1ra-1736/2021 — art.287 alin. 2, lit. b CP

1ra-1736/2021 — art.287 alin. 2, lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1736/2021

1-18165583-01-1ra-04082021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul

ordinar declarat de către avocatul Iurie Chifiac în numele inculpatului,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie

2021, în cauza penală în privința lui,

Lența Andrei xxxxxxxxxxxxxxxxxx

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 23.06.2018 – 18.12.2019;

Instanța de apel: 17.01.2020 – 02.06.2021;

Instanța de recurs: 04.08.2021 – 13.12.2021.

A C O N S T A T A T :

fost recunoscut Lența Andrei vinovat în săvârșirea infracțiunii, prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, și în baza acestei legi i-a fost stabilită pedeapsă

sub formă de amendă în mărime de 750 (șapte sute cincizeci) unități

convenționale, ceea ce constituie 15 000 (cincisprezece mii) lei.

Au fost admise în principiu acțiunile civile înaintate de reprezentantul

părții vătămate „KARAOKE GROUP” S.R.L. și partea vătămată Galușca

Vadim, urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor să se expună instanța

în ordinea procedurii civile.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

reținut că Lența Andrei este învinuit că a comis huliganism în următoarele

circumstanțe: La 08.07.2015, orele 06:20 grupa operativă a IP Botanica, DP mun.

Chișinău s-a deplasat la chemarea privind săvârșirea unui furt din incinta

cafenelei „Karaoke Muz Cafe” amplasată pe str. Sarmizegetusa 18/5, mun.

Chișinău. Deplasându-se la fața locului pe terasa cafenelei sa început

documentarea cazului de furt. În momentul documentării cazului de furt, Lența

Andrei, împreună cu Roșca Pavel, Slavenschi Radu și Grozavu Andrei,

acționând din intenții huliganice, încălcând grosolan ordinea publică, și

1

exprimând o vădită lipsă de respect față de societate, cu o obrăznicie deosebită,

au inițiat un conflict cu agenții de pază a cafenelei, soldat cu expresii injurioase

și cuvinte necenzurate în adresa lucrătorilor cafenelei, încălcând grosolan

ordinea publică, însoțită de aplicarea violenței. La încercarea agenților de pază

de a-i liniști pe ei, ultimii au devenit și mai agresivi, aplicând lovituri

vizitatorilor. După aplicarea de către agenții de pază a mijloacelor speciale,

gazul lacrimogen, Roșca Pavel s-a deplasat spre un automobil de model BMW

de culoare neagră n/î CQS 605, care era parcat în fața terasei cafenelei și a scos

un pistol, trăgând mașonul închizător a îndreptat arma spre oamenii din

cafenea. Colaboratorii grupei operative din cadrul IP Botanica, DP mun.

Chișinău, care erau la fața locului au reacționat, imediat făcându-i observație și

au cerut stoparea acțiunilor huliganice. OSI al SII IP Botanica, DP mun.

Chișinău, căpitan de poliție Vadim Galușcă, a somat persoana înarmată, însă

ultimul nu a reacționat. Ca urmare, OSI al SII IP Botanica, DP mun. Chișinău,

căpitan de poliție Vadim Galușca, a scos pistolul din dotare și i-a ordonat

persoanei înarmate să lese arma. Persoana nu a reacționat și îndrepta arma,

pregătită de efectuarea tragerii, în direcția celor din jur și amenința

colaboratorii de poliție cu moartea. În situația creată OSI al SII IP Botanica, DP

mun. Chișinău, căpitan de poliție Vadim Galușca a efectua o tragere de

avertisment în sus, însă persoana cu pistolul nu reacționa și îndrepta arma spre

colaboratorii de poliție, prelungind amenințarea cu moartea. Atunci, OSI al SII

IP Botanica, DP mun. Chișinău, căpitan de poliție Vadim Galușca, a efectuat o

împușcătură în regiunea piciorului stâng, fiind rănit în regiunea coapsei stingi.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Lența Andrei, a comis

infracțiunea, prevăzută de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de

aplicarea violenței nepericuloase asupra persoanelor și cu amenințarea cu

aplicarea unei asemenea violențe, de opunerea de rezistență violentă

persoanelor care curmă actele huliganice, precum și acțiuni care, prin

conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșită de mai

multe persoane.

Chișinău, Oficiul Botanica Oleg Veretino, solicitând admiterea apelului,

casarea parțială a sentinței, în partea stabilirii pedepsei, rejudecarea cauzei cu

aplicarea în privința lui Lența Andrei, pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 2 ani.

3.1 În motivarea cererii de apel depuse, procurorul a indicat următoarele

argumente:

- instanța de judecată corect a încadrat acțiunile inculpatului conform art.

287 alin. (2) lit. b) Cod penal, însă, pedeapsa stabilită prin sentință este prea

2

blândă în coraport cu fapta comisă și personalitatea celui vinovat. Acuzarea

contestă sentința numai în partea stabilirii pedepsei, considerând-o ilegală și

prea blândă în raport cu persoana inculpatului;

- la stabilirea pedepsei instanța nu a ținut cont de circumstanțele cauzei

și personalitatea celui vinovat, care se eschivează de la prezența în fața instanței

și greșit a aplicat în privința inculpatului pedeapsa sub formă de amendă;

- de către instanță nu au fost constatate careva circumstanțe care ar

permite de a considera că inculpatul, ar putea fi reeducat și corectat doar izolat

de societate, mai mult ca atât, referitor la pedeapsa aplicată lui, acuzarea

consideră că inculpatul pe tot parcursul cercetării judecătorești, s-a eschivat de

la instanță, împrejurări ce determină concluzia că corijarea inculpatului în

limitele unei pedepse mai blânde, nu va atinge scopul procesului penal de

reeducarea numitului dar și de preîntâmpinare de comitere a infracțiunilor de

către această persoană. Mai mul ca atât inculpatul nemijlocit după infracțiune,

se sustrage de la răspundere penală, hotărând părăsirea hotarele Republicii

Moldova;

- acuzarea a prezentat probe directe ce confirmă învinuirea imputată

inculpatului, considerând totodată că atitudinea numitului la caz dă dovadă de

o lipsă de căință și regret asupra faptelor comise dar și o încercare de a evita

răspunderea penală pentru fapta infracțională;

- la emiterea sentinței, instanța de fond a ignorat prevederile conform art.

61 Cod penal;

- conform materialelor cauzei penale inculpatul a comis cu intenție o

infracțiune mai puțin gravă, care a cauzat părților vătămate un prejudiciu

material considerabil. După comiterea infracțiunii, inculpatul nu a întreprins

nici o acțiune în scopul reparării prejudiciului cauzat, nu s-a căit de cele comise,

ba mai mult a părăsit hotarele Republicii Moldova cu scopul de a evita

răspunderea penală pe cauza penală dată. Consideră necesar de aplicat

inculpatului o pedeapsă privativă de libertate pentru ca ultimul să nu comită

infracțiuni similare pe viitor;

- aplicându-i inculpatului pedeapsă sub formă de amendă pentru

comiterea infracțiunii cu un grad de prejudiciabilitate, nu va fi atins scopul

principal și anume prevenirea de comitere de noi infracțiuni de către inculpat,

precum și de către alte persoane și nu va fi restabilită echitatea socială;

- prin urmare este evident că pedeapsa stabilită de către instanța de

judecată sub formă de amendă, stabilită inculpatului nu va asigura atingerea

scopului pedepsei, din aceste considerente sentința în partea pedepsei aplicate

urmează a fi casată, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță.

2021 a fost admis, din alte motive, apelul declarat de procurorul în Procuratura

3

mun. Chișinău, Oficiul Botanica Oleg Veretino, casată parțial în latura penală,

sentința Judecătoriei Chișinău (sediul Central) din 18 decembrie 2019, inclusiv

din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, cu pronunțarea

unei noi hotărâri prin care Lența Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii, prevăzute de art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal fiindu-i stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) ani 6 (șase) luni, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În rest sentința a fost menținută.

4.1 Pentru a decide astfel instanța de apel a statuat că:

Inculpatul Lența Andrei, fiind audiat la etapa urmăriri penale, vinovăția

sa în comiterea infracțiunii imputate nu a recunoscut-o și folosindu-se de

drepturile sale procedurale a refuzat de a da careva declarații, (vezi Vol. I,

f.d.88), vinovăția acestuia fiind considerată pe deplin dovedită prin probele

prezentate de către partea acuzării, printre care declarațiile părții vătămate,

declarațiile martorilor și documentele cercetate în ședința de judecată.

Instanța de apel a mai reținut că din cumulul probelor acumulate la faza

de urmărire penală, precum și din probele cercetate nemijlocit în fața instanței

de judecată, se constată cert prezența elementelor constitutive ale componenței

de infracțiune huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan

ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței nepericuloase asupra

persoanelor și cu amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, de

opunerea de rezistență violentă persoanelor care curmă actele huliganice,

precum și acțiuni care, prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, săvârșită de mai multe persoane, adică a infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, în acțiunile inculpatului Lența Andrei.

Instanța de apel a reținut că de către inculpat a fost comisă o infracțiune

mai puțin gravă, circumstanțe care atenuează sau care agravează răspunderea

acestuia nu au fost stabilite.

S-a conchis că deși instanța de judecată corect a încadrat acțiunile

inculpatului conform art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, pedeapsa stabilită prin

sentință este prea blândă în coraport cu fapta comisă și personalitatea celui

vinovat.

Instanța de apel a subliniat că la stabilirea pedepsei instanța nu a ținut

cont de circumstanțele cauzei și personalitatea celui vinovat, care se eschivează

de la prezența în fața instanței și greșit a aplicat în privința inculpatului

pedepsa sub formă de amendă.

De către instanță nu au fost constatate careva circumstanțe care ar

permite de a considera, că inculpatul v-a putea fi reeducat și corectat ne fiind

izolat de societate, mai mult ca atât, referitor la pedeapsa aplicată lui Lența

Andrei, instanța de apel a stabilit că inculpatul pe tot parcursul cercetării

judecătorești, s-a eschivat de la instanță, împrejurări ce determină concluzia că

4

corijarea inculpatului în limitele unei pedepse mai blânde, nu va atinge scopul

procesului penal de reeducarea numitului dar și de preîntâmpinare de comitere

a infracțiunilor de către această persoană. Mai ales dat fiind faptul inculpatul

nemijlocit după infracțiune, se sustrage de la răspundere penală, hotărând

părăsirea hotarele Republicii Moldova.

Instanța de apel a concluzionat că după comiterea infracțiunii, inculpatul

nu a întreprins nici o acțiune în scopul reparării prejudiciului cauzat, nu s-a căit

de cele comise, ba mai mult a părăsit hotarele Republicii Moldova cu scopul de

a evita răspunderea penală pe cauza penală dată, astfel întru atingerea scopului

pedepsei penale s-a considerat oportună aplicarea în privința inculpatului a

pedepsei privative de libertate, pedeapsa cu amendă aplicată de prima instanță

fiind considerată inechitabilă.

Chifiac Iurie în numele inculpatului prin care invocând incidența pct. 6, 10 a

dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală a solicitat casarea deciziei

instanței de apel cu anularea integrală a acesteia și emiterea unei noi hotărâri

prin care să se dispună menținerea sentinței.

5.1 În susținerea recursului avocatul Iurie Chifiac a invocat precum că

spre deosebire de prima instanță, instanța de apel nu a efectuat o analiză

complexă a personalității inculpatului, făcând o concluzie pripită cu referire la

eschivarea acestuia de la instanța de judecată și răspunderea penală pentru

fapta infracțională, aplicând în privința acestuia a pedepsei cu închisoare.

Indică că la pronunțarea deciziei sale instanța de apel nu a ținut cont de

faptul că inculpatul nu a participat la inițierea conflictului cu agenții de pază a

cafenelei „Karaoke Muz Cafe”, nu a adresat expresii injurioase și cuvinte

necenzurate în adresa lucrătorilor cafenelei, iar în toată perioada evenimentelor

descrise, fiind în stare de ebrietate, a dormit cu capul pe masă. Circumstanțele

date le consideră demonstrate prin imprimările video de pe camerele de luat

vederi și declarațiile date în ședința de judecată, potrivit cărora atât martorii cât

și părțile vătămate, au declarat că nu-l cunosc pe Lența Andrei, din care

considerente nu au putut explica prin care acțiuni s-a manifestat

comportamentul lui în perioada vizată.

Consideră că instanța de apel nu a ținut cont de informația Centrului

Cooperare Polițienească Internațională al Inspectoratului General al Poliției nr.

6443 din 12 aprilie 2017, din care rezultă că, la 11.04.2017 Lența Andrei a fost

reținut de către autoritățile competente ale Poloniei pentru extrădare la

solicitarea IP Botanica pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin.

(2) Cod penal, despre faptul dat a fost informată și Procuratura Generală a RM.

a prezentat referință pe marginea recursului declarat, pledând pentru

netemeinicia recursului ca inadmisibil, considerând corecte constatările

5

instanței de apel.

lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe, apelul fiind

greșit admis.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Potrivit art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs

examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod

de procedură penală, fiind în drept să judece și în baza temeiurilor neinvocate,

fără a agrava situația condamnaților.

La caz, se relevă că obiectul criticii instanței de recurs este limitat doar la

examinarea chestiunilor de drept, cât privește individualizarea pedepsei

(cuantumul și modalitatea de executare a pedepsei), or procurorul nu a fost de

acord cu sentința în partea pedepsei, sub formă de amendă, aplicate lui Lența

Andrei, solicitând aplicarea a 2 ani închisoare cu executare în penitenciar de tip

semiînchis.

În lumina practicii constante a CtEDO și a instanțelor naționale, în cazul

în care se constată încălcări ale prevederilor legale, hotărârea instanței de apel

urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată, de vreme ce viciul fundamental admis în

cadrul unei proceduri precedente, care afectează hotărârea pronunțată, este o

ignorare esențială a drepturilor și libertăților garantate de CoEDO, de alte

tratate internaționale, de Constituția Republicii Moldova și de alte legi

naționale, instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica eroarea de procedură

comisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar art. 6 CoEDO este

încălcat, or se afectează echitatea procedurii (hotărârea CtEDO Leoni versus

Italia).

Rezultând din conținutul cererii de recurs, se constată că recurentul,

invocând temeiurile de casare prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod

de procedură penală, pledează pentru desființarea deciziei instanței de apel cu

menținerea sentinței instanței de fond, motivând că hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază și la caz au fost aplicate pedepse individualizare contrar

legii.

Potrivit prevederilor expuse de legislator în art. 434 Cod de procedură

penală, judecând recursul împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza

materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

recurs de titularul acestuia.

În drept, soluția instanței de recurs se fundamentează pe prevederile art.

6

435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală potrivit cărora, judecând

recursul, instanța este în drept să-l admită, cu casarea hotărârii atacate și cu

menținerea sentinței, dacă apelul a fost greșit admis.

Într-un prim aspect, Colegiul menționează că eroarea de drept prevăzută

la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și-a găsit confirmare, or

instanța de apel la adoptarea soluției asupra apelului declarat nu a respectat

întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale în

partea motivării hotărârii.

Potrivit jurisprudenței constante a CtEDO, dispozițiile art. 6 § 1 CoEDO

impun instanțelor naționale să-și motiveze deciziile, în considerentele hotărârii

trebuind să se regăsească argumentele care au stat la baza pronunțării acesteia.

În continuarea aceluiași gând, CtEDO a consemnat în repetate rânduri că,

la judecarea cauzei de către instanța de apel și la adoptarea deciziei, trebuie să

se analizeze din nou cauza, în fapt și în drept, și să se răspundă argumentat la

criticile și mijloacele invocate de părți, or, doar astfel se demonstrează că părțile

au fost auzite în cadrul examinării acestei cauze penale (hotărârea Fomin versus

R. Moldova).

Totodată, în corespundere cu jurisprudența națională, hotărârea

judecătorească trebuie să fie legală și motivată. Astfel, hotărârea trebuie să

corespundă, atât după formă cât și după conținut, cerințelor Codului de

procedură penală. Ea se expune în mod consecvent, astfel ca noua situație să

decurgă din cea anterioară și să aibă legătură logică cu ea, excluzându-se

folosirea formulărilor inexacte, generale și contradictorii.

Motivarea unei hotărâri trebuie înțeleasă ca un silogism logic, de natură

a explica inteligibil hotărârea luată, fapt ce presupune, o expunere a

argumentelor fundamentale, care, prin conținutul lor sunt susceptibile să

influențeze soluția. Considerentele hotărârii, reprezentând explicitarea soluției

din dispozitiv, sprijinul necesar al acestuia, fac corp comun cu dispozitivul și

intră deopotrivă în autoritate de lucru judecat, raportat la părțile din dosar și

obiectul cauzei.

Deci, motivarea unei hotărâri trebuie să fie clară și precisă, să se refere la

probele administrate în cauză și să fie în concordanță cu acestea, să răspundă

în fapt și în drept la toate aspectele incidente în cauză, să conducă în mod logic

și convingător la soluția din dispozitiv.

Față de cele ce preced, Colegiul reiterează că, declanșând o continuare a

judecării cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept,

întrucât odată exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că

provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor

care l-au declarat și vizavi de problemele ce le ridică aceștia. Cu alte cuvinte,

fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel, ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, în decizia adoptată trebuia să expună concluzia

7

generală pe marginea apelului, precum și temeiurile de fapt și de drept care au

dus la respingerea criticilor invocate de inculpat, analizând probele și indicând

expres care sunt motivele respingerii unora și aprecierii critice a altora.

Conform practicii constante CtEDO, dreptul la un proces echitabil nu

poate fi considerat efectiv decât dacă susținerile parților sunt examinate de

către instanță, aceasta având obligația de a proceda la un examen efectiv al

mijloacelor, argumentelor și elementelor de proba sau cel puțin de a le aprecia

(hotărârea Achina versus Romania).

Din lecturarea textului deciziei, rezultă că instanța de apel în decizia

recurată a indicat că analizează doar soluția primei instanțe cât privește

individualizarea pedepsei, respectiv în conținutul deciziei făcând referire la

sancțiunea art. 287 alin. (2) lit. b) Cod penal, reținând, că potrivit art. 16 alin. (3)

Cod penal infracțiunea imputată se atribuie la categoria celor mai puțin grave

și lipsa unor circumstanțe agravante sau atenuante, a conchis că nu este

oportun de a menține soluția primei instanțe privind aplicarea în privința

inculpatului Lența Andrei a pedepsei sub formă de amendă.

Argumentarea soluției date s-a rezumat la faptul că examinarea cauzei

penale a avut loc în lipsa inculpatului Lența Andrei care este anunțat în căutare

și care potrivit instanței de apel se eschivează de la prezența în fața

magistraților, fără a ține cont de informația Centrului Cooperare Polițienească

Internațională al Inspectoratului General al Poliției nr. 6443 din 12 aprilie 2017,

din care rezultă, că la 11.04.2017 Lenta Andrei a fost reținut de către autoritățile

competente ale Poloniei pentru arest și extrădare la solicitarea IP Botanica

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (2) Cod penal și

respectiv asigurarea prezenței inculpatului în instanțele de judecată ține de

acțiunile active la ale organelor abilitate pentru procedura în cauză. Prin

urmare, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii și hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Totodată, la caz, se atestă și prezența erorii de drept prevăzută de art. 427

alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Astfel, supunând verificării alegațiile recurentului referitoare la

netemeinicia pedepsei sub formă de închisoare aplicate inculpatului Lența

Andrei de către instanța de apel, raportate la actele cauzei, se constată că acestea

sunt fondate.

Pentru a statua asupra acestei concluzii, instanța de recurs, pornește de

la aceea că, rolul punitiv și de coerciție în privința infractorilor este exercitat de

stat prin sistemul de pedepse reglementate de legea penală. Eficiența acestor

pedepse se apreciază în dependență de gradul în care a fost atins scopul

pedepsei și în funcție de impactul exercitat asupra infractorului, în particular,

și a întregii societății, în general. Orice pedeapsă are drept obiectiv aplicarea

8

unui tratament sancționator infractorului, pentru prevenirea săvârșirii unor noi

infracțiuni, ceea ce presupune o individualizare adecvată a reacției sociale la

faptele prejudiciabile prescrise de legea penală. Scopul aplicării pedepsei

penale exclamat de legislator în art. 61 Cod penal, urmărește restabilirea

echității sociale, corectarea infractorilor, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni,

atât din partea acestora, cât și a altor persoane.

Așadar, ca măsură de constrângere, pedeapsa are pe lângă scopul său

represiv și o finalitate de exemplaritate, în ceea ce privește comportamentul

făptuitorului. Pe de altă parte, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia

trebuie individualizate în așa fel încât inculpatul să se convingă de necesitatea

respectării legii penale și de evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte

infracționale.

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de

evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca

finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului

incriminat prin rechizitoriu inculpatului, la caz, fiind incident art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal.

Mai concret, forma pedepsei și modalitatea de executare a acesteia, în

afară de gravitatea infracțiunii săvârșite, se stabilește având în vedere persoana

celui vinovat, care include date privind gradul de dezvoltare psihică, situația

materială, familială sau socială, prezența sau lipsa antecedentelor penale,

comportamentul inculpatului până și după săvârșirea infracțiunii, toate acestea

țin de personalitatea infractorului. Totodată, categoria și termenul (limita) de

pedeapsă ce urmează a fi stabilit inculpatului se apreciază în dependență de

circumstanțele atenuante și agravante existente în dosar, prevăzute de art. 76 –

77 Cod penal, precum și, efectele acestora prescrise în art. 78 Cod penal.

Altfel spus, instanțele judecătorești, la adoptarea hotărârii trebuie să nu

subestimeze principiul obligativității coroborării dintre criteriile generale și

cele speciale de individualizare a pedepsei, având în vedere că criteriile

generale au caracter obligatoriu la individualizarea oricărei pedepsei, la

alegerea categoriei și termenului acesteia, la stabilirea atât a pedepsei

principale, cât și a celei complementare.

Aceste criterii nu pot fi utilizate separat, ci numai în ansamblu, iar

neglijarea unuia din aceste criterii la aplicarea pedepsei înseamnă că pedeapsa

aplicată a fost individualizată contrar prevederilor legale, temei pentru casarea

hotărârii judecătorești – art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală.

Revenind la circumstanțele concrete ale cauzei, Colegiul evidențiază că,

Lența Andrei, prin acțiunile sale infracționale, a comis din intenție, o

infracțiune mai puțin gravă. Inculpatul este pentru prima oară pe banca de

acuzare, este celibatar, nu are persoane la întreținere, cu studii medii, nesupus

militar, neangajat în câmpul muncii, la evidența medicului narcolog sau

9

psihiatru nu se află.

După verificarea legalității și temeiniciei sentinței, la sesizarea acuzării,

instanța de apel a admis din alte motive, apelul procurorului și a casat parțial

în latura penală, sentința, inclusiv din oficiu în baza art. 409 alin. (2) Cod de

procedură penală, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care Lența Andrei a

fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii, prevăzute de art. 287 alin. (2)

lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 1 (unu) ani 6 (șase) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis, având în vedere personalitatea inculpatului, dar și împrejurările și

modalitatea de comitere a faptei, făcând referire și că autorul infracțiunii (Lența

Andrei) nu a întreprins nici o acțiune în scopul reparării prejudiciului cauzat,

nu s-a căit de cele comise, ba mai mult a părăsit hotarele Republicii Moldova

cu scopul de a evita răspunderea penală pe cauza penală dată.

Față de lucrul judecat de către instanța de apel, Colegiul consideră că o

atare modalitate de individualizare a pedepsei nu corespunde exigențelor legii

penale, iar pedeapsa aplicată infractorului este vădit disproporționată față de

scopurile urmărite de legislator în art. 61 alin. (2) Cod penal, or executarea

pedepsei nu trebuie să cauzeze suferințe fizice și nici să înjosească demnitatea

persoanei condamnate și o pedeapsă prea aspră generează apariția unor

sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate

duce la consecințe contrare scopului urmărit.

Având în vedere cele expuse, Colegiul accentuează că reeducarea

inculpatului în spiritul respectării valorilor apărate de legea penală nu este

posibilă decât prin menținerea pedepsei aplicate prin sentință.

Mai mult ca atât, instanța de recurs consideră că anume prima instanță a

efectuat o analiză complexă a circumstanțelor cauzei și nemijlocit a

personalității inculpatului urmărind în acest sens comportamentul lui înainte

și după săvârșirea infracțiunii, precum și ținând seama de consecințele

survenite în urma comiterii acestei infracțiuni, de scopul prevăzut de lege prin

aplicarea sancțiunii, stabilindu-i în acest sens o pedeapsă proporțională faptei

comise și echitabilă.

În atare situație, reieșind din cele relevate Colegiul penal lărgit statuează

asupra faptului că, în cauza supusă judecării, la etapa examinării apelului

instanța a admis erorile de drept prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) și 10) Cod

de procedură penală și a individualizat eronat pedeapsa stabilită lui Lența

Andrei, motiv pentru care recursul ordinar se admite ad integrum, iar decizia

recurată urmează a fi casată și menținută sentința.

Reieșind din faptul că decizia instanței de apel este desființată și că prin

sentință inculpatului nu i-a fost aplicată măsură preventivă, se dispune

eliberarea lui Lența Andrei din arest preventiv, dacă a fost reținut în baza

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021 și dacă în

10

privința acestuia nu este aplicată măsură preventivă sub formă de arest sau

acesta nu execută pedeapsă penală în baza altor hotărâri judecătorești.

În conformitate cu art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Iurie Chifiac în

numele inculpatului, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 02 iunie 2021 și menține sentința Judecătoriei Chișinău, sediul

central, din 18 decembrie 2019, în cauza penală în privința lui Lența Andrei

xxxxxx.

Lența Andrei xxxxxxxxxx, se eliberează imediat din penitenciar dacă nu

execută arest preventiv sau pedeapsa cu închisoare, în baza altor hotărâri

judecătorești.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 10 februarie 2022.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

11