1ra-1767/2021 — art. 312 alin. 1 CP

Dosarul nr. 1ra-1767/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Iurie DIACONU

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Sîrbu Lilia, prin care se solicită casarea

deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 24 mai 2021, în cauza penală

privindu-l pe

STRAISTĂ Sergiu XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 24.05.2016 - 29.05.2020;

Instanța de apel: 18.09.2020 – 24.05.2021;

Instanța de recurs: 09.08.2021- 15.12.2021.

c o n s t a t ă:

Sergiu a fost achitat de la învinuirea privind comiterea infracțiunii prevăzute de art.

312 alin. (1) Cod Penal, în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală din

motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

examinării în fond a cauzei penale privind învinuirea lui Hariton Oleg și Chistol

Dmitri, de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) și art. 327

alin. (l) Cod penal, fiind audiat în calitate de martor Straistă Sergiu, la data de 18

aprilie 2016 în cadrul Judecătoriei Cahul, fiind preîntâmpinat de răspunderea penală

pe care o poartă în conformitate cu prevederile art. 312 Cod penal și anume de

prezentarea cu bună știință a declarației mincinoase de către martor, a dat declarații

ce contravin cu probele administrate în cadrul cauzei penale menționate cât și în

cadrul examinării cauzei penale în instanța de judecată și anume faptul că acesta ar

fi fost testat la data de 16.09.2015 cu aparatul de tip “Drager” în jurul orelor 01:40-

02:00, în XXXXX, necătînd la faptul că în acest sens în cadrul cauzei penale

menționate s-a stabilit faptul că la acea oră a fost testat Goldur Anatolie, a cărui

concentrație de alcool în aerul liber expirat constituia 0,58 mg/l, fiind testat la ora

01:44 adică perioadă de timp în care Hariton Oleg, nu putea testa și proba starea de

1

ebrietate a lui Straistă Sergiu care se presupune că la ora 01:49 se afla în loc public

în stare de ebrietate în același interval de timp.

Astfel, acțiunile lui Straistă Sergiu, au fost încadrate juridic de către organul de

urmărire penala in baza art. 312 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: prezentarea,

cu bună-știință, a declarației mincinoase de către martor, dacă această acțiune a fost

săvârșită în cadrul judecării cauzei, în instanța de judecată națională.

procuror, care a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

să fie recunoscut Straistă Sergiu culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

312 alin. (1) Cod penal, fără stabilirea pedepsei penale în legătură cu expirarea

termenului de prescripție.

În motivarea apelului a invocat că instanța de judecată nu a apreciat multilateral

și obiectiv probele prezentate de acuzare care dovedeau vinovăția inculpatului de

comiterea infracțiunii pentru care a fost deferit judecății.

apelul procurorului a fost respins, cu menținerea sentinței fără modificări.

fond corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată

în privința inculpatului și în strictă conformitate cu prevederile normelor de drept

material și de procedură penală a emis sentința de achitare a inculpatului în ansamblu

cu probatoriul cercetat deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Astfel, instanța de fond just l-a achitat pe Straistă Sergiu de sub învinuirea de

săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, pe motiv că, fapta

inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, din care considerente apelul depus

a fost respins.

Potrivit elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1)

Cod penal, precum și celor invocate de instanța de fond la emiterea sentinței din 29

mai 2020, instanța de apel a conchis că, acuzatorul de stat nu a prezentat suficiente

probe concludente și utile, care ar fi demonstrat pe deplin că fapta lui Sergiu Straistă

întrunea elementele infracțiunii, că învinuirea adusă poartă un caracter pripit și

superficial or dimpotrivă, din materialele dosarului rezulta că probe în sprijinul

învinuirii de facto nu au fost prezentate.

Instanța de apel a notat că orice acuzație adusă persoanei trebuie să fie clară,

concretă și să se bazeze pe probe, situație ce nu se atestă în speță.

În ședința de apel a fost audiat martorul Goldur Anatolie, care a indicat direct la

datele numite, însă în rest acuzarea nu a prezentat instanței de apel alte probe directe

privind denaturarea intenționată a adevărului de către Sergiu Straistă, or actele și

probele la care face referire apelantul nu confirma că este întrunită latura obiectivă a

infracțiunii prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod penal, și anume faptul că inculpatul a

dat declarații mincinoase cu o careva intenție în cadrul audierii în calitate de martor.

2

Or, din probatoriul administrat cert s-a stabilit faptul că din acuzare rezultă că nu

s-a imputat falsul în declarațiile lui Sergiu Straistă depuse în calitate de martor pe

cauza penală privind învinuirea lui Hariton Oleg și Chistol Dmitri, de comiterea

infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) și art. 327 alin. (l) Cod penal,

bazîndu-se pe declarațiile lui Goldur Anatolie depuse în calitate de martor atât pe

cauza dată cât și cea nominalizată potrivit cărora la acel moment indicat de Sergiu

Straistă în declarațiile sale în calitate de mator ora 01:30 din 16.09.2015 Goldur

Anatolie ar fi fost testat de către Hariton Oleg în calitate de Inspector al Batalionului

de Patrulare Sud cu aparatul Drager a cărui concentrație de alcool în aerul liber expirat

constituia 0,58 mg/l, astfel declarațiile lui Straistă Sergiu fiind contradictorii celor lui

Goldur Anatolie nu cad sub incidența legii penale.

Lecturând textul ordonanței de punere sub învinuire, organul de urmărire penală

nu explica în detaliu care sunt probele că Sergiu Straistă cu bună-știință a dat declarații

mincinoase fiind audiat ca martor în cadrul examinării cauzei penale privind

învinuirea lui Hariton Oleg și Chistol Dmitri, de comiterea infracțiunilor prevăzute de

art. 324 alin. (2) lit. b), c) și art. 327 alin. (l) Cod penal.

Astfel, în speță nu a fost demonstrată intenția lui Sergiu Straistă de a mărturisi

ceva fals, or pentru întregirea laturii subiective este necesară intenția directă a

făptuitorului, îndreptată spre atingerea scopului ducerii instanței de judecată în eroare.

Totodată, s-a reținut că nu au fost prezentate probe despre falsificarea procesul-verbal

cu privire la contravenția imputată lui Straistă Sergiu (f.d. 12, vol. I), întocmit în urma

documentării lui de către Hariton Oleg pentru fapta din ziua de 16.09.2015. Mai mult,

declarațiile inculpatului coroborau cu cele indicate în conținutul procesului-verbal cu

privire la contravenția din 16.09.2015 în privința inculpatului.

Potrivit rechizitoriului Straistă Sergiu a fost învinuit doar în drept de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, dar în fapt i s-a imputat

depunerea declarațiilor care contravin probelor administrate pe cauza penală

nominalizată și nu de prezentarea cu bună știință a declarației mincinoase de către

martor după cum prevede norma legală.

Totodată, potrivit ordonanței de scoatere de sub învinuire penală și clasare a

procesului penal în cauza penală emisă de procuror la 04.12.2015 pe cauza penală în

privința lui Goldur Anatolie pornită în baza faptelor descrise de el la 16.09.2015 ora

01:30 pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal a fost

scos de sub urmărire penală Goldur Anatolie pentru că nu există fapta infracțiunii,

fiind clasată cauza penală. (f.d.99-102, v.2)

Respectiv nefiind urmărit penal pentru faptele imputate lui Golbur Anatolie la

16.09.2015 ora 01:30, instanța de apel a menționat că sunt neîntemeiate alegațiile

apelantului precum că probele expuse de către acuzator coroborează între ele fiind și

pertinente, dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului la comiterea infracțiunii

incriminate, or nefiind imputate lui Goldur Anatolie faptul săvârșirii infracțiunii

prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, nu este posibilă nici incriminarea faptei lui

3

Sergiu Straistă că el ar fi mărturisit fals că a fost testat de către colaboratorii de poliție

în aceeași noapte la orele 01:40, or aceasta nu se combate deja cu nici o probă.

ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) Cod de procedură penală,

solicitând casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel.

În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel unilateral și subiectiv a dat

aprecierea declarațiilor martorului Goldur Anatolie ce confirmă că Hariton Oleg

nicicum nu putea să fie la data de 16.09.2015, la orele 01:49, pe str. M. Viteazu și nu

putea să stabilească faptul aflării lui Straistă Sergiu în stare de ebrietate prin

efectuarea testării alcoolscopice, așa cum a invocat inculpatul, respectiv declarațiile

inculpatului în această parte nu corespund realității.

Cu toate acestea, instanța de apel nu a analizat și apreciat în mod cuvenit aceste

declarații în coroborare cu alte materiale ale cauzei penale, luând ca baza anume

declarațiile inculpatului și poziția părții apărării.

Concomitent, nu s-a apreciat copia autentică a procesului-verbal cu privire la

contravenție seria și nr. MAI 03 090471 în privința lui Straistă Sergiu, potrivit căruia

a fost întocmit de către Hariton Oleg în calitate de Inspector Principal al Batalionului

de Patrulare Sud în baza art. 355 alin. (l) Cod contravențional pe faptul că la

16.09.2015 la orele 01.49 Straistă Sergiu se afla în or. Cahul pe str. M. Viteazu în loc

public în stare de ebrietate, recunoscut ca document. Astfel, în acest proces-verbal nu

este indicat prin ce metodă s-a constatat faptul că Straistă Sergiu se afla în stare de

ebrietate. Totodată, reieșind din declarațiile inculpatului și martorului Hariton Oleg,

precum că Straistă Sergiu a fost supus testării alcooscopice, nu a fost indicată

concentrația alcoolului în aerul expirat și nu a fost anexat tichetul "Drager” care ar

confirma faptul dat.

De asemenea, în mandatul avocatului Bojenco Nicolae din 10.07.2016, prezentat

în instanța de fond, este indicat concret că avocatul a fost împuternicit să acorde

asistență juridică în cauza penală de învinuire a lui Straistă Sergiu de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 312 Cod penal în Judecătoria Cahul. Aceasta fiind

prezentată instanței de judecată, prin ce a fost încălcat dreptul la apărare, or lipsa

împuternicirilor la avocat poate fi echivalat cu neparticiparea avocatului la

examinarea cauzei în instanța de apel.

materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta

urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră

admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar

temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură

penală - în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar

cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență.

În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie

motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să

4

corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină

argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art.

427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea

problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de

instanță.

Reieșind din conținutul cererii de recurs declarat, Colegiul penal atestă, că

procurorul invocă temeiurile pentru casarea deciziei instanței de apel prevăzute la art.

427 alin. (1) pct. 4), 6) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel în cazurile, când judecata a avut loc fără participarea procurorului,

inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, când

participarea lor era obligatorie potrivit legii și hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii.

În acest sens se reține, că recurentul nu a prezentat argumente privind ilegalității

hotărârii atacate și nu a arătat eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din

cele 5 temeiuri indicate în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. La fel,

recurentul nu a precizat în lipsa cărui participant s-a examinat cauza penal, însă a

indicat problema cu mandatul avocatului și lipsa împuternicirii avocatului în apărarea

intereselor inculpatului.

Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept

și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale.

În cazul în care autorul nu argumentează ilegalitatea hotărârii atacate și nu

invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se bazează din cele reglementate

de norma procesual penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător

după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod

de procedură penală și urmează a fi respins ca inadmisibil.

De principiu, instanța de recurs preia spre examinare doar acele critici, care sunt

corespunzător argumentate de recurenți, cu indicarea legăturii cauzale dintre eroarea

de drept pretinsă că a fost admisă de instanța inferioară și circumstanțele de fapt ale

cauzei cărora acestea se circumscriu.

Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut,

iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar cu

circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor

temeiuri neargumentate legal de recurent.

Ori, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării

sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs

decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu

îndeplinește cerințele de conținut.

5

Prin urmare, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele legale de

conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA

Găgăuzia, Sîrbu Lilia împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat

din 24 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe STRAISTĂ Sergiu XXXXX, deoarece

nu îndeplinește cerințele de conținut.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 februarie 2022.

Președinte Iurie DIACONU

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

6