1ra-737/2019 — art. 332 alin. 1, art. 327 alin. 1 CP

1ra-737/2019 — art. 332 alin. 1, art. 327 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 1ra-737/2019

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

07 mai 2019 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în următoarea componență:

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Liliana Catan, Ion Guzun, Maria Ghervas, Dumitru Mardari

judecând, în ședință fără participarea părților, recursul ordinar declarat de către

Procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, prin care se

solicită casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 decembrie

2018, în cauza penală în privința lui

Hariton Oleg Xxxxx, născut la xx.xx.xxxx,

originar din s. Xxxxx, r. Xxxxx, domiciliat

Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 04.07.2016 - 17.08.2017;

Instanța de apel: 06.12.2017 - 27.12.2018;

Instanța de recurs: 25.02.2019 - 07.05.2019.

C O N S T A T Ă:

Oleg a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 332 alin. (1) și art. 327 alin.

(1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor.

a instanței Hariton Oleg afost învinuit pentru faptul că activând în funcția de inspector

al Batalionului Sud al Inspectoratului Național de Patrulare a IGP a MAI, fiind

persoană publică, urmărind un scop unic infracțional de a falsifica documentele

oficiale, înțelegând și conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor sale

ilegale, aflându-se în or. Cahul, folosindu-se intenționat de situația de serviciu din alte

interese personale și anume mușamalizarea unor probe administrate într-un alt dosar

intentat în privința sa, în perioada cuprinsă între 16 septembrie 2015 și 17 septembrie

2015 a introdus date vădit false în procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și

nr. MAI 03 090471, întocmit în privința lui Straistă Sergiu, conform prevederilor art.

355 Cod contravențional, făcând mențiunea în proces-verbal precum că timpul

săvârșirii contravenției este data de 16 septembrie 2015, ora 01:49, iar ora întocmirii

procesului-verbal, 01:50, însă de facto în acea perioadă, în cadrul cauzei penale

intentată în privința sa pentru corupere pasivă, s-a stabilit faptul că la acea oră a fost

testat Goldur Anatolie, a cărui concentrație de alcool în aerul liber expirat constituia

1

0,58 mg/l, fiind testat la ora 01:44 adică perioada de timp în care Hariton Oleg nu putea

testa și proba starea de ebrietate a numitului Straistă Sergiu, care se presupune că la ora

01:49, se afla în loc public în stare de ebrietate în același interval de timp, ba mai mult

ca atât, o copie a tichetului „Drager” nefiind anexată la procesul-verbal contravențional

cu seria și nr. MAI 03 090471, fiind confirmat prin raportul de expertiză nr. 34/12/3/l-

R-202; 203 din 14 iunie 2016 și anume că, în acesta au fost făcute modificări la parafa

ora comiterii și ora întocmirii.

Acțiunile lui Hariton Oleg au fost calificate de către procuror în baza art. 332 alin.

(1) Cod penal potrivit indicilor calificativi înscrierea de către o persoană publică, în

documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de

documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din alte interese personale.

Tot Hariton Oleg, se învinuiește de către organul de urmărire penală în aceia că,

activând în funcția de inspector al Batalionului Sud al Inspectoratului Național de

Patrulare a IGP a MAI, fiind persoană publică, urmărind un scop unic infracțional de a

falsifica documentele oficiale, înțelegând și conștientizând caracterul social periculos

al acțiunilor sale ilegale, aflându-se în or. Cahul, folosindu-se intenționat de situația de

serviciu din alte interese personale și anume mușamalizarea unor probe administrate

într-un alt dosar intentat în privința sa, în perioada cuprinsă între 16 septembrie 2015

și 17 septembrie 2015 a introdus date vădit false în procesul-verbal cu privire la

contravenție cu seria și nr. MAI 03 090471, întocmit în privința lui Straistă Sergiu,

conform prevederilor art. 355 Cod contravențional, făcând mențiunea în proces-verbal

precum că timpul săvârșirii contravenției este data de 16 septembrie 2015, ora 01:49,

iar ora întocmirii procesului-verbal, 01:50, însă de facto în acea perioadă, în cadrul

cauzei penale intentată în privința sa pentru corupere pasivă, s-a stabilit faptul că la

acea oră a fost testat Goldur Anatolie, a cărui concentrație de alcool în aerul liber

expirat constituia 0,58 mg/l, fiind testat la ora 01:44 adică perioada de timp în care

Hariton Oleg nu putea testa și proba starea de ebrietate a lui Straistă Sergiu, care se

presupune că la ora 01:49, se afla în loc public în stare de ebrietate în același interval

de timp, ba mai mult ca atât, o copie a tichetului „Drager” nefiind anexată la procesul-

verbal contravențional cu seria și nr. MAI 03 090471, astfel cauzând daune

considerabile intereselor publice, subminarea imaginii organelor publice, instituțiilor

de stat, precum și mușamalizarea unor probe administrate într-un alt dosar intentat în

privința sa.

Acțiunile lui Hariton Oleg au fost calificate de către procuror în baza art. 327 alin.

(1) Cod penal potrivit indicilor calificativi folosirea intenționată de către o persoană

publică a situației de serviciu în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune

în proporții considerabile intereselor publice.

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi prin care Hariton Oleg să fie

2

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 332 alin. (1) și art. 327 alin. (1) Cod penal

și ținând cont de prevederile art. 65 alin. (2) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsă:

în baza art. 332 alin. (1) Cod penal - 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa anume funcții publice pe termen de 3 ani;

în baza art. 327 alin. (1) - 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa

anume funcții în sfera publică pe termen de 2 ani.

În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui Hariron

Oleg a-i stabili pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a

ocupa anume funcții în sfera publică pe termen de 5 ani.

Conform art. 90 Cod penal executarea pedepsei să fie suspendată pe termen de 5

ani.

În motivarea apelului procurorul a invocat că pe parcursul examinării cauzei în

instanța de judecată circumstanțele descrise în învinuirea înaintată și-au găsit

confirmare atât prin declarațiile martorilor cât și prin corpurile delicte, documentele și

rezultatele măsurilor speciale de investigații autorizate în cadrul cauzei penale.

Instanța de judecată nu a apreciat corect probele prezentate de partea acuzării, este

evidentă aprecierea critică a Raportului de expertiză grafoscopică și tehnică a

documentelor nr. 34/12/3/1 -R-202; 203 din 14 iunie 2016, prin care se confirmă faptul

introducerii datelor false în procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr.

MAI 03 090471, probă ce este necontestabilă din punct de vedere a pertinenței ei.

Cu referire la mențiunea instanței că, lipsa tichetului de la aparatul „Drager” la

procesul verbal contravențional nu reprezintă nici unul din semnele calificative

incriminate inculpatului, apelantul consideră că este o apreciere eronată, așa cum

anexarea tichetului dat la procesul verbal contravențional este obligatoriu, iar instanța

s-a expus menționând că nu este obligatoriu, în acest mod atribuindu-și obligațiunile

agentului constatator din cadrul Inspectoratului General al Poliției a Ministerului

Afacerilor Interne.

Cât ține de faptul că instanța a respins audierea martorului acuzării Goldur

Anatolie, motivând neprezentarea lui în instanța de judecată, procurorul a menționat că

partea acuzării a întreprins toate măsurile legale privind asigurarea prezenței acestuia

în instanța de judecată, decizia instanței în acest sens fiind una abuzivă.

Procurorul a considerat că la pronunțarea sentinței, nu s-a luat în considerare

faptul că Hariton Oleg, prin comiterea infracțiunilor imputate, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, a prevăzut urmările prejudiciabile, le-a dorit și

a admis în mod conștient survenirea acestora, fiind prejudiciate considerabil interesele

publice ca urmare a încălcării normelor imperative ale legilor nominalizate,

subminarea imaginii organelor publice și instituțiilor de stat. Totodată s-a menționat că

fapta a fost comisă în timpul exercitării de către inculpat a unei funcții publice,

circumstanță ce sporește considerabil gradul social-periculos al faptei comise.

3

s-a respins apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări.

4.1. Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, prin

prisma criticilor formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept,

conform dispozițiilor art. 414, 415 alin. (1) pct.1) lit. c), alin. (21) Cod de procedură

penală, Colegiul a constatat că apelul nu este fondat și urmează a fi respins.

Judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel a acționat

în potrivit prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală și consultând opinia

părților a admis demersul procurorului privind audierea martorilor Goldur Anatolie și

Straistă Sergiu, învinuitului Hariton Oleg prezent în instanța de apel și cercetarea

materialelor dosarului penal.

În ciuda tuturor acțiunilor procedurale întreprinse de către Colegiu, nu a putut fi

audiat martorul Straistă Sergiu, ca urmare a imposibilității asigurării prezenței acestuia

în fața instanței, procurorul a refuzat de la demersul de a audia martorul nominalizat.

Astfel, din lista martorilor indicați în rechizitoriu pe a căror declarații se

fundamentează actul de acuzare, la demersul procurorului în instanța de apel a fost

audiat doar Goldur Anatolie. Analizând declarațiile martorului Goldur Anatolie date în

instanța de apel, Colegiul a observat că acesta retractează declarația din instanța de

fond, susținând că a fost stopat de către poliția rutieră, polițiștii cu numele Dumitru și

Oleg, care i-au verificat actele. În urma verificării a fost condus la parcarea cu plată

PAT-19, unde a fost testat cu aparatul Drager, rezultatul fiind de 0,57 mg/l. A fost

informat că va primi o amendă mare, însă se pot înțelege la suma de 200 euro.

Astfel, Colegiul a considerat că depozițiile martorului Goldur Anatolie, nu oferă

informații suficiente în sprijinul acuzării, în sensul de a atesta împrejurările în care a

avut loc infracțiunea de fals în acte publice și abuzul de serviciu. De asemenea, instanța

a apreciat că depozițiile martorului nu sunt apte de a permite nici măcar formularea

unor deducții logice cu privire la introducerea datelor vădit false în procesul-verbal cu

privire la contravenție cu seria și nr.MAI03 090471, întocmit în privința lui Straistă

Sergiu, conform prevederilor art. 355 Cod contravențional.

Analizând probele prezentate de acuzatorul de stat în susținerea învinuirii

imputate inculpatului Hariton Oleg prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură

penală, Colegiul ca și instanța de fond a considerat că acestea nu dovedesc vinovăția

ultimului în săvârșirea infracțiunilor imputate.

Colegiul a menționat că declarațiile inculpatului coroborează cu extrasul din

registru cu privire la evidența proceselor-verbale, potrivit căruia s-a constatat că la

numărul de înregistrare 4990 este indicat procesul-verbal nr. 03090471, întocmit la 17

septembrie 2015 în privința lui Straistă Sergiu, anul nașterii xxxx, loc. sat. Xxxxx,

sancționat în baza art. 355 alin. (2) Cod contravențional, de către BP, fiind aplicată

amendă de 200 lei BNM, agent constatator Hariton Oleg. Importanța procesului-verbal

(în format electronic) MAI 03 090471 întocmit în privința lui Straistă Sergiu la 16

4

septembrie 2015, este determinată prin faptul că la 17 septembrie 2015, orele 08.54,

datele cu privire la contravenția comisă de către Straistă Sergiu existau în format

electronic, ceia ce a permis contravenientului să achite amenda online, folosind

internetul.

Astfel, din analiza declarațiilor inculpatului și din conținutul extrasului din

registru cu privire la evidența proceselor-verbale, din procesul-verbal în format

electronic, Colegiul a concluzionat că este evident că Hariton Oleg a întocmit la 16

septembrie 2015 procesul-verbal nr. 03090471 în privința lui Straistă Sergiu și în

esență respectivul document nu este fals.

Situația de fapt invocată de procuror nu a fost reținută de instanța de fond și nu a

fost constatată de către instanța de apel. Dimpotrivă, la caz s-a constatat că declarațiile

martorului Goldur Anatolie depuse în instanța de apel și cea de fond sunt vage după

conținut, martorul indicând că nu cunoaște despre evenimentele cercetate în respectiva

cauză penală - falsul în acte publice și abuzul de serviciu imputate numitului Hariton

Oleg. Declarațiile martorului Goldur Anatolie în mare parte se referă la acte de

corupere pasivă, acțiuni care sunt incriminate lui Hariton Oleg și cercetate într-o altă

cauză penală.

Nu au fost reținute afirmațiile procurorului expuse în cererea de apel precum că

instanța de fond incorect a interpretat concluziile din raportul de expertiză nr.

34/12/3/1-R-202, 203 din 14 iunie 2016, în acest sens, instanța de apel a observat că

Hariton Oleg în ședința instanței de fond a declarat că, în procesul-verbal întocmit în

privința lui Straistă Sergiu a făcut o greșeală mecanică referitor la ora întocmirii,

greșeală care a fost corectată prin introducerea unei adăugări, aceasta fiind admisă din

motiv că se grăbea la stația de parcare unde era așteptat de colegul de serviciu.

Alegația procurorului precum că prin raportul de expertiză grafoscopică și tehnică

a documentelor nr. 34/12/1-R-202, 203 din 14 iunie 2016 se confirmă faptul

introducerii datelor false în procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr.

MAI 03 090471, Colegiul a respins-o ca neîntemeiată, or în raportul de expertiză o

asemenea concluzie nu este, ci este menționat că, „conținutul inițial din procesul-verbal

cu privire la contravenție cu seria și nr.MAI03 090471” în coloana : „ora comiterii”

cifra „0” și„9”, au fost modificate pe cale mecanică (adăugire)”.

Astfel, Colegiul a reținut că concluzia raportului de expertiză grafoscopică și

tehnică, nu demonstrează intenția inculpatului Hariton Oleg de a introduce date false

în procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI 03 090471.

Modificările efectuate de către inculpat în procesul-verbal cu privire la contravenție,

nu pot servi temei fundamental pentru formularea unei acuzații, în condițiile în care

inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și totodată înaintează propria

versiune pe care organul de urmărire penală a evitat în mod inexplicabil să o verifice

și să prezinte probe prin care să o combată.

5

Totodată, Colegiul a observat că procurorul prin procesul-verbal de examinare a

obiectului din 27 mai 2016, a cercetat dispozitivul Drager test Alcotest 6810 seria/nr.

ARFN-0011 pentru perioada 16 septembrie 2015 și a constatat existența informației

stocate pe dispozitiv, unde la 16 septembrie 2015, testul numărul 269, efectuat la ora

01:44:42 a fixat rezultatul testării alcoolemiei în aerul expirat 0,58 mg/l, presupus testul

petrecut în privința lui Goldur Anatolie.

În astfel de circumstanțe este inexplicabilă inacțiunea procurorului, care deținea

aparatul Drager test Alcotest, de a verifica și datele înregistrate în procesul-verbal cu

privire la contravenția din 16 septembrie 2015, ora 01:50, întocmit de agentul

constatator la BP Sud, Hariton Oleg în privința lui Straistă Sergiu în baza art. 355 alin.

(2) Cod contravențional.

Examinare memoriei aparatului Drager test Alcotest pentru data de 16 septembrie

2015, ora 01:50 și datele care puteau fi constatate de către organul de urmărire penală

ar fi înlăturat orice îndoială referitor la existența sau lipsa datelor cu privire la testarea

acooloscopică a numitului Straistă. În consecința celor remarcate, Colegiul a menționat

că procurorul de fapt expune o convingere proprie în existența unor fapte de falsificare,

convingere care este lipsită de suport probator și respectiv, nu are valoare juridică.

Cu referire la audierea martorului Goldur Anatolie, Colegiul a susținut poziția

instanței de fond și respingând alegațiile procurorului a menționat că conform art. 26

alin. (3) Cod de procedură penală, sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine

procurorului. În condiția în care procurorul nu a asigurat prezența martorului Goldur

Anatolie în ședința de judecată în termeni rezonabili, instanța de fond corect a continuat

examinarea cauzei, or potrivit procesului verbal al ședinței de judecată procurorul nu

deținea date exacte cu privire la locul aflării martorului respectiv, indicând doar că se

află în Federația Rusă și că probabil în luna martie, aprilie va reveni în țară.

Instanța de apel a mai relatat că deși procurorul în cererea de apel și ulterior în

instanța de apel face trimitere la declarațiile martorului Chistol Dmitrii, totuși nu poate

analiza respectivele declarații deoarece martorul nu a fost audiat în instanța de apel.

În lipsa unor probe contrare, instanța a acordat prioritate versiunii înaintate de

inculpatul Hariton Oleg, inclusiv în partea referitoare la testarea lui Straistă Sergiu în

perioada pretinselor infracțiuni. Astfel, procesul-verbal cu privire contravenția comisă

la 16 septembrie 2015 ora 01:49 de către Straistă Sergiu, în baza art. 355 Cod

contravențional, a fost întocmit în cadrul unei proceduri legale, actul respectiv a fost

înregistrat în Registrul proceselor-verbale contravenționale împreună cu raportul

polițistului Hariton Oleg, datat cu 17 septembrie 2015, aplicarea sancțiunii față de

Straistă Sergiu nu a fost contestată, fiind achitată online la 17 septembrie 2015 ora

08:54 „online MPAY VICTORIABANK SA”.

Tot în acest context, Colegiul a apreciat ca întemeiate relatările părții apărării că

procesul verbal cu privire la contravenție care a fost temei de intentare a procesului

penal în privința lui Hariton Oleg, nu a fost contestat de către procuror și nici de o altă

6

persoană, până la moment este în vigoare și persoana în privința căruia a fost întocmit

a achitat amenda stabilită de agentul constatator.

Din raționamentele expuse, Colegiul a considerat că este confuză solicitarea

procurorului de a-l recunoaște vinovat și a-l condamna pe Hariton Oleg în baza art. 332

alin. (1) și art. 327 alin. (1) Cod penal, în cazul în care din conținutul ordonanței

menționate se reține că Goldur Anatolie nu a fost testat cu dispozitivul Drager test

Alcotest 6810 seria/nr. ARFN-0011.

Argumentul procurorului precum că, instanța nu a ținut cont de toate

circumstanțele ce au avut loc pe cauză, Colegiul nu l-a admis, or judecând cauza,

instanța de apel a reverificat sub toate aspectele, complet și obiectiv probele

administrate, ajungând la concluzia de a-l achita pe Hariton Oleg de sub învinuirea în

săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) art. 327 alin. (1) Cod penal.

Colegiul a concluzionat că faptele imputate lui Hariton Oleg nu au fost constatate,

din care motiv a menținut în privința acestuia sentința de achitare, or o sentință de

condamnare se emite numai în condițiile în care în urma cercetării judecătorești,

vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de

probe cercetate de instanța de judecată.

6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță în alt complet de judecată.

În susținerea recursului procurorul indică că pe parcursul examinării cauzei în

instanțele de judecată, circumstanțele descrise în învinuirea înaintată și-au găsit

confirmare atât prin declarațiile martorulilor cât și prin corpurile delicte, documentele

și rezultatele măsurilor speciale de investigații autorizate în cadrul cauzei penale.

Instanțele de judecată, deși au descris probele administrate și cercetate în cadrul

procesului penal, nu au apreciat corect, în temeiul art. 101 Cod de procedură penală,

toate probele prezentate de partea acuzării.

Instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că probele prezentate de partea

apărării nu demonstrează în sine că inculpatul nu a săvârșit faptele imputate. Instanța

de fond în sentința în cauză s-a referit pur declarativ la faptul că lipsesc faptele

infracțiunii fără a intra în esența învinuirii în cauză, însă această sentință cu o motivare

insuficientă a fost menținută de instanța de apel.

La pronunțarea hotărârilor judecătorești, nu s-a luat în considerare faptul că

Hariton Oleg, prin comiterea infracțiunilor imputate, dându-și seama de caracterul

prejudiciabil al acțiunilor lor, a prevăzut urmările prejudiciabile, le-a dorit și a admis

în mod conștient survenirea acestora, fiind prejudiciate considerabil interesele publice

ca urmare a încălcării normelor imperative ale legilor nominalizate, subminarea

imaginii organelor publice și instituțiilor de stat. Totodată se menționează că fapta a

fost comisă în timpul exercitării de către inculpat a unei funcții publice, circumstanță

ce sporește considerabil gradul social-periculos al faptei comise.

7

Astfel, analizând materialele cauzei, recurentul consideră că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt

care a afectat soluția, motiv pentru care se solicită casarea acesteia și dispunerea

rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel.

invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis conform

prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o

caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea

unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat

produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în

fapt, cât și în drept în privința persoanelor care l-au declarat.

Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și

conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a

pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit

instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost

săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost

comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există

circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate

în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate

la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile

de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost

individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect

aplicate.

Din cererea de recurs declarată, se constată că criticele recurentului, în esență, se

referă la faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția

și nu au fost stabilite temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului

declarat ca nefondat.

Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportată la criticele recurentului,

Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției de respingere, ca

nefondat, a apelului declarat de procuror, cu menținerea sentinței de achitare, nu a

respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale.

8

Cercetând materialele cauzei, Colegiul constată că instanța de fond la pronunțarea

sentinței a comis o eroare, care ulterior a fost preluată de către instanța de apel prin

menținerea acesteia fără modificări.

Așadar, conform rechizitoriului, Hariton Oleg este învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, și anume pentru faptul că …

folosindu-se intenționat de situația de serviciu din alte interese personale și anume

mușamalizarea unor probe administrate într-un alt dosar intenta în privința sa, în

perioada cuprinsă între 16.09.2015 și 17.09.2015 a introdus date vădit false în

procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI 03 090471, întocmit în

privința cet. Straistă Sergiu, conform prevederilor art. 335 Cod contravențional… .

Totodată, Hariton Oleg este învinuit și de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

327 alin. (1) Cod penal, de faptul că fiind persoană publică a folosit intenționat situația

de serviciu în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții

considerabile intereselor publice.

Potrivit sentinței, Hariton Oleg a fost achitat de comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 332 alin. (1) și art. 327 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența

faptelor infracțiunilor, soluție menținută prin decizia Colegiului judiciar al Curții de

Apel Cahul.

Aliniatul (1) al art. 390 Cod de procedură penală prevede exhaustiv temeiurile în

baza cărora se adoptă sentința de achitare, astfel Colegiul lărgit consideră că instanțele

de fond incorect au reținut temeiul de achitare a lui Hariton Oleg deoarece sentința de

achitare în cazul în care nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, se adoptă atunci

când faptele incriminate inculpatului nu au avut loc, pe când în speță nu putem spune

că fapta nu a avut loc, or modificările efectuate de către inculpat în procesul-verbal cu

privire la contravenție cu seria și nr. MAI03 090471, se dovedesc prin raportul de

expertiză grafoscopică și tehnică a documentelor nr. 34/12/1-R-202, 203 din

14.06.2016, lucru recunoscut de însăși Hariton Oleg.

În motivarea soluției sale, referitor la învinuirea adusă inculpatului în baza art.

332 alin. (1) Cod penal instanța de apel a menționat: „Alegația procurorului precum

că prin raportul de expertiză grafoscopică și tehnică a documentelor nr. 34/12/1-R-

202, 203 din 14 iunie 2016 se confirmă faptul introducerii datelor false în procesul-

verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI 03 090471, Colegiul judiciar o

respinge ca neîntemeiată, or, în raportul de expertiză o asemenea concluzie nu este, ci

este menționat că, „conținutul inițial din procesul-verbal cu privire la contravenție cu

seria și nr. MAI03 090471” în coloana: „ora comiterii” cifra „0” și „9”, au fost

modificate pe cale mecanică (adăugire)”.

Concluziile raportului de expertiză grafoscopică și tehnică a documentelor nr.

34/12/1-R-202, 203 din 14 iunie 2016, au demonstrat doar că, în conținutul inițial din

procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI03 090471” în coloana:

„ora comiterii” cifra „0” și „9”, au fost modificate pe cale mecanică (adăugire),

9

circumstanță explicată în mod logic și coerent de către inculpat, și nu demonstrează

intenția inculpatului Hariton Oleg de a introduce date false în procesul-verbal cu

privire la contravenție cu seria și nr. MAI 03 090471.”

Aici, Colegiul menționează că instanța de apel face trimitere la lipsa intenției

inculpatului de a introduce date false în procesul-verbal cu privire la contravenție, care

de fapt face parte din latura subiectivă a componenței de infracțiune de fals în acte

publice. Latura subiectivă a componenței infracțiunii constituie partea interioară a

infracțiunii, care determină atitudinea psihică a făptuitorului față de fapta prejudiciabilă

săvârșită și de urmările acesteia, sub raportul consștiinței, voinței și emoțiilor sale, iar

lipsa acesteia are drept consecință lipsa infracțiunii. Așadar, conform art. 390 alin. (1)

pct. 3) Cod de procedură penală, în cazul în care o instanță de judecată constată lipsa

în acțiunile inculpatului a unui element al infracțiunii, adoptă o sentință de achitare pe

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Prin urmare, Colegiul constată că motivarea soluției instanței de apel contrazice

dispozitivul hotărârii deoarece în partea descriptivă a deciziei se reține lipsa intenției

inculpatului de a comite infracțiunea, iar în dispozitiv se decide menținerea sentinței

prin care Hariton Oleg a fost achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor

infracțiunilor, eroare de drept care nu poate fi corectată de instanța de recurs.

Rezumând cele menționate, se constată că în speță și-a găsit confirmare temeiul

pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede

că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii,

ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile

menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției

adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să

verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în

instanța de judecată, inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor apelului, iar în

dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să

corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală.

De asemenea, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod

de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se

pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund

probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii,

să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității

fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și

promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, prin prisma

10

inclusiv și a Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, să analizeze la

modul cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor

imputate, ținând cont de motivele invocate în apel și dispozițiile expuse la pct. 6 al

prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către Procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar al

Curții de Apel Cahul din 27 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui Hariton

Oleg și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia pronunțată integral la 21 mai 2019.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Liliana Catan

Ion Guzun

Maria Ghervas

Dumitru Mardari

11