1ra-1543/2021 — art. 186 alin. 2 lit. c, d, art. 187 alin. 2 lit. d, e, f, art. 264-1 alin. 4 CP

1ra-1543/2021 — art. 186 alin. 2 lit. c, d, art. 187 alin. 2 lit. d, e, f, art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1543/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

01 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte Nadejda TOMA

judecători Liliana CATAN

Ion GUZUN

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

avocata Maier Lucia în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 06 aprilie 2021, în cauza penală

privindu-l pe

CIUDIN Sergiu XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 02.08.2019 -27.10.2020;

Instanța de apel: 23.12.2020 -06.04.2021;

Instanța de recurs: 16.06.2021- 01.12.2021.

c o n s t a t ă:

cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală

Ciudin Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor

prevăzute de:

- art. 2641 alin. (4) Cod penal Cod penal, la 3 luni închisoare;

- art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, la 1 an închisoare;

- art. 187 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal, la 4 ani închisoare, fără amendă.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa definitivă inculpatului

pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate 4 ani și 6 luni

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.

S-a dispus încasarea din contul lui Ciudin Sergiu în beneficiul lui Stoian Andrei

a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în sumă de 22.000 lei, prejudiciului

moral în sumă de 10.000 lei și cheltuielilor pentru asistența juridică a avocatului

suportate în cadrul urmării penale și în cadrul judecării cauzei în sumă de 4000 lei. În

rest, pretențiile lui Stoian Andrei s-au respins ca fiind neîntemeiate.

S-a încasat de la Ciudin Sergiu în beneficiul statului cheltuielile judiciare în

sumă de 256 lei.

1

Sergiu, la data de 07 mai 2019, fără a deține permis de conducere a vehiculelor,

conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, neglijând

prevederile pct. 10 subpct. 2) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, care obligă

conducătorul mijlocului de transport să posede permis de conducere perfectat pe

numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul

condus, precum și a pct. 14 lit. a) care interzice conducătorului de vehicul să conducă

vehiculul în stare de ebrietate, după ce a consumat băuturi alcoolice, a urcat la volanul

automobilului de model ,,VAZ 21061”, cu XXXXX și aproximativ în jurul orelor

02:00 a condus automobilul, deplasându-se pe strada centrală din XXXXX, unde a

fost stopat de angajații INP al IGP al MAI și fiind suspectat de conducerea vehiculului

în stare de ebrietate alcoolică, a fost supus testării alcoolscopice în urma cărei s-a

stabilit concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de el – 0,47 mg/l, concentrație

care potrivit art. 13412 alin. (3) Cod penal constituie stare de ebrietate cu grad avansat.

Acțiunile descrise au fost calificate pe art. 2641 alin. (4) Cod penal– ,,conducerea

mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică

cu grad avansat, săvârșită de persoana care nu dispune de permis de conducere a

mijloacelor de transport”.

Tot el, la data de 18 decembrie 2019, aproximativ pe la orele 17:00, având scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, deoarece avea nevoie de mijloace

bănești, intenționat, a pătruns în domiciliul lui Stoian Andrei, amplasat în XXXXX,

în timp ce se afla pe marginea râpei de pe lângă domiciliu și făcea curățenie, unde

folosindu-se de faptul că în domiciliu nu era nimeni, a căutat bani însă negăsind nimic

a pătruns în altă construcție auxiliară de pe lângă domiciliu, unde a depistat și pe

ascuns a sustras mai multe instrumente folosite în construcție și anume: un polizor

unghiular cu costul de 1800 lei, un perforator de model FERM cu costul de 2100 lei,

o mașină de înșurubat de model HAMMER cu două acumulatoare cu costul de 1600

lei, un frezor electric de model ODWERK cu costul de 700 lei, un ferestrău electric

pentru traforaj cu costul de 1700 lei, un fen industrial de model METABO cu costul

600 lei, două burghiuri electrice cu costul de 400 lei, în sumă totală de 800 lei, un

aparat de sudat electric cu costul de 2500 lei, 3 gealăuri cu costul de 150 lei, în sumă

totală de 450 lei, un ferestrău manual pentru metal cu costul de 70 lei și o geantă cu

scule pentru tâmplărie cu costul de 750 lei. Instrumentele menționate supra, Ciudin

Sergiu le-a sustras de unul singur în 2 ture, în timp ce Stoian Andrei nu era la

domiciliu său, pe care le-a ascuns în podul unei case abandonate în preajma

domiciliului lui Stoian Andrei, cauzându-i un prejudiciu material considerabil în sumă

totală de 13.070 lei, ce constituie 1,87 salarii medii lunare pe economie stabilite prin

Hotărârea Guvernului RM din 18.01.2019, pe care le-a însușit.

Acțiunile descrise au fost calificate pe art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal–

,,furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin

2

pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile”.

Tot el, la data de 18 decembrie 2019 aproximativ pe la orele 17:30, după ce a

sustras pe ascuns bunuri mobile din domiciliul lui Stoian Andrei, dându-și seama de

caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, având scopul sustragerii deschise a

bunurilor altei persoane, intenționat, a pătruns în ograda domiciliului lui Stoian

Andrei, amplasat în XXXXX, unde a întâlnit partea vătămată Stoian Andrei și l-a

atacat, ultimul fiind în vârstă înaintată, răsucindu-i ambele mâni la spate l-a dus în

domiciliul unde lumina era stinsă și unde, amenințându-l cu violența nepericuloasă

pentru viața și sănătatea persoanei și anume că îl va bate dacă nu-i va da bani,

forțându-l de mâni l-a pus la podea, provocându-i conform raportului de expertiză

judiciară nr. 201914P0462 din 20 decembrie 2019, leziuni corporale sub formă de

echimoze pe brațul, antebrațul și coapsa dreaptă, echimoză pe mîna stângă, care au

fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor corpuri dur contondente posibil în timpul

și circumstanțele indicate și se calificau ca vătămare corporală neînsemnată, ulterior

din nou, i-a cerut să-i dea bani, iar în momentul când acesta a refuzat, l-a verificat prin

buzunare, astfel din ambele buzunare a pantalonilor în care era îmbrăcată victima a

sustras în mod deschis bani în sumă de 22.000 lei și a plecat într-o direcție

necunoscută, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă

de 22.000 lei, ce constituie 3,1 salarii medii lunare pe economie stabilite prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 18.01.2019.

Acțiunile descrise au fost calificate pe art. 187 alin. (2) lit. d), e) și f) Cod penal–

,,Jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit, prin

pătrundere în locuință, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau

sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

către avocata Lucia Maier în interesele inculpatului, care a solicitat casarea sentinței,

emiterea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

inculpatului să-i fie numită pedeapsă non privativă de libertate.

În conținutul cererii de apel a indicat că, pedeapsa nu a fost individualizată corect

și nu corespunde în totalitate persoanei lui Ciudin Sergiu, dat fiind faptul schimbării

comportamentului acestuia spre bine. Menționează că Ciudin Sergiu a început un

proces amplu de reeducare la libertate, de a-și construi o familie sănătoasă.

La fel, consideră posibilă aplicarea art. 90 Cod penal, si anume condamnarea cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei, deoarece dacă la stabilirea pedepsei

cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție

ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la

concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune

suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând

numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării

pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, iar lui Ciudin

3

Sergiu i-a fost stabilit pedeapsa de 4 ani și 6 luni, ultimul s-a aflat în arest perioada

23.12.2019 până la 18.02.2020 și de la 18.02.2020 până la 22.07.2020, adică 7 luni,

rămânându-i de executat încă 3 ani și 11 luni, astfel fiind posibilă aplicarea art. 90

Cod penal.

La data de 16 martie 2021 avocatul Lucia Maier în interesele inculpatului a depus

cerere de apel suplimentară.

În conținutul cererii de apel suplimentare a indicat motivele deja enunțate în

cererea de apel inițială, suplimentar menționând că, inculpatul a reparat prejudiciul

material stabilit prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Cimișlia, din 27 octombrie

2020, fapt pentru care din partea părții vătămate a fost eliberată o recipisă că, nu are

nici o pretenție față de inculpat.

În cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, avocata Lucia Maier în

interesele inculpatului a depus cerere de repunere în termenul de atac (vol. III, f.d.223-

225).

La data de 06 aprilie 2021, avocata Lucia Maier în interesele inculpatului a depus

cerere de completare a cererii de apel, în care a solicitat casarea sentinței și emiterea

unei noi hotărâri prin care să fie individualizată corect pedeapsa penală, cu aplicarea

art. 96 Cod penal în coroborare cu art. 90 alin. (6) Cod penal.

cererea de repunere în termen a apelului depus de avocatul Lucia Maier în interesele

inculpatului a fost respinsă. S-a respins apelul declarat de avocata Lucia Maier în

interesele inculpatului ca fiind depus peste termen, cu menținerea sentinței fără

modificări.

pronunțată la data de 27 octombrie 2020, termenul de apel urma să expire la data de

11 noiembrie 2020, pe când apelul declarat a fost înregistrat la judecătoria Cimișlia

la data de 30 noiembrie 2020 (vol. III, f.d.149). Respectiv, apelul depus de către

avocata Lucia Maier în interesele inculpatului la data de 30 noiembrie 2020, a fost

apreciat ca depus peste termenul prevăzut de lege.

Colegiul penal al instanței de apel nu a luat în considerație argumentul avocatei

Lucia Maier expus în vederea repunerii în termen a apelului, precum că la data

pronunțării sentinței atât inculpatul, care era cercetat în stare de libertate cât și ea,

în calitate de avocat nu au putut să se prezente din varii motive, inculpatul deoarece

cu o zi înainte la data de 26.10.2020, și-a traumat piciorul printr-o plagă (tăietură)

fapt pentru care are confirmarea medicului din localitate, că a fost sub supraveghere

de la data de 26.10.2020 până la 28.10.2020. Iar ea, în calitate de avocat, din cauza

stării de sănătate personale, fiind în autoizolare, efectuând și un test covid-19, care

ulterior a fost negativ. Or, conform telefonogramei întocmite de către asistentul

judiciar Căinăreanu Cristian din 22 octombrie 2020, s-a constatat că instanța a anunțat

că deliberarea și pronunțarea sentinței se stabilește pentru data de 27 octombrie 2020,

ora 11:50 (vol. III, f.d.132).

4

De asemenea, avocata Lucia Maier nu a prezentat instanței de apel probe care ar

confirma faptul că ea, în calitate de avocat, din cauza stării de sănătate personale, fiind

în autoizolare, a efectuat și un test covid-19, care ulterior a fost negativ, a fost în

imposibilitate absolută de a se interesa de soarta dosarului și hotărârea luată, precum

și în imposibilitatea exercitării în termen a dreptului de atac a sentinței.

La caz, instanța de apel a reiterat că prin admiterea unui apel tardiv și

poziționarea uneia dintre părțile procesului penal pe o treaptă mai avantajoasă decât

cealaltă parte, se încalcă vădit principiul egalității armelor, care inter alia prevede că

fiecare parte trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa

în condiții care să nu-i plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea

adversă.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a considerat că va examina fondul

apelului declarat, deoarece potrivit prevederilor pct. 16 din Hotărârea Plenului Curții

Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Soluția de respingere a apelului ca depus

peste termen sau inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât

instanța de apel nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia decât în

cadrul unui apel exercitat în mod legal".

inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar și recurs suplimentar.

6.1 Recurenta a înaintat recurs ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 alin.

(1) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, rejudecarea cauzei în alt

complet de judecată.

În motivare recurenta a indicat că consideră decizia neîntemeiată deoarece s-au

interpretat eronat circumstanțele care au stat la emiterea deciziei, precum și s-a

apreciat greșit starea de fapt și motivele de drept care au stat la baza cererii de

repunere în termen de declarare a apelului. De asemenea, atât cumulul de circumstanțe

cât și Hotărârii extraordinare de sănătate publică nu au făcut posibilă prezența atât a

avocatului cât și a inculpatului la ședința de judecată (Hotărârea nr. 33 din 28

septembrie 2020 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică și

hotărârea nr. 26/17 din 08 octombrie 2020 a Comisiei Extraordinare de Sănătate

Publică Cimișlia).

În aceste circumstanțe, situația creată în societate de către virusului COVID-19

a împiedicat avocata de a se prezenta în ședința de judecată, cât și starea de sănătate

a inculpatului au făcut imposibil de a se prezenta la data pronunțării, mai mult ca atât,

la data de 27 octombrie 2020 a fost pronunțat doar dispozitivul.

În recurs recurenta a invocat solicitările și argumentele depuse anterior instanței

de apel.

6.2 La data de 30 noiembrie 2021, avocata Lucia Maier în interesele inculpatului

a depus cerere de recurs concretizat, prin care a solicitat casarea deciziei, și

rejudecarea cauzei în alt complet de judecată.

5

În motivarea recursului, a indicat erori procesuale depistate în viziunea sa în

procesul verbal din 27 octombrie 2020, unde nu a fost indicată ora deschiderii

ședinței, care potrivit telefonogramei urma să aibă loc la 11:50 în sala de ședință nr.

3 et. 2 iar în procesului-verbal ședința de judecată a avut loc la 16:43, la fel, nu este

clar cine a fost prezent la ședința de judecata, deoarece e indicat că, toate părțile au

fost prezente, ceea ce nu este adevărat.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și

lipsit de temeiuri legale.

materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

8.1 Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

care relevă că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor specificate de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent și preia

spre examinare doar acele recursuri care sunt declarate împotriva hotărârilor

pronunțate asupra fondului cauzei, nefiind pasibile contestării deciziile prin care

apelul a fost respins ca depus peste termen.

Din textul recursului declarat, se constată că titulara acestuia nu invocă expres

vreun temei de casare din cele înserate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

criticând soluția instanțelor de fond preponderent din motiv că, în opinia sa, instanțele

i-au aplicat inculpatului o pedeapsă prea aspră.

Verificând alegațiile recurentei, în raport cu actele cauzei, Colegiul Penal

conchide că acestea sunt vădit nefondate, iar decizia instanței de apel este legală și

întemeiată, în partea ce ține de respingerea apelului declarat ca tardiv, or în motivarea

soluției adoptate s-a specificat că, potrivit art. 415 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, este în drept să respingă

apelul, menținând hotărârea atacată, dacă acesta este tardiv.

Conform art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală și practicii judiciare despre

judecarea cauzelor penale în ordine de apel, termenul de apel este de 15 zile de la data

pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. În acest sens, se relevă că

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Sutter vs. Elveția, a statuat că de la

data pronunțării hotărârii începe a curge termenul de exercitare a căii de atac. Iar cu

privire la necesitatea prezentării părților la pronunțarea integrală a sentinței, Colegiul

ține să remarce că această chestiune este facultativă, adică pârțile la dorință pot asista

6

în ședință și primi o copia a hotărârii, sau ulterior se pot adresa pentru recepționarea

acesteia, însă indiferent de prezentarea sau neprezentarea acestora, termenul de atac

a hotărârii va curge începând cu ziua următoare pronunțării. Statuarea dată, rezultă

din analiza coroborată a prevederilor expuse de legislator în art. 402, 340 și 230 Cod

de procedură penală.

În același context, instanța de recurs amintește că, potrivit art. 231 alin. (3) Cod

de procedură penală, raportat la explicațiile date de Curtea Supremă de Justiție în

deciziile sale, la calcularea termenului de apel se aplică sistemul de unități libere (zile

libere) cu posibilitatea prelungirii termenului până la prima zi lucrătoare, dacă acesta

urmează să se sfârșească într-o zi nelucrătoare. La calcularea termenului de apel, nu

se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se

împlinește. Or, la calcularea termenului de apel determinant este constatare a

momentului de la care începe să curgă acesta. Regula generală în acest sens prevede

că termenul începe să curgă pentru părți din ziua următoare în care a fost pronunțată

sentința.

Prin urmare, Colegiul penal apreciază că instanța de apel corect a statuat că

termenul de declarare a apelului de 15 zile, a expirat pentru apelant, acesta fiind scurs

la data de 11 noiembrie 2020, iar declarând apel la 30 noiembrie 2020 (vol. III, f.d.

149-151), partea a omis termenul legal de depunere a acestuia, întrucât părțile au fost

informate și cunoșteau data pronunțării sentinței. Mai mult, cercetarea judecătorească,

dezbaterile judecătorești și ultimul cuvânt au avut loc în ședința de judecată din

14.08.2020 în prezența părților (vol. III, f.d. 113-114). La următoarea ședință din

17.09.2020, președintele ședinței a anunțat că nu s-a reușit redactarea proiectului

sentinței și pronunțarea s-a fixat pentru o altă dată, nici o parte nu a avut obiecție față

de acțiunile judecătorului (vol. III, f.d. 129). La ședința din 27.10.2020, avocata a

informat neprezentarea din motivul stării de sănătate, însă asumându-și consecințele

neprezentării la pronunțarea sentinței (vol. III, f.d. 133).

Subsidiar la cele consemnate supra, Colegiul menționează că termenul de apel

este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită exhaustiv prin lege. Termenul

respectiv este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea

din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși apelul a fost declarat după

expirarea termenului, acesta urmează a fi respins ca declarat peste termen, cu excepția

când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, însă, la caz, această din urmă

premisă nu s-a confirmat.

Corect instanța de apel a menționat că în apel nu s-au invocat motive întemeiate

ce ar fi determinat întârzierea declarării apelului, astfel, instanța fiind în imposibilitate

să repună în termen cererea inculpatului.

Mai mult, conform art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen.

7

Din atare considerente, instanța de recurs, făcând trimitere la art. 420 Cod de

procedură penală, care stipulează că recursul este o cale ordinară de atac ce poate fi

folosită împotriva hotărârilor pronunțate asupra fondului cauzei și nu pot fi atacate cu

recurs sentințele în privința cărora părțile nu au folosit calea apelului, sau apelul a fost

respins ca depus peste termen, va dispune inadmisibilitatea recursului declarat de

avocat, considerându-l ca vădit neîntemeiat.

Cât privește invocarea referitor la anumite neconcordanțe ale procesului- verbal,

recurenta de asemenea nu s-a folosit de dreptul legal de a face obiecții prevăzut de

art. 336 Cod de procedură penală.

8.2 Referitor la recursul suplimentar depus de avocata Maier Lucia, Colegiul

penal îl declară inadmisibil ca fiind depus peste termen.

Una din cerințele obligatorii la depunerea recursului ordinar se referă la

respectarea termenului de declarare a acestuia de către titularii cererii respective. În

corespundere cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare

a recursului este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Ca atare,

termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea

din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului

se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de

repunere în termen a recursului.

În același context se relevă că, potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală: „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este

prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului

procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.”

Recurenta a depus recursul ordinar inițial în termen, cunoscând termenul de

depunere a recursului. Mai mult, recurenta nu a solicitat repunerea în termen a

recursului dat și nu a indicat motivul depunerii recursului după expirarea termenului

de atac.

Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține

că, în cauza diferită judecății, termenul de declarare a recursului suplimentar a fost

omis de către recurentă, respectiv argumentele aduse de aceasta în cererea de recurs

nu vor fi preluate pentru examinare, el fiind decăzut de dreptul de a exercita această

cale de atac.

Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în

cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul Penal

concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat

prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar

criticele din cererile de recurs înaintate de avocata Maier Lucia nu și-au găsit

confirmarea.

Penal

d e c i d e :

8

Inadmisibilitatea recursurilor declarate de avocata Maier Lucia în numele

inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 06

aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe CIUDIN Sergiu XXXXX, din 07 iunie

2021 ca fiind vădit neîntemeiat și din 30 noiembrie 2021 ca fiind declarat peste

termen.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 ianuarie 2022.

Președinte Nadejda TOMA

Judecător Liliana CATAN

Judecător Ion GUZUN

9