1ra-571/2022 — art. 179 alin. 2, 287 alin. 3

1ra-571/2022 — art. 179 alin. 2, 287 alin. 3 (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-571/2022

1-17006866-01-1ra-12042022

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Toma Nadejda,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Diaconu Iurie, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia Oficiul Central Sîrbu Lilia, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 28 decembrie 2021, în

cauza penală în privința lui

Arnaut Sergiu Xxxx, xxxxx

și

Arnaut Dumitru Xxxx, xxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 10.04.2017 – 14.05.2021;

Instanța de apel: 02.08.2021 – 28.12.2021;

Instanța de recurs: 12.04.2022 – 17.10.2022.

A C O N S T A T A T :

a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod

penal, cu liberarea de pedeapsă penală în temeiul expirării termenului de prescripție

prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.

Arnaut Sergiu a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

287 alin. (3) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de

4 (patru) ani cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea

pedepsei aplicate lui Arnaut Sergiu pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani, dacă în

perioada de probațiune nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor

probațiunii va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

1

Conform art. 90 alin. (6) Cod penal inculpatul Arnaut Sergiu s-a obligat:

- să participe la programe de probațiune;

- să presteze 100 ( o sută) ore muncă neremunerată în folosul comunității;

- să fie supus monitorizării electronice, dar nu mai mult de 12 luni.

Arnaut Dumitru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 179 alin. (1) Cod penal, cu liberarea de pedeapsă penală în temeiul expirării

termenului de prescripție prevăzut de art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal.

Arnaut Dumitru a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal și i s-a stabilit pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen

de 4 (patru) ani cu executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 alin. (1) Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea

pedepsei aplicate lui Arnaut Dumitru pe o perioadă de probațiune de 3 (trei) ani, dacă, în

perioada de probațiune nu va săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor

probațiunii va îndreptăți încrederea ce i s-a acordat.

Conform art. 90 alin. (6) Cod penal inculpatul Arnaut Dumitru s-a obligat:

- să participe la programe de probațiune;

- să presteze 100 ( o sută) ore muncă neremunerată în folosul comunității;

- să fie supus monitorizării electronice, dar nu mai mult de 12 luni.

S-a dispus încasarea din contul lui Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru, în mod solidar,

în contul statului cheltuielile judiciare suportate în cadrul urmăririi penale de către stat

în sumă totală de 194 (o sută nouăzeci și patru) lei.

Arnaut Sergiu, la data de 20 ianuarie 2017, aproximativ în jurul orelor 21:20, împreună

și în comun acord cu Arnaut Dumitru, au pătruns ilegal fără consimțământul

proprietarului în casa de locuit amplasată pe str. Xxxx din sat. Xxxx, r-nul Xxxx unde își

are domiciliul Zotea Ion și Caraman Mariana.

Ulterior, tot el, continuându-și acțiunile sale criminale, după ce a pătruns ilegal în

domiciliul lui Zotea Ion și Caraman Mariana pe str. Xxxx din sat. Xxxx, r-nul Xxxx la

data de 20 ianuarie 2017, aproximativ în jurul orelor 21:20, împreună și în comun acord

cu Arnaut Dumitru, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o vădită lipsă de

respect față de societate și normele morale de conviețuire unanim recunoscute, având

un comportament violent prin acțiuni ce se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, din

scopuri huliganice, exprimând cuvinte necenzurate, l-au agresat fizic pe Zotea Ion,

lovindu-l ambii peste diferite părți ale corpului cu pumnii și picioarele. Tot în același

timp Arnaut Dumitru i-a pus la gât o vergea metalică și l-a înfipt cu o furculiță în

regiunea pieptului și în picior pe Zotea Ion, iar Arnaut Sergiu l-a mușcat de urechea

dreaptă cauzându-i astfel lui Zotea Ion leziuni corporale ,,ușoare”. În același timp

Caraman Mariana s-a implicat să-l apere pe concubinul său, în rezultatul cărui fapt

2

Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu i-au aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel leziuni corporale

„neînsemnate”.

Acțiunile lui Arnaut Sergiu au fost încadrate de către acuzatorul de stat conform

prevederilor art. 179 alin. (2) Cod penal, după indicii: violarea de domiciliu, adică

pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia

precum și refuzul de a părăsi domiciliul la cererea ei, săvârșite cu aplicarea violenței, precum și

prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii: huliganismul agravat, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite cu aplicarea unei asemenea violențe,

precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de

două sau mai multe persoane, săvârșit cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale și a sănătății.

Arnaut Dumitru, la data de 20 ianuarie 2017, aproximativ în jurul orelor 21:20,

împreună și în comun acord cu Arnaut Sergiu, au pătruns ilegal fără consimțământul

proprietarului în casa de locuit amplasată pe str. Xxxx din sat. Xxxx, r- nul Xxxx unde își

are domiciliu Zotea Ion și Caraman Mariana.

Ulterior, tot el, Arnaut Dumitru, continuându-și acțiunile sale criminale, după ce

a pătruns ilegal în domiciliul lui Zotea Ion și Caraman Mariana pe str. Xxxx din sat. Xxxx,

r-nul Xxxx la data de 20 ianuarie 2017, aproximativ în jurul orelor 21:20, împreună și în

comun acord cu Arnaut Sergiu, încălcând grosolan ordinea publică, manifestând o

vădită lipsă de respect față de societate și normele morale de conviețuire unanim

recunoscute, având un comportament violent prin acțiuni ce se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, din scopuri huliganice, exprimând cuvinte necenzurate, l-au

agresat fizic pe Zotea Ion, lovindu-l ambii peste diferite părți ale corpului cu pumnii și

picioarele. Tot în același timp Arnaut Dumitru i-a pus la gât o vergea metalică și l-a înfipt

cu o furculiță în regiunea pieptului și în picior pe Zotea Ion, iar Arnaut Sergiu l-a mușcat

de urechea dreaptă cauzându-i astfel lui Zotea Ion leziuni corporale ,,ușoare”. În același

timp Caraman Mariana s-a implicat să-l apere pe concubinul său, în rezultatul cărui fapt

Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu i-au aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel leziuni corporale

„neînsemnate”.

Acțiunile lui Arnaut Dumitru au fost încadrate de către acuzatorul de stat conform

prevederilor art. 179 alin. (2) Cod penal, după indicii: violarea de domiciliu, adică

pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia

precum și refuzul de a părăsi domiciliul la cererea ei, săvârșite cu aplicarea violenței, precum și

prevederile art. 287 alin. (3) Cod penal, după indicii: huliganismul agravat, adică acțiunile

intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite cu aplicarea unei asemenea violențe,

precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de

3

două sau mai multe persoane, săvârșit cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității

corporale și a sănătății.

inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, potrivit căreia Arnaut Dumitru, învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute

de art. 179 alin. (2) și art. 287 alin. (3) Cod penal, să fie achitat, din motiv că nu inculpatul

a comis infracțiunea ce i se impută, iar în acțiunile acestuia lipsește latura obiectivă a

infracțiunii. Arnaut Sergiu, învinuit în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin.

(2), art. 287 alin. (3) Cod penal, să fie achitat, din motiv că nu inculpatul a comis

infracțiunea ce i se impută iar în acțiunile acestuia lipsește latura obiectivă a infracțiunii.

A anula ca ilegală aplicarea măsurii preventive față de Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu

privind obligația de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a sentinței.

3.1. În motivarea apelului a indicat următoarele aspecte:

- în acțiunile inculpaților nu este întrunită latura obiectivă a infracțiunilor

imputate, motiv pentru care sentința de condamnare este nefondată și urmează a fi

casată total în ordine de apel, cu pronunțarea unei sentințe de achitare, potrivit modului

stabilit, pentru prima instanță;

- soluția instanței de fond nu este una motivată, iar sentința de condamnare nu are

la bază un probatoriu incontestabil, existând dubii rezonabile că nu inculpații au comis

infracțiunile ce li se impută, iar aceste dubii prin prisma art. 8 alin. (3) Cod de procedură

penală urmează a fi interpretate în favoarea inculpaților, astfel că reieșind din

probatoriul administrat la materialele cauzei, instanța de fond urma să pronunțe o

sentință de achitare în privința lui Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu;

- invocă existența unui viciu fundamental prin încălcarea gravă a dreptului la

apărare al inculpaților la etapa urmăririi penale, prin lipsa unei apărări eficiente și

efective din partea unui avocat ales, ceea ce a afectat mersul urmăririi penale și soluția

de condamnare.

Instanța de fond s-a atârnat superficial față de argumentele cheie ridicate de către

apărare și nu a apreciat la modul corespunzător argumentul inculpaților care ambii au

declarat că la etapa urmăririi penale nu au beneficiat de un apărător în corespundere cu

prevederile legii, fiindu-le încălcat dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, or

necătând la faptul că inculpații la etapa urmăririi penale au fost reprezentați formal de

către un avocat, totuși din analiza declarațiilor inculpaților, a materialelor cauzei penale,

cât și a acțiunilor/inacțiunilor apărătorului, rezultă cu certitudine că apărătorul

Porumbescu Ștefan nu a acordat inculpaților asistență juridică calificată în mărimea,

intensitatea și de calitatea minim necesară bunei desfășurări a procesului penal.

4

Respectiv, apărarea a constatat că la caz, instanța de fond neîntemeiat a respins

argumentul inculpaților cu referire la faptul că la etapa urmăririi penale a existat o

încălcare gravă și serioasă a dreptului la apărare al inculpaților Arnaut Dumitru și

Arnaut Sergiu, ceea ce constituie viciu fundamental al procedurii, manifestată prin lipsa

unei apărări efective, eficiente și calitative la o etapă deosebit de importantă, motiv din

care acțiunile procesuale cu participarea apărătorului Porumbescu Ștefan, prin prisma

prevederilor art. 251 CPP, urmează a fi declarate nule;

- cu încadrarea juridică a faptei de către procuror, atât în baza art. 179 alin. (2), cât

și în baza art. 287 alin.(3) Cod penal, apărarea nu este de acord, la fel cum nu este de

acord cu recalificarea acțiunilor inculpaților de către instanță din art. 179 alin. (2) în art.

179 alin. (1) Cod penal, fiind reținută și componența de infracțiune prevăzută de art. 287

alin. (3) Cod penal;

- acuzatorul de stat prin ordonanța de punere sub învinuire și prin rechizitoriu, a

încadrat greșit acțiunile făptuitorilor în sensul agravării, dând o valență dublă acelorași

acțiuni faptice, încadrând greșit circumstanțele de fapt ale cauzei penale în baza a două

componențe de infracțiune diferite și distincte atât ca gravitate cât și ca trăsături

caracteristice, pe când din probele și circumstanțele de fapt ale cauzei penale rezultă în

mod evident că în acțiunile făptuitorilor (alții decât inculpații) nu sunt întrunite semnele

și elementele constitutive ale infracțiunii de huliganism agravat, prevăzute de art. 287

alin. (3) Cod penal.

Este oportun de a examina încadrarea juridică a faptei, pentru a delimita

infracțiunea de violare de domiciliu soldată cu aplicarea violenței prevăzută la art. 179

alin. (2) Cod penal, de infracțiunea de huliganism agravat prevăzută de art. 287 alin. (3)

Cod penal.

Analizând circumstanțele cauzei penale concrete, a considerat că există o linie

foarte subțire în delimitarea huliganismului agravat de alte infracțiuni, în special de

ipoteza alin. (2) al art. 179 Cod penal, astfel că, comiterea huliganismului în spații închise

și private este o excepție de la regula generală mai rar întâlnită și poate fi calificată ca

huliganism doar în dependență de scopul urmărit de făptuitori și semnele secundare.

Cu referire la circumstanțele cauzei penale, dacă este să acceptăm în mod ipotetic

că inculpații într-adevăr ar fi intrat în locuința părților vătămate și ar fi aplicat violența

asupra lor în circumstanțele faptice redate în ordonanțe și rechizitoriu, atunci rezultă că

acțiunile acestora, ținând cont de declarațiile martorilor, de motivul comiterii infracțiunii

și circumstanțele de fapt reținute de OUP, nicidecum nu puteau fi încadrate atât ca

huliganism agravat cât și ca violare de domiciliu cu aplicarea violenței.

Totuși este de menționat că infracțiunea prevăzută la art. 287 Cod penal, în mod

evident presupune întotdeauna ipostaze cu implicații publice însă nu neapărat spații

publice.

5

Reieșind din materialele cauzei penale și circumstanțele faptice, rezultă cu

certitudine că nici unul din martori nu a declarat că făptuitorii (alții decât inculpații) le-

ar fi spus victimelor sau le-ar fi dat de înțeles că doresc ca despre aplicarea violenței

asupra lor să se audă în sat sau să se mediatizeze în vre-un fel. La fel, făptuitorii nu au

înregistrat video-foto în momentul aplicării violenței asupra victimelor și nu au

întreprins nici o acțiune în vederea mediatizării pe larg a comiterii infracțiunii. Ba mai

mult, însăși părțile vătămate fiind audiate la etapa urmăririi penale au declarat că

agresorii au intrat în casă și fără a le spune careva motive, cu lumina stinsă, au început

direct să-i bată, ceea ce vorbește despre faptul că făptuitorii (alții decât inculpații) din

spusele părților vătămate fără careva motiv, au avut ca scop și au dorit ca să aplice

violența față de victime pe ascuns, în încăpere, cu lumina stinsă, departe de ochii lumii

astfel că nu au avut ca scop jignirea, cicanarea, defăimarea sau apostrofarea victimelor

în mod public prin mediatizarea cazului în societate.

Respectiv, reieșind din probele administrate la dosar, rezultă cu certitudine că

acțiunile făptuitorilor (alții decât inculpații), au fost încadrate greșit de către organul de

urmărire penală atât în baza infracțiunii de violare de domiciliu cât și în baza infracțiunii

de huliganism, pe când în speță circumstanțele faptei urmau a fi calificate doar în baza

violării de domiciliu soldate cu aplicarea violenței, iar gravitatea violenței nu poate fi

mai intensă decât leziunile corporale ușoare.

În această privință, din materialele cauzei penale, conform raportului de expertiză

judiciară nr. xx din 01.02.2017 rezultă că pe corpul lui Zotea Ion au fost depistate leziuni

ușoare, iar pe corpul lui Caraman Marina în baza raportului de expertiză judiciară nr. xx

din 01.02.2017 au fost depistate leziuni corporale neînsemnate.

Gradul și intensitatea violenței aplicate în privința lui Zotea Ion și Caraman

Marina, reieșind din circumstanțele cauzei penale, se încadrează și sunt absorbite de

către infracțiunea de violare de domiciliu soldată cu aplicarea violenței, art. 179 alin. (2)

Cod penal, dar nu și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, care este o infracțiune gravă;

- ipoteza alin. (3) art. 287 CP, prevede posibilitatea calificării acțiunilor în baza

acestei infracțiuni în cazul în care într-un loc public sau cu implicarea publicului, sunt

comise acțiuni care prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie

deosebită.

Totuși, la materialele cauzei penale asemenea comportament în acțiunile

făptuitorilor (alții decât inculpații) nu a fost constatat și lipsește cu desăvârșire, iar

aprecierea pur subiectivă din partea procurorului prin Ordonanță și Rechizitoriu cu

privire la faptul că având un comportament violent prin acțiuni ce se deosebesc printr-o

obrăznicie deosebită, din scopuri huliganice, exprimând cuvinte necenzurate, l-au

agresat fizic pe cet. Zotea Ion lovindu-l ambii peste diferite părți ale corpului cu pumnii

și picioarele”, nu poate fi reținută și nu se încadrează în sensul unui comportament cinic

6

și deosebit de obraznic. Or, prin comportament cinic și deosebit de obraznic se înțelege

violarea în mod demonstrativ a normelor etice general acceptate în prezența publicului

sau aduse la cunoștința publicului (de exemplu, batjocorirea bătrânilor, bolnavilor, a

persoanelor neajutorate, întreruperea temporară a activității normale a întreprinderilor,

gărilor, instituțiilor sau organizațiilor), însă victimele infracțiunii nu sunt persoane în

vârstă, nici neajutorate, nici cu dezabilități și nu se încadrează sub nici o formă în sfera

persoanelor vulnerabile;

- acuzatorul de stat nu a stabilit motivul comiterii infracțiunilor și care sunt acele

acțiuni ale făptuitorilor (alții decât inculpații) care se deosebesc printr-un cinism și

obrăznicie deosebită și prin ce se demonstrează că făptuitorii au avut ca scop

mediatizarea cazului;

- apărarea nu este de acord cu recalificarea faptei în art. 179 alin. (1) și art. 287 alin.

(3) Cod penal, cu motivarea instanței de fond prin sentința de condamnare la pagina 32,

precum că „...oportunitatea invocării unor astfel de argumente în situația în care apărarea

pledează pentru nevinovăția inculpaților nu este rațională.” - or apărarea prin pledoarii a

evidențiat carențele de procedură și de calificare a faptei de către acuzatorul de stat

indiferent de persoana celui/celor care au comis infracțiunea, iar scopul invocării acestor

carențe este acela de a scoate în evidență faptul că acuzatorul de stat a avut ca scop

agravarea învinuirii indiferent de circumstanțele de fapt ale cauzei, în așa mod pentru a

se răfui cu inculpații, așa după cum sau expus ultimii în ședința de judecată;

- despre nevinovăția inculpaților indică mai multe probe care sunt anexate la dosar

și anume: declarațiile lui Arnaut Ivan, declarațiile martorului Bojinov Filip, declarațiile

martorului Pitel Piotr, declarațiile martorului Mihailov Gheorghi, declarațiile martorului

Bogdan Nadejda, declarațiile martorului Bogdan Ivan.

Mai mult decât atât, în afară de scurgerea unei perioade de timp, instanța de fond

nu a adus nici un argument plauzibil și credibil din care aceasta a desconsiderat în

totalitate declarațiile a 4 martori ai apărării care au declarat sub jurământ că la data și

ora comiterii infracțiunii aceștia erau în alte locații împreună cu inculpații.

Subsecvent, de mentionat că martorii acuzării la fel au declarat cu aproximație

despre circumstanțele cauzei care au avut loc cu 2 ani în urmă și cu toate că în declarațiile

tuturor martorilor acuzării există contradicții semnificative între ce au declarat la etapa

urmăririi penale și în instanta de judecată, totuși instanta de fond în cazul lor nu a pus

la îndoială acuratețea și exactitatea declarațiilor;

- versiunea adoptată de către instanța de fond prin sentința de condamnare este

vădit nefondată, or inculpații au prezentat alibi pentru data de 21.01.2017 prin proba cu

martori, care au confirmat faptul că aceștia nu se aflau la data și ora comiterii infracțiunii

la locul comiterii actelor de agresiune.

7

Mai mult ca atât, reieșind din declarațiile martorilor Mihailov Gheorghi și Arnaut

Ivan, mașina inculpatului Arnaut Dumitru de model Vaz 2107 la data de 20.01.2017 se

afla la reparație în or. Comrat fiind dezmembrată o parte din caroserie și ambreiaj, astfel

că este imposibil atât teoretic cât și practic ca automobilul inculpatului să se fi aflat în

noaptea incidentului în fața porții lui Zotea Ion și Caraman Marina așa după cum este

indicat în actul de învinuire;

- cheltuielile de judecată suportate în proces au fost formate din raportul de

constatare nr. xx din 25 ianuarie 2017 în sumă de 23 lei (f.d.18, vol. I); raportul de

constatare nr. xx din 25 ianuarie 2017 în sumă de 57 lei (f.d.21-22, vol. I); raportul de

expertiză judiciară nr. xx din 01.02.2017 în sumă de 57 lei (f.d.28, vol. I) și raportul de

expertiză judiciară nr. xx din 01.02.2017 în sumă de 57 lei (f.d.37, vol. I), iar în total suma

de 194 lei, astfel că ținând cont de practica judiciară constantă a instanțelor naționale, dar

și ținând cont de cadrul legal, la caz nu pot fi încasate careva cheltuieli de judecată din

contul inculpaților Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu, deoarece aceste cheltuieli erau

necesare pentru examinarea cauzei, respectiv urmează a fi trecute în contul statului

conform legii.

a fost admis apelul declarat, sentința casată parțial, în partea ce ține de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, și pronunțată în această parte o

nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu, învinuiți de săvârșirea infracțiunii prevăzute de

art. 287 alin. (3) Cod penal, au fost achitați deoarece fapta inculpaților nu întrunește

elementele infracțiunii.

În rest sentința a fost menținută.

4.1. În motivarea deciziei adoptate instanța de apel a constatat că, la pronunțarea

sentinței, instanța de fond eronat a recunoscut ca fiind vinovați Arnaut Sergiu si Arnaut

Dumitru de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal.

Totodată, prima instanță incorect a recalificat acțiunile inculpaților Arnaut Sergiu

și Arnaut Dumitru din art. 179 alin. (2) în baza art. 179 alin. (1) Cod penal.

Instanța de apel a stabilit că Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru la data de 20

ianuarie 2017, în jurul orelor 21:20, împreună și în comun acord, încălcând grosolan

ordinea publică manifestând o vădită lipsă de respect față de societate și normele morale

de conviețuire unanim recunoscute, au pătruns ilegal fără consimțământul

proprietarului în casa de locuit amplasată pe str. Xxxx satul Xxxx, r-nul Xxxx unde îsi

are domiciliu cet. Zotea Ion și Caraman Mariana, unde, fără nici un motiv plauzibil,

având un comportament violent prin acțiuni ce se deosebesc printr-o obrăznicie

deosebită, din scopuri huliganice, exprimând cuvinte necenzurate, l-au agresat fizic pe

cet. Zotea Ion, lovindu-l ambii pe diferite părți ale corpului cu pumnii și picioarele.

8

Arnaut Dumitru i-a pus la gât o vergea metalică și l-a înfipt cu o furculiță în

regiunea pieptului și în picior, iar cet. Arnaut Sergiu l-a muscat de urechea dreaptă

cauzându-i astfel cet. Zotea Ion leziuni corporale „ușoare” sub formă de lipsă a unui

fragment a pavilionului urechii drepte cu plagă pe pavilion, echimoze pe piept dreapta

și mâna stângă, excoriații pe genunchiul drept și piciorul stâng, precum și suferințe fizice

și psihice.

În același timp, cet. Caraman Mariana s-a implicat să-l apere pe concubinul său, în

rezultatul cărui fapt cet. Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu i-au aplicat acesteia mai multe

lovituri cu pumnii și picioarele pe diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel leziuni

corporale „neînsemnate”, sub formă de echimoze pe piept, brațe, excoriații pe mucoasa

buzei de sus dreapta, precum și suferințe fizice și psihice.

Astfel, în acțiunile lui Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru se prevăd semnele

infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cu indicii de calificare - violarea de

domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără

consimțământul acesteia precum și refuzul de a părăsi domiciliul la cererea ei, săvârșite cu

aplicarea violenței.

Instanța de apel a constatat că, vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, a fost confirmată prin următoarele probe

materiale cărora le-a fost dat citire și consemnate în procesul-verbal: procesul-verbal

privind depistarea infracțiunii ori constatarea bănuielii rezonabile privitor la o

infracțiune comisă din data de 24 ianuarie 2017; procesul-verbal de sesizare despre

săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din data de 25 ianuarie 2017;

informația cu nr. xx din 20 ianuarie 2017; procesul-verbal de consemnare a plângerii

verbale din 20 ianuarie 2017; procesul-verbal de cercetare la fața locului din 20 ianuarie

2017; procesul-verbal privind actele de constatare din 23 ianuarie 2017; procesul-verbal

privind actele de constatare din 23 ianuarie 2017; raportul de constatare cu nr. xx din 25

ianuarie 2017; actul de corectare a greșelilor la raportul de constatare cu nr. xx din 25

ianuarie 2017; raportul de constatare cu nr. xx din 25 ianuarie 2017; raportul de expertiză

judiciară cu nr. xx din 01 februarie 2017; raportul de expertiză judiciară cu nr. xx din 01

februarie 2017; procesul-verbal de ridicare din 26 ianuarie 2017; procesele-verbale de

examinare a obiectului din 26 ianuarie 2017; fișa de solicitare a asistenței medicale de

urgență cu nr. xx din data de 20 ianuarie 2017; procesul-verbal de audiere a părții

vătămate Zotea Ion din data de 25 ianuarie 2017; procesul-verbal de audiere a părții

vătămate Caraman Mariana din data de 25 ianuarie 2017; declarațiile martorilor Junea

Ion, Caraman Valeriu; dedarațiile suplimentare a martorului Caraman Valeriu;

declarațiile martorului Arnaut Ivan; declarațiile martorului Mihailov Gheorghi;

declarațiile martorului Bojinov Filip; declarațiile martorului Pitel Petru; declarațiile

martorului Bogdan Nadejda; declarațiile martorului Bogdan Ivan; declarațiile

9

martorului Galea Liubovi; procesul-verbal de audiere a martorului Galea Liubovi din

data de 26 ianuarie 2017.

Instanța de apel a constatat că, instanța de fond, cercetând în cumul probele în

ședința de judecată și la urmărirea penală prin prisma admisibilității, pertinenței și

concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată

și probele administrate, eronat a stabilit situația de fapt, dând faptelor reținute în sarcina

inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru încadrarea juridică necorespunzătoare, și

anume recalificând acțiunile acestora de la prevederile art. 179 alin. (2) Cod penal în baza

prevederilor art. 179 alin. (1) Cod penal.

Or, în cadrul cercetării judecătorești, instanța de apel a constatat cu certitudine că

vina inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 179 alin. (2) Cod penal, cea imputată de acuzatorul de stat prin actul de învinuire,

a fost dovedită prin cumulul de probe administrate și nominalizate supra, și anume prin

declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor și probele scrise cercetate din

materialele dosarului penal, care coroborează între ele și demonstrează incontestabil

vina inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate.

Iar referitor la argumentele invocate de avocatul Chiriac Nicolae în numele

inculpaților cu privire la achitare, instanța de apel a conchis că, nu își găsesc confirmare

în starea de fapt a prezentei cauze penale, motiv pentru care le-a considerat nefondate.

Instanța de apel, apreciind în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de

procedură penală, ansamblul probelor administrate la dosar, a constatat că versiunea de

apărare a inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru, precum că dânșii nu au comis

fapta imputată și în genere nu s-au aflat în domiciliul părților vătămate, nu l-au agresat

fizic, nu este confirmată prin careva probe pertinente și concludente, aceste apărări fiind

combătute integral prin probele administrate de acuzatorul de stat.

La caz, instanța de apel a reținut ca fiind pertinente și concludente declarațiile

părților vătămate Zotea Ion și Caraman Mariana date la faza de urmărire penală, prin

care se confirmă că inculpații Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru au intrat în curtea

gospodăriei lor până în casă și au aplicat lovituri acestora, iar gospodăria au părăsit-o

peste ceva timp.

Totodată, instanța de apel a apreciat critic declarațiile părții vătămate Zotea Ion

date în instanța de fond, prin care s-a indicat că „în seara incidentului Arnaut Dumitru și

Sergiu nu au fost la ei la domiciliu”, deoarece acestea se contrazic cu materialele cauzei.

Instanța de apel a constatat că declarațiile date de părțile vătămate Zotea Ion și

Caraman Mariana în fața organului de urmărire penală coroborează și cu rapoartele de

expertiză judiciară efectuate în privința acestora.

Totodată, instanța de apel a constatat că, veridicitatea declarațiilor părților

vătămate date la faza de urmărire penală se confirmă și prin procesul-verbal de

10

examinare a obiectului din 26 ianuarie 2017 și a fișei de solicitare a asistenței medicale

urgente din 20 ianuarie 2017, potrivit căruia Zotea Ion a declarat medicilor că „a fost bătut

de două persoane cunoscute în jurul orelor 22:00 în propria casă”.

Martorul Caraman Valeriu, în fața organului de urmărire penală, a declarat că „Tot

atunci din casa lui Zotea Ion se auzeau strigăte, am auzit glasul lui Mariana, ce striga nu am

înțeles. Am dorit să intru în ogradă, să văd ce se întâmplă, însă soția nu mi-a dat voie. Am plecat

puțin mai departe și când ne întorceam înapoi am văzut pe Arnaut Dumitru și fratele lui Arnaut

Serghei cum au ieșit din ograda lui Zotea Ion și s-au urcat în mașină și au plecat” (f.d. 78, vol.

I).

Astfel, instanța de apel a conchis asupra vinovăției lui Arnaut Sergiu și Arnaut

Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal - pătrunderea

ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia și refuzul de a-l părăsi la cererea

ei, săvârșită cu aplicarea violenței.

Totodată, prima instanță neîntemeiat a indicat că „modificarea învinuirii în instanța

de judecată de la art. 179 alin. (2) Cod penal la art. 179 alin. (1) Cod penal, nu agravează situația

inculpaților și nu se lezează drepturile acestora, deoarece problema în cauză a fost abordată de

către părți”.

Or, prin faptul că instanța de fond a recalificat acțiunile inculpaților de la alin. (2)

la alin. (1) a art. 179 Cod penal, de fapt s-a agravat situația acestora, din motiv că

inculpaților li se impută comiterea a două infracțiuni distincte: art. 179 alin. (1) Cod penal

și art. 287 alin. (3) Cod penal, dintre care una fiind clasificată ca infracțiune gravă și

anume art. 287 alin. (3) Cod penal, fapt inadmisibil din perspectiva CEDO.

Însă, instanța de apel nu poate recalifica acțiunile infracționale a inculpaților

Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru de la prevederile art. 179 alin. (1) Cod penal constatate

de instanța de fond, la art. 179 alin. (2) Cod penal imputată inculpaților prin conținutul

rechizitoriului din motiv că potrivit art. 410 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța

de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru persoana care a

declarat apel.

Cu referire la imputarea de către acuzatorul de stat inculpaților Arnaut Sergiu si Arnaut

Dumitru a comiterii infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, instanța de apel a

indicat următoarele.

La caz, inculpații Arnaut Dumitru și Arnaut Sergiu se învinuiesc precum că la data

de 20 ianuarie 2017, în jurul orelor 21:20, Arnaut Dumitru împreună și în comun acord

cu Arnaut Sergiu, încălcând grosolan ordinea publică manifestând o vădită lipsă de

respect față de societate și normele morale de conviețuire unanim recunoscute, au

pătruns ilegal fără consimțământul proprietarului în casa de locuit amplasată pe str.

Xxxx din satul Xxxx, r-nul Xxxx, unde își are domiciliu cet. Zotea Ion și Caraman

Mariana, unde, fără nici un motiv plauzibil, având un comportament violent prin acțiuni

11

ce se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, din scopuri huliganice, exprimând cuvinte

necenzurate, l-au agresat fizic pe cet. Zotea Ion, lovindu-l ambii pe diferite părți ale

corpului cu pumnii și picioarele. Tot în același timp, Arnaut Dumitru i-a pus la gât o

verghea metalică și l-a înfipt cu o furculiță în regiunea pieptului și în picior, iar cet.

Arnaut Sergiu l-a mușcat de urechea dreaptă cauzându-i astfel cet. Zotea Ion leziuni

corporale „ușoare” sub formă de lipsă a unui fragment a pavilionului urechii drepte cu

plagă pe pavilion, echimoze pe piept dreapta și mâna stângă, excoriații pe genunchiul

drept și piciorul stâng, precum și suferințe fizice și psihice. În același timp cet. Caraman

Mariana s-a implicat să-l apere pe concubinul său, în rezultatul cărui fapt cet. Arnaut

Dumitru și Arnaut Sergiu i-au aplicat acesteia mai multe lovituri cu pumnii și picioarele

pe diferite părți ale corpului, cauzându-i astfel leziuni corporale „neînsemnate”, sub

formă de echimoze pe piept, brațe, excoriații pe mucoasa buzei de sus dreapta, precum

și suferințe fizice și psihice.

Potrivit prevederilor art. 287 alin. (3) Cod penal și anume - huliganismul, adică

acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvârșite cu aplicarea

altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

La caz, s-a atestat că art. 179 alin. (2) Cod penal, cuprinde aceleași acțiuni care au

fost imputate inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru pe art. 287 alin. (3) Cod

penal.

Cu referire la aplicarea violenței de către inculpați, este de menționat că atât în

ipoteza infracțiunii de violare de domiciliu (art. 179 alin. (2) Cod penal), cât și în cazul

infracțiunii de huliganism agravat (art. 287 alin.(3) Cod penal), prin „violență” se are în

vedere violența soldată cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății.

Astfel că, gradul și intensitatea violenței aplicate în privința lui Zotea Ion și

Caraman Mariana, reieșind din circumstanțele cauzei penale, se încadrează și sunt

absorbite de către infracțiunea de violare de domiciliu soldată cu aplicarea violenței, art.

179 alin. (2) Cod penal, dar nu și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, care este o infracțiune

gravă.

Astfel, instanța de apel a conchis că acuzatorul de stat imputând inculpaților

prevederile art. 179 alin. (2) Cod penal și art. 287 alin. (3) Cod penal, de fapt a dat

acelorași acțiuni prejudiciabile comise de Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru o dublă

valență juridică, contrar faptului indicat de CEDO în art. 4 din Protocolul nr. 7 unde se

indică că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal pentru una și aceeași faptă.

Subsecvent, instanța de apel a menționat că acuzatorul de stat nu a demonstrat cu

probe pertinente și concludente din care ar rezulta cu certitudine că pătrunderea în

locuința privată, urmată de agresarea fizică a locatarilor prin cauzarea de leziuni

12

corporale ușoare și neînsemnate, la caz, ar trebui să fie calificată drept concurs de

infracțiuni în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, dar și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal.

Procuratura UTA Găgăuzia Sîrbu Lilia, care, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, solicită casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

În susținerea celor solicitate, recurentul invocă următoarele aspecte:

Instanța de apel, facând concluzia că, «fapta imputată inculpaților Arnaut Sergiu și

Arnaut Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, nu întrunește

latura obiectivă a infracțiunii incriminate și astfel apelanții urmează a fi achitați», nu a apreciat

fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și

veridicității ei, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor,

inclusiv în raport cu circumstanțele concrete în fapt și în drept.

În cadrul examinării cauzei date, s-a constatat că, inculpații Arnaut Sergiu și Arnaut

Dumitru se aflau, la momentul săvârșirii faptei, la domiciliul părții vătămate Zotea Ion,

iar în acel moment se aflau și alte persoane, și anume soția acestuia Caraman Mariana

asupra căreia de asemenea a fost aplicată violența. Cu atât mai mult, în timpul comiterii

infracțiunii partea vătămată Zotea Ion a reușit să fugă și să comunice despre acțiunile

inculpaților martorului Junea Ion și altor persoane. Astfel, se deduce că fapta săvârșită

de inculpați poartă un caracter public, fiind inevitabil cunoscută și altor persoane.

Faptul comiterii de către inculpați a infracțiunii de huliganism agravat a fost

confirmat prin declarațiile părților vătămate Zotea Ion și Caraman Mariana depuse la

urmărirea penală, martorului Junea Ion, precum și prin materialele cauzei.

Cu atât mai mult, în cauza respectivă, în urma examinării probatoriul s-a stabilit

prezența în acțiunile inculpaților motivele huliganice, or cum au indicat părțile vătămate

în cadrul audierii sale, inculpații Dumitru Arnaut și Serghei Arnaut strigau că dacă

părțile vătămate vor chema poliția ei vor chema oameni din Comrat și se vor clarifica cu

dânșii.

În timp ce au fost loviți inculpații erau agresivi și se exprimau mereu cu cuvinte

necenzurate, erau vizual în stare de ebrietate alcoolică. Au concretizat că cu Arnaut

Dumitru și Arnaut Serghei nu au avut conflict până la acest incident.

Ce ține de argumentul instanței de apel că «...instanța de fond eronat a stabilit situație

de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru

încadrarea juridică necorespunzătoare, și anume recalificând acțiunile acestora de la prevederile

art. 179 alin. (2) Cod penal la art. 179 alin. (1) Cod penal» și, că «prin faptul că instanța de fond

a recalificat acțiuniie inculpaților de la alin. (2) la alin. (1) a art. 179 Cod penal, Colegiul constată

că de fapt s-a agravat situația acestora», e de menționat următoarele:

13

Conform art. 118 Cod penal, calificarea infracțiunilor în cazul concurenței dintre o

parte și un întreg se efectuează în baza normei care cuprinde în întregime toate semnele

faptei prejudiciabile săvârșite. Luând în considerație că, în urma rejudecării cauzei

instanța de fond a ajuns la concluzia că acțiunile de violență aplicate de inculpați s-au

confirmat și că acestea au fost comise cu încălcarea ordinii publice, cu obrăznicie

deosebită și cu aplicarea altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale, acțiuni

care se încadrează în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, evident este că inculpaților nu li

se poate incrimina dublu aplicarea violenței. Concluzia instanței de fond privind

vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal

este stabilită prin ansamblul probelor cercetate și nu a fost contestată de acuzatorul de

stat.

În acest context urmează a fi menționate prevederile art. 325 alin (2) Cod de

procedură penală care prevăd că, modificarea învinuirii în instanța de judecată se admite

dacă prin aceasta nu se agravează situația inculpatului și nu se lezează dreptul lui la

apărare.

Astfel, infracțiunea prevăzute de art. 179 alin. (1) Cod penal se atribuie la categoria

celor ușoare, iar infracțiunea prevăzută la alin. (2) al aceluiași articol este mai puțin

gravă, respectiv, prin faptul că, instanța de fond a recalificat acțiunile inculpaților în baza

art. 179 alin. (1) Cod penal, nicicum nu s-a agravat situația lor și nu a fost încălcat dreptul

lor la apărarea, or din învinuire a fost exclus numai indicele calificativ „săvârșită cu

aplicarea violenței”, însă în principiu fapta prejudiciabilă de care inculpații au fost

învinuiti, circumstanțele comiterii infracțiunii nu s-au schimbat și erau unele și aceleași

cu cele indicate în rechizitoriu, asupra cărora inculpații au fost audiați și le cunoșteau cu

certitudine.

În cazul dat, reieșind din probele cercetate, și anume declarațiile părților vătămate

Zotea Ion, Caraman Mariana, martorului Junea Ion și altele, s-a stabilit că instanța de

fond corect a calificat acțiunile inculpaților în baza art. 179 alin. (1) și art. 287 alin. (3)

Cod penal.

avocatul Chiriac Nicolae în numele inculpaților a depus referință privitor la opinia sa

asupra recursului ordinar declarat de către procuror, menționând că acesta urmează a fi

declarat inadmisibil, ca fiind declarat peste termen.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea totală a deciziei instanței de apel

și dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată

(art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală).

Din raportarea jurisprudenței naționale la cea a CtEDO rezultă că în cazul în care

se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la chestiunile ce urmează să le

14

soluționeze instanța de apel, hotărârea acesteia urmează a fi desființată, cu trimiterea

cauzei la rejudecare, or eroarea de drept admisă în cadrul unei proceduri precedente,

afectează echitatea procedurii și instanțele de recurs sunt obligate de a rectifica eroarea

de procedură admisă de instanțele ierarhic inferioare, în caz contrar, art. 6 CEDO este

încălcat (hotărârea CtEDO Leoni vs Italia).

Reieșind din temeiurile de drept ale recursului ordinar declarat, se reține că titularul

invocă incidența cazurilor de casare prevăzute la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală potrivit cărora hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția și motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii.

Verificând și analizând decizia instanței de apel, raportat la argumentele

recurentului, Colegiul reține că acestea și-au găsit confirmare și statuează că instanța de

apel și-a motivat soluția contradictoriu și partea descriptivă nu corespunde

dispozitivului hotărârii.

Verificând asupra principiului respectării normelor de drept procesual menționate,

Colegiul penal lărgit constată că, potrivit rechizitoriului, Arnaut Sergiu și Arnaut

Dumitru au fost învinuiți de către organul de urmărire penală de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cu indicii calificativi: violarea de

domiciliu, adică pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără

consimțământul acesteia precum și refuzul de a părăsi domiciliul la cererea ei, săvârșite cu

aplicarea violenței, precum și de art. 287 alin. (3) Cod penal, cu indicii calificativi:

huliganismul agravat, adică acțiunile intenționate care încalcă grosolan ordinea publică, însoțite

cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiuni care prin conținutul lor se deosebesc

printr-o obrăznicie deosebită, săvârșit de două sau mai multe persoane, săvârșit cu aplicarea altor

obiecte pentru vătămarea integrității corporale și a sănătății.

Prima instanță a adoptat o sentință, prin care Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru au

fost recunoscuți vinovați și condamnați în baza art. 179 alin (1) și art. 287 alin. (3) Cod

penal.

Argumentele instanței de judecată privind recalificarea acțiunilor inculpaților de la

art. 179 alin. (2) la art. 179 alin. (1) Cod penal, sunt oferirea dublei valențe juridice a unora

și aceleași acțiuni ale inculpaților, deoarece acuzatorul de stat nu a delimitat atât în

învinuire, cât și în rechizitoriu care acțiuni de aplicare a violenței servesc temei de a

califica acțiunile inculpaților doar în baza art. 179 alin. (2) Cod penal, și care acțiuni de

aplicare a violenței servesc temei de a califica acțiunile inculpaților doar în baza art. 287

alin. (3) Cod penal.

Nefiind de acord cu soluția adoptată de către prima instanță, avocatul inculpaților

a atacat sentința cu apel. La rândul său, instanța de apel a pronunțat o hotărâre nouă,

prin care i-a achitat pe Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru, învinuiți de săvârșirea

15

infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, pe motiv că fapta inculpaților nu

întrunește elementele infracțiunii. În rest menținând sentința.

Cu referire la soluția dată de instanța de apel, Colegiul penal lărgit constată că în

speță își găsește confirmare temeiul de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, când motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, din următoarele

considerente.

Analizând partea descriptivă a deciziei, Colegiul penal lărgit constată o poziție

contradictorie a instanței de apel vis-a-vis de dispozitivul hotărârii adoptate. Or, aceasta

în partea descriptivă constată și descrie faptele ilegale, considerate ca fiind dovedite,

indicându-se locul, timpul, modul săvârșirii acestora, forma și gradul de vinovăție,

motivele și consecințele infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, însă în

dispozitivul hotărârii dispune menținerea sentinței în partea condamnării inculpaților

în baza art. 179 alin. (1) Cod penal.

Un alt aspect contradictoriu prezent în motivarea soluției adoptate de către instanța

de apel sunt constatările:

,,Lui Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru le-a fost înaintată învinuirea în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal și ca semne calificative ale infracțiunii au

fost indicate:

-comiterea infracțiunii de către două persoane,

-comiterea infracțiunii cu aplicarea violenței sau amenințare aplicării violenței.

Totodată, Colegiul constată că latura obiectivă a infracțiunii prevăzută de art. 287 alin. (3)

Cod penal - este încălcarea grosolană a ordinii publice, însoțite de aplicarea violenței asupra

persoanelor sau de amenințarea cu aplicarea unei asemenea violențe, precum și acțiunile care,

prin conținutul lor, se deosebesc printr-un cinism sau obrăznicie deosebită, săvîrșite cu aplicarea

altor obiecte pentru vătămarea integrității corporale sau sănătății.

Astfel, la caz, se atestă că art. 179 alin. (2) Cod penal cuprinde aceleași acțiuni care au fost

imputate inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru pe art. 287 alin. (3) Cod penal.

Cu referire la aplicarea violenței de către inculpați, este de menționat că atât în ipoteza

infracțiunii de violare de domiciliu art. 179 alin. (2) Cod penal, cât și în cazul infracțiunii de

huliganism agravat art. 287 alin. (3) Cod penal, prin „violență” se are în vedere violența soldată

cu vătămarea ușoară a integrității corporale sau a sănătății.

Astfel că gradul și intensitatea violenței aplicate în privința lui Zotea Ion și Caraman

Mariana, reieșind din circumstanțele cauzei penale, se încadrează și sunt absorbite de către

infracțiunea de violare de domiciliu soldată cu aplicarea violenței, art. 179 alin. (2) Cod penal,

dar nu și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal, care este o infracțiune gravă.

Colegiul judiciar conchide că acuzatorul de stat imputând inculpaților prevederile art. 179

alin. (2) Cod penal și art. 287 alin. (3) Cod penal, de fapt a dat acelorași acțiuni prejudiciabile

comise de Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru o dublă valență juridică, contrar faptului indicat de

16

CEDO în art. 4 din Protocolul nr. 7 unde se indică că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit

penal pentru una și aceeași faptă.

La caz, Colegiul judiciar reține că fapta imputată inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut

Dumitru în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 287 alin. (3) Cod penal, nu întrunește latura

obiectivă a infracțiunii incriminate și astfel apelanții urmează a fi achitați pe capătul dat de

învinuire din motiv că fapta inculpaților nu întrunește elementele infracțiunii, iar probele

precăutate mai sus nu demonstrează contrariul.” (f.d. 143, 143 verso, vol. III).

Analizând alegațiile instanței de apel menționate supra, Colegiul penal lărgit

constată o neclaritate în poziția instanței de apel referitor la vinovația inculpaților și

încadrarea juridică a acțiunilor acestora. Or, aceasta în partea descriptivă a soluției

adoptate indică concret la prezența în acțiunile inculpaților a elemntelor infracțiunii

prevăzute de art. 179 alin. (2) Cod penal, cu indicii calificativi: violarea de domiciliu, adică

pătrunderea și rămânerea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia

precum și refuzul de a părăsi domiciliul la cererea ei, săvârșite cu aplicarea violenței, motiv

din care își argumentează soluția de achitare în privința inculpaților în baza art. 287 alin.

(3) Cod penal, în sens că, gradul și intensitatea violenței aplicate în privința părților

vătămate, reieșind din circumstanțele cauzei, se încadrează și sunt absorbite de

infracțiunea de violare de domiciliu soldată cu aplicarea violenței (art. 179 alin. (2) Cod

penal), dar nu și în baza art. 287 alin. (3) Cod penal. Iar ulterior dispune menținerea

sentinței în partea condamnării inculpaților în baza art. 179 alin. (1) Cod penal, adică fără

calificativul ,,săvârșită cu aplicarea violenței”.

Totodată, Colegiul constată că, deși instanța de apel a ajuns la concluzia de a

pronunța o sentință de achitare în privința inculpaților în baza art. 287 alin. (3) Cod

penal, aceasta constată fapta ca săvârșită de către ultimii, și anume:

,,Colegiul instanței de apel a stabilit că Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru la data de 20

ianuarie 2017, în jurul orelor 21:20, împreună și în comun acord, încălcând grosolan ordinea

publică manifestând o vădită lipsă de respect față de societate și normele morale de

conviețuire unanim recunoscute, au pătruns ilegal fără consimțământul proprietarului în casa

de locuit amplasată pe str. Gagarin nr. 11 satul Bașcalia, r-nul Basarabeasca unde îsi are domiciliu

cet. Zotea Ion și Caraman Mariana, unde, fără nici un motiv plauzibil, având un comportament

violent prin acțiuni ce se deosebesc printr-o obrăznicie deosebită, din scopuri huliganice,

exprimând cuvinte necenzurate, l-au agresat fizic pe cet. Zotea Ion, lovindu-l ambii pe diferite

părți ale corpului cu pumnii si picioarele”.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut ca adevărate și declarațiile martorului

Caraman Valeriu date la faza de urmărire penală, potrivit cărora ,,Tot atunci din casa lui

Zotea Ion se auzeau strigăte, am auzit glasul lui Mariana, ce striga nu am înțeles. Am dorit să

intru în ogradă, să văd ce se întâmplă, însă soția nu mi-a dat voie. Am plecat puțin mai departe

și când ne întorceam înapoi am văzut pe Arnaut Dumitru și fratele lui Arnaut Sergiu cum au

17

ieșit din ograda lui Zotea Ion și s-au urcat în mașină și au plecat”, precum și ale martorului

Junea Ion care a declarat că ,,la domiciuliu la el a fost Zotea Ion, plin de sânge și l-a rugat să

sune la urgență și la poliție, deoarece a fost bătut; Zotea Ion când a venit la el era plin de sânge,

până la jumătate era dezbrăcat și era fără încălțăminte, descălțat, l-a văzut deoarece a aprins

lumina afară; Zotea Ion a fost la el acasă, i-a spus că a fost bătut acasă de către Arnaut Dumitru

și Arnaut sergiu. I-a spus că a fost bătut cu o sârmă cu cârlig, cu care se ridică cercurile de la

plita sobei” (f.d. 140 verso, vol. III).

Potrivit art. 131 Cod penal, prin faptă săvârșită în public se înțelege fapta comisă

într-un loc care, prin natura sau destinația lui, este întotdeauna accesibil publicului, chiar

dacă în momentul săvârșirii faptei în acel loc nu era prezentă nici o persoană, dar

faptuitorul își dădea seama că fapta ar putea ajunge la cunoștința publicului; în orice alt

loc accesibil publicului dacă în momentul săvârșirii faptei erau de față două sau mai

multe persoane; într-un loc inaccesibil publicului, cu intenția însă ca fapta să fie auzită

sau văzută, dacă aceasta s-a produs față de două sau mai multe persoane.

Astfel, declarațiile martorilor menționați supra, reținute ca veridice de către

instanța de apel, denotă caracterul public al acțiunilor inculpaților, or fapta săvârșită de

inculpați, inevitabil a devenit cunoscută și altor persoane.

De asemenea, neclare sunt și alegațiile instanței de apel referitoare la modificarea

învinuirii inculpaților, menționând în acest sens: ,,Prin faptul că instanța de fond a recalificat

acțiunile inculpaților de la alin. (2) la alin. (1) a art. 179 Cod penal, Colegiul constată că de fapt

s-a agravat situația acestora, or, inculpaților li se impută comiterea a două infracțiuni distincte:

art. 179 alin. (1) CP și art. 287 alin. (3) CP, dintre care una fiind clasificată ca infracțiune gravă

și anume art. 287 alin. (3) Cod penal, fapt inadmisibil din perspectiva CEDO.”

Or, potrivit pevederilor art. 325 alin. (2) Cod de procedură penală, modificarea

învinuirii în instanța de judecată se admite dacă prin aceasta nu se agravează situația

inculpatului și nu se lezează dreptul lui la apărare. Infracțiunea prevăzută la art. 179 alin.

(1) Cod penal se atribuie la categoria celor ușoare, iar cea prevăzută la alin. (2) al aceluiași

articol, se atribuie la categoria celor mai puțin grave. Respectiv, prin faptul că instanța

de fond a recalificat acțiunile inculpaților de la alin. (2) la alin. (1) al art. 179 Cod penal,

nicicum nu s-a agravat situația acestora și nu li s-a încălcat dreptul la apărare, or, din

învinuire a fost exclus doar indicile calificativ ,,săvârșită cu aplicarea violenței”, însă în

principiu fapta prejudiciabilă de care inculpații au fost învinuiți și circumstanțele

comiterii infracțiunii, nu s-au schimbat.

Totodată, Colegiul penal lărgit reține că, deși instanța de apel critică sentința primei

instanțe sub aspectul agravării situației inculpaților din motivul recalificării acțiunilor

inculpaților de la alin. (2) la alin. (1) al art. 179 Cod penal, aceasta ulterior, contradictoriu,

indică ,,Cu toate cele spuse mai sus, Colegiul judiciar nu poate recalifica acțiunile

infracționale ale inculpaților Arnaut Sergiu și Arnaut Dumitru de la prevederile art. 179

18

alin. (1) Cod penal, constatate de instanța de fond, la art. 179 alin. (2) Cod penal,

imputată inculpaților prin rechizitoriu din motiv că potrivit art. 410 alin. (1) Cod de procedură

penală, instanța de apel, soluționând cauza, nu poate crea o situație mai gravă pentru

persoana care a declarat apel” (f.d. 141 verso, vol. III).

Din considerentele expuse, Colegiul penal statuează, că decizia instanței de apel în

cauza dată, este contradictorie în partea motivării soluției adoptate, ceea ce este incident

cazului de casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi corectate în ordinea

procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca

cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat

apelul cu încălcarea prevederilor procesuale-penale la pronunțarea hotărârii

judecătorești.

În asemenea condiții, instanța de recurs conchide de a admite recursul ordinar

declarat la caz, iar decizia instanței de apel urmează a fi casată total cu remiterea cauzei

în instanța de apel la rejudecare, în alt complet de judecători.

Totodată, Colegiul penal lărgit menționează despre faptul că nu poate menține

sentința primei instanțe din motiv că ar avea loc violarea dreptului la un proces echitabil

și dreptul la un recurs efectiv, or în acest caz alegațiile avocatului invocate în apel rămân

fără răspuns.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art.

436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de rejudecare și limitele acesteia:

să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-

penale asupra motivelor esențiale invocate în cererea de apel; să cerceteze amănunțit

aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze probele administrate și examinate

în instanță în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu

argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze

clar concluziile în decizia adoptată, respectiv în caz de adoptare a unei concluzii de

vinovăție sau nevinovăție a inculpaților, să emită o soluție clară, ținând cont de motivele

casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica

relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu

prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

19

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia

Oficiul Central Sîrbu Lilia, casează total decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel

Comrat din 28 decembrie 2021, în cauza penală privindu-i pe Arnaut Sergiu Xxxx și

Arnaut Dumitru Xxxx, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 22 noiembrie 2022.

Președinte: Toma Nadejda

Judecători: Guzun Ion

Catan Liliana

Diaconu Iurie

Boico Victor

20