1ra-739/2020 — Art. 324 alin.2 lit. b, c, 327 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 27 aprilie 2016, Hariton Oleg și Chistol Dmitrii au fost achitați de sub învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute de art.324 alin.(2) lit. b), c) și art.327 alin.(1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunii. Acțiunea civilă înaintată de către Goldur Anatoli a fost lăsată fără soluționare.

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, prin actul de sesizare a instanței Hariton Oleg și Chistol Dmitrii au fost puși sub învinuire pentru faptul că, deținând funcția de inspector inferior al Batalionului de patrulare Sud al Inspectoratului National de Patrulare a IGP a MAI, având calitate de persoane publice, având scopul primirii de bani ce nu li se cuvin, pentru a nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiile sale de serviciu, folosindu-se intenționat de situația sa de serviciu, acționând de comun acord, - contrar prevederilor art.22 alin.(1), lit. a), b), d), f) al Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008, conform cărora funcționarul public este obligat să respecte Constituția Republicii Moldova, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe 1 drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele de conduită profesională prevăzute de lege, să respecte regulamentul intern; - contrar prevederilor art.4 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.320 din 27.12.2012, potrivit căruia activitatea Poliției se desfășoară exclusiv în baza și pentru executarea legii, în interesul persoanei, al comunității și în sprijinul instituțiilor statului, pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și demnității umane, prevăzute în Declarația universală a drepturilor omului, în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, în Codul european de etică al poliției și în alte acte internaționale, în conformitate cu principiile legalității, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, imparțialității și nediscriminării, controlului ierarhic permanent, răspunderii personale și profesionalismului, transparenței, art.28 alin.(1) lit. h) din aceleași Lege potrivit căruia polițistului îi este interzis să solicite sau să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj, destinate personal acestuia sau familiei sale; - contrar prevederilor pct.15, lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie al polițistului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor formelor de corupție din politie, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la toate cazurile de corupție din politie, la data de 16.09.2015, aproximativ la ora 01.00, aflându-se în or. Cahul, au extorcat suma de 200 euro, de la cet. Goldur Anatolie pentru a nu înregistra corespunzător cazul cu privire la conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate cu grad avansat de către acesta din urmă și a nu se autosesiza în vederea înregistrării infracțiunii, cât și pentru a nu-l trage la răspundere contravențională conform prevederilor art.239 Cod Contravențional pentru „încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat, de revizie tehnică a vehiculelor și care nu a fost asigurat de răspundere civilă în modul stabilit”, și pentru eliberarea mijlocului de transport a ultimului de model „Opel Astra”, cu nr. de înmatriculare xxxx, sumă de bani din care 100 euro, echivalentul a 2 213,75 lei, conform cursului oficial al BNM, au primit-o în aceeași zi, aproximativ la ora 01:30 în or. Cahul, eliberându-i numitului Goldur Anatolie automobilul de model menționat, iar restul sumei de 100 euro au pretins a le fi transmisă în cursul zilei de 16 septembrie 2015. Ulterior, la data de 16 septembrie 2015, acționând intenționat, numiții Hariton Oleg și Chistol Dmitrii, contactându-l telefonic pe Goldur Anatolie au solicitat a le fi transmisă suma de 100 Euro, însă întâlnindu-se aproximativ la ora 12.00, cu acesta din urmă în or. Cahul, înțelegând faptul că acțiunile lor sunt cercetate de organele abilitate cu combaterea și descoperirea infracțiunilor de corupere, au întrerupt acțiunile lor infracționale neprimind restul sumei de bani menționate. Acțiunile lui Hariton Oleg și Chiston Dmitrii au fost calificate de către procuror în baza art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, potrivit indicilor calificativi ca corupere pasivă, adică fapta persoanei publice care pretinde și primește bani, ce nu i se cuvin, pentru sine pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, aceleași acțiuni săvârșite de două persoanei, cu extorcare de bunuri. Tot ei, Hariton Oleg și Chistol Dmitrii se învinuiesc de către organul de urmărire penală în aceia că, având calitate de persoană publică, aflându-se în exercițiul funcției deținute, în raza de patrulare a or. Cahul, conform graficului de serviciu din 15.09.2015, acționând contrar prevederilor art.25 alin.(5), pct.21) al Legii nr.320 din 27.12.2012 cu privire la politie și a statutului polițistului, contrar prevederilor ordinului comun al Procuraturii Generale nr.121/al MAI, nr.254/al Serviciului Vamal nr.286-O/ și al CNA nr.95 din 18.07.2008, cu privire la evidența unică 2 a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, contrar prevederilor art.art.265 alin.(3) și 273 alin.(1) lit. a) Cod de procedură penală, la 16.09.2015, aproximativ la ora 01:30 min, aflându-se pe str. Șoseaua Prieteniei, la ieșirea din or. Cahul, au stopat automobilul de model „Opel Astra”, cu numărul de înmatriculare xxxx, condus de Goldur Anatolie, care nu dispunea de testarea tehnică și asigurarea obligatorie a automobilului menționat, totodată în urma testării alcoolemiei cu aparatul Drager Test 6810, seria /numărul ARFN-0011, ultimul se afla în stare de ebrietate avansată cu 0,58 mg/l de vapori de alcool în aerul expirat, folosindu-se intenționat de situația de serviciu, acționând din interes material și personal, cu scopul obținerii mijloacelor financiare de la Goldur Anatolie, nu s-au autosesizat și nu au înregistrat corespunzător cazul cu privire la conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate cu grad avansat, infracțiune prevăzută de art.2641 alin.(1) Cod penal, cât și pentru a nu-l trage la răspundere contravențională conform prevederilor art.239 Cod Contravențional pentru „încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat, de revizie tehnică a vehiculelor și care nu a fost asigurat de răspundere civilă în modul stabilit”, tăinuind astfel comiterea unei infracțiuni și a faptelor contravenționale. Respectiv, urmare a acțiunilor lor și abuzării intenționate de situația de serviciu, au cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice, în urma încălcării dispozițiilor actelor normative menționate, subminării imaginii organelor și instituțiilor publice, a activității și sarcinilor Ministerului Afacerilor Interne, afectarea nemijlocită a reputației autorității menționate. Acțiunile lui Hariton Oleg și Chiston Dmitrii au fost calificate de către procuror în baza art.327 alin.(1) Cod penal, potrivit indicilor calificativi folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes material și în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi prin care Hariton Oleg să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, ținând cont de prevederile art.65 alin.(2) Cod penal, la 6 ani închisoare, cu amendă în mărime de 7000 unități convenționale, cu privarea de dreptul a ocupa anume funcții publice pe un termen de 7 ani, iar pe capătul de acuzare prevăzut de art.327 alin.(1) Cod penal, 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în sfera publică pe un termen de 2 ani. În conformitate cu prevederile art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui Hariton Oleg a-i stabili pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 7000 unități convenționale și cu privarea de dreptul a ocupa anume funcții în sfera publică pe un termen de 9 ani. Chistol Dmitrii să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, ținând cont de prevederile art.65 alin.(2) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în mărime de 6 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul a ocupa anume funcții publice pe un termen de 7 ani, iar pe capătul de acuzare prevăzut de art.327 alin.(1) Cod penal, 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în sfera publică pe un termen de 2 ani. În conformitate cu prevederile art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui Chistol Dmitrii a-i stabili pedeapsa definitivă de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 6 000 unități convenționale și cu privarea de dreptul a ocupa anume funcții în sfera publică pe un termen de 9 ani. În motivarea apelului procurorul a invocat că pe parcursul examinării cauzei în instanța de judecată circumstanțele descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare atât prin declarațiile martorilor cât și prin corpurile delicte, documentele și rezultatele măsurilor speciale de investigații autorizate în cadrul cauzei penale. 3 Instanța de judecată nu a apreciat corect probele prezentate de partea acuzării, este evidentă aprecierea critică a declarațiilor părții vătămate Goldur Anatoli, a martorilor Perepelchin Valerii, Ciobotarev Roman, Vitebschii Denis, Calistru Marin, cât și a procesului-verbal de interceptare a plângerii depuse de Goldur Anatolie din 16 septembrie 2015; procesului- verbal de ridicare din 16.09.2015, prin care a fost ridicat un CD, care conține înregistrările audio purtate între Goldur Anatolie și Hariton Oleg la 16.09.2015; procesului- verbal de examinare a obiectului din 16.09.2015, prin care a fost examinat un CD, care conține înregistrările audio purtate între Goldur Anatolie și Hariton Oleg la 16.09.2015, cât și imaginile fotografice a două bancnote cu nominalul de 50 euro; stenograma convorbirilor între Goldur Anatolie și Hariton Oleg din 16.09.2015; procesului-verbal de interceptare a convorbirilor cu ajutorul metodei și mijloacelor speciale din 16.09.2015 dintre Goldur Anatolie și Hariton Oleg și Chistol Dmitrii; stenograma convorbirilor dintre Goldur Anatolie și Hariton Oleg, cât și Chistol Dmitrii; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 17.09.2015, efectuată cu participarea lui Chistol Dmitrii; procesului-verbal de ridicare din 16.09.2015, prin care a fost ridicat un analizator al concentrației de alcool „Drager Alcotest 6810”, de la batalionul de patrulare „Sud” a INP a IGP a MAI; procesului-verbal de examinare a obiectelor din 29.09.2015, prin care a fost examinat dispozitivul „Drager Alcotest 6810” cu seria/nr. ARFN-0011, cât și mini imprimanta „Drager 8510” cu seria/nr. ARFL-5198; procesului-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 16.09.2015, prin care au fost consemnate rezultatele urmăririi vizuale între Goldur Anatolie și Hariton Oleg, cât și Chistol Dmitrii; procesului-verbal de examinare a obiectului din 12 octombrie 2015, prin care a fost examinat un CD ce conține descifrarea convorbirilor telefonice a lui Goldur Anatolie; procesului- verbal de examinare a obiectului din 16 septembrie 2015, prin care a fost examinat registrul nr.1 și registrul nr.2 a IP Cahul; procesului-verbal de autosesizare a OUP din 02.11.2015 cu privire la conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate de către Goldur Anatolie; procesului-verbal de autosesizare a OUP din 02.11.2015 cu privire la neînregistrarea infracțiunii privind conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate de către Goldur Anatolie, probe ce sunt necontestabile din punct de vedere a pertinenței. Procurorul consideră că, la pronunțarea sentinței nu s-a luat în considerare faptul că Hariton Oleg și Chistol Dmitrii, prin comiterea infracțiunilor imputate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, au prevăzut urmările prejudiciabile, le-au dorit și au admis în mod conștient survenirea acestora, fiind prejudiciate considerabil interesele publice ca urmare a încălcării normelor imperative ale legilor nominalizate, subminarea imaginii organelor publice și instituțiilor de stat. Totodată, fapta a fost comisă în timpul exercitării de către inculpați a unei funcții publice, circumstanță ce sporește considerabil gradul social-periculos al faptei comise.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 octombrie 2019, a fost respins apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate fără modificări. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a reținut, că instanță de fond, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt. De asemenea, instanță de apel a conchis, că pe parcursul examinării cauzei penale prima instanță corect a aplicat normele legislației procesual-penale ce se referă la examinarea multilaterală, obiectivă și completă a cauzei penale cu respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității procesului penal, cu verificarea împrejurărilor de fapt și constatarea aspectelor de drept importante pentru justa soluționare a cauzei, printr-o cercetare amplă a probelor 4 administrate de organul de urmărire penală. Instanța de apel a menționat, că Hariton Oleg și Chistol Dmitrii sunt învinuiți de organul de urmărire penală, precum că prin acțiunile acestora intenționate au comis infracțiunea de corupere pasivă, adică fapta persoanei publice care pretinde și primește bani, ce nu i se cuvin, pentru sine pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, aceleași acțiuni săvârșite de două persoanei, cu extorcare de bunuri, adică infracțiune prevăzută de art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal. Totodată, instanța de apel a constatat că, Hariton Oleg și Chistol Dmitrii sunt învinuiți de organul de urmărire penală, că au comis infracțiunea prevăzută de art.327 alin.(1) Cod penal, potrivit indicilor calificativi, folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes material și în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice. Instanța de apel a verificat în cadrul ședinței instanței de apel probele prezentate de acuzator în susținerea învinuirii, și anume: declarațiile părții vătămate Goldur Anatoli; declarațiile martorilor Perepelchin Valerii, Ciobotarev Roman, Vitebschii Denis, Calistru Marin, Verșina Grigore, cât și prin procesul-verbal de interceptare a plângerii depuse de Goldur Anatolie din 16 septembrie 2015; procesul- verbal de ridicare din 16.09.2015, prin care a fost ridicat un CD, care conține înregistrările audio a discuțiilor purtate între Goldur Anatolie și Hariton Oleg la 16.09.2015; procesul- verbal de examinare a obiectului din 16.09.2015, prin care a fost examinat un CD, care conține înregistrările audio a discuțiilor purtate între Goldur Anatolie și Hariton Oleg la 16.09.2015, cât și imaginile fotografice a două bancnote cu nominalul de 50 euro; stenograma convorbirilor între Goldur Anatolie și Hariton Oleg din 16.09.2015; procesul-verbal de interceptare a convorbirilor cu ajutorul metodei și mijloacelor speciale din 16.09.2015 dintre Goldur Anatolie și Hariton Oleg și Chistol Dmitrii; stenograma convorbirilor dintre Goldur Anatolie și Hariton Oleg, cât și Chistol Dmitrii; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 17.09.2015, efectuată cu participarea lui Chistol Dmitrii; procesul-verbal de ridicare din 16.09.2015, prin care a fost ridicat un analizator al concentrației de alcool „Drager Alcotest 6810”, de la batalionul de patrulare „Sud” a INP a IGP a MAI; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 29.09.2015, prin care a fost examinat dispozitivul „Drager Alcotest 6810” cu seria/nr. ARFN- 0011, cât și mini imprimanta „Drager 8510” cu seria/nr. ARFL-5198; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 16.09.2015, prin care au fost consemnate rezultatele urmăririi vizuale între Goldur Anatolie și Hariton Oleg, cât și Chistol Dmitrii; procesul- verbal de examinare a obiectului din 12 octombrie 2015, prin care a fost examinat un CD ce conține descifrarea convorbirilor telefonice a lui Goldur Anatolie; procesul-verbal de examinare a obiectului din 16 septembrie 2015, prin care a fost examinat registrul nr.1 și registrul nr.2 a IP Cahul; procesul-verbal de autosesizare a OUP din 02.11.2015 cu privire la conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate de către Goldur Anatolie; procesul-verbal de autosesizare a OUP din 02.11.2015 cu privire la neînregistrarea infracțiunii privind conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate de către Goldur Anatolie. Ca documente au fost recunoscute și atașate la cauză: copiile autentificate ale Registrelor nr.01 și nr.02 ridicate de la Inspectoratul de Politie Cahul la 16.09.2015, pe perioada 14.09.2015- 16.09.2015; copiile autentificate ale Registrului Echipei de Serviciu, ridicate de la Batalionul de Patrulare SUD a INP a IGP a MAI la 16.09.2015, pe perioada 15.09.2015-16.09.2015, a graficului de serviciu pe perioada respectivă. Analizând probele expuse supra, instanța de apel a conchis că, prima instanță justificat a ajuns 5 la concluzia că în speța dedusă judecății nu se constată vinovăția lui Hariton Oleg și Chistol Dmitrii în comiterea infracțiunii imputate, iar inculpații urmează a fi achitați din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În acest sens a fost subliniat că, atât în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond cât și în cadrul ședinței instanței de apel, partea acuzării nu a adus probe certe, concludente și pertinente care ar dovedi faptul, că Hariton Oleg și Chistol Dmitrii au săvârșit infracțiunile imputate. Având în susținere prevederile art.389 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel a conchis că, prima instanță corect a apreciat că, probele invocate de acuzatorul de stat nu pot fi puse la baza unei sentințe de condamnare, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri, dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de instanța de apel, procurorul a declarat recurs ordinar, invocând temei de drept prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea recursului procurorul susține că, pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată, învinuirea înaintată și-a găsit confirmare atât prin declarațiile martorilor cât și prin corpurile delicte, documentele și rezultatele măsurilor speciale de investigații autorizate în cadrul cauzei penale. Instanțele de judecată, deși au descris probele administrate și cercetate în cadrul procesului penal, nu au apreciat corect, în temeiul art.101 Cod de procedură penală, toate probele prezentate de partea acuzării. Instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că, probele prezentate de partea apărării nu demonstrează în sine că inculpații nu au săvârșit faptele imputate. Instanța de fond în sentința în cauză s-a referit pur declarativ la faptul că lipsesc faptele infracțiunii fără a intra în esența învinuirii în cauză, însă această sentință cu o motivare insuficientă a fost menținută de instanța de apel. La pronunțarea hotărârilor judecătorești, nu s-a luat în considerare faptul că Hariton Oleg și Chistol Dmitrii, prin comiterea infracțiunilor imputate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, au prevăzut urmările prejudiciabile, le-au dorit și au admis în mod conștient survenirea acestora, fiind prejudiciate considerabil interesele publice ca urmare a încălcării normelor imperative ale legilor nominalizate, subminarea imaginii organelor publice și instituțiilor de stat. Totodată, se menționează că fapta a fost comisă în timpul exercitării de către inculpați a unei funcții publice, circumstanță ce sporește considerabil gradul social-periculos al faptei comise. Analizând materialele cauzei, recurentul consideră că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția, motiv pentru care se solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis conform prevederilor art. 435 alin.(1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept în 6 privința persoanelor care l-au declarat. Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform art.414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate. Din cererea de recurs declarată, se constată că criticele recurentului, în esență, se referă la faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și nu au fost stabilite temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului declarat ca nefondat. Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportată la criticele recurentului, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției de respingere, ca nefondat, a apelului declarat de procuror, cu menținerea sentinței de achitare, nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale. Cercetând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că instanța de fond la pronunțarea sentinței a comis o eroare, care ulterior a fost preluată de către instanța de apel prin menținerea acesteia fără modificări. Așadar, analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit concluzionează că instanța de apel, menținând hotărârea primei instanțe privind achitarea inculpaților Hariton Oleg și Chistol Dmitrii, învinuiți de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.324 alin.(2) lit. b), c) și art.327 alin.(1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunii - nu a supus unei analize obiective cumulul de probe, adus în susținerea învinuirii, la fel ca și prima instanță, excluzând unele probe, le-a dat o apreciere greșită și selectivă, în derogare de la prevederile art.101 Cod de procedură penală, punând accentul doar pe depozițiile și versiunea inculpaților, concluzionând că acuzarea nu a prezentat probe suficiente întru confirmarea că Hariton Oleg și Chistol Dmitrii au comis infracțiunea de corupere pasivă, adică fapta persoanei publice care pretinde și primește bani, ce nu i se cuvin, pentru sine pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, aceleași acțiuni săvârșite de două persoanei, cu extorcare de bunuri și folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în interes material și în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice. În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel nu a respectat prevederile art.414 Cod de procedură penală și nu a apreciat totalitatea probelor prezentate de acuzare întru confirmarea vinovăției inculpaților Hariton Oleg și Chistol Dmitrii, în mod greșit a respins probele administrate de către acuzarea de stat, fără a fi constatată încălcarea normelor procesuale invocate, a apreciat în mod superficial aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări evidente invocate. Instanța de apel, contrar prevederilor art.101 Cod procedură penală, nu și-a motivat eficient soluția privind respingerea probelor administrate de către acuzarea de stat: declarațiile parții vătămate Goldur Anatoli; declarațiile martorilor Perepelchin Valerii, Ciobotarev Roman, Vitebschii Denis, Calistru Marin, Verșina Grigore, cât și probele materiale acumulate în cadrul urmăririi penale după cum urmează: procesul-verbal de interceptare a plângerii depuse de Goldur 7 Anatolie din 16 septembrie 2015; procesul-verbal de ridicare din 16.09.2015, prin care a fost ridicat un CD, care conține înregistrările audio purtate între Goldur Anatolie și Hariton Oleg la 16.09.2015; procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.09.2015, prin care a fost examinat un CD, care conține înregistrările audio purtate între Goldur Anatolie și Hariton Oleg la 16.09.2015, cât și imaginile fotografice a două bancnote cu nominalul de 50 euro; stenograma convorbirilor între Goldur Anatolie și Hariton Oleg din 16.09.2015; procesul-verbal de interceptare a convorbirilor cu ajutorul metodei și mijloacelor speciale din 16.09.2015 dintre Goldur Anatolie și Hariton Oleg și Chistol Dmitrii; stenograma convorbirilor dintre Goldur Anatolie și Hariton Oleg, cât și Chistol Dmitrii; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din 17.09.2015, efectuată cu participarea lui Chistol Dmitrii; procesul-verbal de ridicare din 16.09.2015, prin care a fost ridicat un analizator al concentrației de alcool „Drager Alcotest 6810”, de la batalionul de patrulare „Sud” a INP a IGP a MAI; procesul-verbal de examinare a obiectelor din 29.09.2015, prin care a fost examinat dispozitivul „Drager Alcotest 6810” cu seria/nr.ARFN- 0011, cât și mini imprimanta „Drager 8510” cu seria/nr.ARFL-5198; procesul-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 16.09.2015, prin care au fost consemnate rezultatele urmăririi vizuale între Goldur Anatolie și Hariton Oleg, cât și Chistol Dmitrii; procesul- verbal de examinare a obiectului din 12 octombrie 2015, prin care a fost examinat un CD ce conține descifrarea convorbirilor telefonice a lui Goldur Anatolie; procesul-verbal de examinare a obiectului din 16 septembrie 2015, prin care a fost examinat registrul nr.1 și registrul nr.2 a IP Cahul; procesul-verbal de autosesizare a OUP din 02.11.2015 cu privire la conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate de către Goldur Anatolie; procesul-verbal de autosesizare a OUP din 02.11.2015 cu privire la neînregistrarea infracțiunii privind conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate de către Goldur Anatolie. Astfel, instanța de apel nu s-a expus separat asupra fiecăreia din probele acumulate în dosar, care trebuie apreciate multilateral și obiectiv, nu a făcut o analiză a acestora, în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală. Contrar acestor stricte prevederi legale, instanța de apel doar a enumerat probele cercetate, redând conținutul declarațiilor părții vătămate Goldur Anatoli, martorilor Perepelchin Valerii, Ciobotarev Roman, Vitebschii Denis, Calistru Marin, Verșina Grigore și a probelor scrise, fără a verifica minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludentei, iar în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor. Așa dar, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel nu a aplicat prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, și nu a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, ca apoi să se pronunțe asupra admisibilității sau inadmisibilității probei respective cu argumentarea concluziei în acest sens. Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit ajunge la concluzia că, instanța de apel eronat a interpretat probele administrate, inclusiv prin denaturarea conținutului acestora, fără a se expune asupra lor în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală. În aceiași ordine de idei, instanța de apel urma să ia în considerație că, probele trebuie analizate corelat, în ansamblul lor, nu trunchiat, astfel încât hotărârea să se întemeieze pe toate probele cauzei, condiție ce în cazul de față nu este întrunită. Din analiza și evaluarea probelor administrate în condiții de oralitate, nemijlocire și contradictorialitate în cadrul cercetării judecătorești, s-a reținut eronat că probele în ansamblul lor nu coroborează spre a demonstra, vinovăția inculpatului în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată. 8 Având în vedere circumstanțele evidențiate, instanța de recurs statuează că, garanțiile consacrate în art.6§1 din Convenție includ obligația instanțelor judecătorești naționale de a motiva cu suficientă claritate deciziile sale (H. c. Belgiei, §53, din 30.11.1987). O decizie motivată demonstrează părților că au fost cu adevărat auzite de către instanță în proces. Din considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide, că soluția adoptată de către instanța de apel în privința inculpaților Hariton Oleg și Chistol Dmitrii este contrară prevederilor legale, deoarece instanța de apel, judecând apelul procurorului nu s-a expus asupra tuturor motivelor indicate în acesta, ci doar s-a limitat în motivarea soluției de menținere a sentinței, considerând că concluziile acesteia sunt întemeiate, însă a omis faptul că sentința conține divergențe și erori judiciare, prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, eroare care nu poate fi corectată de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece această instanță nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța ce a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale. La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în strictă conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în apelurile declarate, să cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul procesului penal în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu art.art.434, 435 alin.(1) pct.2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 octombrie 2019, în cauza penală privindu-i pe Hariton Oleg xxxx și Chistol Dmitrii xxxx, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată. Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 08 octombrie 2020. Președinte Vladimir Timofti Judecători Anatolie Țurcan Nadejda Toma Elena Cobzac Victor Boico 9