.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recursuri ordinare de către: 5.1. Procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, cu menținerea sentinței, din motiv că apelurile au fost greșit admise. În argumentarea cererii depuse, invocă: - deși instanța de epal avea obligația de a verifica în fapt și în drept legalitatea sentinței, aceasta nu a reținut prin argumente clare dacă instanța de fond a eșuat la aprecierea probelor prezentate de către părți și nu formulat nici o observație/obiecție asupra legalității sentinței contestate; - instanța de apel doar a indicat la general că în urma administrării probatoriului, consideră necesar de a admite apelurile apărării, fără a indica concret ce erori a comis instanța de fond, respectiv, a judecat cauza potrivit regulior stabilite pentru prima instanță, ca și cum ar fi fost sesizată în acest sens prin rechizitoriu, fără a ține cont de specificul procedurilor din al doilea grad de jurisdicție prevăzut de lege; - instanța de apel trebuia să aprecieze de sine stătător probele administrate de către părți în proces, în coraport cu argumentele și motivele reținute în sentință de către instanța de fond și în coraport cu argumentele și motivele reținute în sentință de către instanța de fond și argumentele invocate în apelurile declarate; - la adoptarea deciziei recurate, instanța de apel a încălcat grav modalitatea de apreciere a probelor prevăzută la art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, eroarea respectivă generând constatarea greșită a împrejurărilor de fapt ale cauzei; 17 - dispunând achitarea incupatului Zavtoni Alexandru de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal și recalificând acțiunile inculpatului Todorov Igor de la art. 186 alin. (4) Cod penal la art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, instanța de apel s-a expus nemotivat și contradictoriu, având în vedere probele prezentate de acuzare; - instanța de apel a indicat prin descriere toate probele invocate de către procuror în sprijinul soluției de condamnare a inculpaților, pe episodul din 04.03.2021, reținând că acestea dovedesc doar în viziunea acuzatorului de stat vinovăția incupaților, astfel, dând o apreciere selectivă a acestora, fără a le analza în ansamblu cu toate acetele cauzei pe care le-a cercetat; - soluția adoptată de instanța de apel vizavi de episodul din 04.03.2021, este urmată de o motivare insificientă și contrară probatoriului administrat pe cauză, în condițiile în care partea acuzării a invocat probe concrete, care confirmă pe deplin vinovăția inculpațior; - statuările instanței de apel privind lipsa probeor ce ar confirma vinovăția inculpatului Zavtoni Aexandru și Todorov Igor în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (4) Cod penal, sunt pripite, nu corespund materialelor dosarului și sunt bazate exclusiv pe declarațiile inculpaților și a martorilor apărării, decarațiile unora dintre care nici nu au fost indicate în partea descriprivă a deciziei; - instanța de apel nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege și a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția; - greșit au fost apreciate critic declarațiie părții vătămate Dolghier Grigore, fără a argumenta motivat și a descrie explicit considerentele care le-au determinat de a da o soluție de achitare a incupatului și recalificare a acțiunilor inculpatului Todorov Igor; - decarațiile părții vătămate Dolghier Grigore au fost apreciate critic doar în partea ce se referă la existența sumei de 155 000 lei, pe motiv că procurorul nu ar fi prezentat probe concludente și pertinente care să confirme existența acestei sume de bani, ceea ce reprezintă rezultatul unei analize defectuoase a probelor acuzării; - la aprecierea decarațiilor părții vătămate Doghier Grigore, instanța de apel nu a expus care sunt acele criterii sau limite care ar delimita circumstanțele veridice expuse în declarațiile acestuia, de acele circumstanțe care după părerea instanței de apel nu sunt veridice, or, din care considerațiuni, instanța a constatat că sunt lipsite de veridicitate declarațiile părții vătămate doar în partea existenței cu adevărat a mijoacelor bănești în sumă de 155 000 lei și nu viceversa, în privința declarațiilor privind geanta la pretul de 15 000 lei, unde se afau banii în sumă de 155 000 lei, 3 ștampile, facturi fiscale, cardul bancar de la BC „Moldova Agroindbank” SA, pe care le-a considerat veridice; - pe de altă parte, instanța de apel a reținut decarațiile părții vătămate prin care acesta a decarat că suma de 155 000 lei este o sumă personală și a companiei, care 18 a doua zi urma să fie transferată la contul companiei, banii fiind din vânzări angro de fructe și legume. Suma indicată o poate proba prin facturi și înscrisuri ce atestă realizarea vânzărior; - instanța de apel, neîntemeiat a concluzionat asupra achitării inculpatului Zavtoni Alexandru și reîncadrării acțiunior inculpatului Todorov Igor pe episodul din 04.03.2020, or, din analiza înregistrărior video și a proceselor verbale de examinare a înregistrărilor video se constată cu certitudine că inculpații acționează după aceeași schemă: în jurul oreor 21.00, la hipermarket-uri, selectarea mașinilor luxoase, Zavtoni Alexandru se află în preajma intrării în hipermarket, iar Todorov Igor, peste drum de parcarea la hipermarket : victima intră în hipermarket, peste 1 minut intră Zavtoni Alexandru și supraveghează victima și îi dă semnal de acționare/renunțare lui Todorov Igor (prin apăsarea unui obiect de către Zavtoni Aexandru care se află în geanta sa de sub braț), Todorov după crearea aparenței că este proprietarul mașinii victimei, deschide portiera, caută și sustrage bunurile de vaoare depistate, la ieșire din autoturism încuie automobilul, după care fuge într-o direcție necunoscută; - instanța de apel a pus la baza soluției de achitare pe episodul din 04 martie 2020 a inculpatului Zavtoni Alexandru și recalificare a acțiunilor inculpatului Todorov Igor, doar o parte din probele invocate de către acuzare, reținând doar acele probe care în opinia ei, se referă nemijlocit la persoana inculpatului Zavtoni Alexandru și Todorov Igor și la participarea acestora în calitate de autori la săvârșirea infracțiunilor considerate ca fiind dovedite. 5.2. Avocatul Constantin Vornicescu în numele inculpatului Todorov Igor, prin care, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 9) Cod de procedură penală, solicită casarea totală a deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Todorov Igor să fie achitat pe art. 186 alin. (2) Cod penal (episodul din 04.03.2020), din motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, iar pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute la art. 186 alin. (2) Cod penal și art. 186 alin. (2) Cod penal, să-i fie stabilită o pedepasă sub formă de amendă. În argumentarea cererii de recurs, indică: - învinuirea lui Todorov Igor în săvârșirea episodului din 04.03.2020, se bazează pe 2 probe, și anume: procesul verbal de examinare a obiectului (materialul video) din care rezultă doar faptul că în parcare era un automobil oarecare, o persoană care coboară din automobil, o persoană care pătrunde în automobil, fără însă a se cunoaște cine sunt aceste persoane, iar ora săvârșirii infracțiunii de pe fișierul video este 21.36.00 – 21.39.25, iar potrivit rechizitoriului și decarațiilor părții vătămate Dolghier Grigore, infracțiunea s-a comis ântre oree 20.30 – 21.00; - nu este clar la ce dată a avut loc infracțiunea, deoarece în procesul-verbal de examinare a materialului video din 10 martie 2020, este consemnat că furtul a avut 19 loc la data de 03 aprilie 2020, adică cu 24 zile mai târziu decât insuși procesul - verbal propriu-zis; - nu este clar în ce mod și de către cine s-a stabilit numărul de înmatriculare al automobilului și de unde s-a constatat că anume inculpații au sustras geanta și banii; - cardul bancar care se presupune că a fost ridicat din apartamentul în care locuiește Todorov Igor, nu poate fi pus la baza constatării vinovăției acestuia, deoarece a fost întocmit un proces verbal de percheziție, dar cele scrise în el au putut fi descifrate cu greu doar de către colaboratorul de poliie care l-a întocmit, când acesta a fost invitat în ședința de judecată și deși apărarea a solicitat anularea acestui proces verbal de percheziție, instanța de judecată neîntemeiat a refuzat; - inculpatul Todorov Igor, nu posedă limba română, dar nu a fost asigurat cu interpret, ceea ce reprezintă o încălcare gravă a drepturilor și libertățior fundamentale ale persoanei; - în timpul percheziției, cardul bancar respectiv a fost aruncat în apartamentul inculpatului de către colaboratorii de poliție și acesta nu a fost ridicat corect, fiind imposibilă dispunerea expertizei dactiloscopice; - pedepasa numită inculpatului este una prea aspră, deoarece aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, în privința incupatului, îl împiedică pe acesta să meargă la muncă peste hotare, motiv pentru care solicită aplicarea unei pedepse cu amendă, pe care va fi în stare să o achite cu ajutorul părinților.

Judecând recursurile ordinare declarate și verificând legalitatea hotărârii atacate în baza materialelor din dosar, Colegiul Penal lărgit conchide că acestea urmează a fi admise în conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. În sensul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol. Erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri ilegale, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a 20 pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate. Statuând asupra principiului respectării normelor de drept menționate, Colegiul penal lărgit, verificând și analizând per ansamblu decizia instanței de apel, raportată la argumentele recurenților, constată că instanța de apel la adoptarea soluției nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în partea motivării hotărârii, or în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile menționate, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, dacă eroarea constatată nu poate fi corectată de instanța de recurs. Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, chiar dacă dispozițiile art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale impun instanțele naționale să-și motiveze deciziile (hotărârea Boldea versus România), această obligație nu presupune existența unor răspunsuri detaliate la fiecare problemă ridicată, fiind suficient să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse spre judecată instanței, iar în considerentele hotărârii trebuie să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia. CtEDO a consemnat în repetate rânduri că, la judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, aceasta nu se poate limita la preluarea totală sau parțială a motivării formulate de instanța de fond, ci trebuie să analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, cu atât mai mult când este în situația pronunțării unei noi hotărâri, și să răspundă argumentat la criticile invocate de părți, or doar astfel se demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale. Înainte de a purcede la expunerea de motive, care au stat la baza casării integrale a deciziei instanței de apel, Colegiul ține să evidențieze că, încadrarea juridică a faptei are importanță atât pentru aplicarea corectă a legii penale, cât și pentru modul de desfășurare a judecății determinând, nu în ultimul rând, concordanța între conținutul legal al infracțiunii și conținutul constitutiv al acesteia. Mecanismul de încadrare juridică a faptei presupune implicit stabilirea 21 textului din legea penală, care prevede și sancționează fapta socialmente periculoasă ce face obiectul cauzei penale. La caz, au fost declarate mai multe cereri de recurs, instanța fiind sesizată atât de procuror, care pledează pentru casarea integrală a deciziei Curții de Apel și menținerea sentinței cât și de apărătorul inculpatului Todorov Igor, care solicită rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Todorov Igor să fie achitat pe episodul din 04.03.2020, iar pe celelalte 2 episoade, săvârșirea cărora a recunoscut-o, să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de amendă. Având în vedere că printre cererile depuse se regăsește și cea a procurorului, Colegiul Penal lărgit se va expune prioritar asupra acesteia, conducându-se în acest sens de dispozițiile art. 433 alin. (3) din Codul de procedură penală. Din conținutul sentinței rezultă că, instanța de fond la examinarea cauzei, a dispus condamnarea inculpaților Todorov Igor și Zavtoni Alexandru în baza art. 186 alin. (4), 186 alin. (2) lit. b), c), d) și 186 alin. (2) lit. b), c), d) Cod penal, însă la constatarea faptelor, ca fiind comise de inculpați, instanța a omis să constate, în descriptivul sentinței, faptele criminale, considerate ca fiind dovedite, pentru fiecare inculpat în parte, așa cum au fost acestea descrise în rechizitoriu, nefiind clar ce acțiuni infracționale concrete a întreprins fiecare din ei. În această ordine de idei, Colegiul lărgit notează că sentința judecătorească de condamnare trebuie să fie clară și accesibilă în primul rând pentru persoana inculpată, deoarece prin condamnare anume inculpatul este acela, drepturile și interesele căruia sunt limitate prin sentința de condamnare. Respectiv, inculpatul are dreptul de a cunoaște exact încadrarea juridică a faptelor sale, pentru săvârșirea cărora a fost condamnat. Examinând apelurile declarate de către apărătorii inculpaților, instanța de apel deși a dispus casarea sentinței, a apreciat ca veridice, pertinente, concludente și utile declarațiile depuse de inculpați și a dispus recalificarea acțiunilor lui Todorov Igor și achitarea inculpatului Zavtoni Alexandru pe episodul din 04.03.2020, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpat, a lăsat fără apreciere faptul că persoana acuzată beneficiază de libertatea de a nu se auto-incrimina și că aceasta nu poartă răspundere pentru declarațiile făcute, decât în cazul în care el face un denunț intenționat fals că infracțiunea a fost săvârșită de o persoană care, de fapt, nu a avut atribuție la săvârșirea ei. Totodată, se punctează că, deși instanța de apel, just a dispus casarea sentinței instanței de fond având în vedere erorile sus-menționate, la rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, nu a identificat și menționat erorile comise de către prima instanță și fără a ține cont de specificul procedurilor din al doilea grad de jurisdicție prevăzute de lege, la rejudecarea cauzei, a comis la rândul său un șir de erori de drept. 22 Potrivit art. 24 alin. (3), 101 alin. (1), (4), 314, 315, 336 alin. (3) pct. 6), 384 alin. (3), (4), 419 Cod de procedură penală rejudecarea cauzei de către instanța de apel se desfășoară potrivit regulilor generale pentru examinarea cauzelor în primă instanță; procesul-verbal al ședinței de judecată trebuie să cuprindă consemnarea tuturor acțiunilor instanței în ordinea în care ele s-au desfășurat, documentele și alte probe care au fost cercetate în ședința de judecată; instanța de judecată este obligată, în cursul judecării cauzei, să cerceteze nemijlocit, sub toate aspectele, probele administrate; părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind învestite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor, instanța de judecată pune la baza sentinței numai acele probe la cercetarea cărora părțile au avut acces în egală măsură; sentința instanței de judecată trebuie să fie legală; instanța își întemeiază sentința numai pe probele care au fost cercetate în ședința de judecată; fiecare probă urmează să fie apreciată din punctul de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punctul de vedere al coroborării lor. Potrivit prevederilor art. 394 alin.(3) pct.1) și 2) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentinței de achitare trebuie să cuprindă: indicarea învinuirii pe baza căreia cauza în privința învinuitului a fost trimisă în judecată; descrierea circumstanțelor cauzei constatate de instanța de judecată și enunțarea temeiurilor pentru achitarea inculpatului, cu indicarea motivelor pentru care instanța respinge probele aduse în sprijinul acuzării. Nu se admite introducerea în sentința de achitare a unor formulări ce ar pune la îndoială nevinovăția celui achitat. Astfel, se reține că instanța de apel a pus la baza deciziei de recalificare a acțiunilor inculpatului de la art. 186 alin. (4) Cod penal (episodul din 04.03.2020) la art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal și de achitare a inculpatului Zavtoni Alexandru de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (4) Cod penal, probele prezentate de acuzare, probe care de alt fel, au fost puse la baza condamnării inculpaților în baza art. 186 alin. (4) Cod penal, de către instanța de fond. Mai mult ca atât, instanța de apel, motivând lipsa cauzării „prejudiciului în proporții deosebit de mari” prevăzut la alin. (4) al art. 186 Cod penal, expune concluzii contradictorii. În sensul vizat, Colegiul reține că mai întâi, instanța de apel menționează că pune la baza soluției sale declarațiile părții vătămate Dolghier Grigore, date în ședința instanței de apel prin care acesta a indicat că „ din portbagajul mașinii lipsea geanta la prețul de 15 000 lei, unde se aflau banii în sumă de 155 000 lei, 3 ștampile, facturi fiscale, cardul bancar de la BC ,,Moldova Agroindbank” SA”, după care, s-a contrazis, indicând că apreciază critic declarațiile părții vătămate Dolghier Grigore și anume în partea existenței mijloacelor bănești în sumă de 155 000 lei, din motiv că nu au fost confirmate prin probe concludente și pertinente. 23 În acest context, Colegiul lărgit statuează, că în cazul dat, instanța de apel fără a audia în ședința de judecată partea vătămată Dolghier Grigore, ale cărei declarații au fost contestate de către părți, pripit și nemotivat a concluzionat asupra netemeiniciei acestora în partea vizată, fără a indica care sunt acele criterii sau limite care ar delimita în cazul dat circumstanțele veridice expuse în declarațiile acestuia, de acele circumstanțe care în viziunea sa, nu sunt veridice. Totodată, dispunând achitarea inculpatului Zavtoni Alexandru de sub săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 186 alin. (4) Cod penal, instanța de apel a omis să aprecieze fiecare probă în parte și să-și expună punctul său de vedere asupra fiecăreia și asupra admisibilității sau inadmisibilității acestora, contrar prevederilor art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, care stipulează că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Or, expunerea evazivă și lipsită de motivare a instanței de apel asupra motivelor invocate de acuzare, nu este suficientă pentru o decizie de achitare, care trebuie să fie motivată atât în fapt, cât și în drept, în corespundere cu prevederile legislației în vigoare și cu respectarea principiului contradictorialității în procesul penal, pentru a permite instanței superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. La fel, instanța de apel nu a respins argumentat toate alegațiile acuzării invocate în ședința instanței de apel și nu a formulat o motivare corespunzătoare vizavi de chestiunile care au importanță decisivă în cauză, prin ce a admis eroarea de drept prescrisă de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală. Colegiul lărgit atenționează că motivarea soluției pronunțate de instanța de judecată constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, acordând părților din proces posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate, iar instanțelor de recurs, elementele necesare pentru exercitarea controlului judecătoresc. Motivarea hotărârilor de către instanțele naționale constituie o obligație impusă acestora și prin prevederile art. 6 din CEDO. În atare situație, Colegiul penal lărgit consideră, că decizia instanței de apel contravine prevederilor art. 414, 417, 419 Cod de procedură penală, deoarece nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Cu atât mai mult, instanța de apel, rejudecând cauza și pronunțând o hotărâre de recalificare a acțiunilor lui Todorov Igor și de achitare a lui Zavtoni Alexandru, după o sentință de condamnare, urma să audieze partea vătămată Dolghier Grigore, să verifice probele care au fost puse de instanța de fond la baza sentinței de condamnare și să le respingă motivat. Ținând cont de faptul că procedura de examinare în apel a cauzei penale în privința lui Todorov Igor și Zavtoni Alexandru a fost declanșată la cererile de apel ale apărării, Colegiul dispune și admiterea recursului ordinar al avocatului inculpatului Todorov Igor, pentru a acorda instanței de apel posibilitatea 24 examinării multiaspectuală a cauzei penale și a da răspuns, inclusiv la toate argumentele apărării întru respectarea dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 din CEDO. Rezumând cele menționate, Colegiul penal constată că în speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În mare parte soluția instanței de recurs de a dispune rejudecarea se bazează pe statuările Curții Europene în speța Năvoloacă c. Moldovei (cererea nr. 25236/02), hotărârea din 16.12.2008, unde Curtea având a se pronunța asupra acestei cauze a considerat că chestiunile care urmau a fi hotărâte de către Curtea Supremă de Justiție nu puteau fi examinate în mod corespunzător, ca chestiuni ce țin de un proces echitabil, fără o apreciere directă a circumstanțelor factologice prezentate de părți pe marginea speței deferite judecății (a se vedea Botten v. Norway, 19 februarie 1996, §§ 52 și 53, Reports of Judgments and Decisions 1996-I și Popovici, citată mai sus, § 72). Având în vedere că, Curtea Supremă de Justiție nu are competența să facă o examinare directă în fapt, ea are competența de a dispune rejudecarea cauzei de către instanța ierarhic inferioară. În cazul de față, ținând cont de faptul că și sentința primei instanțe este una viciată, echitatea cere ca Curtea Supremă de Justiție să dispună rejudecarea cauzei. În cadrul rejudecării cauzei, instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală. De asemenea, instanța de apel urmează să țină cont de prevederile art. 436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate și să constate prezența sau lipsa vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate, să aprecieze rolul 25 fiecărui inculpat, reieșind din învinuirea formulată în rechizitoriu în coroborare cu faptele stabilite în ședința de judecată și legalitea probelor cercetate nemijlocit în ședința de judecată, ținând cont de motivele invocate în apeluri, recursuri și dispozițiile expuse la pct. 6 al prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în strictă conformitate cu prevederile art. 414, 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul Penal lărgit d e c i d e : Admite recursurile ordinare declarate de procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Svetlana Țurcanu și de avocatul Constantin Vornicescu în numele inculpatului Todorov Igor, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 24 februarie 2021, în cauza penală privindu-i pe TODOROV Igor Xxxxxxxxx, ZAVTONI Alexandru Xxxxx și dispune rejudecarea cauzei, în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată, pronunțată integral la 17 februarie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecători Liliana CATAN Iurie DIACONU Ion GUZUN Victor BOICO 26