1ra-1543/2021 — art. 186 alin. 2 lit. c, d, art. 187 alin. 2 lit. d, e, f, art. 264-1 alin. 4 CP

Prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Central, din 27 octombrie 2020, cauza fiind examinată conform prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală Ciudin Sergiu a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de: - art. 2641 alin. (4) Cod penal Cod penal, la 3 luni închisoare; - art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, la 1 an închisoare; - art. 187 alin. (2) lit. d), e), f) Cod penal, la 4 ani închisoare, fără amendă. În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal i s-a stabilit pedeapsa definitivă inculpatului pentru concurs de infracțiuni prin cumul parțial al pedepselor aplicate 4 ani și 6 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă. S-a dispus încasarea din contul lui Ciudin Sergiu în beneficiul lui Stoian Andrei a prejudiciului material cauzat prin infracțiune în sumă de 22.000 lei, prejudiciului moral în sumă de 10.000 lei și cheltuielilor pentru asistența juridică a avocatului suportate în cadrul urmării penale și în cadrul judecării cauzei în sumă de 4000 lei. În rest, pretențiile lui Stoian Andrei s-au respins ca fiind neîntemeiate. S-a încasat de la Ciudin Sergiu în beneficiul statului cheltuielile judiciare în sumă de 256 lei. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță, în fapt, a constatat că, Ciudin Sergiu, la data de 07 mai 2019, fără a deține permis de conducere a vehiculelor, conștientizând caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale intenționate, neglijând prevederile pct. 10 subpct. 2) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, care obligă conducătorul mijlocului de transport să posede permis de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria (subcategoria) din care face parte autovehiculul condus, precum și a pct. 14 lit. a) care interzice conducătorului de vehicul să conducă vehiculul în stare de ebrietate, după ce a consumat băuturi alcoolice, a urcat la volanul automobilului de model ,,VAZ 21061”, cu XXXXX și aproximativ în jurul orelor 02:00 a condus automobilul, deplasându-se pe strada centrală din XXXXX, unde a fost stopat de angajații INP al IGP al MAI și fiind suspectat de conducerea vehiculului în stare de ebrietate alcoolică, a fost supus testării alcoolscopice în urma cărei s-a stabilit concentrația vaporilor de alcool în aerul expirat de el – 0,47 mg/l, concentrație care potrivit art. 13412 alin. (3) Cod penal constituie stare de ebrietate cu grad avansat. Acțiunile descrise au fost calificate pe art. 2641 alin. (4) Cod penal– ,,conducerea mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, săvârșită de persoana care nu dispune de permis de conducere a mijloacelor de transport”. Tot el, la data de 18 decembrie 2019, aproximativ pe la orele 17:00, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, deoarece avea nevoie de mijloace bănești, intenționat, a pătruns în domiciliul lui Stoian Andrei, amplasat în XXXXX, în timp ce se afla pe marginea râpei de pe lângă domiciliu și făcea curățenie, unde folosindu-se de faptul că în domiciliu nu era nimeni, a căutat bani însă negăsind nimic a pătruns în altă construcție auxiliară de pe lângă domiciliu, unde a depistat și pe ascuns a sustras mai multe instrumente folosite în construcție și anume: un polizor unghiular cu costul de 1800 lei, un perforator de model FERM cu costul de 2100 lei, o mașină de înșurubat de model HAMMER cu două acumulatoare cu costul de 1600 lei, un frezor electric de model ODWERK cu costul de 700 lei, un ferestrău electric pentru traforaj cu costul de 1700 lei, un fen industrial de model METABO cu costul 600 lei, două burghiuri electrice cu costul de 400 lei, în sumă totală de 800 lei, un aparat de sudat electric cu costul de 2500 lei, 3 gealăuri cu costul de 150 lei, în sumă totală de 450 lei, un ferestrău manual pentru metal cu costul de 70 lei și o geantă cu scule pentru tâmplărie cu costul de 750 lei. Instrumentele menționate supra, Ciudin Sergiu le-a sustras de unul singur în 2 ture, în timp ce Stoian Andrei nu era la domiciliu său, pe care le-a ascuns în podul unei case abandonate în preajma domiciliului lui Stoian Andrei, cauzându-i un prejudiciu material considerabil în sumă totală de 13.070 lei, ce constituie 1,87 salarii medii lunare pe economie stabilite prin Hotărârea Guvernului RM din 18.01.2019, pe care le-a însușit. Acțiunile descrise au fost calificate pe art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal– ,,furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin 2 pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea de daune în proporții considerabile”. Tot el, la data de 18 decembrie 2019 aproximativ pe la orele 17:30, după ce a sustras pe ascuns bunuri mobile din domiciliul lui Stoian Andrei, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, având scopul sustragerii deschise a bunurilor altei persoane, intenționat, a pătruns în ograda domiciliului lui Stoian Andrei, amplasat în XXXXX, unde a întâlnit partea vătămată Stoian Andrei și l-a atacat, ultimul fiind în vârstă înaintată, răsucindu-i ambele mâni la spate l-a dus în domiciliul unde lumina era stinsă și unde, amenințându-l cu violența nepericuloasă pentru viața și sănătatea persoanei și anume că îl va bate dacă nu-i va da bani, forțându-l de mâni l-a pus la podea, provocându-i conform raportului de expertiză judiciară nr. 201914P0462 din 20 decembrie 2019, leziuni corporale sub formă de echimoze pe brațul, antebrațul și coapsa dreaptă, echimoză pe mîna stângă, care au fost cauzate prin acțiunea traumatică a unor corpuri dur contondente posibil în timpul și circumstanțele indicate și se calificau ca vătămare corporală neînsemnată, ulterior din nou, i-a cerut să-i dea bani, iar în momentul când acesta a refuzat, l-a verificat prin buzunare, astfel din ambele buzunare a pantalonilor în care era îmbrăcată victima a sustras în mod deschis bani în sumă de 22.000 lei și a plecat într-o direcție necunoscută, cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de 22.000 lei, ce constituie 3,1 salarii medii lunare pe economie stabilite prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova din 18.01.2019. Acțiunile descrise au fost calificate pe art. 187 alin. (2) lit. d), e) și f) Cod penal– ,,Jaful, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane, săvârșit, prin pătrundere în locuință, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața sau sănătatea persoanei, cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Legalitatea și temeinicia sentinței de condamnare, a fost atacată cu apel de către avocata Lucia Maier în interesele inculpatului, care a solicitat casarea sentinței, emiterea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului să-i fie numită pedeapsă non privativă de libertate. În conținutul cererii de apel a indicat că, pedeapsa nu a fost individualizată corect și nu corespunde în totalitate persoanei lui Ciudin Sergiu, dat fiind faptul schimbării comportamentului acestuia spre bine. Menționează că Ciudin Sergiu a început un proces amplu de reeducare la libertate, de a-și construi o familie sănătoasă. La fel, consideră posibilă aplicarea art. 90 Cod penal, si anume condamnarea cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, deoarece dacă la stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infracțiunile săvârșite cu intenție ținând cont de circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune sau, după caz, termenul de probă, iar lui Ciudin 3 Sergiu i-a fost stabilit pedeapsa de 4 ani și 6 luni, ultimul s-a aflat în arest perioada 23.12.2019 până la 18.02.2020 și de la 18.02.2020 până la 22.07.2020, adică 7 luni, rămânându-i de executat încă 3 ani și 11 luni, astfel fiind posibilă aplicarea art. 90 Cod penal. La data de 16 martie 2021 avocatul Lucia Maier în interesele inculpatului a depus cerere de apel suplimentară. În conținutul cererii de apel suplimentare a indicat motivele deja enunțate în cererea de apel inițială, suplimentar menționând că, inculpatul a reparat prejudiciul material stabilit prin sentința Judecătoriei Cimișlia, sediul Cimișlia, din 27 octombrie 2020, fapt pentru care din partea părții vătămate a fost eliberată o recipisă că, nu are nici o pretenție față de inculpat. În cadrul ședinței de judecată a instanței de apel, avocata Lucia Maier în interesele inculpatului a depus cerere de repunere în termenul de atac (vol. III, f.d.223- 225). La data de 06 aprilie 2021, avocata Lucia Maier în interesele inculpatului a depus cerere de completare a cererii de apel, în care a solicitat casarea sentinței și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie individualizată corect pedeapsa penală, cu aplicarea art. 96 Cod penal în coroborare cu art. 90 alin. (6) Cod penal.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 06 aprilie 2021, cererea de repunere în termen a apelului depus de avocatul Lucia Maier în interesele inculpatului a fost respinsă. S-a respins apelul declarat de avocata Lucia Maier în interesele inculpatului ca fiind depus peste termen, cu menținerea sentinței fără modificări.

În partea descriptivă a deciziei, instanța de apel a menționat că, sentința, fiind pronunțată la data de 27 octombrie 2020, termenul de apel urma să expire la data de 11 noiembrie 2020, pe când apelul declarat a fost înregistrat la judecătoria Cimișlia la data de 30 noiembrie 2020 (vol. III, f.d.149). Respectiv, apelul depus de către avocata Lucia Maier în interesele inculpatului la data de 30 noiembrie 2020, a fost apreciat ca depus peste termenul prevăzut de lege. Colegiul penal al instanței de apel nu a luat în considerație argumentul avocatei Lucia Maier expus în vederea repunerii în termen a apelului, precum că la data pronunțării sentinței atât inculpatul, care era cercetat în stare de libertate cât și ea, în calitate de avocat nu au putut să se prezente din varii motive, inculpatul deoarece cu o zi înainte la data de 26.10.2020, și-a traumat piciorul printr-o plagă (tăietură) fapt pentru care are confirmarea medicului din localitate, că a fost sub supraveghere de la data de 26.10.2020 până la 28.10.2020. Iar ea, în calitate de avocat, din cauza stării de sănătate personale, fiind în autoizolare, efectuând și un test covid-19, care ulterior a fost negativ. Or, conform telefonogramei întocmite de către asistentul judiciar Căinăreanu Cristian din 22 octombrie 2020, s-a constatat că instanța a anunțat că deliberarea și pronunțarea sentinței se stabilește pentru data de 27 octombrie 2020, ora 11:50 (vol. III, f.d.132). 4 De asemenea, avocata Lucia Maier nu a prezentat instanței de apel probe care ar confirma faptul că ea, în calitate de avocat, din cauza stării de sănătate personale, fiind în autoizolare, a efectuat și un test covid-19, care ulterior a fost negativ, a fost în imposibilitate absolută de a se interesa de soarta dosarului și hotărârea luată, precum și în imposibilitatea exercitării în termen a dreptului de atac a sentinței. La caz, instanța de apel a reiterat că prin admiterea unui apel tardiv și poziționarea uneia dintre părțile procesului penal pe o treaptă mai avantajoasă decât cealaltă parte, se încalcă vădit principiul egalității armelor, care inter alia prevede că fiecare parte trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă. În astfel de circumstanțe, instanța de apel a considerat că va examina fondul apelului declarat, deoarece potrivit prevederilor pct. 16 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. 22 din 12.12.2005 „Soluția de respingere a apelului ca depus peste termen sau inadmisibil nu implică o verificare a hotărârii atacate, întrucât instanța de apel nu poate proceda la o verificare de fapt și de drept a acesteia decât în cadrul unui apel exercitat în mod legal".

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, avocata Maier Lucia în interesele inculpatului a atacat-o cu recurs ordinar și recurs suplimentar. 6.1 Recurenta a înaintat recurs ordinar, fără a invoca prevederile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicitând casarea deciziei, rejudecarea cauzei în alt complet de judecată. În motivare recurenta a indicat că consideră decizia neîntemeiată deoarece s-au interpretat eronat circumstanțele care au stat la emiterea deciziei, precum și s-a apreciat greșit starea de fapt și motivele de drept care au stat la baza cererii de repunere în termen de declarare a apelului. De asemenea, atât cumulul de circumstanțe cât și Hotărârii extraordinare de sănătate publică nu au făcut posibilă prezența atât a avocatului cât și a inculpatului la ședința de judecată (Hotărârea nr. 33 din 28 septembrie 2020 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică și hotărârea nr. 26/17 din 08 octombrie 2020 a Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică Cimișlia). În aceste circumstanțe, situația creată în societate de către virusului COVID-19 a împiedicat avocata de a se prezenta în ședința de judecată, cât și starea de sănătate a inculpatului au făcut imposibil de a se prezenta la data pronunțării, mai mult ca atât, la data de 27 octombrie 2020 a fost pronunțat doar dispozitivul. În recurs recurenta a invocat solicitările și argumentele depuse anterior instanței de apel. 6.2 La data de 30 noiembrie 2021, avocata Lucia Maier în interesele inculpatului a depus cerere de recurs concretizat, prin care a solicitat casarea deciziei, și rejudecarea cauzei în alt complet de judecată. 5 În motivarea recursului, a indicat erori procesuale depistate în viziunea sa în procesul verbal din 27 octombrie 2020, unde nu a fost indicată ora deschiderii ședinței, care potrivit telefonogramei urma să aibă loc la 11:50 în sala de ședință nr. 3 et. 2 iar în procesului-verbal ședința de judecată a avut loc la 16:43, la fel, nu este clar cine a fost prezent la ședința de judecata, deoarece e indicat că, toate părțile au fost prezente, ceea ce nu este adevărat.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului, menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente. 8.1 Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, care relevă că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor specificate de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent și preia spre examinare doar acele recursuri care sunt declarate împotriva hotărârilor pronunțate asupra fondului cauzei, nefiind pasibile contestării deciziile prin care apelul a fost respins ca depus peste termen. Din textul recursului declarat, se constată că titulara acestuia nu invocă expres vreun temei de casare din cele înserate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, criticând soluția instanțelor de fond preponderent din motiv că, în opinia sa, instanțele i-au aplicat inculpatului o pedeapsă prea aspră. Verificând alegațiile recurentei, în raport cu actele cauzei, Colegiul Penal conchide că acestea sunt vădit nefondate, iar decizia instanței de apel este legală și întemeiată, în partea ce ține de respingerea apelului declarat ca tardiv, or în motivarea soluției adoptate s-a specificat că, potrivit art. 415 alin. (1) lit. a) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, este în drept să respingă apelul, menținând hotărârea atacată, dacă acesta este tardiv. Conform art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală și practicii judiciare despre judecarea cauzelor penale în ordine de apel, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. În acest sens, se relevă că Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Sutter vs. Elveția, a statuat că de la data pronunțării hotărârii începe a curge termenul de exercitare a căii de atac. Iar cu privire la necesitatea prezentării părților la pronunțarea integrală a sentinței, Colegiul ține să remarce că această chestiune este facultativă, adică pârțile la dorință pot asista 6 în ședință și primi o copia a hotărârii, sau ulterior se pot adresa pentru recepționarea acesteia, însă indiferent de prezentarea sau neprezentarea acestora, termenul de atac a hotărârii va curge începând cu ziua următoare pronunțării. Statuarea dată, rezultă din analiza coroborată a prevederilor expuse de legislator în art. 402, 340 și 230 Cod de procedură penală. În același context, instanța de recurs amintește că, potrivit art. 231 alin. (3) Cod de procedură penală, raportat la explicațiile date de Curtea Supremă de Justiție în deciziile sale, la calcularea termenului de apel se aplică sistemul de unități libere (zile libere) cu posibilitatea prelungirii termenului până la prima zi lucrătoare, dacă acesta urmează să se sfârșească într-o zi nelucrătoare. La calcularea termenului de apel, nu se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se împlinește. Or, la calcularea termenului de apel determinant este constatare a momentului de la care începe să curgă acesta. Regula generală în acest sens prevede că termenul începe să curgă pentru părți din ziua următoare în care a fost pronunțată sentința. Prin urmare, Colegiul penal apreciază că instanța de apel corect a statuat că termenul de declarare a apelului de 15 zile, a expirat pentru apelant, acesta fiind scurs la data de 11 noiembrie 2020, iar declarând apel la 30 noiembrie 2020 (vol. III, f.d. 149-151), partea a omis termenul legal de depunere a acestuia, întrucât părțile au fost informate și cunoșteau data pronunțării sentinței. Mai mult, cercetarea judecătorească, dezbaterile judecătorești și ultimul cuvânt au avut loc în ședința de judecată din 14.08.2020 în prezența părților (vol. III, f.d. 113-114). La următoarea ședință din 17.09.2020, președintele ședinței a anunțat că nu s-a reușit redactarea proiectului sentinței și pronunțarea s-a fixat pentru o altă dată, nici o parte nu a avut obiecție față de acțiunile judecătorului (vol. III, f.d. 129). La ședința din 27.10.2020, avocata a informat neprezentarea din motivul stării de sănătate, însă asumându-și consecințele neprezentării la pronunțarea sentinței (vol. III, f.d. 133). Subsidiar la cele consemnate supra, Colegiul menționează că termenul de apel este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită exhaustiv prin lege. Termenul respectiv este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși apelul a fost declarat după expirarea termenului, acesta urmează a fi respins ca declarat peste termen, cu excepția când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, însă, la caz, această din urmă premisă nu s-a confirmat. Corect instanța de apel a menționat că în apel nu s-au invocat motive întemeiate ce ar fi determinat întârzierea declarării apelului, astfel, instanța fiind în imposibilitate să repună în termen cererea inculpatului. Mai mult, conform art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen. 7 Din atare considerente, instanța de recurs, făcând trimitere la art. 420 Cod de procedură penală, care stipulează că recursul este o cale ordinară de atac ce poate fi folosită împotriva hotărârilor pronunțate asupra fondului cauzei și nu pot fi atacate cu recurs sentințele în privința cărora părțile nu au folosit calea apelului, sau apelul a fost respins ca depus peste termen, va dispune inadmisibilitatea recursului declarat de avocat, considerându-l ca vădit neîntemeiat. Cât privește invocarea referitor la anumite neconcordanțe ale procesului- verbal, recurenta de asemenea nu s-a folosit de dreptul legal de a face obiecții prevăzut de art. 336 Cod de procedură penală. 8.2 Referitor la recursul suplimentar depus de avocata Maier Lucia, Colegiul penal îl declară inadmisibil ca fiind depus peste termen. Una din cerințele obligatorii la depunerea recursului ordinar se referă la respectarea termenului de declarare a acestuia de către titularii cererii respective. În corespundere cu prevederile art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei instanței de apel. Ca atare, termenul de recurs are caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de a exercita calea de atac, iar recursul declarat după expirarea termenului se consideră ca tardiv, deoarece legea procesual-penală nu prevede posibilitatea de repunere în termen a recursului. În același context se relevă că, potrivit dispozițiilor art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală: „în cazul în care pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.” Recurenta a depus recursul ordinar inițial în termen, cunoscând termenul de depunere a recursului. Mai mult, recurenta nu a solicitat repunerea în termen a recursului dat și nu a indicat motivul depunerii recursului după expirarea termenului de atac. Pe cale de consecință, având în vedere cele consemnate supra, Colegiul reține că, în cauza diferită judecății, termenul de declarare a recursului suplimentar a fost omis de către recurentă, respectiv argumentele aduse de aceasta în cererea de recurs nu vor fi preluate pentru examinare, el fiind decăzut de dreptul de a exercita această cale de atac. Având în vedere considerentele menționate supra și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul Penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticele din cererile de recurs înaintate de avocata Maier Lucia nu și-au găsit confirmarea.

În temeiul art. 432 alin. (1) – (2) pct. 2), 4) Cod de procedură penală, Colegiul Penal d e c i d e : 8 Inadmisibilitatea recursurilor declarate de avocata Maier Lucia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 06 aprilie 2021, în cauza penală privindu-l pe CIUDIN Sergiu XXXXX, din 07 iunie 2021 ca fiind vădit neîntemeiat și din 30 noiembrie 2021 ca fiind declarat peste termen. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 20 ianuarie 2022. Președinte Nadejda TOMA Judecător Liliana CATAN Judecător Ion GUZUN 9