1ra-1767/2021 — art. 312 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 29 mai 2020, Straistă Sergiu a fost achitat de la învinuirea privind comiterea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod Penal, în baza art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, în cadrul examinării în fond a cauzei penale privind învinuirea lui Hariton Oleg și Chistol Dmitri, de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) și art. 327 alin. (l) Cod penal, fiind audiat în calitate de martor Straistă Sergiu, la data de 18 aprilie 2016 în cadrul Judecătoriei Cahul, fiind preîntâmpinat de răspunderea penală pe care o poartă în conformitate cu prevederile art. 312 Cod penal și anume de prezentarea cu bună știință a declarației mincinoase de către martor, a dat declarații ce contravin cu probele administrate în cadrul cauzei penale menționate cât și în cadrul examinării cauzei penale în instanța de judecată și anume faptul că acesta ar fi fost testat la data de 16.09.2015 cu aparatul de tip “Drager” în jurul orelor 01:40- 02:00, în XXXXX, necătînd la faptul că în acest sens în cadrul cauzei penale menționate s-a stabilit faptul că la acea oră a fost testat Goldur Anatolie, a cărui concentrație de alcool în aerul liber expirat constituia 0,58 mg/l, fiind testat la ora 01:44 adică perioadă de timp în care Hariton Oleg, nu putea testa și proba starea de 1 ebrietate a lui Straistă Sergiu care se presupune că la ora 01:49 se afla în loc public în stare de ebrietate în același interval de timp. Astfel, acțiunile lui Straistă Sergiu, au fost încadrate juridic de către organul de urmărire penala in baza art. 312 alin. (1) Cod penal, conform indicilor: prezentarea, cu bună-știință, a declarației mincinoase de către martor, dacă această acțiune a fost săvârșită în cadrul judecării cauzei, în instanța de judecată națională.

Legalitatea și temeinicia sentinței de achitare, a fost atacată cu apel de către procuror, care a solicitat casarea integrală a sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să fie recunoscut Straistă Sergiu culpabil de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, fără stabilirea pedepsei penale în legătură cu expirarea termenului de prescripție. În motivarea apelului a invocat că instanța de judecată nu a apreciat multilateral și obiectiv probele prezentate de acuzare care dovedeau vinovăția inculpatului de comiterea infracțiunii pentru care a fost deferit judecății.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 24 mai 2021, apelul procurorului a fost respins, cu menținerea sentinței fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, instanța de fond corect a determinat circumstanțele de fapt și de drept privind învinuirea înaintată în privința inculpatului și în strictă conformitate cu prevederile normelor de drept material și de procedură penală a emis sentința de achitare a inculpatului în ansamblu cu probatoriul cercetat deoarece fapta nu întrunește elementele infracțiunii. Astfel, instanța de fond just l-a achitat pe Straistă Sergiu de sub învinuirea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, pe motiv că, fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, din care considerente apelul depus a fost respins. Potrivit elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, precum și celor invocate de instanța de fond la emiterea sentinței din 29 mai 2020, instanța de apel a conchis că, acuzatorul de stat nu a prezentat suficiente probe concludente și utile, care ar fi demonstrat pe deplin că fapta lui Sergiu Straistă întrunea elementele infracțiunii, că învinuirea adusă poartă un caracter pripit și superficial or dimpotrivă, din materialele dosarului rezulta că probe în sprijinul învinuirii de facto nu au fost prezentate. Instanța de apel a notat că orice acuzație adusă persoanei trebuie să fie clară, concretă și să se bazeze pe probe, situație ce nu se atestă în speță. În ședința de apel a fost audiat martorul Goldur Anatolie, care a indicat direct la datele numite, însă în rest acuzarea nu a prezentat instanței de apel alte probe directe privind denaturarea intenționată a adevărului de către Sergiu Straistă, or actele și probele la care face referire apelantul nu confirma că este întrunită latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 312 alin. (1) Cod penal, și anume faptul că inculpatul a dat declarații mincinoase cu o careva intenție în cadrul audierii în calitate de martor. 2 Or, din probatoriul administrat cert s-a stabilit faptul că din acuzare rezultă că nu s-a imputat falsul în declarațiile lui Sergiu Straistă depuse în calitate de martor pe cauza penală privind învinuirea lui Hariton Oleg și Chistol Dmitri, de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) și art. 327 alin. (l) Cod penal, bazîndu-se pe declarațiile lui Goldur Anatolie depuse în calitate de martor atât pe cauza dată cât și cea nominalizată potrivit cărora la acel moment indicat de Sergiu Straistă în declarațiile sale în calitate de mator ora 01:30 din 16.09.2015 Goldur Anatolie ar fi fost testat de către Hariton Oleg în calitate de Inspector al Batalionului de Patrulare Sud cu aparatul Drager a cărui concentrație de alcool în aerul liber expirat constituia 0,58 mg/l, astfel declarațiile lui Straistă Sergiu fiind contradictorii celor lui Goldur Anatolie nu cad sub incidența legii penale. Lecturând textul ordonanței de punere sub învinuire, organul de urmărire penală nu explica în detaliu care sunt probele că Sergiu Straistă cu bună-știință a dat declarații mincinoase fiind audiat ca martor în cadrul examinării cauzei penale privind învinuirea lui Hariton Oleg și Chistol Dmitri, de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 324 alin. (2) lit. b), c) și art. 327 alin. (l) Cod penal. Astfel, în speță nu a fost demonstrată intenția lui Sergiu Straistă de a mărturisi ceva fals, or pentru întregirea laturii subiective este necesară intenția directă a făptuitorului, îndreptată spre atingerea scopului ducerii instanței de judecată în eroare. Totodată, s-a reținut că nu au fost prezentate probe despre falsificarea procesul-verbal cu privire la contravenția imputată lui Straistă Sergiu (f.d. 12, vol. I), întocmit în urma documentării lui de către Hariton Oleg pentru fapta din ziua de 16.09.2015. Mai mult, declarațiile inculpatului coroborau cu cele indicate în conținutul procesului-verbal cu privire la contravenția din 16.09.2015 în privința inculpatului. Potrivit rechizitoriului Straistă Sergiu a fost învinuit doar în drept de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 312 alin. (1) Cod penal, dar în fapt i s-a imputat depunerea declarațiilor care contravin probelor administrate pe cauza penală nominalizată și nu de prezentarea cu bună știință a declarației mincinoase de către martor după cum prevede norma legală. Totodată, potrivit ordonanței de scoatere de sub învinuire penală și clasare a procesului penal în cauza penală emisă de procuror la 04.12.2015 pe cauza penală în privința lui Goldur Anatolie pornită în baza faptelor descrise de el la 16.09.2015 ora 01:30 pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal a fost scos de sub urmărire penală Goldur Anatolie pentru că nu există fapta infracțiunii, fiind clasată cauza penală. (f.d.99-102, v.2) Respectiv nefiind urmărit penal pentru faptele imputate lui Golbur Anatolie la 16.09.2015 ora 01:30, instanța de apel a menționat că sunt neîntemeiate alegațiile apelantului precum că probele expuse de către acuzator coroborează între ele fiind și pertinente, dovedesc incontestabil vinovăția inculpatului la comiterea infracțiunii incriminate, or nefiind imputate lui Goldur Anatolie faptul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (1) Cod penal, nu este posibilă nici incriminarea faptei lui 3 Sergiu Straistă că el ar fi mărturisit fals că a fost testat de către colaboratorii de poliție în aceeași noapte la orele 01:40, or aceasta nu se combate deja cu nici o probă.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, procurorul a atacat-o cu recurs ordinar, invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel. În motivare recurentul a indicat că, instanța de apel unilateral și subiectiv a dat aprecierea declarațiilor martorului Goldur Anatolie ce confirmă că Hariton Oleg nicicum nu putea să fie la data de 16.09.2015, la orele 01:49, pe str. M. Viteazu și nu putea să stabilească faptul aflării lui Straistă Sergiu în stare de ebrietate prin efectuarea testării alcoolscopice, așa cum a invocat inculpatul, respectiv declarațiile inculpatului în această parte nu corespund realității. Cu toate acestea, instanța de apel nu a analizat și apreciat în mod cuvenit aceste declarații în coroborare cu alte materiale ale cauzei penale, luând ca baza anume declarațiile inculpatului și poziția părții apărării. Concomitent, nu s-a apreciat copia autentică a procesului-verbal cu privire la contravenție seria și nr. MAI 03 090471 în privința lui Straistă Sergiu, potrivit căruia a fost întocmit de către Hariton Oleg în calitate de Inspector Principal al Batalionului de Patrulare Sud în baza art. 355 alin. (l) Cod contravențional pe faptul că la 16.09.2015 la orele 01.49 Straistă Sergiu se afla în or. Cahul pe str. M. Viteazu în loc public în stare de ebrietate, recunoscut ca document. Astfel, în acest proces-verbal nu este indicat prin ce metodă s-a constatat faptul că Straistă Sergiu se afla în stare de ebrietate. Totodată, reieșind din declarațiile inculpatului și martorului Hariton Oleg, precum că Straistă Sergiu a fost supus testării alcooscopice, nu a fost indicată concentrația alcoolului în aerul expirat și nu a fost anexat tichetul "Drager” care ar confirma faptul dat. De asemenea, în mandatul avocatului Bojenco Nicolae din 10.07.2016, prezentat în instanța de fond, este indicat concret că avocatul a fost împuternicit să acorde asistență juridică în cauza penală de învinuire a lui Straistă Sergiu de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 312 Cod penal în Judecătoria Cahul. Aceasta fiind prezentată instanței de judecată, prin ce a fost încălcat dreptul la apărare, or lipsa împuternicirilor la avocat poate fi echivalat cu neparticiparea avocatului la examinarea cauzei în instanța de apel.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar pe baza materialului din dosar și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Potrivit art. 432 alin. (4) Cod de procedură penală, recursul se consideră admisibil în cazul în care acesta îndeplinește cerințele de formă și conținut, iar temeiurile invocate se încadrează în cele enumerate în art. 427 Cod de procedură penală - în cazul în care este prezentă încălcarea gravă a drepturilor persoanei, iar cauza prezintă un interes deosebit pentru jurisprudență. În sensul art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală recursul trebuie să fie motivat, iar art. 430 Cod de procedură penală indică expres cerințele cărora trebuie să 4 corespundă cererea de recurs, în special, textul recursului trebuie să conțină argumentarea ilegalității hotărârii atacate, cu indicarea temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală (unul sau mai multe din acestea) și cu invocarea problemei de drept ce persistă în cauză, indicând care este eroarea comisă de instanță. Reieșind din conținutul cererii de recurs declarat, Colegiul penal atestă, că procurorul invocă temeiurile pentru casarea deciziei instanței de apel prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 4), 6) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când judecata a avut loc fără participarea procurorului, inculpatului, precum și a apărătorului, interpretului și traducătorului, când participarea lor era obligatorie potrivit legii și hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. În acest sens se reține, că recurentul nu a prezentat argumente privind ilegalității hotărârii atacate și nu a arătat eroarea ce s-a comis în coraport cu cel puțin unul din cele 5 temeiuri indicate în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală. La fel, recurentul nu a precizat în lipsa cărui participant s-a examinat cauza penal, însă a indicat problema cu mandatul avocatului și lipsa împuternicirii avocatului în apărarea intereselor inculpatului. Prin urmare, criticile formulate de recurent nu conțin indicii unor erori de drept și respectiv nu sunt motivate sub aspectul casării hotărârii recurate, ca fiind ilegale. În cazul în care autorul nu argumentează ilegalitatea hotărârii atacate și nu invocă concret în recurs temeiul sau eroarea pe care se bazează din cele reglementate de norma procesual penală, un asemenea recurs se consideră ca fiind necorespunzător după conținut, deoarece nu îndeplinește exigențele prevăzute de pct. 5) art. 430 Cod de procedură penală și urmează a fi respins ca inadmisibil. De principiu, instanța de recurs preia spre examinare doar acele critici, care sunt corespunzător argumentate de recurenți, cu indicarea legăturii cauzale dintre eroarea de drept pretinsă că a fost admisă de instanța inferioară și circumstanțele de fapt ale cauzei cărora acestea se circumscriu. Circumstanțele enunțate denotă că recursul nu întrunește condițiile de conținut, iar instanța de recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar cu circumstanțe în fapt și în drept, care le-ar justifica, și să se expună, apoi, asupra unor temeiuri neargumentate legal de recurent. Ori, conform prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 1) Cod de procedură penală, instanța de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că acesta nu îndeplinește cerințele de conținut. 5 Prin urmare, odată ce recursul de pe rol nu îndeplinește cerințele legale de conținut, el urmează a fi declarat inadmisibil.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia, Sîrbu Lilia împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 24 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe STRAISTĂ Sergiu XXXXX, deoarece nu îndeplinește cerințele de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 10 februarie 2022. Președinte Iurie DIACONU Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 6