1ra-571/2022 — art. 179 alin. 2, 287 alin. 3

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central din 14 mai 2021, Arnaut Sergiu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală în temeiul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. Arnaut Sergiu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate lui Arnaut Sergiu pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani, dacă în perioada de probațiune nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. 1 Conform art. 90 alin. (6) Cod penal inculpatul Arnaut Sergiu s-a obligat: - să participe la programe de probațiune; - să presteze 100 ( o sută) ore muncă neremunerată în folosul comunității; - să fie supus monitorizării electronice, dar nu mai mult de 12 luni. Arnaut Dumitru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală în temeiul expirării termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal. Arnaut Dumitru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate lui Arnaut Dumitru pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani, dacă, în perioada de probațiune nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat. Conform art. 90 alin. (6) Cod penal inculpatul Arnaut Dumitru s-a obligat: - să participe la programe de probațiune; - să presteze 100 ( o sută) ore muncă neremunerată în folosul comunității; - să fie supus monitorizării electronice, dar nu mai mult de 12 luni. S-a dispus încasarea din contul lui Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru, în mod solidar, în contul statului cheltuielile judiciare suportate în cadrul urmăririi penale de către stat în sumă totală de 194 (o sută nouăzeci și patru) lei.

Pentru a se pronunța în cauza dată în sensul enunțat, instanța de fond a constatat că, Arnaut Sergiu, la data de 20 ianuarie 2017, aproximativ în jurul orelor 21:20, împreună și în comun acord cu Arnaut Dumitru, au pătruns ilegal fără consimțământul proprietarului în casa de locuit amplasată pe str. Xxxx din sat. Xxxx, r-nul Xxxx unde își are domiciliul Zotea Ion și Caraman Mariana. Ulterior, tot el, continuându-și acțiunile sale criminale, după ce a pătruns ilegal în domiciliul lui Zotea Ion și Caraman Mariana pe str. Xxxx din sat. Xxxx, r-nul Xxxx la data de 20 ianuarie 2017, aproximativ în jurul orelor 21:20, împreună și în comun acord cu Arnaut Dumitru, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate și normele morale de conviețuire unanim recunoscute, având un comportament violent prin acțiuni ce se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, din scopuri huliganice, exprimând cuvinte necenzurate, l-au agresat fizic pe Zotea Ion, lovindu-l ambii peste diferite părți ale corpului cu pumnii și picioarele. Tot în același timp Arnaut Dumitru i-a pus la gât o vergea metalică și l-a înfipt cu o furculiță în regiunea pieptului și în picior pe Zotea Ion, iar Arnaut Sergiu l-a mușcat de urechea dreaptă cauzându-i astfel lui Zotea Ion leziuni corporale ,,ușoare”. În același timp Caraman Mariana s-a implicat să-l apere pe concubinul său, în rezultatul cărui fapt 2 Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu i-au aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel leziuni corporale „neînsemnate”. Acțiunile lui Arnaut Sergiu au fost încadrate de către acuzatorul de stat conform prevederilor art. 179 alin. (2) Cod penal, după indicii: violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia precum și refuzul de a părăsi domiciliul la cererea ei, săvârșite cu aplicarea violenței, precum și prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii: huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de două sau mai multe persoane, săvârșit cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății. Arnaut Dumitru, la data de 20 ianuarie 2017, aproximativ în jurul orelor 21:20, împreună și în comun acord cu Arnaut Sergiu, au pătruns ilegal fără consimțământul proprietarului în casa de locuit amplasată pe str. Xxxx din sat. Xxxx, r- nul Xxxx unde își are domiciliu Zotea Ion și Caraman Mariana. Ulterior, tot el, Arnaut Dumitru, continuându-și acțiunile sale criminale, după ce a pătruns ilegal în domiciliul lui Zotea Ion și Caraman Mariana pe str. Xxxx din sat. Xxxx, r-nul Xxxx la data de 20 ianuarie 2017, aproximativ în jurul orelor 21:20, împreună și în comun acord cu Arnaut Sergiu, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de respect față de societate și normele morale de conviețuire unanim recunoscute, având un comportament violent prin acțiuni ce se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, din scopuri huliganice, exprimând cuvinte necenzurate, l-au agresat fizic pe Zotea Ion, lovindu-l ambii peste diferite părți ale corpului cu pumnii și picioarele. Tot în același timp Arnaut Dumitru i-a pus la gât o vergea metalică și l-a înfipt cu o furculiță în regiunea pieptului și în picior pe Zotea Ion, iar Arnaut Sergiu l-a mușcat de urechea dreaptă cauzându-i astfel lui Zotea Ion leziuni corporale ,,ușoare”. În același timp Caraman Mariana s-a implicat să-l apere pe concubinul său, în rezultatul cărui fapt Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu i-au aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel leziuni corporale „neînsemnate”. Acțiunile lui Arnaut Dumitru au fost încadrate de către acuzatorul de stat conform prevederilor art. 179 alin. (2) Cod penal, după indicii: violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia precum și refuzul de a părăsi domiciliul la cererea ei, săvârșite cu aplicarea violenței, precum și prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii: huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de 3 două sau mai multe persoane, săvârșit cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății.

Împotriva sentinței a declarat apel avocatul Chiriac Nicolae în numele inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, potrivit căreia Arnaut Dumitru, învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2) și art. 287 alin. (3) Cod penal, să fie achitat, din motiv că nu inculpatul a comis infracțiunea ce i se impută, iar în acțiunile acestuia lipsește latura obiectivă a infracțiunii. Arnaut Sergiu, învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2), art. 287 alin. (3) Cod penal, să fie achitat, din motiv că nu inculpatul a comis infracțiunea ce i se impută iar în acțiunile acestuia lipsește latura obiectivă a infracțiunii. A anula ca ilegală aplicarea măsurii preventive față de Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu privind obligația de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a sentinței. 3.1. În motivarea apelului a indicat următoarele aspecte: - în acțiunile inculpaților nu este întrunită latura obiectivă a infracțiunilor imputate, motiv pentru care sentința de condamnare este nefondată și urmează a fi casată total în ordine de apel, cu pronunțarea unei sentințe de achitare, potrivit modului stabilit, pentru prima instanță; - soluția instanței de fond nu este una motivată, iar sentința de condamnare nu are la bază un probatoriu incontestabil, existând dubii rezonabile că nu inculpații au comis infracțiunile ce li se impută, iar aceste dubii prin prisma art. 8 alin. (3) Cod de procedură penală urmează a fi interpretate în favoarea inculpaților, astfel că reieșind din probatoriul administrat la materialele cauzei, instanța de fond urma să pronunțe o sentință de achitare în privința lui Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu; - invocă existența unui viciu fundamental prin încălcarea gravă a dreptului la apărare al inculpaților la etapa urmăririi penale, prin lipsa unei apărări eficiente și efective din partea unui avocat ales, ceea ce a afectat mersul urmăririi penale și soluția de condamnare. Instanța de fond s-a atârnat superficial față de argumentele cheie ridicate de către apărare și nu a apreciat la modul corespunzător argumentul inculpaților care ambii au declarat că la etapa urmăririi penale nu au beneficiat de un apărător în corespundere cu prevederile legii, fiindu-le încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, or necătând la faptul că inculpații la etapa urmăririi penale au fost reprezentați formal de către un avocat, totuși din analiza declarațiilor inculpaților, a materialelor cauzei penale, cât și a acțiunilor/inacțiunilor apărătorului, rezultă cu certitudine că apărătorul Porumbescu Ștefan nu a acordat inculpaților asistență juridică calificată în mărimea, intensitatea și de calitatea minim necesară bunei desfășurări a procesului penal. 4 Respectiv, apărarea a constatat că la caz, instanța de fond neîntemeiat a respins argumentul inculpaților cu referire la faptul că la etapa urmăririi penale a existat o încălcare gravă și serioasă a dreptului la apărare al inculpaților Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu, ceea ce constituie viciu fundamental al procedurii, manifestată prin lipsa unei apărări efective, eficiente și calitative la o etapă deosebit de importantă, motiv din care acțiunile procesuale cu participarea apărătorului Porumbescu Ștefan, prin prisma prevederilor art. 251 CPP, urmează a fi declarate nule; - cu încadrarea juridică a faptei de către procuror, atât în baza art. 179 alin. (2), cât și în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, apărarea nu este de acord, la fel cum nu este de acord cu recalificarea acțiunilor inculpaților de către instanță din art. 179 alin. (2) în art. 179 alin. (1) Cod penal, fiind reținută și componența de infracțiune prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal; - acuzatorul de stat prin ordonanța de punere sub învinuire și prin rechizitoriu, a încadrat greșit acțiunile făptuitorilor în sensul agravării, dând o valență dublă acelorași acțiuni faptice, încadrând greșit circumstanțele de fapt ale cauzei penale în baza a două componențe de infracțiune diferite și distincte atât ca gravitate cât și ca trăsături caracteristice, pe când din probele și circumstanțele de fapt ale cauzei penale rezultă în mod evident că în acțiunile făptuitorilor (alții decât inculpații) nu sunt întrunite semnele și elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism agravat, prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Este oportun de a examina încadrarea juridică a faptei, pentru a delimita infracțiunea de violare de domiciliu soldată cu aplicarea violenței prevăzută la art. 179 alin. (2) Cod penal, de infracțiunea de huliganism agravat prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal. Analizând circumstanțele cauzei penale concrete, a considerat că există o linie foarte subțire în delimitarea huliganismului agravat de alte infracțiuni, în special de ipoteza alin. (2) al art. 179 Cod penal, astfel că, comiterea huliganismului în spații închise și private este o excepție de la regula generală mai rar întâlnită și poate fi calificată ca huliganism doar în dependență de scopul urmărit de făptuitori și semnele secundare. Cu referire la circumstanțele cauzei penale, dacă este să acceptăm în mod ipotetic că inculpații într-adevăr ar fi intrat în locuința părților vătămate și ar fi aplicat violența asupra lor în circumstanțele faptice redate în ordonanțe și rechizitoriu, atunci rezultă că acțiunile acestora, ținând cont de declarațiile martorilor, de motivul comiterii infracțiunii și circumstanțele de fapt reținute de OUP, nicidecum nu puteau fi încadrate atât ca huliganism agravat cât și ca violare de domiciliu cu aplicarea violenței. Totuși este de menționat că infracțiunea prevăzută la art. 287 Cod penal, în mod evident presupune întotdeauna ipostaze cu implicații publice însă nu neapărat spații publice. 5 Reieșind din materialele cauzei penale și circumstanțele faptice, rezultă cu certitudine că nici unul din martori nu a declarat că făptuitorii (alții decât inculpații) le- ar fi spus victimelor sau le-ar fi dat de înțeles că doresc ca despre aplicarea violenței asupra lor să se audă în sat sau să se mediatizeze în vre-un fel. La fel, făptuitorii nu au înregistrat video-foto în momentul aplicării violenței asupra victimelor și nu au întreprins nici o acțiune în vederea mediatizării pe larg a comiterii infracțiunii. Ba mai mult, însăși părțile vătămate fiind audiate la etapa urmăririi penale au declarat că agresorii au intrat în casă și fără a le spune careva motive, cu lumina stinsă, au început direct să-i bată, ceea ce vorbește despre faptul că făptuitorii (alții decât inculpații) din spusele părților vătămate fără careva motiv, au avut ca scop și au dorit ca să aplice violența față de victime pe ascuns, în încăpere, cu lumina stinsă, departe de ochii lumii astfel că nu au avut ca scop jignirea, cicanarea, defăimarea sau apostrofarea victimelor în mod public prin mediatizarea cazului în societate. Respectiv, reieșind din probele administrate la dosar, rezultă cu certitudine că acțiunile făptuitorilor (alții decât inculpații), au fost încadrate greșit de către organul de urmărire penală atât în baza infracțiunii de violare de domiciliu cât și în baza infracțiunii de huliganism, pe când în speță circumstanțele faptei urmau a fi calificate doar în baza violării de domiciliu soldate cu aplicarea violenței, iar gravitatea violenței nu poate fi mai intensă decât leziunile corporale ușoare. În această privință, din materialele cauzei penale, conform raportului de expertiză judiciară nr. xx din 01.02.2017 rezultă că pe corpul lui Zotea Ion au fost depistate leziuni ușoare, iar pe corpul lui Caraman Marina în baza raportului de expertiză judiciară nr. xx din 01.02.2017 au fost depistate leziuni corporale neînsemnate. Gradul și intensitatea violenței aplicate în privința lui Zotea Ion și Caraman Marina, reieșind din circumstanțele cauzei penale, se încadrează și sunt absorbite de către infracțiunea de violare de domiciliu soldată cu aplicarea violenței, art. 179 alin. (2) Cod penal, dar nu și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, care este o infracțiune gravă; - ipoteza alin. (3) art. 287 CP, prevede posibilitatea calificării acțiunilor în baza acestei infracțiuni în cazul în care într-un loc public sau cu implicarea publicului, sunt comise acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită. Totuși, la materialele cauzei penale asemenea comportament în acțiunile făptuitorilor (alții decât inculpații) nu a fost constatat și lipsește cu desăvârșire, iar aprecierea pur subiectivă din partea procurorului prin Ordonanță și Rechizitoriu cu privire la faptul că având un comportament violent prin acțiuni ce se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, din scopuri huliganice, exprimând cuvinte necenzurate, l-au agresat fizic pe cet. Zotea Ion lovindu-l ambii peste diferite părți ale corpului cu pumnii și picioarele”, nu poate fi reținută și nu se încadrează în sensul unui comportament cinic 6 și deosebit de obraznic. Or, prin comportament cinic și deosebit de obraznic se înțelege violarea în mod demonstrativ a normelor etice general acceptate în prezența publicului sau aduse la cunoștința publicului (de exemplu, batjocorirea bătrânilor, bolnavilor, a persoanelor neajutorate, întreruperea temporară a activității normale a întreprinderilor, gărilor, instituțiilor sau organizațiilor), însă victimele infracțiunii nu sunt persoane în vârstă, nici neajutorate, nici cu dezabilități și nu se încadrează sub nici o formă în sfera persoanelor vulnerabile; - acuzatorul de stat nu a stabilit motivul comiterii infracțiunilor și care sunt acele acțiuni ale făptuitorilor (alții decât inculpații) care se deosebesc printr-un cinism și obrăznicie deosebită și prin ce se demonstrează că făptuitorii au avut ca scop mediatizarea cazului; - apărarea nu este de acord cu recalificarea faptei în art. 179 alin. (1) și art. 287 alin. (3) Cod penal, cu motivarea instanței de fond prin sentința de condamnare la pagina 32, precum că „...oportunitatea invocării unor astfel de argumente în situația în care apărarea pledează pentru nevinovăția inculpaților nu este rațională.” - or apărarea prin pledoarii a evidențiat carențele de procedură și de calificare a faptei de către acuzatorul de stat indiferent de persoana celui/celor care au comis infracțiunea, iar scopul invocării acestor carențe este acela de a scoate în evidență faptul că acuzatorul de stat a avut ca scop agravarea învinuirii indiferent de circumstanțele de fapt ale cauzei, în așa mod pentru a se răfui cu inculpații, așa după cum sau expus ultimii în ședința de judecată; - despre nevinovăția inculpaților indică mai multe probe care sunt anexate la dosar și anume: declarațiile lui Arnaut Ivan, declarațiile martorului Bojinov Filip, declarațiile martorului Pitel Piotr, declarațiile martorului Mihailov Gheorghi, declarațiile martorului Bogdan Nadejda, declarațiile martorului Bogdan Ivan. Mai mult decât atât, în afară de scurgerea unei perioade de timp, instanța de fond nu a adus nici un argument plauzibil și credibil din care aceasta a desconsiderat în totalitate declarațiile a 4 martori ai apărării care au declarat sub jurământ că la data și ora comiterii infracțiunii aceștia erau în alte locații împreună cu inculpații. Subsecvent, de mentionat că martorii acuzării la fel au declarat cu aproximație despre circumstanțele cauzei care au avut loc cu 2 ani în urmă și cu toate că în declarațiile tuturor martorilor acuzării există contradicții semnificative între ce au declarat la etapa urmăririi penale și în instanta de judecată, totuși instanta de fond în cazul lor nu a pus la îndoială acuratețea și exactitatea declarațiilor; - versiunea adoptată de către instanța de fond prin sentința de condamnare este vădit nefondată, or inculpații au prezentat alibi pentru data de 21.01.2017 prin proba cu martori, care au confirmat faptul că aceștia nu se aflau la data și ora comiterii infracțiunii la locul comiterii actelor de agresiune. 7 Mai mult ca atât, reieșind din declarațiile martorilor Mihailov Gheorghi și Arnaut Ivan, mașina inculpatului Arnaut Dumitru de model Vaz 2107 la data de 20.01.2017 se afla la reparație în or. Comrat fiind dezmembrată o parte din caroserie și ambreiaj, astfel că este imposibil atât teoretic cât și practic ca automobilul inculpatului să se fi aflat în noaptea incidentului în fața porții lui Zotea Ion și Caraman Marina așa după cum este indicat în actul de învinuire; - cheltuielile de judecată suportate în proces au fost formate din raportul de constatare nr. xx din 25 ianuarie 2017 în sumă de 23 lei (f.d.18, vol. I); raportul de constatare nr. xx din 25 ianuarie 2017 în sumă de 57 lei (f.d.21-22, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr. xx din 01.02.2017 în sumă de 57 lei (f.d.28, vol. I) și raportul de expertiză judiciară nr. xx din 01.02.2017 în sumă de 57 lei (f.d.37, vol. I), iar în total suma de 194 lei, astfel că ținând cont de practica judiciară constantă a instanțelor naționale, dar și ținând cont de cadrul legal, la caz nu pot fi încasate careva cheltuieli de judecată din contul inculpaților Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu, deoarece aceste cheltuieli erau necesare pentru examinarea cauzei, respectiv urmează a fi trecute în contul statului conform legii.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 28 decembrie 2021, a fost admis apelul declarat, sentința casată parțial, în partea ce ține de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, și pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează: Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu, învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, au fost achitați deoarece fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. În rest sentința a fost menținută. 4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a constatat că, la pronunțarea sentinței, instanța de fond eronat a recunoscut ca fiind vinovați Arnaut Sergiu si Arnaut Dumitru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal. Totodată, prima instanță incorect a recalificat acțiunile inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru din art. 179 alin. (2) în baza art. 179 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a stabilit că Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru la data de 20 ianuarie 2017, în jurul orelor 21:20, împreună și în comun acord, încălcând grosolan ordinea publică manifestând o vădită lipsă de respect față de societate și normele morale de conviețuire unanim recunoscute, au pătruns ilegal fără consimțământul proprietarului în casa de locuit amplasată pe str. Xxxx satul Xxxx, r-nul Xxxx unde îsi are domiciliu cet. Zotea Ion și Caraman Mariana, unde, fără nici un motiv plauzibil, având un comportament violent prin acțiuni ce se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, din scopuri huliganice, exprimând cuvinte necenzurate, l-au agresat fizic pe cet. Zotea Ion, lovindu-l ambii pe diferite părți ale corpului cu pumnii și picioarele. 8 Arnaut Dumitru i-a pus la gât o vergea metalică și l-a înfipt cu o furculiță în regiunea pieptului și în picior, iar cet. Arnaut Sergiu l-a muscat de urechea dreaptă cauzându-i astfel cet. Zotea Ion leziuni corporale „ușoare” sub formă de lipsă a unui fragment a pavilionului urechii drepte cu plagă pe pavilion, echimoze pe piept dreapta și mâna stângă, excoriații pe genunchiul drept și piciorul stâng, precum și suferințe fizice și psihice. În același timp, cet. Caraman Mariana s-a implicat să-l apere pe concubinul său, în rezultatul cărui fapt cet. Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu i-au aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel leziuni corporale „neînsemnate”, sub formă de echimoze pe piept, brațe, excoriații pe mucoasa buzei de sus dreapta, precum și suferințe fizice și psihice. Astfel, în acțiunile lui Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru se prevăd semnele infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cu indicii de calificare - violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia precum și refuzul de a părăsi domiciliul la cererea ei, săvârșite cu aplicarea violenței. Instanța de apel a constatat că, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, a fost confirmată prin următoarele probe materiale cărora le-a fost dat citire și consemnate în procesul-verbal: procesul-verbal privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la o infracțiune comisă din data de 24 ianuarie 2017; procesul-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din data de 25 ianuarie 2017; informația cu nr. xx din 20 ianuarie 2017; procesul-verbal de consemnare a plângerii verbale din 20 ianuarie 2017; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20 ianuarie 2017; procesul-verbal privind actele de constatare din 23 ianuarie 2017; procesul-verbal privind actele de constatare din 23 ianuarie 2017; raportul de constatare cu nr. xx din 25 ianuarie 2017; actul de corectare a greșelilor la raportul de constatare cu nr. xx din 25 ianuarie 2017; raportul de constatare cu nr. xx din 25 ianuarie 2017; raportul de expertiză judiciară cu nr. xx din 01 februarie 2017; raportul de expertiză judiciară cu nr. xx din 01 februarie 2017; procesul-verbal de ridicare din 26 ianuarie 2017; procesele-verbale de examinare a obiectului din 26 ianuarie 2017; fișa de solicitare a asistenței medicale de urgență cu nr. xx din data de 20 ianuarie 2017; procesul-verbal de audiere a părții vătămate Zotea Ion din data de 25 ianuarie 2017; procesul-verbal de audiere a părții vătămate Caraman Mariana din data de 25 ianuarie 2017; declarațiile martorilor Junea Ion, Caraman Valeriu; dedarațiile suplimentare a martorului Caraman Valeriu; declarațiile martorului Arnaut Ivan; declarațiile martorului Mihailov Gheorghi; declarațiile martorului Bojinov Filip; declarațiile martorului Pitel Petru; declarațiile martorului Bogdan Nadejda; declarațiile martorului Bogdan Ivan; declarațiile 9 martorului Galea Liubovi; procesul-verbal de audiere a martorului Galea Liubovi din data de 26 ianuarie 2017. Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele în ședința de judecată și la urmărirea penală prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, eronat a stabilit situația de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru încadrarea juridică necorespunzătoare, și anume recalificând acțiunile acestora de la prevederile art. 179 alin. (2) Cod penal în baza prevederilor art. 179 alin. (1) Cod penal. Or, în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că vina inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cea imputată de acuzatorul de stat prin actul de învinuire, a fost dovedită prin cumulul de probe administrate și nominalizate supra, și anume prin declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor și probele scrise cercetate din materialele dosarului penal, care coroborează între ele și demonstrează incontestabil vina inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate. Iar referitor la argumentele invocate de avocatul Chiriac Nicolae în numele inculpaților cu privire la achitare, instanța de apel a conchis că, nu își găsesc confirmare în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care le-a considerat nefondate. Instanța de apel, apreciind în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, ansamblul probelor administrate la dosar, a constatat că versiunea de apărare a inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru, precum că dânșii nu au comis fapta imputată și în genere nu s-au aflat în domiciliul părților vătămate, nu l-au agresat fizic, nu este confirmată prin careva probe pertinente și concludente, aceste apărări fiind combătute integral prin probele administrate de acuzatorul de stat. La caz, instanța de apel a reținut ca fiind pertinente și concludente declarațiile părților vătămate Zotea Ion și Caraman Mariana date la faza de urmărire penală, prin care se confirmă că inculpații Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru au intrat în curtea gospodăriei lor până în casă și au aplicat lovituri acestora, iar gospodăria au părăsit-o peste ceva timp. Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate Zotea Ion date în instanța de fond, prin care s-a indicat că „în seara incidentului Arnaut Dumitru și Sergiu nu au fost la ei la domiciliu”, deoarece acestea se contrazic cu materialele cauzei. Instanța de apel a constatat că declarațiile date de părțile vătămate Zotea Ion și Caraman Mariana în fața organului de urmărire penală coroborează și cu rapoartele de expertiză judiciară efectuate în privința acestora. Totodată, instanța de apel a constatat că, veridicitatea declarațiilor părților vătămate date la faza de urmărire penală se confirmă și prin procesul-verbal de 10 examinare a obiectului din 26 ianuarie 2017 și a fișei de solicitare a asistenței medicale urgente din 20 ianuarie 2017, potrivit căruia Zotea Ion a declarat medicilor că „a fost bătut de două persoane cunoscute în jurul orelor 22:00 în propria casă”. Martorul Caraman Valeriu, în fața organului de urmărire penală, a declarat că „Tot atunci din casa lui Zotea Ion se auzeau strigăte, am auzit glasul lui Mariana, ce striga nu am înțeles. Am dorit să intru în ogradă, să văd ce se întâmplă, însă soția nu mi-a dat voie. Am plecat puțin mai departe și când ne întorceam înapoi am văzut pe Arnaut Dumitru și fratele lui Arnaut Serghei cum au ieșit din ograda lui Zotea Ion și s-au urcat în mașină și au plecat” (f.d. 78, vol. I). Astfel, instanța de apel a conchis asupra vinovăției lui Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal - pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia și refuzul de a-l părăsi la cererea ei, săvârșită cu aplicarea violenței. Totodată, prima instanță neîntemeiat a indicat că „modificarea învinuirii în instanța de judecată de la art. 179 alin. (2) Cod penal la art. 179 alin. (1) Cod penal, nu agravează situația inculpaților și nu se lezează drepturile acestora, deoarece problema în cauză a fost abordată de către părți”. Or, prin faptul că instanța de fond a recalificat acțiunile inculpaților de la alin. (2) la alin. (1) a art. 179 Cod penal, de fapt s-a agravat situația acestora, din motiv că inculpaților li se impută comiterea a două infracțiuni distincte: art. 179 alin. (1) Cod penal și art. 287 alin. (3) Cod penal, dintre care una fiind clasificată ca infracțiune gravă și anume art. 287 alin. (3) Cod penal, fapt inadmisibil din perspectiva CEDO. Însă, instanța de apel nu poate recalifica acțiunile infracționale a inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru de la prevederile art. 179 alin. (1) Cod penal constatate de instanța de fond, la art. 179 alin. (2) Cod penal imputată inculpaților prin conținutul rechizitoriului din motiv că potrivit art. 410 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel. Cu referire la imputarea de către acuzatorul de stat inculpaților Arnaut Sergiu si Arnaut Dumitru a comiterii infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a indicat următoarele. La caz, inculpații Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu se învinuiesc precum că la data de 20 ianuarie 2017, în jurul orelor 21:20, Arnaut Dumitru împreună și în comun acord cu Arnaut Sergiu, încălcând grosolan ordinea publică manifestând o vădită lipsă de respect față de societate și normele morale de conviețuire unanim recunoscute, au pătruns ilegal fără consimțământul proprietarului în casa de locuit amplasată pe str. Xxxx din satul Xxxx, r-nul Xxxx, unde își are domiciliu cet. Zotea Ion și Caraman Mariana, unde, fără nici un motiv plauzibil, având un comportament violent prin acțiuni 11 ce se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, din scopuri huliganice, exprimând cuvinte necenzurate, l-au agresat fizic pe cet. Zotea Ion, lovindu-l ambii pe diferite părți ale corpului cu pumnii și picioarele. Tot în același timp, Arnaut Dumitru i-a pus la gât o verghea metalică și l-a înfipt cu o furculiță în regiunea pieptului și în picior, iar cet. Arnaut Sergiu l-a mușcat de urechea dreaptă cauzându-i astfel cet. Zotea Ion leziuni corporale „ușoare” sub formă de lipsă a unui fragment a pavilionului urechii drepte cu plagă pe pavilion, echimoze pe piept dreapta și mâna stângă, excoriații pe genunchiul drept și piciorul stâng, precum și suferințe fizice și psihice. În același timp cet. Caraman Mariana s-a implicat să-l apere pe concubinul său, în rezultatul cărui fapt cet. Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu i-au aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel leziuni corporale „neînsemnate”, sub formă de echimoze pe piept, brațe, excoriații pe mucoasa buzei de sus dreapta, precum și suferințe fizice și psihice. Potrivit prevederilor art. 287 alin. (3) Cod penal și anume - huliganismul, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. La caz, s-a atestat că art. 179 alin. (2) Cod penal, cuprinde aceleași acțiuni care au fost imputate inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru pe art. 287 alin. (3) Cod penal. Cu referire la aplicarea violenței de către inculpați, este de menționat că atât în ipoteza infracțiunii de violare de domiciliu (art. 179 alin. (2) Cod penal), cât și în cazul infracțiunii de huliganism agravat (art. 287 alin.(3) Cod penal), prin „violență” se are în vedere violența soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății. Astfel că, gradul și intensitatea violenței aplicate în privința lui Zotea Ion și Caraman Mariana, reieșind din circumstanțele cauzei penale, se încadrează și sunt absorbite de către infracțiunea de violare de domiciliu soldată cu aplicarea violenței, art. 179 alin. (2) Cod penal, dar nu și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, care este o infracțiune gravă. Astfel, instanța de apel a conchis că acuzatorul de stat imputând inculpaților prevederile art. 179 alin. (2) Cod penal și art. 287 alin. (3) Cod penal, de fapt a dat acelorași acțiuni prejudiciabile comise de Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru o dublă valență juridică, contrar faptului indicat de CEDO în art. 4 din Protocolul nr. 7 unde se indică că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal pentru una și aceeași faptă. Subsecvent, instanța de apel a menționat că acuzatorul de stat nu a demonstrat cu probe pertinente și concludente din care ar rezulta cu certitudine că pătrunderea în locuința privată, urmată de agresarea fizică a locatarilor prin cauzarea de leziuni 12 corporale ușoare și neînsemnate, la caz, ar trebui să fie calificată drept concurs de infracțiuni în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, dar și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia Sîrbu Lilia, care, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea celor solicitate, recurentul invocă următoarele aspecte: Instanța de apel, facând concluzia că, «fapta imputată inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, nu întrunește latura obiectivă a infracțiunii incriminate și astfel apelanții urmează a fi achitați», nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept. În cadrul examinării cauzei date, s-a constatat că, inculpații Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru se aflau, la momentul săvârșirii faptei, la domiciliul părții vătămate Zotea Ion, iar în acel moment se aflau și alte persoane, și anume soția acestuia Caraman Mariana asupra căreia de asemenea a fost aplicată violența. Cu atât mai mult, în timpul comiterii infracțiunii partea vătămată Zotea Ion a reușit să fugă și să comunice despre acțiunile inculpaților martorului Junea Ion și altor persoane. Astfel, se deduce că fapta săvârșită de inculpați poartă un caracter public, fiind inevitabil cunoscută și altor persoane. Faptul comiterii de către inculpați a infracțiunii de huliganism agravat a fost confirmat prin declarațiile părților vătămate Zotea Ion și Caraman Mariana depuse la urmărirea penală, martorului Junea Ion, precum și prin materialele cauzei. Cu atât mai mult, în cauza respectivă, în urma examinării probatoriul s-a stabilit prezența în acțiunile inculpaților motivele huliganice, or cum au indicat părțile vătămate în cadrul audierii sale, inculpații Dumitru Arnaut și Serghei Arnaut strigau că dacă părțile vătămate vor chema poliția ei vor chema oameni din Comrat și se vor clarifica cu dânșii. În timp ce au fost loviți inculpații erau agresivi și se exprimau mereu cu cuvinte necenzurate, erau vizual în stare de ebrietate alcoolică. Au concretizat că cu Arnaut Dumitru și Arnaut Serghei nu au avut conflict până la acest incident. Ce ține de argumentul instanței de apel că «...instanța de fond eronat a stabilit situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru încadrarea juridică necorespunzătoare, și anume recalificând acțiunile acestora de la prevederile art. 179 alin. (2) Cod penal la art. 179 alin. (1) Cod penal» și, că «prin faptul că instanța de fond a recalificat acțiuniie inculpaților de la alin. (2) la alin. (1) a art. 179 Cod penal, Colegiul constată că de fapt s-a agravat situația acestora», e de menționat următoarele: 13 Conform art. 118 Cod penal, calificarea infracțiunilor în cazul concurenței dintre o parte și un întreg se efectuează în baza normei care cuprinde în întregime toate semnele faptei prejudiciabile săvârșite. Luând în considerație că, în urma rejudecării cauzei instanța de fond a ajuns la concluzia că acțiunile de violență aplicate de inculpați s-au confirmat și că acestea au fost comise cu încălcarea ordinii publice, cu obrăznicie deosebită și cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale, acțiuni care se încadrează în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, evident este că inculpaților nu li se poate incrimina dublu aplicarea violenței. Concluzia instanței de fond privind vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal este stabilită prin ansamblul probelor cercetate și nu a fost contestată de acuzatorul de stat. În acest context urmează a fi menționate prevederile art. 325 alin (2) Cod de procedură penală care prevăd că, modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare. Astfel, infracțiunea prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal se atribuie la categoria celor ușoare, iar infracțiunea prevăzută la alin. (2) al aceluiași articol este mai puțin gravă, respectiv, prin faptul că, instanța de fond a recalificat acțiunile inculpaților în baza art. 179 alin. (1) Cod penal, nicicum nu s-a agravat situația lor și nu a fost încălcat dreptul lor la apărarea, or din învinuire a fost exclus numai indicele calificativ „săvârșită cu aplicarea violenței”, însă în principiu fapta prejudiciabilă de care inculpații au fost învinuiti, circumstanțele comiterii infracțiunii nu s-au schimbat și erau unele și aceleași cu cele indicate în rechizitoriu, asupra cărora inculpații au fost audiați și le cunoșteau cu certitudine. În cazul dat, reieșind din probele cercetate, și anume declarațiile părților vătămate Zotea Ion, Caraman Mariana, martorului Junea Ion și altele, s-a stabilit că instanța de fond corect a calificat acțiunile inculpaților în baza art. 179 alin. (1) și art. 287 alin. (3) Cod penal.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, avocatul Chiriac Nicolae în numele inculpaților a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului ordinar declarat de către procuror, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

Judecând recursul ordinar în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal lărgit concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată (art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală). Din raportarea jurisprudenței naționale la cea a CtEDO rezultă că în cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează să le 14 soluționeze instanța de apel, hotărârea acesteia urmează a fi desființată, cu trimiterea cauzei la rejudecare, or eroarea de drept admisă în cadrul unei proceduri precedente, afectează echitatea procedurii și instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica eroarea de procedură admisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar, art. 6 CEDO este încălcat (hotărârea CtEDO Leoni vs Italia). Reieșind din temeiurile de drept ale recursului ordinar declarat, se reține că titularul invocă incidența cazurilor de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală potrivit cărora hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii. Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportat la argumentele recurentului, Colegiul reține că acestea și-au găsit confirmare și statuează că instanța de apel și-a motivat soluția contradictoriu și partea descriptivă nu corespunde dispozitivului hotărârii. Verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesual menționate, Colegiul penal lărgit constată că, potrivit rechizitoriului, Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru au fost învinuiți de către organul de urmărire penală de săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cu indicii calificativi: violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia precum și refuzul de a părăsi domiciliul la cererea ei, săvârșite cu aplicarea violenței, precum și de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu indicii calificativi: huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de două sau mai multe persoane, săvârșit cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății. Prima instanță a adoptat o sentință, prin care Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru au fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 179 alin (1) și art. 287 alin. (3) Cod penal. Argumentele instanței de judecată privind recalificarea acțiunilor inculpaților de la art. 179 alin. (2) la art. 179 alin. (1) Cod penal, sunt oferirea dublei valențe juridice a unora și aceleași acțiuni ale inculpaților, deoarece acuzatorul de stat nu a delimitat atât în învinuire, cât și în rechizitoriu care acțiuni de aplicare a violenței servesc temei de a califica acțiunile inculpaților doar în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, și care acțiuni de aplicare a violenței servesc temei de a califica acțiunile inculpaților doar în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. Nefiind de acord cu soluția adoptată de către prima instanță, avocatul inculpaților a atacat sentința cu apel. La rândul său, instanța de apel a pronunțat o hotărâre nouă, prin care i-a achitat pe Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru, învinuiți de săvârșirea 15 infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii. În rest menținând sentința. Cu referire la soluția dată de instanța de apel, Colegiul penal lărgit constată că în speță își găsește confirmare temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, din următoarele considerente. Analizând partea descriptivă a deciziei, Colegiul penal lărgit constată o poziție contradictorie a instanței de apel vis-a-vis de dispozitivul hotărârii adoptate. Or, aceasta în partea descriptivă constată și descrie faptele ilegale, considerate ca fiind dovedite, indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii acestora, forma și gradul de vinovăție, motivele și consecințele infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, însă în dispozitivul hotărârii dispune menținerea sentinței în partea condamnării inculpaților în baza art. 179 alin. (1) Cod penal. Un alt aspect contradictoriu prezent în motivarea soluției adoptate de către instanța de apel sunt constatările: ,,Lui Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru le-a fost înaintată învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal și ca semne calificative ale infracțiunii au fost indicate: -comiterea infracțiunii de către două persoane, -comiterea infracțiunii cu aplicarea violenței sau amenințare aplicării violenței. Totodată, Colegiul constată că latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (3) Cod penal - este încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțite de aplicarea violenței asupra persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care, prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșite cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății. Astfel, la caz, se atestă că art. 179 alin. (2) Cod penal cuprinde aceleași acțiuni care au fost imputate inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru pe art. 287 alin. (3) Cod penal. Cu referire la aplicarea violenței de către inculpați, este de menționat că atât în ipoteza infracțiunii de violare de domiciliu art. 179 alin. (2) Cod penal, cât și în cazul infracțiunii de huliganism agravat art. 287 alin. (3) Cod penal, prin „violență” se are în vedere violența soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății. Astfel că gradul și intensitatea violenței aplicate în privința lui Zotea Ion și Caraman Mariana, reieșind din circumstanțele cauzei penale, se încadrează și sunt absorbite de către infracțiunea de violare de domiciliu soldată cu aplicarea violenței, art. 179 alin. (2) Cod penal, dar nu și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, care este o infracțiune gravă. Colegiul judiciar conchide că acuzatorul de stat imputând inculpaților prevederile art. 179 alin. (2) Cod penal și art. 287 alin. (3) Cod penal, de fapt a dat acelorași acțiuni prejudiciabile comise de Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru o dublă valență juridică, contrar faptului indicat de 16 CEDO în art. 4 din Protocolul nr. 7 unde se indică că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal pentru una și aceeași faptă. La caz, Colegiul judiciar reține că fapta imputată inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, nu întrunește latura obiectivă a infracțiunii incriminate și astfel apelanții urmează a fi achitați pe capătul dat de învinuire din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii, iar probele precăutate mai sus nu demonstrează contrariul.” (f.d. 143, 143 verso, vol. III). Analizând alegațiile instanței de apel menționate supra, Colegiul penal lărgit constată o neclaritate în poziția instanței de apel referitor la vinovația inculpaților și încadrarea juridică a acțiunilor acestora. Or, aceasta în partea descriptivă a soluției adoptate indică concret la prezența în acțiunile inculpaților a elemntelor infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cu indicii calificativi: violarea de domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia precum și refuzul de a părăsi domiciliul la cererea ei, săvârșite cu aplicarea violenței, motiv din care își argumentează soluția de achitare în privința inculpaților în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, în sens că, gradul și intensitatea violenței aplicate în privința părților vătămate, reieșind din circumstanțele cauzei, se încadrează și sunt absorbite de infracțiunea de violare de domiciliu soldată cu aplicarea violenței (art. 179 alin. (2) Cod penal), dar nu și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. Iar ulterior dispune menținerea sentinței în partea condamnării inculpaților în baza art. 179 alin. (1) Cod penal, adică fără calificativul ,,săvârșită cu aplicarea violenței”. Totodată, Colegiul constată că, deși instanța de apel a ajuns la concluzia de a pronunța o sentință de achitare în privința inculpaților în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, aceasta constată fapta ca săvârșită de către ultimii, și anume: ,,Colegiul instanței de apel a stabilit că Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru la data de 20 ianuarie 2017, în jurul orelor 21:20, împreună și în comun acord, încălcând grosolan ordinea publică manifestând o vădită lipsă de respect față de societate și normele morale de conviețuire unanim recunoscute, au pătruns ilegal fără consimțământul proprietarului în casa de locuit amplasată pe str. Gagarin nr. 11 satul Bașcalia, r-nul Basarabeasca unde îsi are domiciliu cet. Zotea Ion și Caraman Mariana, unde, fără nici un motiv plauzibil, având un comportament violent prin acțiuni ce se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, din scopuri huliganice, exprimând cuvinte necenzurate, l-au agresat fizic pe cet. Zotea Ion, lovindu-l ambii pe diferite părți ale corpului cu pumnii si picioarele”. Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut ca adevărate și declarațiile martorului Caraman Valeriu date la faza de urmărire penală, potrivit cărora ,,Tot atunci din casa lui Zotea Ion se auzeau strigăte, am auzit glasul lui Mariana, ce striga nu am înțeles. Am dorit să intru în ogradă, să văd ce se întâmplă, însă soția nu mi-a dat voie. Am plecat puțin mai departe și când ne întorceam înapoi am văzut pe Arnaut Dumitru și fratele lui Arnaut Sergiu cum au 17 ieșit din ograda lui Zotea Ion și s-au urcat în mașină și au plecat”, precum și ale martorului Junea Ion care a declarat că ,,la domiciuliu la el a fost Zotea Ion, plin de sânge și l-a rugat să sune la urgență și la poliție, deoarece a fost bătut; Zotea Ion când a venit la el era plin de sânge, până la jumătate era dezbrăcat și era fără încălțăminte, descălțat, l-a văzut deoarece a aprins lumina afară; Zotea Ion a fost la el acasă, i-a spus că a fost bătut acasă de către Arnaut Dumitru și Arnaut sergiu. I-a spus că a fost bătut cu o sârmă cu cârlig, cu care se ridică cercurile de la plita sobei” (f.d. 140 verso, vol. III). Potrivit art. 131 Cod penal, prin faptă săvârșită în public se înțelege fapta comisă într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar dacă în momentul săvârșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, dar faptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului; în orice alt loc accesibil publicului dacă în momentul săvârșirii faptei erau de față două sau mai multe persoane; într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită sau văzută, dacă aceasta s-a produs față de două sau mai multe persoane. Astfel, declarațiile martorilor menționați supra, reținute ca veridice de către instanța de apel, denotă caracterul public al acțiunilor inculpaților, or fapta săvârșită de inculpați, inevitabil a devenit cunoscută și altor persoane. De asemenea, neclare sunt și alegațiile instanței de apel referitoare la modificarea învinuirii inculpaților, menționând în acest sens: ,,Prin faptul că instanța de fond a recalificat acțiunile inculpaților de la alin. (2) la alin. (1) a art. 179 Cod penal, Colegiul constată că de fapt s-a agravat situația acestora, or, inculpaților li se impută comiterea a două infracțiuni distincte: art. 179 alin. (1) CP și art. 287 alin. (3) CP, dintre care una fiind clasificată ca infracțiune gravă și anume art. 287 alin. (3) Cod penal, fapt inadmisibil din perspectiva CEDO.” Or, potrivit pevederilor art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală, modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare. Infracțiunea prevăzută la art. 179 alin. (1) Cod penal se atribuie la categoria celor ușoare, iar cea prevăzută la alin. (2) al aceluiași articol, se atribuie la categoria celor mai puțin grave. Respectiv, prin faptul că instanța de fond a recalificat acțiunile inculpaților de la alin. (2) la alin. (1) al art. 179 Cod penal, nicicum nu s-a agravat situația acestora și nu li s-a încălcat dreptul la apărare, or, din învinuire a fost exclus doar indicile calificativ ,,săvârșită cu aplicarea violenței”, însă în principiu fapta prejudiciabilă de care inculpații au fost învinuiți și circumstanțele comiterii infracțiunii, nu s-au schimbat. Totodată, Colegiul penal lărgit reține că, deși instanța de apel critică sentința primei instanțe sub aspectul agravării situației inculpaților din motivul recalificării acțiunilor inculpaților de la alin. (2) la alin. (1) al art. 179 Cod penal, aceasta ulterior, contradictoriu, indică ,,Cu toate cele spuse mai sus, Colegiul judiciar nu poate recalifica acțiunile infracționale ale inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru de la prevederile art. 179 18 alin. (1) Cod penal, constatate de instanța de fond, la art. 179 alin. (2) Cod penal, imputată inculpaților prin rechizitoriu din motiv că potrivit art. 410 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a declarat apel” (f.d. 141 verso, vol. III). Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel în cauza dată, este contradictorie în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești. În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecători. Totodată, Colegiul penal lărgit menționează despre faptul că nu poate menține sentința primei instanțe din motiv că ar avea loc violarea dreptului la un proces echitabil și dreptul la un recurs efectiv, or în acest caz alegațiile avocatului invocate în apel rămân fără răspuns. La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual- penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze probele administrate și examinate în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de vinovăție sau nevinovăție a inculpaților, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu prevederile art. art. 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E: 19 Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia Oficiul Central Sîrbu Lilia, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 28 decembrie 2021, în cauza penală privindu-i pe Arnaut Sergiu Xxxx și Arnaut Dumitru Xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă căilor de atac. Decizia motivată pronunțată la 22 noiembrie 2022. Președinte: Toma Nadejda Judecători: Guzun Ion Catan Liliana Diaconu Iurie Boico Victor 20