1ra-1798/21 — Art. 188 alin. 2 lit. b, d, f CP

Prin sentința Judecătoriei Criuleni (sediul Central) din 08 aprilie 2021, Mistreanu Iurie a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis. Caravaev Valentina a fost recunoscută vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, cu executarea în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. A fost încasat în mod solidar din contul inculpaților Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina în beneficiul părții vătămate Prisăcari Dumitru spre recuperarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune suma de 15000,00 lei (cincisprezece mii lei, 00 bani), compusă din suma de 1200,00 lei - banii sustrași în cadrul atacului tâlhăresc, și suma de 13800,00 lei - cheltuieli pentru transport și pentru medicamente. A fost încasat în mod solidar din contul inculpaților Mistreanu Iurie și 1 Caravaev Valentina în beneficiul părții vătămate Zaim Aliona suma de 14200,00 lei (paisprezece mii două sute lei, 00 bani), spre recuperarea prejudiciului material cauzat prin infracțiune. A fost încasat în mod solidar din contul inculpaților Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina în beneficiul Statului cheltuielile judiciare suportate la efectuarea expertizelor judiciare nr.201916P0196 din 30.05.2019 și nr.34/12/1-R-2680 din 08.07.2019 în sumă de 2968,00 lei (două mii nouă sute șaizeci și opt, 00 bani), în rest cheltuielile judiciare în sumă de 380,50 (trei sute optzeci, 50) lei se trec în contul statului.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt că, Mistreanu Iurie, la data de 29 mai 2019, aproximativ la ora 23:00, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Caravaev Valentina, și alte două persoane față de care procesul a fost disjuns într-o procedură aparte, cu automobilul de model „Mercedes Benz” cu n/î XXXXX, s-au deplasat în extravilanul xxxxx, unde având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns prin deteriorarea geamului și forțarea ușii de la intrarea în vagonul amplasat pe teritoriul serelor ce aparțin lui Rîbac Nicu din extravilanul localității vizate, în preajma traseului M5 km 259+300 metri în direcția or. Cricova, unde era paznicul Prisăcari Dumitru, pe care l-au atacat, aplicându-i acestuia lovituri cu pumnii în regiunea capului, după care l-au scos forțat din vagon și l-au târât în partea opusă a traseului M5, unde l-au imobilizat prin legarea mâinilor și picioarelor cu o ață de capron - culoare galbenă, pe care au luat-o din vagonul respectiv, continuând să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diverse părți ale corpului, ulterior abandonându-l și revenind în vagonul vizat, au sustras pe ascuns suma de 1200 lei, ce se afla în buzunarul scurtei paznicului și un telefon de model „Samsung”, în care era înserată cartela SIM xxxxx și care se află pe masă. După care, ieșind pe teritoriul serelor, au sustras tractorul de model „YANMAR F18D”, fără număr de înmatriculare, cu care de la fața locului s-au ascuns, cauzând victimelor o daună materială considerabilă. Caravaev Valentina, la data de 29 mai 2019, aproximativ la ora 23:00, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Mistreanu Iurie, și alte două persoane față de care procesul a fost disjuns într-o procedură aparte, cu automobilul de model „Mercedes Benz” cu n/î XXXXX, s-au deplasat în extravilanul xxxxx unde având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns prin deteriorarea geamului și forțarea ușii de la intrarea în vagonul amplasat pe teritoriul serelor ce aparțin lui Rîbac Nicu din extravilanul localității vizate, în preajma traseului M5 km 259+300 metri în direcția or. Cricova, unde era paznicul Prisăcari Dumitru, pe care l-au atacat, aplicându-i acestuia lovituri cu pumnii în regiunea capului, după care l-au scos forțat din vagon și l-au târât în partea opusă a traseului M5, unde l-au imobilizat prin legarea mâinilor și picioarelor cu o ață de capron - culoare galbenă, pe care au luat-o din vagonul respectiv, continuând să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diverse părți ale corpului, ulterior abandonându-l și revenind în vagonul vizat, au sustras pe ascuns suma de 1200 lei, ce se afla în buzunarul scurtei paznicului și un telefon de 2 model „Samsung”, în care era înserată cartela SIM xxxxx și care se află pe masă. După care, ieșind pe teritoriul serelor, au sustras tractorul de model „YANMAR F18D”, fără număr de înmatriculare, cu care de la fața locului s-au ascuns, cauzând victimelor o daună materială considerabilă. Aceste acțiuni ale inculpaților au fost încadrate în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal – cu semnele de calificare: tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit de 4 persoane, prin pătrundere în locuință, și cu cauzarea de daune în proporții considerabile.

Inculpata Caravaev Valentina a declarat apel împotriva sentinței, solicitând casarea acesteia cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri potrivit ordinii stabilite pentru prima instanță prin care să fie achitată, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de ea. În motivarea cererii de apel nominalizate a invocat următoarele motive: - prima instanță nu a dat eficiență prevederilor art. 93-101, 26-27 Cod de procedură penală, instanța nu a cercetat cauza sub toate aspectele, nu a dat apreciere probelor prezentate prin prisma pertinenței, concludenții, coroborării lor, și incorect a reținut starea de fapt și de drept în cauză, incorect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, care nu și-a găsit confirmare prin probele prezentate de procuror și cercetate de instanța de judecată; - lipsește latura subiectivă a infracțiunii incriminate, care se exprimă prin intenție directă, însă această intenție nu a fost demonstrată prin probe de către procuror; - sentința de condamnare trebuie să se bazeze pe probe exacte, când toate versiunile au fost verificate, iar divergențele apărute au fost înlăturate și apreciate în modul corespunzător; - vinovăția persoanei în săvârșirea faptei se consideră dovedită numai în cazul când instanța de judecată, călăuzindu-se de principiul prezumției nevinovăției, cercetând nemijlocit toate probele prezentate, iar îndoielile, care nu pot fi înlăturate, fiind interpretate în favoarea inculpatului și în limita unei proceduri legale, a dat răspunsuri la toate chestiunile prevăzute în art. 385 Cod de procedură penală; - chestiunile de fapt asupra cărora este necesar să se pronunțe prima instanță sunt; dacă fapta reținută ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală; - acuzarea nu a identificat concret care au fost acțiunile lui Caravaev Valentina la comiterea infracțiunii imputate, prin urmare lipsește latura obiectivă a acestei infracțiuni; - prin violență periculoasă pentru viața sau sănătatea persoanei la art. 188 alin. (1) Cod penal se are în vedere violența care s-a soldat cu vătămare medie sau 3 ușoară a integrității corporale sau a sănătății, nu a promis dinainte că îl va favoriza pe Mistreanu Iurie sau va tăinui mijloacele sau instrumentele de săvârșire a infracțiunii, urmele acesteia sau obiectele dobândite pe cale criminală, nu a promis din timp că va procura sau vinde atare obiecte; - prima instanță nu a apreciat fiecare probă separat, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu -din punct de vedere al coroborării lor, inclusiv cu circumstanțele de fapt și drept indicate în rechizitoriu, diferențiat pentru fiecare inculpat; - nerecunoașterea vinovăției este un drept al inculpaților și nu poate fi reținut în detrimentul acestora, cu atât mai mult nu poate constitui temei prioritar în operațiunea de individualizare a pedepsei.

Inculpatul Mistreanu Iurie a declarat apel solicitând admiterea acestuia, casarea sentințe primei instanțe cu emiterea unei noi hotărâri de achitare în favoarea sa.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021, apelurile au fost respinse, ca nefondate, fiind menținută sentința primei instanțe. 5.1. Instanța de apel a constatat că, Mistreanu Iurie, la data de 29 mai 2019, aproximativ la ora 23:00, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Caravaev Valentina, și alte două persoane față de care procesul a fost disjuns într-o procedură aparte, cu automobilul de model „Mercedes Benz” cu n/î XXXXX, s-au deplasat în extravilanul xxxxx, unde având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns prin deteriorarea geamului și forțarea ușii de la intrarea în vagonul amplasat pe teritoriul serelor ce aparțin lui Rîbac Nicu din extravilanul localității vizate, în preajma traseului M5 km 259+300 metri în direcția or. Cricova, unde era paznicul Prisăcari Dumitru, pe care l-au atacat, aplicându-i acestuia lovituri cu pumnii în regiunea capului, după care l-au scos forțat din vagon și l-au târât în partea opusă a traseului M5, unde l-au imobilizat prin legarea mâinilor și picioarelor cu o ață de capron - culoare galbenă, pe care au luat-o din vagonul respectiv, continuând să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diverse părți ale corpului, ulterior abandonându-l și revenind în vagonul vizat, au sustras pe ascuns suma de 1200 lei, ce se afla în buzunarul scurtei paznicului și un telefon de model „Samsung”, în care era înserată cartela SIM xxxxx și care se află pe masă. După care, ieșind pe teritoriul serelor, au sustras tractorul de model „YANMAR F18D”, fără număr de înmatriculare, cu care de la fața locului s-au ascuns, cauzând victimelor o daună materială considerabilă. Caravaev Valentina, la data de 29 mai 2019, aproximativ la ora 23:00, împreună și după o înțelegere prealabilă cu Mistreanu Iurie, și alte două persoane față de care procesul a fost disjuns într-o procedură aparte, cu automobilul de model „Mercedes Benz” cu n/î XXXXX, s-au deplasat în extravilanul xxxxx, xxxxx, unde având scopul sustragerii bunurilor altei persoane, au pătruns prin deteriorarea geamului și forțarea ușii de la intrarea în vagonul amplasat pe teritoriul serelor ce aparțin lui Rîbac Nicu din extravilanul localității vizate, în preajma traseului M5 km 259+300 4 metri în direcția or. Cricova, unde era paznicul Prisăcari Dumitru, pe care l-au atacat, aplicându-i acestuia lovituri cu pumnii în regiunea capului, după care l-au scos forțat din vagon și l-au târât în partea opusă a traseului M5, unde l-au imobilizat prin legarea mâinilor și picioarelor cu o ață de capron - culoare galbenă, pe care au luat-o din vagonul respectiv, continuând să-i aplice lovituri cu pumnii și picioarele peste diverse părți ale corpului, ulterior abandonându-l și revenind în vagonul vizat, au sustras pe ascuns suma de 1200 lei, ce se afla în buzunarul scurtei paznicului și un telefon de model „Samsung”, în care era înserată cartela SIM xxxxx și care se afla pe masă. După care, ieșind pe teritoriul serelor, au sustras tractorul de model „YANMAR F18D”, fără număr de înmatriculare, cu care de la fața locului s-au ascuns, cauzând victimelor o daună materială considerabilă. 5.2. Deși, Mistreanu Iurie vina nu și-a recunoscut-o, iar Caravaev Valentina a recunoscut parțial vinovăția în comiterea infracțiunii incriminate, instanța de apel a conchis, că de către organul de urmărire penală au fost acumulate suficiente probe pertinente și concludente cu privire la caracterul infracțional al faptei comise, cât și a vinovăției acestora în comiterea infracțiunii, după cum urmează: - declarațiile părților vătămate Prisăcari Dumitru și Zaim Aliona; - declarațiile martorilor Rîbac Nicu și Botnaru Fiodor; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30.05.2019 (f.d.11-21, vol. I), conform căruia, locul comiterii infracțiunii a constituit o porțiune de teren agricol situat în extravilanul xxxxx, lângă traseul M 5, km 259 + 300 m, în direcția Cricova, pe care este amplasat o vagonetă. În cadrul cercetării la fața locului, au fost ridicate o bucată de ață de culoare galbenă de lungimea 7, 5 m și o bobină de culoare galbenă; - procesul-verbal de examinare și ordonanța de recunoaștere în calitate de corpuri delicte cu atașarea la cauza penală din 31.05.2019 (f.d.211, vol. I) a bucății de ață culoare galbenă și a bobinei de ață de culoare galbenă, ridicate de la fața locului; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30.05.2019 (f.d.29-35, vol. I), efectuat în localitatea Xxxxx, din preajma gospodăriei lui Tudor Valeriu de unde a fost ridicat tractorul de model „YANMAR F18D”, volanul tractorului respectiv și două pelicule adezive cu urme papilare care au fost sigilate; - ordonanța de recunoaștere a obiectelor în calitate de corpuri delicte și anexarea lor la cauza penală din 30 mai 2019 (f.d.36, vol. I) a tractorului de model „YANMAR F18D”, ridicat de la fața locului din s. Xxxxx, care a fost transmis spre păstrare cet. Andronic Marin; - ordonanța de ridicare și procesul-verbal de ridicare din 30.05.2019 (f.d.73-74, vol. I), prin care de la cet. Botnaru Fiodor, dom. s. Xxxxx a fost ridicat automobilul de model „Mercedes”, cu n/î XXXXX, care ulterior a fost transmis spre păstrare la Botnaru Fiodor; - procesul-verbal de examinare și ordonanța de recunoaștere în calitate de corpuri delicte cu atașarea la cauza penală din 30.05.2019 (f.d.76-81, vol. I) a automobilului de model „Mercedes” cu n/î XXXXX, ridicat de la Botnaru Fiodor; - ordonanța de ridicare și procesul-verbal de ridicare din 30.05.2019 (f.d.113- 5 114, vol. I), prin care de la SRL „RAUL CONAT”, amplasat în s. Xxxxx, de la xxxxx, a fost ridicat un CD-R cu imagini de la camerele de luat vedere instalate pe imobilul societății; - procesul-verbal de examinare din 18.06.2019 și ordonanța de anexare a CD-ului la materialele cauzei penale din 19.09.2019 (f.d.116-118, vol. I), prin care au fost examinate înregistrările video și s-a observat microbuzul de culoare albastră și tractorul deplâns ca fiind sustras; - procesul-verbal de cercetare la fața locului din 31.05.2019 (f.d.174-179, vol. I), efectuat într-o fâșie forestieră din preajma localității Xxxxx, de unde a fost ridicat un telefon mobil de model Samsung și bateria acestuia; - procesul-verbal de examinare din 24 octombrie 2019 (f.d.180-184, vol. I), prin care a fost examinat telefonul mobil de model Samsung de model GT- E1175T, cu nr. de XXXXX și bateria de model Samsung, cu capacitatea de 1000 mAh; - procesul-verbal de recunoaștere a obiectului 04.11.2019 (f.d.185-187, vol. I), prin care partea vătămată Prisăcari Dumitru a recunoscut telefonul mobil de model Samsung de model GT- E1175T, cu nr. de XXXXX; - ordonanța de recunoaștere și anexare ca corp delict la cauza penală din 25.09.2019 (f.d.188, vol. I), prin care a fost recunoscut în calitate de corp delict și atașat la cauza penală telefonul mobil de model Samsung de model GT- E1175T, cu nr. de XXXXX, care a fost transmis la păstrare părții vătămate Prisăcari Dumitru; - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 30.05.2019 (f.d.141, vol. I), prin care partea vătămată Prisăcari Dumitru a recunoscut persoana din fotografia nr. 5, ca fiind cea care l-a agresat la 29.05.2019, în timp ce se afla la serviciu și anume Mistreanu Iurie; - procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 31.05.2019 (f.d.173, vol. I), prin care partea vătămată Prisăcari Dumitru a recunoscut persoana din fotografia nr. 6, ca fiind cea care l-a agresat la 29.05.2019, în timp ce se afla la serviciu și anume Caravaev Valentina; - raportul de expertiză medică-legală nr. 201916P0196 din 30.05.2019 (f.d.52-53, vol. I), potrivit căruia, la examinarea medico-legală a cet. Prisăcari Dumitru și în baza documentelor medicale prezentate au fost depistate leziuni corporale sub formă de: traumă acută cranio-cerebrală, comoție cerebrală, echimoză în jurul ochiului drept, hemoragie în sclerele ambilor ochi, care au fost produse cu un corp contondent posibil în timpul și circumstanțele indicate, duc la dereglarea sănătății de scurtă durată și se califică ca: vătămare ușoară. Se exclude posibilitatea formării acestor leziuni în rezultatul căderii libere de la înălțimea proprie. 5.3. Astfel instanța de apel a reținut, că prima instanță, cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpaților Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal – cu 6 semnele de calificare: tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit de 4 persoane, prin pătrundere în locuință și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. 5.4. Cu referire la argumentele apelanților prin care s-a solicitat pronunțarea unei soluții de achitare în privința inculpaților Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina, instanța de apel a conchis că acestea sunt neîntemeiate, deoarece în cadrul ședinței de judecată au fost prezentate suficiente probe pertinente, concludente, veridice și utile, care demonstrează pe deplin vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal. Prin urmare, dovezile enumerate supra resping explicațiile inculpaților despre neimplicarea la infracțiunea ce li se impută, sunt concludente și demonstrează în volum deplin vinovăția pe capătul învinuirii aduse, cu prezența tuturor elementelor constitutive în acțiunile lor, or alegațiile inculpaților constituie o metodă de apărare, în scopul evitării răspunderii pentru fapta săvârșită. Ținând cont de caracterul prejudiciului cauzat sănătății părții vătămate Prisăcaru Dumitru, sub formă de vătămare corporală ușoară, în rezultatul aplicării violenței fizice de către coparticipanții la infracțiune, în timpul sustragerii bunurilor, instanța de apel a notat, că elementul cu aplicarea violenței periculoase pentru viața sau sănătatea persoanei, imputat inculpaților Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina urmează a fi reținut în sarcina ultimilor. Totodată, având în vedere caracterul însemnat al prejudiciului cauzat în urma sustragerii bunurilor de la părțile vătămate, elementul cu cauzarea de daune considerabile imputat inculpaților Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina, de asemenea se confirmă în sarcina ultimilor. Soluționând problema prezenței în acțiunile făptuitorilor a circumstanței agravante „prin pătrundere în încăpere”, instanța de apel a accentuat, că aici este necesar de stabilit scopul cu care această persoană a ajuns în încăpere, în alt loc pentru depozitare sau în locuință, și când anume i-a apărut intenția de a comite sustragerea. Având în vedere că inculpații au avut un scop bine determinat de a comite atacul asupra părții vătămate, anume prin pătrundere în încăperea în care se afla aceasta, pentru a sustrage anumite bunuri materiale care se păstrau și se depozitau și în această încăpere, instanța de apel a ajuns la concluzia că, elementul prin pătrundere în încăpere imputat inculpaților Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina urmează a fi reținut în sarcina ultimilor. Latura subiectivă a atacului tâlhăresc se caracterizează prin intenție directă și scop de profit, de a obține avantaje materiale. Este necesar ca scopul cerut de lege să existe în momentul săvârșirii faptei. Instanța de apel a punctat, că aceste constatări se confirmă prin însăși declarațiile inculpaților Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina, declarațiile părților vătămate, din care rezultă că la data și ora indicate, partea vătămată 7 Prisăcari Dumitru aflându-se la locul său de serviciu în calitate de paznic la un teren agricol situat în xxxxx, a fost vizitat în jurul orei 22:30 minute de către Caravaev Valentina, care sub pretextul de a telefona pe tatăl său i-a solicitat primului telefonul mobil, iar văzând că partea vătămată refuză, a fugit din vagoneta unde se afla victima. Aceste circumstanțe sunt confirmate atât prin declarațiile părții vătămate făcute la faza de urmărire penală, cât și cele făcute în ședința de judecată. Tot partea vătămată a declarat pe parcursul întregului proces că a fost agresat de trei persoane, după cum menționează chiar el în cadrul audierii sale din 30 mai 2019 (f.d.43, vol. I), „(...) în momentul când am deschis ușa, trei persoane s-au năpustit asupra mea și una din persoane mi-a aplicat o lovitură în față, apoi alte două persoane m-au apucat de mâini și m-au târât peste drum în șanț, unde m-au legat cu o ață de culoare galbenă de mâini la spate și cu o altă ață tot de culoare galbenă de picioare (...)”. Această circumstanță este confirmată chiar de inculpatul Mistreanu Iurie, care la faza de urmărire penală, în cadrul audierii sale din 30 mai 2019 (f.d.137, vol. I), a relatat că „(...) la care paznicul m-a lovit cu piciorul la testicule, la care eu l-am lovit cu palma peste față (...)”. În acest sens, instanța de apel a subliniat că nu pot fi reținute ca fiind veridice declarațiile făcute de inculpatul Mistreanu Iurie în ședința de judecată precum că „(...) Pavel avea în mână o țeavă metalică (armatură) ori un furtun de cauciuc, și a dorit să-l lovească pe Prisăcari Dumitru, la care dânsul personal s-a izbit în Prisăcari ca să-l protejeze, astfel ca ultimul să nu fie lovit” (...) Dânsul personal nu i-a aplicat lui Prisăcari Dumitru nici o lovitură. Ba dimpotrivă, a afirmat că Prisăcari Dumitru l-a lovit pe el în timp ce dânsul îl trăgea, deoarece acesta s-a gândit că dorea să-l lovească, așa că Prisăcari Dumitru i-a aplicat o lovitură în regiunea testiculelor”, or în esență această poziție este combătută nu doar prin depozițiile părții vătămate Prisăcari Dumitru, dar însăși prin declarațiile inculpatului, făcute la faza de urmărire penală, unde a declarat că i-a aplicat lovituri lui Prisăcari Dumitru. Ba chiar în ședința de judecată, inculpatul a relatat că: „Dânsul personal l-a împins pe cet. Prisăcari Dumitru cu brațul în vagonetă, după care Pavel împreună cu Mura Dumitru au dat buzna în vagonetă și l-au bătut pe Prisăcari Dumitru”. Cu referire la participarea inculpatei Caravaev Valentina la săvârșirea actului de tâlhărie, inculpatul Mistreanu Iurie a indicat în ședința de judecată că: „A concretizat că, în timp ce mergeau în automobil, Caravaev Valentina cunoștea că mergeau să ia un tractor. (...) Când au ajuns la vagoneta din s. Măgdăcești, toți trei, adică Pavel, Mura Dumitru și Caravaev Valentina, au ieșit din automobil (...) Pavel striga la Caravaev Valentina să-i aducă o ață, la care Caravaev Valentina a adus o bucată de ață, probabil din vagonetă (...)”. Deopotrivă și inculpata Caravaev Valentina la faza de urmărire penală, în cadrul audierii sale în calitate de bănuit (f.d.162-165, vol. I) a explicat cum: „la data de 29.05.2019 (...) la volanul microbuzului s-a urcat Pavel, iar în calitate de pasageri pe bancheta din față ne-am urcat eu și Iurii și ne-am pornit spre pădure, totodată am 8 trecut la o stație PECO, unde Pavel a alimentat microbuzul cu combustibil. După care ne-am deplasat, lângă pădure lângă traseul M5 (бетонка), unde băieții comunicau între ei în ce consta că treaba (движение) și anume să fure un tractor de lângă un vagon, care se află lângă pădure lângă traseul Chișinău-Bălți (...)”. Tot în cadrul acelei audieri, inculpata Caravaev Valentina a relatat că „(...) apoi am ieșit cu toți din microbuz și ne-am deplasat pe jos spre vagon toți patru și anume eu, Pavel și Dima cu Iurii. În timpul deplasării pe jos nu îmi amintesc cine dintre ei mi-a comunicat ca eu din nou să bat la ușă ca paznicul să iasă din vagon, după care să mă dau într-o parte. În timp ce am ajuns la vagon, eu m-am apropiat de ușă și am început să bat la ușă (...) În acel moment Pavel împreună cu Iurii l-au luat de mâini pe paznic și îl târau în direcția traseului pe paznic, unde paznicului i-a căzut telefonul din mână și eu l-am ridicat și îl țineam în mână, la care Iurii a strigat mie și lui Dima să intrăm în vagon să căutăm cheile (...) Dima a intrat în interiorul vagonului, după care și Iurii s-a întors înapoi din partea opusă a traseului, unde a intrat în vagon și a început să dea pe jos lucrurile și căuta cheile. După care Iurii s-a deplasat în partea opusă a traseului unde se afla Pavel cu paznicul și Iurii a rămas cu paznicul iar Pavel a venit la vagon, unde și eu am mers cu Pavel. (...) Menționez că eu cu Dima m-am deplasat la traseu, iar Dima a trecut traseul în partea opusă unde se afla Iurii cu paznicul, ca să-i comunice ca să-l rețină pe paznic încă aproximativ 10 min. ca să reușim să plecăm de la fața locului (...) Pavel a comunicat că el va merge cu tractorul, iar Iurii se va urca la volanul microbuzului lui Pavel, iar eu în calitate de pasager.” Instanța de apel a menționat, că circumstanțele descrise supra se mai confirmă și prin declarațiile părții vătămate Prisăcari Dumitru făcute atât la faza de urmărire penală, cât și la faza judecării cauzei în instanța de judecată. Deopotrivă vinovăția inculpaților se probează prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 31.05.2019 (f.d.173, vol. I), prin care partea vătămată Prisăcari Dumitru a recunoscut persoana din fotografia nr. 6, ca fiind cea care l-a agresat la 29 mai 2019, în timp ce se afla la serviciu, și anume Caravaev Valentina. La fel și prin procesul-verbal de recunoaștere a persoanei după fotografie din 30.05.2019 (f.d.141, vol. I), prin care partea vătămată Prisăcari Dumitru a recunoscut persoana din fotografia nr. 5, ca fiind cea care l-a agresat la 29 mai 2019, în timp ce se afla la serviciu, și anume Mistreanu Iurie. La fel, comiterea faptelor imputate lui Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina se confirmă prin procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30.05.2019 (f.d.11-12, vol. I) și tabelele fotografice anexe, prin care a fost stabilit locul comiterii atacului tâlhăresc, prin procesul-verbal de examinare a înregistrărilor video din 18.06.2019 (f.d.116-117, vol. I) în care se vizualizează la data de 30.05.2019 ora 01:45:52, unde se observă un microbuz de culoare albastră cum depășește un minitractor de culoare roșie, iar la indicatorul de timp 01:45:54 se observă cum pe traseul satului Sireți, r-nul Strășeni se deplasează un minitractor de culoare roșie, totodată se observă cum la minitractorul respectiv este atașat un plug de culoare verde, tractorul respectiv nu are cabină, iar la volan se află o persoană îmbrăcată în maiou de culoare albă și sorți, 9 precum și procesul-verbal de cercetare la fața locului din 30.05.2019 (f.d.29-30, vol.I), prin care a fost stabilit locul unde făptuitorii au transportat tractorul sustras de model „YANMAR F18D”. În urma analizei și aprecierii probelor acumulate de către organul de urmărire penală, examinate în instanța de judecată și verificate în instanța de apel, instanța de apel a constatat cu certitudine că, acțiunile inculpaților Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d) și f) Cod penal, cu semnele de calificare: tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit de 4 persoane, prin pătrundere în locuință și cu cauzarea de daune în proporții considerabile. De asemenea, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 16 alin. (4) Cod penal, infracțiunea săvârșită de inculpați, în funcție de caracterul și gradul prejudiciabil, se atribuie la categoria infracțiunilor grave. 5.5. Astfel, la capitolul individualizării pedepsei penale instanța de apel a reținut prevederile art. art. 7, 61, 75 - 77 Cod penal, circumstanțe ce atenuează răspunderea penală, conform art. 76 Cod penal, în privința inculpaților nu s-au stabilit. Circumstanțe agravante, conform art. 77 Cod penal, la fel nu au fost stabilite. Instanța de judecată a ținut cont de faptul, că anterior Mistreanu Iurie a avut mai multe încălcări de lege, la moment antecedentele penale fiindu-i stinse. Cu toate acestea, Mistreanu Iurie a dat dovadă de o caracteristică satisfăcătoare, la întreținere are doi copii minori (f.d.130 vol. I). La evidența medicului narcolog și psihiatru Mistreanu Iurie nu se află (f.d.127; 129 vol. I). Cât privește inculpata Caravaev Valentina, aceasta are un copil minor la întreținere, la evidența medicului psihiatru și narcolog nu se află (f.d.148; 150 vol. I), anterior a fost judecată și are antecedente penale nestinse. La acest segment instanța de apel a reținut concluzia primei instanțe cu referire la faptul că, scopul pedepsei poate fi atins doar cu aplicarea imediată a acesteia, trebuie să se fundamenteze pe un complex de elemente obiective și subiective care să ducă la concluzia că scopul pedepsei, poate fi realizat și în acest mod. Având în vedere cele expuse, instanța de apel a considerat că corectarea inculpaților poate avea loc doar prin izolarea de societate, fiind aplicată pedeapsa cu închisoarea, deoarece numai în așa fel se va atinge scopul pedepsei, se va restabili echitatea socială, fiind și prevenită comiterea noilor infracțiuni, atât din partea inculpaților, cât și din partea altor persoane.

Avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatului Mistreanu Iurie declară recurs ordinar, solicitând casarea hotărârilor instanțelor de fond, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Mistreanu Iurie să fie achitat de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, din motiv că în acțiunile lui nu se întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. În argumentarea recursului menționează, că inculpatul Mistreanu Iurie nu este 10 de acord cu soluția instanțelor de fond, din motiv că în acțiunile lui nu au fost întrunite elementele constitutive ale infracțiunii, care a influențat temeinicia soluției adoptate de către instanțele de judecată și la capitolul calificării acțiunilor inculpatului în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal. Susține apărarea, că instanța de apel nu s-a expus motivat asupra argumentelor inculpatului, și nu a respectat principiile generale ce reglementează desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și prezentării probelor de către părți, circumstanță care constituie temei de casare a deciziei pronunțate, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Consideră că atât sentința cât și decizia instanței de apel sunt absolut ilegale și neîntemeiate, bazate pe aprecierea eronată a tuturor probelor anexate la dosar, cauza fiind examinată în mod unilateral. De asemenea este de opinia, că acuzarea nu a acumulat și nu a prezentat în fața instanței careva probe incontestabile care ar dovedi cert vinovăția lui în comiterea infracțiunii, or, pe parcursul examinării cauzei în urma audierii martorilor, precum și în urma audierii inculpatului, acesta nu și-a recunoscut vina. Astfel, în opinia apărării instanțele inferioare ilegal au constatat că Mistreanu Iurie a participat la acțiunile de tâlhărie. Totodată, inculpatul nu a avut o înțelegere prealabilă cu ceilalți la comiterea actului de tâlhărie, știind că pleacă după tractor cum a spus Botnari Pavel să facă niște lucrări agricole, dar nu să-l sustragă. Mai mult, din șirul de martori audiați în ședința de judecată nimeni nu a declarat, că Mistreanu Iurie a participat la comiterea faptei de tâlhărie.

Avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpatei Caravaev Valentina declară recurs ordinar, solicitând casarea sentinței și deciziei instanței de apel cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care Caravaev Valentina să fie achitată de sub învinuirea de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpată. În argumentarea recursului se invocă dezacordul cu soluția instanțelor de fond de condamnare a inculpatei, considerând, că instanța de apel nu s-a expus motivat asupra argumentelor inculpatei, și nu a respectat principiile generale ce reglementează desfășurarea procesului penal la capitolul administrării și prezentării probelor de către părți, circumstanță care constituie temei de casare a deciziei pronunțate, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Susține că hotărârile judecătorești contestate sunt ilegale și neîntemeiate, bazate pe aprecierea eronată a tuturor probelor anexate la dosar și examinarea cauzei în mod unilateral. Totodată, acuzarea nu a acumulat și nu a prezentat în fața instanței careva probe incontestabile care ar dovedi cert vinovăția ei în comiterea infracțiunii. Pe parcursul examinării cauzei în urma audierii martorilor, precum și în urma audierii inculpatei, aceasta nu și-a recunoscut vina și nu a fost dovedită vinovăția ei în săvârșirea infracțiunii imputate. Accentuează apărarea, că inculpata nu a avut o înțelegere prealabilă cu ceilalți 11 la comiterea actului de tâlhărie, știind că pleacă după tractor cum a spus Botnari Pavel să facă niște lucrări agricole, dar nu să-l sustragă. Mai mult, din șirul de martori audiați în ședința de judecată nu au declarat că Caravaev Valentina a participat la comiterea faptei de tâlhărie.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate în baza materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestora, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Din conținutul recursurilor declarate în cauză se constată că apărarea nu este de acord cu soluțiile instanțelor de fond privitor la condamnarea inculpaților Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina în baza art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, menționând că probatoriul administrat nu dovedește vinovăția acestora în săvârșirea infracțiunii incriminate, că acțiunile inculpatului Mistreanu Iurie nu întrunesc elementele infracțiunii și că inculpata Caravaev Valentina nu a săvârșit infracțiunea incriminată, invocând în acest sens temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală. Însă, în raport cu alegațiile invocate în cererile de recurs, Colegiul penal constată că instanța de apel a adoptat o decizie legală și întemeiată, care corespunde tuturor exigențelor legislației procesual penale. Instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel. Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției date. Așadar, cu referire la criticile invocate de apărare precum că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelurile inculpaților, Colegiul penal le apreciază ca fiind neîntemeiate, aceasta deoarece, verificând minuțios decizia recurată în raport cu argumentele invocate în apel, se atestă că apărarea a primit 12 răspuns la argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererilor de recurs cu soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în sensul formulat. Mai mult, în conținutul recursului nu au fost descrise care anume din motivele apelului nu au fost luate în considerație la judecarea cauzei. Colegiul penal menționează, că motivarea hotărârii este un proces de analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa cum s-a procedat în speță. De asemenea, reieșind din esența criticilor invocate de către apărare, Colegiul penal reține că acestea se referă și la modalitatea de apreciere a probelor, însă, sub acest aspect, se impune precizarea că aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată în urma acestei activități. Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv. Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența, concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora. Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor respective. Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpaților Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina conform învinuirii incriminate. În acest sens Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Cu referire la argumentele apărării prin care se invocă existența în cauza examinată a erorii de drept prevăzute la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, potrivit căreia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a 13 repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când nu au fost întrunite elementele infracțiunii, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina au fost recunoscuți vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de aplicarea violenței periculoase pentru viața și sănătatea persoanei agresate, săvârșit de 4 persoane, prin pătrundere în locuință, și cu cauzarea de daune în proporții considerabile, soluție care a fost menținută și de către instanța de apel. La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță corect a stabilit situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în privința inculpaților Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina, or, prima instanță a dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenței, utilității și veridicității în coraborare cu declarațiile date în ședința de judecată. Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate de către recurent, conchide că instanța de apel, respingând apelurile declarate de inculpați, a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii încadrării juridice a acțiunilor acestora, astfel corect concluzionând că în acțiunile inculpaților sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. art. 188 alin. (2) lit. b), d), f) Cod penal, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 5 al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, 14 nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999). Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă. Având în vedere cele relatate, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursurilor declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Mîrzîncu Aurelia în numele inculpaților Mistreanu Iurie și Caravaev Valentina, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 mai 2021, în cauza penală în privința lui Mistreanu Iurie xxxxx și Caravaev Valentina xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 03 februarie 2022. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Diaconu Iurie Boico Victor 15