1ra-739/2020 — art. 324 alin.2 lit. b, c, 327 alin.1 CP

1ra-739/2020 — art. 324 alin.2 lit. b, c, 327 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.1ra-739/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

08 septembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Vladimir Timofti

Judecători - Anatolie Țurcan, Nadejda Toma, Elena Cobzac, Victor Boico,

judecând fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura

de circumscripție Cahul, Tomița Mihail, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului judiciar

al Curții de Apel Cahul din 28 octombrie 2019, în cauza penală privindu-i pe

Hariton Oleg xxxx, născut la xx xxxx xxxx, originar

din xxxx, domiciliat xxxx xxxx

și

Chistol Dmitrii xxxx, născut la xx xxxx xxxx, originar

din xxxx, domiciliat xxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.12.2015 – 27.04.2016;

Instanța de apel: 06.05.2016 – 28.10.2019;

Instanța de recurs: 09.01.2020 – 08.09.2020.

Asupra recursului declarat, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit

C O N S T A T Ă:

Dmitrii au fost achitați de sub învinuirea comiterii infracțiunilor prevăzute de art.324 alin.(2) lit.

b), c) și art.327 alin.(1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de către Goldur Anatoli a fost lăsată fără soluționare.

Hariton Oleg și Chistol Dmitrii au fost puși sub învinuire pentru faptul că, deținând funcția de

inspector inferior al Batalionului de patrulare Sud al Inspectoratului National de Patrulare a IGP a

MAI, având calitate de persoane publice, având scopul primirii de bani ce nu li se cuvin, pentru a

nu îndeplini acțiuni ce țin de obligațiile sale de serviciu, folosindu-se intenționat de situația sa de

serviciu, acționând de comun acord,

- contrar prevederilor art.22 alin.(1), lit. a), b), d), f) al Legii cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public nr.158-XVI din 04.07.2008, conform cărora funcționarul public este

obligat să respecte Constituția Republicii Moldova, legislația în vigoare, să respecte cu strictețe

1

drepturile și libertățile cetățenilor, să îndeplinească cu responsabilitate, obiectivitate și

promptitudine în spirit de inițiativă și colegialitate toate atribuțiile de serviciu, să respecte normele

de conduită profesională prevăzute de lege, să respecte regulamentul intern;

- contrar prevederilor art.4 al Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr.320

din 27.12.2012, potrivit căruia activitatea Poliției se desfășoară exclusiv în baza și pentru

executarea legii, în interesul persoanei, al comunității și în sprijinul instituțiilor statului, pentru

apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și demnității umane, prevăzute în Declarația

universală a drepturilor omului, în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și

libertăților fundamentale, în Codul european de etică al poliției și în alte acte internaționale, în

conformitate cu principiile legalității, respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului, imparțialității și nediscriminării, controlului ierarhic permanent, răspunderii personale și

profesionalismului, transparenței, art.28 alin.(1) lit. h) din aceleași Lege potrivit căruia polițistului

îi este interzis să solicite sau să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitații sau orice alt avantaj,

destinate personal acestuia sau familiei sale;

- contrar prevederilor pct.15, lit. i) și j) din Codul de etică și deontologie al polițistului aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr.481 din 10.05.2006, prin care este obligat să se opună tuturor

formelor de corupție din politie, să informeze superiorii și celelalte organe competente referitor la

toate cazurile de corupție din politie, la data de 16.09.2015, aproximativ la ora 01.00, aflându-se

în or. Cahul, au extorcat suma de 200 euro, de la cet. Goldur Anatolie pentru a nu înregistra

corespunzător cazul cu privire la conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate cu grad

avansat de către acesta din urmă și a nu se autosesiza în vederea înregistrării infracțiunii, cât și

pentru a nu-l trage la răspundere contravențională conform prevederilor art.239 Cod

Contravențional pentru „încălcarea regulilor de înmatriculare sau de înregistrare de stat, de

revizie tehnică a vehiculelor și care nu a fost asigurat de răspundere civilă în modul stabilit”, și

pentru eliberarea mijlocului de transport a ultimului de model „Opel Astra”, cu nr. de înmatriculare

xxxx, sumă de bani din care 100 euro, echivalentul a 2 213,75 lei, conform cursului oficial al

BNM, au primit-o în aceeași zi, aproximativ la ora 01:30 în or. Cahul, eliberându-i numitului

Goldur Anatolie automobilul de model menționat, iar restul sumei de 100 euro au pretins a le fi

transmisă în cursul zilei de 16 septembrie 2015.

Ulterior, la data de 16 septembrie 2015, acționând intenționat, numiții Hariton Oleg și Chistol

Dmitrii, contactându-l telefonic pe Goldur Anatolie au solicitat a le fi transmisă suma de 100 Euro,

însă întâlnindu-se aproximativ la ora 12.00, cu acesta din urmă în or. Cahul, înțelegând faptul că

acțiunile lor sunt cercetate de organele abilitate cu combaterea și descoperirea infracțiunilor de

corupere, au întrerupt acțiunile lor infracționale neprimind restul sumei de bani menționate.

Acțiunile lui Hariton Oleg și Chiston Dmitrii au fost calificate de către procuror în baza art.324

alin.(2) lit. b), c) Cod penal, potrivit indicilor calificativi ca corupere pasivă, adică fapta persoanei

publice care pretinde și primește bani, ce nu i se cuvin, pentru sine pentru a nu îndeplini acțiuni

în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, aceleași acțiuni săvârșite de două persoanei, cu

extorcare de bunuri.

Tot ei, Hariton Oleg și Chistol Dmitrii se învinuiesc de către organul de urmărire penală în

aceia că, având calitate de persoană publică, aflându-se în exercițiul funcției deținute, în raza de

patrulare a or. Cahul, conform graficului de serviciu din 15.09.2015, acționând contrar

prevederilor art.25 alin.(5), pct.21) al Legii nr.320 din 27.12.2012 cu privire la politie și a statutului

polițistului, contrar prevederilor ordinului comun al Procuraturii Generale nr.121/al MAI,

nr.254/al Serviciului Vamal nr.286-O/ și al CNA nr.95 din 18.07.2008, cu privire la evidența unică

2

a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, contrar prevederilor

art.art.265 alin.(3) și 273 alin.(1) lit. a) Cod de procedură penală, la 16.09.2015, aproximativ la ora

01:30 min, aflându-se pe str. Șoseaua Prieteniei, la ieșirea din or. Cahul, au stopat automobilul de

model „Opel Astra”, cu numărul de înmatriculare xxxx, condus de Goldur Anatolie, care nu

dispunea de testarea tehnică și asigurarea obligatorie a automobilului menționat, totodată în urma

testării alcoolemiei cu aparatul Drager Test 6810, seria /numărul ARFN-0011, ultimul se afla în

stare de ebrietate avansată cu 0,58 mg/l de vapori de alcool în aerul expirat, folosindu-se intenționat

de situația de serviciu, acționând din interes material și personal, cu scopul obținerii mijloacelor

financiare de la Goldur Anatolie, nu s-au autosesizat și nu au înregistrat corespunzător cazul cu

privire la conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate cu grad avansat, infracțiune

prevăzută de art.2641 alin.(1) Cod penal, cât și pentru a nu-l trage la răspundere contravențională

conform prevederilor art.239 Cod Contravențional pentru „încălcarea regulilor de înmatriculare

sau de înregistrare de stat, de revizie tehnică a vehiculelor și care nu a fost asigurat de răspundere

civilă în modul stabilit”, tăinuind astfel comiterea unei infracțiuni și a faptelor contravenționale.

Respectiv, urmare a acțiunilor lor și abuzării intenționate de situația de serviciu, au cauzat

daune în proporții considerabile intereselor publice, în urma încălcării dispozițiilor actelor

normative menționate, subminării imaginii organelor și instituțiilor publice, a activității și

sarcinilor Ministerului Afacerilor Interne, afectarea nemijlocită a reputației autorității menționate.

Acțiunile lui Hariton Oleg și Chiston Dmitrii au fost calificate de către procuror în baza art.327

alin.(1) Cod penal, potrivit indicilor calificativi folosirea intenționată de către o persoană publică

a situației de serviciu în interes material și în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune

în proporții considerabile intereselor publice.

cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi prin care Hariton Oleg să fie recunoscut vinovat și

condamnat în baza art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod penal, ținând cont de prevederile art.65 alin.(2)

Cod penal, la 6 ani închisoare, cu amendă în mărime de 7000 unități convenționale, cu privarea de

dreptul a ocupa anume funcții publice pe un termen de 7 ani, iar pe capătul de acuzare prevăzut de

art.327 alin.(1) Cod penal, 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în sfera publică

pe un termen de 2 ani. În conformitate cu prevederile art.84 Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, lui Hariton Oleg a-i stabili pedeapsa definitivă de 7 ani închisoare, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă în mărime de 7000 unități convenționale și

cu privarea de dreptul a ocupa anume funcții în sfera publică pe un termen de 9 ani.

Chistol Dmitrii să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art.324 alin.(2) lit. b), c) Cod

penal, ținând cont de prevederile art.65 alin.(2) Cod penal, la 5 ani închisoare, cu amendă în

mărime de 6 000 unități convenționale, cu privarea de dreptul a ocupa anume funcții publice pe un

termen de 7 ani, iar pe capătul de acuzare prevăzut de art.327 alin.(1) Cod penal, 1 an închisoare,

cu privarea de dreptul de a ocupa funcții în sfera publică pe un termen de 2 ani. În conformitate cu

prevederile art.84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui Chistol Dmitrii a-i stabili pedeapsa

definitivă de 6 ani închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, cu amendă

în mărime de 6 000 unități convenționale și cu privarea de dreptul a ocupa anume funcții în sfera

publică pe un termen de 9 ani.

În motivarea apelului procurorul a invocat că pe parcursul examinării cauzei în instanța de

judecată circumstanțele descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare atât prin declarațiile

martorilor cât și prin corpurile delicte, documentele și rezultatele măsurilor speciale de investigații

autorizate în cadrul cauzei penale.

3

Instanța de judecată nu a apreciat corect probele prezentate de partea acuzării, este evidentă

aprecierea critică a declarațiilor părții vătămate Goldur Anatoli, a martorilor Perepelchin Valerii,

Ciobotarev Roman, Vitebschii Denis, Calistru Marin, cât și a procesului-verbal de interceptare a

plângerii depuse de Goldur Anatolie din 16 septembrie 2015; procesului- verbal de ridicare din

16.09.2015, prin care a fost ridicat un CD, care conține înregistrările audio purtate între Goldur

Anatolie și Hariton Oleg la 16.09.2015; procesului- verbal de examinare a obiectului din

16.09.2015, prin care a fost examinat un CD, care conține înregistrările audio purtate între Goldur

Anatolie și Hariton Oleg la 16.09.2015, cât și imaginile fotografice a două bancnote cu nominalul

de 50 euro; stenograma convorbirilor între Goldur Anatolie și Hariton Oleg din 16.09.2015;

procesului-verbal de interceptare a convorbirilor cu ajutorul metodei și mijloacelor speciale din

16.09.2015 dintre Goldur Anatolie și Hariton Oleg și Chistol Dmitrii; stenograma convorbirilor

dintre Goldur Anatolie și Hariton Oleg, cât și Chistol Dmitrii; procesul-verbal de recunoaștere a

persoanei din 17.09.2015, efectuată cu participarea lui Chistol Dmitrii; procesului-verbal de

ridicare din 16.09.2015, prin care a fost ridicat un analizator al concentrației de alcool „Drager

Alcotest 6810”, de la batalionul de patrulare „Sud” a INP a IGP a MAI; procesului-verbal de

examinare a obiectelor din 29.09.2015, prin care a fost examinat dispozitivul „Drager Alcotest

6810” cu seria/nr. ARFN-0011, cât și mini imprimanta „Drager 8510” cu seria/nr. ARFL-5198;

procesului-verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații din 16.09.2015, prin care au

fost consemnate rezultatele urmăririi vizuale între Goldur Anatolie și Hariton Oleg, cât și Chistol

Dmitrii; procesului-verbal de examinare a obiectului din 12 octombrie 2015, prin care a fost

examinat un CD ce conține descifrarea convorbirilor telefonice a lui Goldur Anatolie; procesului-

verbal de examinare a obiectului din 16 septembrie 2015, prin care a fost examinat registrul nr.1

și registrul nr.2 a IP Cahul; procesului-verbal de autosesizare a OUP din 02.11.2015 cu privire la

conducerea mijlocului de transport în stare de ebrietate de către Goldur Anatolie; procesului-verbal

de autosesizare a OUP din 02.11.2015 cu privire la neînregistrarea infracțiunii privind conducerea

mijlocului de transport în stare de ebrietate de către Goldur Anatolie, probe ce sunt necontestabile

din punct de vedere a pertinenței.

Procurorul consideră că, la pronunțarea sentinței nu s-a luat în considerare faptul că Hariton

Oleg și Chistol Dmitrii, prin comiterea infracțiunilor imputate, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor lor, au prevăzut urmările prejudiciabile, le-au dorit și au admis în mod

conștient survenirea acestora, fiind prejudiciate considerabil interesele publice ca urmare a

încălcării normelor imperative ale legilor nominalizate, subminarea imaginii organelor publice și

instituțiilor de stat. Totodată, fapta a fost comisă în timpul exercitării de către inculpați a unei

funcții publice, circumstanță ce sporește considerabil gradul social-periculos al faptei comise.

apelul declarat, ca nefondat, cu menținerea sentinței atacate fără modificări.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a reținut, că instanță de fond, cercetând în

cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele

administrate, a stabilit o corectă situație de fapt.

De asemenea, instanță de apel a conchis, că pe parcursul examinării cauzei penale prima

instanță corect a aplicat normele legislației procesual-penale ce se referă la examinarea

multilaterală, obiectivă și completă a cauzei penale cu respectarea principiului nemijlocirii,

oralității și contradictorialității procesului penal, cu verificarea împrejurărilor de fapt și constatarea

aspectelor de drept importante pentru justa soluționare a cauzei, printr-o cercetare amplă a probelor

4

administrate de organul de urmărire penală.

Instanța de apel a menționat, că Hariton Oleg și Chistol Dmitrii sunt învinuiți de organul de

urmărire penală, precum că prin acțiunile acestora intenționate au comis infracțiunea de corupere

pasivă, adică fapta persoanei publice care pretinde și primește bani, ce nu i se cuvin, pentru sine

pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia, aceleași acțiuni

săvârșite de două persoanei, cu extorcare de bunuri, adică infracțiune prevăzută de art.324 alin.(2)

lit. b), c) Cod penal.

Totodată, instanța de apel a constatat că, Hariton Oleg și Chistol Dmitrii sunt învinuiți de

organul de urmărire penală, că au comis infracțiunea prevăzută de art.327 alin.(1) Cod penal,

potrivit indicilor calificativi, folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de

serviciu în interes material și în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice.

Instanța de apel a verificat în cadrul ședinței instanței de apel probele prezentate de acuzator

în susținerea învinuirii, și anume: declarațiile părții vătămate Goldur Anatoli; declarațiile

martorilor Perepelchin Valerii, Ciobotarev Roman, Vitebschii Denis, Calistru Marin, Verșina

Grigore, cât și prin procesul-verbal de interceptare a plângerii depuse de Goldur Anatolie din 16

septembrie 2015; procesul- verbal de ridicare din 16.09.2015, prin care a fost ridicat un CD, care

conține înregistrările audio a discuțiilor purtate între Goldur Anatolie și Hariton Oleg la

16.09.2015; procesul- verbal de examinare a obiectului din 16.09.2015, prin care a fost examinat

un CD, care conține înregistrările audio a discuțiilor purtate între Goldur Anatolie și Hariton Oleg

la 16.09.2015, cât și imaginile fotografice a două bancnote cu nominalul de 50 euro; stenograma

convorbirilor între Goldur Anatolie și Hariton Oleg din 16.09.2015; procesul-verbal de

interceptare a convorbirilor cu ajutorul metodei și mijloacelor speciale din 16.09.2015 dintre

Goldur Anatolie și Hariton Oleg și Chistol Dmitrii; stenograma convorbirilor dintre Goldur

Anatolie și Hariton Oleg, cât și Chistol Dmitrii; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din

17.09.2015, efectuată cu participarea lui Chistol Dmitrii; procesul-verbal de ridicare din

16.09.2015, prin care a fost ridicat un analizator al concentrației de alcool „Drager Alcotest 6810”,

de la batalionul de patrulare „Sud” a INP a IGP a MAI; procesul-verbal de examinare a obiectelor

din 29.09.2015, prin care a fost examinat dispozitivul „Drager Alcotest 6810” cu seria/nr. ARFN-

0011, cât și mini imprimanta „Drager 8510” cu seria/nr. ARFL-5198; procesul-verbal de

consemnare a măsurilor speciale de investigații din 16.09.2015, prin care au fost consemnate

rezultatele urmăririi vizuale între Goldur Anatolie și Hariton Oleg, cât și Chistol Dmitrii; procesul-

verbal de examinare a obiectului din 12 octombrie 2015, prin care a fost examinat un CD ce conține

descifrarea convorbirilor telefonice a lui Goldur Anatolie; procesul-verbal de examinare a

obiectului din 16 septembrie 2015, prin care a fost examinat registrul nr.1 și registrul nr.2 a IP

Cahul; procesul-verbal de autosesizare a OUP din 02.11.2015 cu privire la conducerea mijlocului

de transport în stare de ebrietate de către Goldur Anatolie; procesul-verbal de autosesizare a OUP

din 02.11.2015 cu privire la neînregistrarea infracțiunii privind conducerea mijlocului de transport

în stare de ebrietate de către Goldur Anatolie.

Ca documente au fost recunoscute și atașate la cauză: copiile autentificate ale Registrelor nr.01

și nr.02 ridicate de la Inspectoratul de Politie Cahul la 16.09.2015, pe perioada 14.09.2015-

16.09.2015; copiile autentificate ale Registrului Echipei de Serviciu, ridicate de la Batalionul de

Patrulare SUD a INP a IGP a MAI la 16.09.2015, pe perioada 15.09.2015-16.09.2015, a graficului

de serviciu pe perioada respectivă.

Analizând probele expuse supra, instanța de apel a conchis că, prima instanță justificat a ajuns

5

la concluzia că în speța dedusă judecății nu se constată vinovăția lui Hariton Oleg și Chistol Dmitrii

în comiterea infracțiunii imputate, iar inculpații urmează a fi achitați din motiv că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

În acest sens a fost subliniat că, atât în cadrul ședinței de judecată a instanței de fond cât și în

cadrul ședinței instanței de apel, partea acuzării nu a adus probe certe, concludente și pertinente

care ar dovedi faptul, că Hariton Oleg și Chistol Dmitrii au săvârșit infracțiunile imputate.

Având în susținere prevederile art.389 alin.(1) Cod de procedură penală, instanța de apel a

conchis că, prima instanță corect a apreciat că, probele invocate de acuzatorul de stat nu pot fi puse

la baza unei sentințe de condamnare, iar sentința de condamnare nu poate fi bazată pe presupuneri,

dubiile în probarea învinuirii urmând a fi interpretate în favoarea inculpatului.

invocând temei de drept prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicitând

casarea acestei decizii și dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În susținerea recursului procurorul susține că, pe parcursul examinării cauzei în instanțele de

judecată, învinuirea înaintată și-a găsit confirmare atât prin declarațiile martorilor cât și prin

corpurile delicte, documentele și rezultatele măsurilor speciale de investigații autorizate în cadrul

cauzei penale. Instanțele de judecată, deși au descris probele administrate și cercetate în cadrul

procesului penal, nu au apreciat corect, în temeiul art.101 Cod de procedură penală, toate probele

prezentate de partea acuzării.

Instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că, probele prezentate de partea apărării nu

demonstrează în sine că inculpații nu au săvârșit faptele imputate. Instanța de fond în sentința în

cauză s-a referit pur declarativ la faptul că lipsesc faptele infracțiunii fără a intra în esența învinuirii

în cauză, însă această sentință cu o motivare insuficientă a fost menținută de instanța de apel.

La pronunțarea hotărârilor judecătorești, nu s-a luat în considerare faptul că Hariton Oleg și

Chistol Dmitrii, prin comiterea infracțiunilor imputate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil

al acțiunilor sale, au prevăzut urmările prejudiciabile, le-au dorit și au admis în mod conștient

survenirea acestora, fiind prejudiciate considerabil interesele publice ca urmare a încălcării

normelor imperative ale legilor nominalizate, subminarea imaginii organelor publice și instituțiilor

de stat. Totodată, se menționează că fapta a fost comisă în timpul exercitării de către inculpați a

unei funcții publice, circumstanță ce sporește considerabil gradul social-periculos al faptei comise.

Analizând materialele cauzei, recurentul consideră că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția, motiv

pentru care se solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță.

penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis conform prevederilor art. 435 alin.(1) pct. 2)

lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept

să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu

poate fi corectată de către instanța de recurs.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci

când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate,

totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă

aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat produce un

efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept în

6

privința persoanelor care l-au declarat.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform art.414

Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe

prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută

ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce

împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă

există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în

ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în

conformitate cu art.101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le

poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă

normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate.

Din cererea de recurs declarată, se constată că criticele recurentului, în esență, se referă la

faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și nu au fost stabilite

temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului declarat ca nefondat.

Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportată la criticele recurentului, Colegiul

penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției de respingere, ca nefondat, a apelului

declarat de procuror, cu menținerea sentinței de achitare, nu a respectat întocmai prevederile

legale, ignorând exigențele legii procesual-penale.

Cercetând materialele cauzei, Colegiul penal lărgit constată că instanța de fond la pronunțarea

sentinței a comis o eroare, care ulterior a fost preluată de către instanța de apel prin menținerea

acesteia fără modificări.

Așadar, analizând decizia atacată, Colegiul penal lărgit concluzionează că instanța de apel,

menținând hotărârea primei instanțe privind achitarea inculpaților Hariton Oleg și Chistol Dmitrii,

învinuiți de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.324 alin.(2) lit. b), c) și art.327 alin.(1) Cod

penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunii - nu a supus unei analize obiective

cumulul de probe, adus în susținerea învinuirii, la fel ca și prima instanță, excluzând unele probe,

le-a dat o apreciere greșită și selectivă, în derogare de la prevederile art.101 Cod de procedură

penală, punând accentul doar pe depozițiile și versiunea inculpaților, concluzionând că acuzarea

nu a prezentat probe suficiente întru confirmarea că Hariton Oleg și Chistol Dmitrii au comis

infracțiunea de corupere pasivă, adică fapta persoanei publice care pretinde și primește bani, ce nu

i se cuvin, pentru sine pentru a nu îndeplini acțiuni în exercitarea funcției sale sau contrar acesteia,

aceleași acțiuni săvârșite de două persoanei, cu extorcare de bunuri și folosirea intenționată de

către o persoană publică a situației de serviciu în interes material și în alte interese personale, dacă

aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice.

În acest sens, Colegiul penal lărgit menționează că, instanța de apel nu a respectat prevederile

art.414 Cod de procedură penală și nu a apreciat totalitatea probelor prezentate de acuzare întru

confirmarea vinovăției inculpaților Hariton Oleg și Chistol Dmitrii, în mod greșit a respins probele

administrate de către acuzarea de stat, fără a fi constatată încălcarea normelor procesuale invocate,

a apreciat în mod superficial aceste probe, fără a fi evidențiate acele derogări evidente invocate.

Instanța de apel, contrar prevederilor art.101 Cod procedură penală, nu și-a motivat eficient

soluția privind respingerea probelor administrate de către acuzarea de stat: declarațiile parții

vătămate Goldur Anatoli; declarațiile martorilor Perepelchin Valerii, Ciobotarev Roman,

Vitebschii Denis, Calistru Marin, Verșina Grigore, cât și probele materiale acumulate în cadrul

urmăririi penale după cum urmează: procesul-verbal de interceptare a plângerii depuse de Goldur

7

Anatolie din 16 septembrie 2015; procesul-verbal de ridicare din 16.09.2015, prin care a fost

ridicat un CD, care conține înregistrările audio purtate între Goldur Anatolie și Hariton Oleg la

16.09.2015; procesul-verbal de examinare a obiectului din 16.09.2015, prin care a fost examinat

un CD, care conține înregistrările audio purtate între Goldur Anatolie și Hariton Oleg la

16.09.2015, cât și imaginile fotografice a două bancnote cu nominalul de 50 euro; stenograma

convorbirilor între Goldur Anatolie și Hariton Oleg din 16.09.2015; procesul-verbal de

interceptare a convorbirilor cu ajutorul metodei și mijloacelor speciale din 16.09.2015 dintre

Goldur Anatolie și Hariton Oleg și Chistol Dmitrii; stenograma convorbirilor dintre Goldur

Anatolie și Hariton Oleg, cât și Chistol Dmitrii; procesul-verbal de recunoaștere a persoanei din

17.09.2015, efectuată cu participarea lui Chistol Dmitrii; procesul-verbal de ridicare din

16.09.2015, prin care a fost ridicat un analizator al concentrației de alcool „Drager Alcotest 6810”,

de la batalionul de patrulare „Sud” a INP a IGP a MAI; procesul-verbal de examinare a obiectelor

din 29.09.2015, prin care a fost examinat dispozitivul „Drager Alcotest 6810” cu seria/nr.ARFN-

0011, cât și mini imprimanta „Drager 8510” cu seria/nr.ARFL-5198; procesul-verbal de

consemnare a măsurilor speciale de investigații din 16.09.2015, prin care au fost consemnate

rezultatele urmăririi vizuale între Goldur Anatolie și Hariton Oleg, cât și Chistol Dmitrii; procesul-

verbal de examinare a obiectului din 12 octombrie 2015, prin care a fost examinat un CD ce conține

descifrarea convorbirilor telefonice a lui Goldur Anatolie; procesul-verbal de examinare a

obiectului din 16 septembrie 2015, prin care a fost examinat registrul nr.1 și registrul nr.2 a IP

Cahul; procesul-verbal de autosesizare a OUP din 02.11.2015 cu privire la conducerea mijlocului

de transport în stare de ebrietate de către Goldur Anatolie; procesul-verbal de autosesizare a OUP

din 02.11.2015 cu privire la neînregistrarea infracțiunii privind conducerea mijlocului de transport

în stare de ebrietate de către Goldur Anatolie.

Astfel, instanța de apel nu s-a expus separat asupra fiecăreia din probele acumulate în dosar,

care trebuie apreciate multilateral și obiectiv, nu a făcut o analiză a acestora, în conformitate cu

prevederile art.101 Cod de procedură penală. Contrar acestor stricte prevederi legale, instanța de

apel doar a enumerat probele cercetate, redând conținutul declarațiilor părții vătămate Goldur

Anatoli, martorilor Perepelchin Valerii, Ciobotarev Roman, Vitebschii Denis, Calistru Marin,

Verșina Grigore și a probelor scrise, fără a verifica minuțios și obiectiv fiecare probă separat sub

toate aspectele, prin prisma pertinenței, concludentei, iar în ansamblu, din punct de vedere al

coroborării lor.

Așa dar, Colegiul penal lărgit atestă că, instanța de apel nu a aplicat prevederile art.101 alin.(1)

Cod de procedură penală, și nu a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, ca apoi să se pronunțe asupra admisibilității sau inadmisibilității probei respective

cu argumentarea concluziei în acest sens.

Reieșind din cele expuse supra, Colegiul lărgit ajunge la concluzia că, instanța de apel eronat

a interpretat probele administrate, inclusiv prin denaturarea conținutului acestora, fără a se expune

asupra lor în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală.

În aceiași ordine de idei, instanța de apel urma să ia în considerație că, probele trebuie analizate

corelat, în ansamblul lor, nu trunchiat, astfel încât hotărârea să se întemeieze pe toate probele

cauzei, condiție ce în cazul de față nu este întrunită. Din analiza și evaluarea probelor administrate

în condiții de oralitate, nemijlocire și contradictorialitate în cadrul cercetării judecătorești, s-a

reținut eronat că probele în ansamblul lor nu coroborează spre a demonstra, vinovăția inculpatului

în comiterea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.

8

Având în vedere circumstanțele evidențiate, instanța de recurs statuează că, garanțiile

consacrate în art.6§1 din Convenție includ obligația instanțelor judecătorești naționale de a motiva

cu suficientă claritate deciziile sale (H. c. Belgiei, §53, din 30.11.1987). O decizie motivată

demonstrează părților că au fost cu adevărat auzite de către instanță în proces.

Din considerentele menționate, Colegiul penal lărgit conchide, că soluția adoptată de către

instanța de apel în privința inculpaților Hariton Oleg și Chistol Dmitrii este contrară prevederilor

legale, deoarece instanța de apel, judecând apelul procurorului nu s-a expus asupra tuturor

motivelor indicate în acesta, ci doar s-a limitat în motivarea soluției de menținere a sentinței,

considerând că concluziile acesteia sunt întemeiate, însă a omis faptul că sentința conține

divergențe și erori judiciare, prevăzute în art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, eroare

care nu poate fi corectată de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece această

instanță nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza pe fond, substituind instanța ce a judecat

apelul cu încălcarea prevederilor procesual penale.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.436 Cod de

procedură penală, care stabilește procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe în

strictă conformitate cu prevederile legale asupra motivelor indicate în apelurile declarate, să

cerceteze, să verifice și să aprecieze profund probele administrate pe parcursul procesului penal în

strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității

sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia

adoptată, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, de

practica relevantă a CtEDO și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul,

Tomița Mihail, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 28 octombrie

2019, în cauza penală privindu-i pe Hariton Oleg xxxx și Chistol Dmitrii xxxx, cu dispunerea

rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune căilor de atac, pronunțată integral la 08 octombrie 2020.

Președinte Vladimir Timofti

Judecători Anatolie Țurcan

Nadejda Toma

Elena Cobzac

Victor Boico

9