1ra-737/2019 — Art. 332 alin. 1, art. 327 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 17 august 2017, Hariton Oleg a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 332 alin. (1) și art. 327 alin. (1) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că prin actul de sesizare a instanței Hariton Oleg afost învinuit pentru faptul că activând în funcția de inspector al Batalionului Sud al Inspectoratului Național de Patrulare a IGP a MAI, fiind persoană publică, urmărind un scop unic infracțional de a falsifica documentele oficiale, înțelegând și conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor sale ilegale, aflându-se în or. Cahul, folosindu-se intenționat de situația de serviciu din alte interese personale și anume mușamalizarea unor probe administrate într-un alt dosar intentat în privința sa, în perioada cuprinsă între 16 septembrie 2015 și 17 septembrie 2015 a introdus date vădit false în procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI 03 090471, întocmit în privința lui Straistă Sergiu, conform prevederilor art. 355 Cod contravențional, făcând mențiunea în proces-verbal precum că timpul săvârșirii contravenției este data de 16 septembrie 2015, ora 01:49, iar ora întocmirii procesului-verbal, 01:50, însă de facto în acea perioadă, în cadrul cauzei penale intentată în privința sa pentru corupere pasivă, s-a stabilit faptul că la acea oră a fost testat Goldur Anatolie, a cărui concentrație de alcool în aerul liber expirat constituia 1 0,58 mg/l, fiind testat la ora 01:44 adică perioada de timp în care Hariton Oleg nu putea testa și proba starea de ebrietate a numitului Straistă Sergiu, care se presupune că la ora 01:49, se afla în loc public în stare de ebrietate în același interval de timp, ba mai mult ca atât, o copie a tichetului „Drager” nefiind anexată la procesul-verbal contravențional cu seria și nr. MAI 03 090471, fiind confirmat prin raportul de expertiză nr. 34/12/3/l- R-202; 203 din 14 iunie 2016 și anume că, în acesta au fost făcute modificări la parafa ora comiterii și ora întocmirii. Acțiunile lui Hariton Oleg au fost calificate de către procuror în baza art. 332 alin. (1) Cod penal potrivit indicilor calificativi înscrierea de către o persoană publică, în documentele oficiale a unor date vădit false, precum și falsificarea unor astfel de documente, dacă aceste acțiuni au fost săvârșite din alte interese personale. Tot Hariton Oleg, se învinuiește de către organul de urmărire penală în aceia că, activând în funcția de inspector al Batalionului Sud al Inspectoratului Național de Patrulare a IGP a MAI, fiind persoană publică, urmărind un scop unic infracțional de a falsifica documentele oficiale, înțelegând și conștientizând caracterul social periculos al acțiunilor sale ilegale, aflându-se în or. Cahul, folosindu-se intenționat de situația de serviciu din alte interese personale și anume mușamalizarea unor probe administrate într-un alt dosar intentat în privința sa, în perioada cuprinsă între 16 septembrie 2015 și 17 septembrie 2015 a introdus date vădit false în procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI 03 090471, întocmit în privința lui Straistă Sergiu, conform prevederilor art. 355 Cod contravențional, făcând mențiunea în proces-verbal precum că timpul săvârșirii contravenției este data de 16 septembrie 2015, ora 01:49, iar ora întocmirii procesului-verbal, 01:50, însă de facto în acea perioadă, în cadrul cauzei penale intentată în privința sa pentru corupere pasivă, s-a stabilit faptul că la acea oră a fost testat Goldur Anatolie, a cărui concentrație de alcool în aerul liber expirat constituia 0,58 mg/l, fiind testat la ora 01:44 adică perioada de timp în care Hariton Oleg nu putea testa și proba starea de ebrietate a lui Straistă Sergiu, care se presupune că la ora 01:49, se afla în loc public în stare de ebrietate în același interval de timp, ba mai mult ca atât, o copie a tichetului „Drager” nefiind anexată la procesul- verbal contravențional cu seria și nr. MAI 03 090471, astfel cauzând daune considerabile intereselor publice, subminarea imaginii organelor publice, instituțiilor de stat, precum și mușamalizarea unor probe administrate într-un alt dosar intentat în privința sa. Acțiunile lui Hariton Oleg au fost calificate de către procuror în baza art. 327 alin. (1) Cod penal potrivit indicilor calificativi folosirea intenționată de către o persoană publică a situației de serviciu în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice.

Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri noi prin care Hariton Oleg să fie 2 recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 332 alin. (1) și art. 327 alin. (1) Cod penal și ținând cont de prevederile art. 65 alin. (2) Cod penal, să-i fie aplicată pedeapsă: în baza art. 332 alin. (1) Cod penal - 1 an închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anume funcții publice pe termen de 3 ani; în baza art. 327 alin. (1) - 2 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anume funcții în sfera publică pe termen de 2 ani. În conformitate cu art. 84 Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, lui Hariron Oleg a-i stabili pedeapsa definitivă de 3 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a ocupa anume funcții în sfera publică pe termen de 5 ani. Conform art. 90 Cod penal executarea pedepsei să fie suspendată pe termen de 5 ani. În motivarea apelului procurorul a invocat că pe parcursul examinării cauzei în instanța de judecată circumstanțele descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare atât prin declarațiile martorilor cât și prin corpurile delicte, documentele și rezultatele măsurilor speciale de investigații autorizate în cadrul cauzei penale. Instanța de judecată nu a apreciat corect probele prezentate de partea acuzării, este evidentă aprecierea critică a Raportului de expertiză grafoscopică și tehnică a documentelor nr. 34/12/3/1 -R-202; 203 din 14 iunie 2016, prin care se confirmă faptul introducerii datelor false în procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI 03 090471, probă ce este necontestabilă din punct de vedere a pertinenței ei. Cu referire la mențiunea instanței că, lipsa tichetului de la aparatul „Drager” la procesul verbal contravențional nu reprezintă nici unul din semnele calificative incriminate inculpatului, apelantul consideră că este o apreciere eronată, așa cum anexarea tichetului dat la procesul verbal contravențional este obligatoriu, iar instanța s-a expus menționând că nu este obligatoriu, în acest mod atribuindu-și obligațiunile agentului constatator din cadrul Inspectoratului General al Poliției a Ministerului Afacerilor Interne. Cât ține de faptul că instanța a respins audierea martorului acuzării Goldur Anatolie, motivând neprezentarea lui în instanța de judecată, procurorul a menționat că partea acuzării a întreprins toate măsurile legale privind asigurarea prezenței acestuia în instanța de judecată, decizia instanței în acest sens fiind una abuzivă. Procurorul a considerat că la pronunțarea sentinței, nu s-a luat în considerare faptul că Hariton Oleg, prin comiterea infracțiunilor imputate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, a prevăzut urmările prejudiciabile, le-a dorit și a admis în mod conștient survenirea acestora, fiind prejudiciate considerabil interesele publice ca urmare a încălcării normelor imperative ale legilor nominalizate, subminarea imaginii organelor publice și instituțiilor de stat. Totodată s-a menționat că fapta a fost comisă în timpul exercitării de către inculpat a unei funcții publice, circumstanță ce sporește considerabil gradul social-periculos al faptei comise. 3

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 decembrie 2018, s-a respins apelul declarat, cu menținerea sentinței fără modificări. 4.1. Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, prin prisma criticilor formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 414, 415 alin. (1) pct.1) lit. c), alin. (21) Cod de procedură penală, Colegiul a constatat că apelul nu este fondat și urmează a fi respins. Judecând apelul declarat împotriva sentinței de achitare, instanța de apel a acționat în potrivit prevederilor art. 415 alin. (21) Cod de procedură penală și consultând opinia părților a admis demersul procurorului privind audierea martorilor Goldur Anatolie și Straistă Sergiu, învinuitului Hariton Oleg prezent în instanța de apel și cercetarea materialelor dosarului penal. În ciuda tuturor acțiunilor procedurale întreprinse de către Colegiu, nu a putut fi audiat martorul Straistă Sergiu, ca urmare a imposibilității asigurării prezenței acestuia în fața instanței, procurorul a refuzat de la demersul de a audia martorul nominalizat. Astfel, din lista martorilor indicați în rechizitoriu pe a căror declarații se fundamentează actul de acuzare, la demersul procurorului în instanța de apel a fost audiat doar Goldur Anatolie. Analizând declarațiile martorului Goldur Anatolie date în instanța de apel, Colegiul a observat că acesta retractează declarația din instanța de fond, susținând că a fost stopat de către poliția rutieră, polițiștii cu numele Dumitru și Oleg, care i-au verificat actele. În urma verificării a fost condus la parcarea cu plată PAT-19, unde a fost testat cu aparatul Drager, rezultatul fiind de 0,57 mg/l. A fost informat că va primi o amendă mare, însă se pot înțelege la suma de 200 euro. Astfel, Colegiul a considerat că depozițiile martorului Goldur Anatolie, nu oferă informații suficiente în sprijinul acuzării, în sensul de a atesta împrejurările în care a avut loc infracțiunea de fals în acte publice și abuzul de serviciu. De asemenea, instanța a apreciat că depozițiile martorului nu sunt apte de a permite nici măcar formularea unor deducții logice cu privire la introducerea datelor vădit false în procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr.MAI03 090471, întocmit în privința lui Straistă Sergiu, conform prevederilor art. 355 Cod contravențional. Analizând probele prezentate de acuzatorul de stat în susținerea învinuirii imputate inculpatului Hariton Oleg prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, Colegiul ca și instanța de fond a considerat că acestea nu dovedesc vinovăția ultimului în săvârșirea infracțiunilor imputate. Colegiul a menționat că declarațiile inculpatului coroborează cu extrasul din registru cu privire la evidența proceselor-verbale, potrivit căruia s-a constatat că la numărul de înregistrare 4990 este indicat procesul-verbal nr. 03090471, întocmit la 17 septembrie 2015 în privința lui Straistă Sergiu, anul nașterii xxxx, loc. sat. Xxxxx, sancționat în baza art. 355 alin. (2) Cod contravențional, de către BP, fiind aplicată amendă de 200 lei BNM, agent constatator Hariton Oleg. Importanța procesului-verbal (în format electronic) MAI 03 090471 întocmit în privința lui Straistă Sergiu la 16 4 septembrie 2015, este determinată prin faptul că la 17 septembrie 2015, orele 08.54, datele cu privire la contravenția comisă de către Straistă Sergiu existau în format electronic, ceia ce a permis contravenientului să achite amenda online, folosind internetul. Astfel, din analiza declarațiilor inculpatului și din conținutul extrasului din registru cu privire la evidența proceselor-verbale, din procesul-verbal în format electronic, Colegiul a concluzionat că este evident că Hariton Oleg a întocmit la 16 septembrie 2015 procesul-verbal nr. 03090471 în privința lui Straistă Sergiu și în esență respectivul document nu este fals. Situația de fapt invocată de procuror nu a fost reținută de instanța de fond și nu a fost constatată de către instanța de apel. Dimpotrivă, la caz s-a constatat că declarațiile martorului Goldur Anatolie depuse în instanța de apel și cea de fond sunt vage după conținut, martorul indicând că nu cunoaște despre evenimentele cercetate în respectiva cauză penală - falsul în acte publice și abuzul de serviciu imputate numitului Hariton Oleg. Declarațiile martorului Goldur Anatolie în mare parte se referă la acte de corupere pasivă, acțiuni care sunt incriminate lui Hariton Oleg și cercetate într-o altă cauză penală. Nu au fost reținute afirmațiile procurorului expuse în cererea de apel precum că instanța de fond incorect a interpretat concluziile din raportul de expertiză nr. 34/12/3/1-R-202, 203 din 14 iunie 2016, în acest sens, instanța de apel a observat că Hariton Oleg în ședința instanței de fond a declarat că, în procesul-verbal întocmit în privința lui Straistă Sergiu a făcut o greșeală mecanică referitor la ora întocmirii, greșeală care a fost corectată prin introducerea unei adăugări, aceasta fiind admisă din motiv că se grăbea la stația de parcare unde era așteptat de colegul de serviciu. Alegația procurorului precum că prin raportul de expertiză grafoscopică și tehnică a documentelor nr. 34/12/1-R-202, 203 din 14 iunie 2016 se confirmă faptul introducerii datelor false în procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI 03 090471, Colegiul a respins-o ca neîntemeiată, or în raportul de expertiză o asemenea concluzie nu este, ci este menționat că, „conținutul inițial din procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr.MAI03 090471” în coloana : „ora comiterii” cifra „0” și„9”, au fost modificate pe cale mecanică (adăugire)”. Astfel, Colegiul a reținut că concluzia raportului de expertiză grafoscopică și tehnică, nu demonstrează intenția inculpatului Hariton Oleg de a introduce date false în procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI 03 090471. Modificările efectuate de către inculpat în procesul-verbal cu privire la contravenție, nu pot servi temei fundamental pentru formularea unei acuzații, în condițiile în care inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și totodată înaintează propria versiune pe care organul de urmărire penală a evitat în mod inexplicabil să o verifice și să prezinte probe prin care să o combată. 5 Totodată, Colegiul a observat că procurorul prin procesul-verbal de examinare a obiectului din 27 mai 2016, a cercetat dispozitivul Drager test Alcotest 6810 seria/nr. ARFN-0011 pentru perioada 16 septembrie 2015 și a constatat existența informației stocate pe dispozitiv, unde la 16 septembrie 2015, testul numărul 269, efectuat la ora 01:44:42 a fixat rezultatul testării alcoolemiei în aerul expirat 0,58 mg/l, presupus testul petrecut în privința lui Goldur Anatolie. În astfel de circumstanțe este inexplicabilă inacțiunea procurorului, care deținea aparatul Drager test Alcotest, de a verifica și datele înregistrate în procesul-verbal cu privire la contravenția din 16 septembrie 2015, ora 01:50, întocmit de agentul constatator la BP Sud, Hariton Oleg în privința lui Straistă Sergiu în baza art. 355 alin. (2) Cod contravențional. Examinare memoriei aparatului Drager test Alcotest pentru data de 16 septembrie 2015, ora 01:50 și datele care puteau fi constatate de către organul de urmărire penală ar fi înlăturat orice îndoială referitor la existența sau lipsa datelor cu privire la testarea acooloscopică a numitului Straistă. În consecința celor remarcate, Colegiul a menționat că procurorul de fapt expune o convingere proprie în existența unor fapte de falsificare, convingere care este lipsită de suport probator și respectiv, nu are valoare juridică. Cu referire la audierea martorului Goldur Anatolie, Colegiul a susținut poziția instanței de fond și respingând alegațiile procurorului a menționat că conform art. 26 alin. (3) Cod de procedură penală, sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului. În condiția în care procurorul nu a asigurat prezența martorului Goldur Anatolie în ședința de judecată în termeni rezonabili, instanța de fond corect a continuat examinarea cauzei, or potrivit procesului verbal al ședinței de judecată procurorul nu deținea date exacte cu privire la locul aflării martorului respectiv, indicând doar că se află în Federația Rusă și că probabil în luna martie, aprilie va reveni în țară. Instanța de apel a mai relatat că deși procurorul în cererea de apel și ulterior în instanța de apel face trimitere la declarațiile martorului Chistol Dmitrii, totuși nu poate analiza respectivele declarații deoarece martorul nu a fost audiat în instanța de apel. În lipsa unor probe contrare, instanța a acordat prioritate versiunii înaintate de inculpatul Hariton Oleg, inclusiv în partea referitoare la testarea lui Straistă Sergiu în perioada pretinselor infracțiuni. Astfel, procesul-verbal cu privire contravenția comisă la 16 septembrie 2015 ora 01:49 de către Straistă Sergiu, în baza art. 355 Cod contravențional, a fost întocmit în cadrul unei proceduri legale, actul respectiv a fost înregistrat în Registrul proceselor-verbale contravenționale împreună cu raportul polițistului Hariton Oleg, datat cu 17 septembrie 2015, aplicarea sancțiunii față de Straistă Sergiu nu a fost contestată, fiind achitată online la 17 septembrie 2015 ora 08:54 „online MPAY VICTORIABANK SA”. Tot în acest context, Colegiul a apreciat ca întemeiate relatările părții apărării că procesul verbal cu privire la contravenție care a fost temei de intentare a procesului penal în privința lui Hariton Oleg, nu a fost contestat de către procuror și nici de o altă 6 persoană, până la moment este în vigoare și persoana în privința căruia a fost întocmit a achitat amenda stabilită de agentul constatator. Din raționamentele expuse, Colegiul a considerat că este confuză solicitarea procurorului de a-l recunoaște vinovat și a-l condamna pe Hariton Oleg în baza art. 332 alin. (1) și art. 327 alin. (1) Cod penal, în cazul în care din conținutul ordonanței menționate se reține că Goldur Anatolie nu a fost testat cu dispozitivul Drager test Alcotest 6810 seria/nr. ARFN-0011. Argumentul procurorului precum că, instanța nu a ținut cont de toate circumstanțele ce au avut loc pe cauză, Colegiul nu l-a admis, or judecând cauza, instanța de apel a reverificat sub toate aspectele, complet și obiectiv probele administrate, ajungând la concluzia de a-l achita pe Hariton Oleg de sub învinuirea în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) art. 327 alin. (1) Cod penal. Colegiul a concluzionat că faptele imputate lui Hariton Oleg nu au fost constatate, din care motiv a menținut în privința acestuia sentința de achitare, or o sentință de condamnare se emite numai în condițiile în care în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată.

Procurorul declară recurs ordinar și invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță în alt complet de judecată. În susținerea recursului procurorul indică că pe parcursul examinării cauzei în instanțele de judecată, circumstanțele descrise în învinuirea înaintată și-au găsit confirmare atât prin declarațiile martorulilor cât și prin corpurile delicte, documentele și rezultatele măsurilor speciale de investigații autorizate în cadrul cauzei penale. Instanțele de judecată, deși au descris probele administrate și cercetate în cadrul procesului penal, nu au apreciat corect, în temeiul art. 101 Cod de procedură penală, toate probele prezentate de partea acuzării. Instanțele de fond nu au ținut cont de faptul că probele prezentate de partea apărării nu demonstrează în sine că inculpatul nu a săvârșit faptele imputate. Instanța de fond în sentința în cauză s-a referit pur declarativ la faptul că lipsesc faptele infracțiunii fără a intra în esența învinuirii în cauză, însă această sentință cu o motivare insuficientă a fost menținută de instanța de apel. La pronunțarea hotărârilor judecătorești, nu s-a luat în considerare faptul că Hariton Oleg, prin comiterea infracțiunilor imputate, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor lor, a prevăzut urmările prejudiciabile, le-a dorit și a admis în mod conștient survenirea acestora, fiind prejudiciate considerabil interesele publice ca urmare a încălcării normelor imperative ale legilor nominalizate, subminarea imaginii organelor publice și instituțiilor de stat. Totodată se menționează că fapta a fost comisă în timpul exercitării de către inculpat a unei funcții publice, circumstanță ce sporește considerabil gradul social-periculos al faptei comise. 7 Astfel, analizând materialele cauzei, recurentul consideră că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt care a afectat soluția, motiv pentru care se solicită casarea acesteia și dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele dosarului și motivele invocate, Colegiul penal lărgit consideră că recursul urmează a fi admis conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată comiterea unei erori de drept, care a dus la adoptarea unei hotărâri neîntemeiate, totodată verificând dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată exercitat produce un efect devolutiv complet în sensul că provoacă un control integral atât în fapt, cât și în drept în privința persoanelor care l-au declarat. Potrivit practicii cu privire la judecarea cauzelor penale în ordine de apel și conform art. 414 Cod de procedură penală, chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat ori trebuia să se pronunțe prima instanță și care, prin apel, se transmit instanței de apel sunt următoarele: dacă fapta reținută ori numai imputată a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, în ce constă participația, contribuția materială a fiecărui participant, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate, dacă toate în ansamblu au fost apreciate de prima instanță prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal, au fost corect aplicate. Din cererea de recurs declarată, se constată că criticele recurentului, în esență, se referă la faptul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și nu au fost stabilite temeiurile de fapt și de drept care au dus la respingerea apelului declarat ca nefondat. Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportată la criticele recurentului, Colegiul penal lărgit constată că instanța de apel la adoptarea soluției de respingere, ca nefondat, a apelului declarat de procuror, cu menținerea sentinței de achitare, nu a respectat întocmai prevederile legale, ignorând exigențele legii procesual-penale. 8 Cercetând materialele cauzei, Colegiul constată că instanța de fond la pronunțarea sentinței a comis o eroare, care ulterior a fost preluată de către instanța de apel prin menținerea acesteia fără modificări. Așadar, conform rechizitoriului, Hariton Oleg este învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 332 alin. (1) Cod penal, și anume pentru faptul că … folosindu-se intenționat de situația de serviciu din alte interese personale și anume mușamalizarea unor probe administrate într-un alt dosar intenta în privința sa, în perioada cuprinsă între 16.09.2015 și 17.09.2015 a introdus date vădit false în procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI 03 090471, întocmit în privința cet. Straistă Sergiu, conform prevederilor art. 335 Cod contravențional… . Totodată, Hariton Oleg este învinuit și de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 327 alin. (1) Cod penal, de faptul că fiind persoană publică a folosit intenționat situația de serviciu în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în proporții considerabile intereselor publice. Potrivit sentinței, Hariton Oleg a fost achitat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 332 alin. (1) și art. 327 alin. (1) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor, soluție menținută prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul. Aliniatul (1) al art. 390 Cod de procedură penală prevede exhaustiv temeiurile în baza cărora se adoptă sentința de achitare, astfel Colegiul lărgit consideră că instanțele de fond incorect au reținut temeiul de achitare a lui Hariton Oleg deoarece sentința de achitare în cazul în care nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, se adoptă atunci când faptele incriminate inculpatului nu au avut loc, pe când în speță nu putem spune că fapta nu a avut loc, or modificările efectuate de către inculpat în procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI03 090471, se dovedesc prin raportul de expertiză grafoscopică și tehnică a documentelor nr. 34/12/1-R-202, 203 din 14.06.2016, lucru recunoscut de însăși Hariton Oleg. În motivarea soluției sale, referitor la învinuirea adusă inculpatului în baza art. 332 alin. (1) Cod penal instanța de apel a menționat: „Alegația procurorului precum că prin raportul de expertiză grafoscopică și tehnică a documentelor nr. 34/12/1-R- 202, 203 din 14 iunie 2016 se confirmă faptul introducerii datelor false în procesul- verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI 03 090471, Colegiul judiciar o respinge ca neîntemeiată, or, în raportul de expertiză o asemenea concluzie nu este, ci este menționat că, „conținutul inițial din procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI03 090471” în coloana: „ora comiterii” cifra „0” și „9”, au fost modificate pe cale mecanică (adăugire)”. Concluziile raportului de expertiză grafoscopică și tehnică a documentelor nr. 34/12/1-R-202, 203 din 14 iunie 2016, au demonstrat doar că, în conținutul inițial din procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI03 090471” în coloana: „ora comiterii” cifra „0” și „9”, au fost modificate pe cale mecanică (adăugire), 9 circumstanță explicată în mod logic și coerent de către inculpat, și nu demonstrează intenția inculpatului Hariton Oleg de a introduce date false în procesul-verbal cu privire la contravenție cu seria și nr. MAI 03 090471.” Aici, Colegiul menționează că instanța de apel face trimitere la lipsa intenției inculpatului de a introduce date false în procesul-verbal cu privire la contravenție, care de fapt face parte din latura subiectivă a componenței de infracțiune de fals în acte publice. Latura subiectivă a componenței infracțiunii constituie partea interioară a infracțiunii, care determină atitudinea psihică a făptuitorului față de fapta prejudiciabilă săvârșită și de urmările acesteia, sub raportul consștiinței, voinței și emoțiilor sale, iar lipsa acesteia are drept consecință lipsa infracțiunii. Așadar, conform art. 390 alin. (1) pct. 3) Cod de procedură penală, în cazul în care o instanță de judecată constată lipsa în acțiunile inculpatului a unui element al infracțiunii, adoptă o sentință de achitare pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Prin urmare, Colegiul constată că motivarea soluției instanței de apel contrazice dispozitivul hotărârii deoarece în partea descriptivă a deciziei se reține lipsa intenției inculpatului de a comite infracțiunea, iar în dispozitiv se decide menținerea sentinței prin care Hariton Oleg a fost achitat pe motiv că nu s-a constatat existența faptelor infracțiunilor, eroare de drept care nu poate fi corectată de instanța de recurs. Rezumând cele menționate, se constată că în speță și-a găsit confirmare temeiul pentru recurs prevăzut în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivului hotărârii, ceea ce inevitabil duce la casarea deciziei instanței, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. În cadrul rejudecării cauzei instanța de apel urmează să înlăture erorile menționate, să țină cont de împrejurările expuse care au servit temei de casare a soluției adoptate și în strictă conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală să verifice legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor administrate în instanța de judecată, inclusiv să se expună asupra tuturor motivelor apelului, iar în dependență de datele obținute să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, care să corespundă și prevederilor art. 417-418 Cod de procedură penală. De asemenea, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală care se referă la procedura de rejudecare și limitele acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual- penale asupra tuturor motivelor invocate în apel, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea apreciere cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei, să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, prin prisma 10 inclusiv și a Hotărârii Curții Constituționale nr. 33 din 07.12.2017, să analizeze la modul cuvenit prezența sau lipsa vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunilor imputate, ținând cont de motivele invocate în apel și dispozițiile expuse la pct. 6 al prezentei decizii și ca urmare să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată.

În conformitate cu prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Admite recursul ordinar declarat de către Procurorul-șef al Procuraturii de circumscripție Cahul, Calendari Dumitru, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 27 decembrie 2018, în cauza penală în privința lui Hariton Oleg și dispune rejudecarea cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia pronunțată integral la 21 mai 2019. Președinte Iurie Diaconu Judecători Liliana Catan Ion Guzun Maria Ghervas Dumitru Mardari 11