1ra-867/21 — art. 264 alin. 1 CP

1ra-867/21 — art. 264 alin. 1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-867/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

06 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, Filincova Svetlana și Stratulat Galina,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de

către avocatul Guțu Teodor în interesele părții vătămate Dutca Gheorghe și de către

avocatul Mîrzenco Dumitru în numele inculpatului Badia Oleg, prin care se solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020,

în cauza penală în privința lui

Badia Oleg XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 04.04.2013 − 10.05.2018;

Instanța de apel: 13.07.2018 − 22.01.2019;

Instanța de recurs: 13.05.2019 − 19.11.2019;

Instanța de apel: 17.01.2020 − 18.11.2020;

Instanța de recurs: 01.02.2021 − 06.12.2021.

a c o n s t a t a t :

Oleg a fost achitat de sub învinuirea în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (1) Cod penal din motiv nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Acțiunea civilă înaintată de către Dutca Gheorghe a fost respinsă.

penală Badia Oleg a fost pus sub învinuire pentru faptul că, la 15 ianuarie 2013,

aproximativ la ora 17:20 min., conducea automobilul de model „Dacia Logan” cu

XXXXX, fiind treaz, cu permis de conducere, se deplasa în mun. Chișinău pe

drumul străzii Ismail din direcția str. D. Cantemir spre ograda casei nr. 100 de pe

str. Ismail, mun. Chișinău.

În timpul deplasării, ajungând la intrarea în ograda casei nr. 100 de pe str.

Ismail, mun. Chișinău, conducătorul mijlocului de transport Oleg Badia, fiind într-

o zonă rezidențială și efectuând manevra de virare la dreapta, n-a ținut permanent

seama de împrejurări, n-a apreciat corect situația reală pe drumul în care se afla

1

vehiculul în momentul respectiv și nu a cedat trecerea pietonilor, prin ce a încălcat

cerințele pct. 40 al. 2 lit. b) al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că,

înaintea virării la dreapta, conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea

pietonilor, cerințele pct. 45 al Regulamentului Circulației Rutiere, conform căruia

conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză

stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția; h) dexteritatea în conducere care i-ar permite să

prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile

încărcăturii; d) situația rutieră; 2) în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole

care pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească,

pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, cerințele pct. 56 al.3 al

Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că, în cazul virării la dreapta,

conducătorul de vehicul trebuie să cedeze trecerea pietonilor care traversează

carosabilul drumului, pe care acesta urmează să-l vireze, precum și cerințele pct. 94

al. 2 al Regulamentului Circulației Rutiere, care prevede că, în zona rezidențială și

cea pietonală conducătorii de vehicule trebuie să se deplaseze astfel să nu creeze

obstacole sau pericol pietonilor, în caz de necesitate, ei sunt obligați să oprească și

manifestând neglijența criminală în circumstanțele expuse mai sus, a comis cu

partea din față a automobilului tamponarea pietonului, Dutca Gheorghe, născut la

XXXXX, domiciliat XXXXX care traversa regulamentar drumul dintre blocurile

locative nr. 100 și 102, de la dreapta la stânga relativ sensului de deplasare al

automobilului de model „Dacia Logan” cu n/î XXXXX.

În rezultatul impactului, partea vătămată Dutca Gheorghe s-a ales conform

raportului de expertiză medico-legală nr. 341/D din 22.02.2013 cu vătămări

corporale sub forma fracturii închise a gleznei drept cu deplasare și subluxația

plantei medial, edem a gleznei drepte, care au fost produse în rezultatul acțiunii

traumatice a unui obiect contondent dur, care condiționează dereglarea de lungă

durată a sănătății și în baza acestui criteriu se califica ca vătămare corporală medie.

3.1. Procuror prin care a solicitat casarea sentinței cu pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul Badia

Oleg să fie declarat vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1)

Cod penal, cu liberarea de răspundere penală în legătură cu intervenirea

termenului de prescripție.

În motivarea apelului procurorul a menționat că, instanța de judecată a

examinat probele prezentate de acuzatorul de stat, însă eronat și subiectiv a dat

2

apreciere circumstanțelor cauzei, care în mod direct se află în raport cu vinovăția

inculpatului; interpretarea eronată a instanței de judecată privind locul infracțiunii

„zonă rezidențială” sau „deplasare pietonală”, deoarece conform hotărârii Plenului

Curții Supreme de Justiție despre practica judiciară cu privire la aplicarea legislației,

la examinarea cauzelor penale, referitoare la încălcarea regulilor de securitate a

circulației sau exploatare a mijloacelor de transport nr. 20 din 08.07.1999 (cu

modificările ulterioare), „pct. 6 Pentru responsabilitatea în baza art.264 Cod penal

nu importă locul unde a f fost săvârșită infracțiunea. Aceasta poate fi auto

magistrală, stradă, curte, teritoriu al a întreprinderii, câmp și alte locuri, unde este

posibilă circulația mijloacelor de transport. Nu poate fi temei pentru eliberarea

conducătorului auto de răspundere penală în cazul în care în acțiunile lui există

componența infracțiunii, chiar și în cazul în care regulile circulației rutiere și/sau de

exploatare a mijloacelor de transport au fost încălcate și de către pătimit

(conducător auto, pieton, pasager ori de către alt participant la trafic). Asemenea

circumstanțe pot fi luate în considerație de către instanța judiciară doar ca

circumstanțe atenuante”;

3.2. avocatul Pîcălău Dorian în numele părții vătămate Dutca Gheorghe, a

solicitat casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care Badia Oleg să fie

recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod

penal, cu admiterea acțiunii civile înaintată de partea vătămată Dutca Gheorghe.

În motivarea cererii de apel, avocatul Pîcălău Dorian în numele părții vătămate

Dutca Gheorghe a menționat că, pe parcursul examinării dosarului penal, de către

învinuire au fost aduse suficiente probe, privind săvârșirea de către inculpat a

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal. Aceste probe fiind, procesul

verbal, 15.01.2013, unde inclusiv este indicat, că tamponarea este proaspătă, și

anume, că plăcuță de înmatriculare era proaspăt îndoita, inclusiv planșa foto;

Raportul de expertiza medico-legal N 341/D, din 21.01.2013, întocmit de Aurel Vicol

(paj 26-27 in dosar), unde scrie, că leziunea corporală medie a avut loc în urma

tamponării auto XXXXX; Declarația lui Badia Oleg de la data de 15.01.2013, la poliția

rutieră, rândul 2 de jos, scrie ca a lovit cu automobilul aflat sub conducerea sa partea

vătămată la piciorul sting. Declarațiile părții vătămate Dutca Gheorghe, care

comunică cu lux de amănunte faptul producerii accidentului rutier, precum și

faptul, că conducătorul vehiculului a săvârșit tamponarea într-o zonă pietonală

abundentă.

2019, a fost admis apelul procurorului și a avocatului în numele părții vătămate

3

Dutca Gheorghe, casată total sentința, rejudecată cauza și pronunță o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care:

Procesul penal pornit în privința lui Badia Oleg în baza art. 264 alin. (1) Cod penal a

înceta în baza art. 60 alin. (1) lit. a) Cod penal și 391 alin. (1) pct. 6) Cod procedură penală,

deoarece a expirat termenul de prescripție de tragere la răspundere penală.

A fost admisă parțial acțiunea civilă, dispunându-se încasarea de la Badia Oleg în

beneficiul părții vătămate Dutca Gheorghe, prejudiciul material în mărime de 13 174

(treisprezece mii una sută șaptezeci și patru) lei și prejudiciul moral în mărime de 2 000

(două mii) lei.

În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

4.1. Prin încheierea Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 martie

2019, a fost dispusă corectarea erorii strecurate în dispozitivul deciziei din 22

ianuarie 2019, urmând a fi citit corect ca: A admite parțial acțiunea civilă și a încasa de

la Badia Oleg în beneficiul părții vătămate Dutca Gheorghe, prejudiciul material în mărime

de 13 174 (treisprezece mii una sută șaptezeci și patru) lei, prejudiciul moral în mărime de

5 000 (cinci mii) lei.

4.2. În motivarea soluției, instanța de apel a menționat că, situația de fapt și de

drept reținută de instanța de fond nu corespunde probelor din dosar, care au fost

apreciate incorect, instanța de fond ajungând eronat la concluzia că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii, prima instanță nu a respectat prevederile art. 101 alin.

(1), 384 alin. (3), 385 alin. (1), pct. 1-4, 394 alin. (1), pct. 1, 2, 4, 5 Cod de procedură

penală.

Totodată, instanța de apel analizând totalitatea probelor administrate

coroborate cu circumstanțele cauzei penale, a considerat necesar de a-l libera pe

Badia Oleg de răspundere penală în legătură cu expirarea termenului de prescripție

de tragere la răspundere penală prevăzut de art. 60 Cod penal, întrucât de la

momentul comiterii infracțiunii 15.01.2013 până la examinarea în ordine de apel au

trecut mai mult de 5 ani iar potrivit art. 16 Cod penal infracțiunea prevăzută de art.

264 alin. (1) Cod penal face parte din categoria celor mai puțin grave și prin urmare

conform art. 60 alin. (1) lit. b) Cod penal, persoana se liberează de răspundere

penală dacă din ziua săvârșirii infracțiunii au 5 ani de la săvârșirea unei infracțiuni

mai puțin grave.

Cu referire la acțiunea civilă, instanța de apel a menționat că argumentele

apelantului în interesele părții vătămate privind încasarea prejudiciului moral în

mărime de 200 000 lei, instanța de apel le-a considerat întemeiate parțial,

considerând necesar de a încasa de la inculpat cu titlu de prejudiciu moral, ținând

4

cont de rolul acestuia în comiterea infracțiunii, personalitatea inculpatului și

atitudinea acestuia de cele comise, de suferințele părții vătămate, ținând cont de

gradul de vinovăție și rolul și comportamentul inculpatului Badia Oleg,

considerând necesar de a încasa cu titlu de prejudiciu moral de la inculpatul suma

de 5 000 lei, suma care este echitabilă, în raport cu cele comise, cu suferințele părții

vătămate în legătură cu infracțiunea comisă.

atacată cu recursuri ordinare de către:

- avocatul Gumeniuc Ion în numele inculpatului Badia Oleg, 18 februarie 2019,

prin care invocând în calitate de temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (2)

pct. 2) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu dispunerea

rejudecării cauzei;

- inculpatul Badia Oleg, la 28 martie 2019, prin care invocând în calitate de

temeiuri pentru recurs prevederile art. 427 alin. (2) pct. 2), 6) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei;

- avocatul Teodor Guțu în numele părții vătămate Dutca Gheorghe, la 04

aprilie 2019, prin care invocând în calitate de temei pentru recurs prevederile art.

427 alin. (2) pct. 6) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei în partea

acțiunii civile respinse, cu dispunerea rejudecării cauzei în această parte de către

aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

noiembrie 2019, au fost respinse ca fiind inadmisibile recursurile ordinare declarate

de către inculpat și de către avocatul său Gumeniuc Ion, și a fost admis recursul

ordinar declarat de către avocatul Guțu Teodor în numele părții vătămate Dutca

Gheorghe, casată parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22

ianuarie 2019, în cauza penală în privința lui Badia Oleg XXXXX, în latura civilă și

s-a dispus rejudecarea cauzei în această parte de către aceiași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În rest dispozițiile deciziei atacate se mențin.

6.1. În motivarea deciziei pronunțate, instanța de recurs a menționat că, pentru

justa soluționare a acțiunii civile, instanța de apel nu a întreprins toate măsurile

necesare în vederea acumulării actelor confirmative de la părți privind perioada

tratamentului în staționar a părții vătămate Dutca Gheorghe de 10 zile precum și

perioada tratamentului ambulatoriu invocat de a fi opt luni.

Un alt aspect important ce nu a primit o apreciere completă din partea instanței

de apel reprezintă invocarea părții vătămate asupra imposibilității de a munci, pe

5

parcursul perioadei de tratament de după producerea accidentului, în funcția de

șofer de autocamion în cadrul SC „Planet Rapid Trans”, cu un salariu de 1600

euro/lunar, urmând a fi stabilite raporturile de muncă a acestuia cu SC „Planet

Rapid Trans” în momentul producerii accidentului precum și eventuala suspendare

din câmpul muncii a inculpatului Badia Oleg pe perioada post accidentării și

reabilitării.

Astfel, instanța de recurs ordinar a conchis că, circumstanțele expuse atestă că

instanța de apel nu a judecat, complet, corect și în condițiile legii, apelul declarat de

avocat în numele părții vătămate Dutca Gheorghe, și a adoptat o hotărâre pripită în

această latură, nefiind elucidate toate circumstanțele cauzei pentru justa soluționare

a laturii civile a respectivului proces penal.

Totodată, instanța de recurs a stabilit că instanța de apel prin încheierea din 05

martie 2019, a dispus corectarea erorii strecurate în dispozitivul deciziei și anume

că: „a admite parțial acțiunea civilă și a încasa de la Badia Oleg în beneficiul părții vătămate

Dutca Gheorghe, prejudiciul material în mărime de 13 174 (treisprezece mii una sută

șaptezeci și patru) lei, prejudiciul moral în mărime de 5 000 (cinci mii) lei”, iar în

dispozitivul deciziei atacate instanța de apel a dispus încasarea prejudiciului moral

în mărime de 2 000 lei.

În acest context, instanța de recurs a stabilit că instanța de apel prin încheierea

de corectare a erorii a modificat cuantumul prejudiciului moral stabilit prin

dispozitivul deciziei, fapt prin care a comis o eroare întrucât soluționarea chestiunii

privind mărimea prejudiciului moral admis prin decizie, ține de judecarea fondului

cauzei, în concret a acțiunii civile și nu poate fi interpretat ca o eroare materială

evidentă, întrucât în esență prin respectiva încheiere se schimbă soluția instanței ce

a judecat fondul cauzei, chestiune inadmisibilă întrucât modificarea soluției

instanței poate fi efectuată doar în urma efectuării controlului judiciar prin prisma

temeiurilor și căilor de atac prevăzute de lege de către instanța ierarhic superioară.

2020, a fost admis apelul avocatului Pîcălău Dorian în numele părții vătămate

Gheorghe Dutca, casată sentința și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Se admite parțial acțiunea civilă a părții vătămate Dutca Gheorghe și se

încasează din contul inculpatului Badia Oleg și SRL ,,Lemanos-Plus”, în mod

solidar, în beneficiul părții vătămate Dutca Gheorghe suma de 13 174 (treisprezece

mii o sută șaptezeci și patru) lei, cu titlu de prejudiciu material.

6

Se încasează din contul inculpatului Badia Oleg în beneficiul părții vătămate

Dutca Gheorghe prejudiciul moral în mărime de 20 000 (douăzeci mii) lei.

În rest, acțiunea civilă se admite în principiu, urmând ca asupra cuantumului

cheltuielilor suportate să se expună instanța de judecată în ordine civilă.

7.1. În partea descriptivă a deciziei instanța de apel a menționat că, în cadrul

procesului penal, Dutca Gheorghe a fost recunoscut în calitate de parte civilă și a

solicitat să-i fie restituit prejudiciul material cauzat prin acțiunile inculpatului în

mărime de 12 800 Euro și 13 174 lei, prejudiciul moral în mărime de 200 000 lei.

Astfel, analizând temeiul nominalizat în raport cu motivele invocate în apelul

declarat de avocat în numele părții vătămate, instanța de apel a indicat că acesta își

găsește parțial confirmarea la judecarea apelului declarat, existând acte

confirmătoare ce au fost anexate la materialele cauzei și anume suma de 13 174 lei,

ce ține de suma prejudiciul material 12 800 Euro acesta nu a fost confirmat, urmând

ca în acest sens să se expună instanța în ordinea civilă.

De asemenea, instanța de apel a reiterat că inculpatul Badia Oleg a comis

infracțiunea fiind angajat în calitate de taximetrist la SRL ,,Lemanos-Plus”, prin

urmare, este echitabil și întemeiat ca inculpatul în mod solidar cu SRL ,,Lemanos-

Plus”, să achite părții vătămate prejudiciul material cauzat acestuia, cel care acționat

față de persoană în mod ilicit, fiind obligat să repare prejudiciul patrimonial cauzat.

Totodată, instanța de apel a menționat că în speță sunt prezente toate condițiile

răspunderii civile delictuale ce rezultă din conținutul art. 1398, 1410 Cod civil și

anume existența, prejudiciului material în mărime de 13 174 lei este dovedit prin

probe, fapta comisă de către Badia Oleg, există și legătura de cauzalitate între fapta

ilicită și prejudiciu, vinovăția lui Badia Oleg în comiterea faptei ilicite care este

stabilită în ședința de judecată, iar răspunderea civilă delictuală are ca scop

repararea integrală a prejudiciului material cauzat. Prin urmare, este echitabil și

întemeiat ca inculpatul să achite părții vătămate Dutca Gheorghe prejudiciul

material cauzat acestuia, cel care acționat față de persoană în mod ilicit, fiind obligat

să repare prejudiciul patrimonial cauzat. În acest sens, instanța de apel a ținut cont

de bonurile de plată ce confirmă cheltuielile pentru serviciile de taxi, scurta,

pantaloni, bonurile de plată eliberate de farmacii, cheltuitele pentru procurarea

poliței de asigurare medicală.

Mai mult decât atât, instanța de apel a făcut trimitere la jurisprudența CtEDO,

cauza Emst c. Belgiei (15 iulie 2003), unde Curtea a statuat, în principiu, că “atunci

când victima unei infracțiuni se constituie parte civilă în procesul penal, aceasta

semnifică introducerea unei cereri în despăgubiri. Chiar dacă ea nu a cerut, în mod

7

expres, repararea prejudiciului suferit. Prin dobândirea calității de parte civilă în

procesul penal, ea are în vedere nu numai condamnarea penală a autorului

infracțiunii, ci și repararea pecuniară a prejudiciului pe care l-a suferit. ”

Instanța de apel a admis parțial argumentele apelantului în numele părții

vătămate privind încasarea prejudiciului moral în mărime de 200 000 lei, or, ținând

cont de rolul inculpatului în comiterea infracțiunii, personalitatea inculpatului și

atitudinea acestuia de cele comise, de suferințele părții vătămate, ținând cont de

gradul de vinovăție și rolul și comportamentul inculpatului Badia Oleg, instanța de

apel consideră necesar de a încasa cu titlu de prejudiciu moral de la inculpatul suma

de 20 000 lei, suma care este echitabilă, în raport cu cele comise, cu suferințele părții

vătămate în legătură cu infracțiunea comisă, Colegiul penal o consideră suficientă,

care nu vine în contradicție cu prevederile art. 41 din Convenția Europeană pentru

drepturile Omului, din care rezultă că suma pretinsă nu trebuie să fie exorbitantă și

să nu tindă la o îmbogățire fără temei, considerând suma solicitată de 200 000 lei

una exagerată.

Prin urmare, ținând cont de circumstanțele cauzei, de modalitatea comiterii

infracțiunii, că prin infracțiune părții vătămate i-au fost cauzate vătămări corporale

medii, suportând suferințe fizice și psihice, având în vedere normele de procedură

penală și civilă pertinente, instanța de apel a dispus încasarea din contul

inculpatului în beneficiul părții vătămate suma de 20 000 lei, cu titlu de prejudiciu

moral.

Referitor la pretenția părții civile privind repararea venitului ratat, instanța de

apel a reținut că partea civilă Dutca Gheorghe și reprezentantul acestuia în acțiunea

înaintată indică, că în rezultatul traumei primite, partea civilă s-a aflat la tratament

medical, din această cauză nu și-a putut exercita obligațiile de muncă ca șofer timp

de 8 luni și prin ratarea salariului lunar de 1600 Euro în această perioadă, i-a fost

cauzat un prejudiciu de 12 800 Euro (1 600 Euro x 81uni = 12 800 Euro) și solicită

încasarea în beneficiul său a acestei sume în mod solidar de la părțile civilmente

responsabile.

În speță, instanța de apel a conchis că aceste pretenții urmează să constituie

obiectul de studiu al instanței de judecată în ordine civilă. Or, s-a invocat contractul

individual de muncă încheiat între „Planet Rapid Trans” SRL cu sediul în XXXXX

ca angajator și Dutca Gheorghe ca angajat, ultimul a fost primit la lucru ca șofer cu

salariul lunar de 750 RON. Astfel, este în imposibilitate să stabilească cert care ar fi

fost cuantumul venitului ratat. Prin urmare, instanța în ordine civilă urmează să

stabilească dacă la momentul producerii accidentului rutier, partea vătămată se afla

8

în relații de muncă cu angajatorul, să analizeze contractul individual de muncă

invocat, clauzele acestuia, efectele juridice, decizia de încetare a contractului

individual de muncă, emisă de administrația „Planet Rapid Trans” SRL din

03.11.2012.

recurs ordinar avocatul Guțu Teodor în numele părți vătămate Dutca Gheorghe

care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală solicită casarea

parțială a deciziei în partea admiterii acțiunii civile în principiu, și pronunțarea unei

noi hotărâri în această parte prin care să fie dispusă încasarea din contul

inculpatului Badia Oleg și SRL ,,Lemanos-Plus”, în mod solidar, a salariului ratat,

în sumă de 12 800,00 Euro, prejudiciului moral în partea care acțiunea a fost

respinsă (180 000,00 lei) și a cheltuielilor de judecată, în sumă de 13 150,00 lei.

În susținerea celor solicitate, recurentul remarcă că instanța de apel a analizat

superficial circumstanțele cauzei, în speță, nu a ținut cont de durata tratamentului

și termenului reabilitării stării sale fizice, că acesta fiind de profesie șofer și angajat

în această funcție, fiind accidentat la piciorul drept, timp de 8 luni a fost în

imposibilitate de a-și continua activitatea profesională, ratând totodată și un salariu

de 1600,00 euro/lunar, iar în total -12 800,00 euro (8 luni x 1600,00 euro).

Cuantumul salarial de 1600,00 Euro/lunar este confirmat prin extrasul de cont

bancar, eliberat de OTP Bank, România, sucursala Iași din 06.01.2015 (f.d. 109 -124

), din care se vizualizează transferurile salariale efectuate de către angajator (SC

Planet Rapid trans SRL), la contul salariatului (Dutca Gheorghe), de exemplu

pentru lunile martie-aprilie 2012 a salariului, respectiv 1555,00 și 1536,00 Euro (cu

excepția unor rețineri din 1600,00 Euro).

La fel, instanța de apel, la stabilirea cuantumului prejudiciului moral nu a ținut

cont de perioada îndelungată, necesară pentru reabilitarea vătămărilor cauzate, în

urma cărora recurentul a fost nevoit să renunțe la serviciul în care a fost angajat și

la modul normal de viață familial și personal — circumstanțe care au generat

suferințe psihice și fizice, frustrări și stări de stres, neliniște și incomodități în șir, pe

o durată de timp îndelungată.

8.1. Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul

Mîrzenco Dumitru în numele inculpatului prin care solicită casarea deciziei,

rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie admisă parțial

acțiunea civilă a părții vătămate Dutca Gheorghe și sa fie încasat din contul

inculpatului Badia Oleg și SRL ,,Lemanos-Plus”, în mod solidar în beneficiul părții

vătămate Dutca Gheorghe suma de 1 144 (una mie una sută patruzeci și patru) lei,

9

cu titlu de prejudiciu material. În rest acțiunea civilă în partea reparării

prejudiciului material să fie respinsă ca neîntemeiata; să fie constatat faptul

recunoașterii lui Badia Oleg vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264

al (1) Cod penal ca o compensare echitabilă a suferințelor morale suportate de către

partea vătămată Dutca Gheorghe.

În susținerea celor solicitate, apărarea indică că, potrivit acțiunii civile se

solicită:

- încasarea de la SRL „Lemanos-Plus” și Badia Oleg în mod solidar în

beneficiul lui Dutca Gheorghe a prejudiciului material în sumă de 12 800 Euro și 13

174 lei;

- încasarea de la SRL „Lemanos-Plus” și Badia Oleg în mod solidar în

beneficiul lui Dutca Gheorghe a prejudiciului moral în sumă de 200 000 lei.

Ca reparare a prejudiciului efectiv, partea civilă pretinde compensarea

costului îmbrăcămintei în sumă de 2 000 lei (scurta - 850 lei, pantalonii - 400 lei și

cizme - 750 lei). De asemenea, partea civilă confirmă prejudiciul material efectiv

pretins prin înscrisuri anexate la acțiune: 16 bonuri de plată eliberate de farmacii și

chitanța nr. 90048 în sumă de 3 756 lei; cheltuieli pentru servicii taxi în sumă de 518

lei; cheltuieli pentru procurarea poliței de asigurare medicală obligatorie în sumă

de 1 659 lei.

Deci, derogând de la pertinența acestor dovezi, pentru confirmarea

prejudiciului material efectiv pretins, partea civilă a prezentat dovezi sub formă de

înscrisuri și ținând cont de pretenția privind compensarea costului îmbrăcămintei

pe sumă de 7 933 (3 756+518+1 659+2 000) lei.

Reieșind din cele expuse mai sus, recurentul invocă că partea vătămată din rea

intenție sau eronat, a mărit cuantumul acțiunii în partea încasării prejudiciului

material efectiv pretins cu suma de 5 241 lei, neprezentând pentru această sumă nici

un document confirmativ.

Deci, evident în partea compensării cheltuielilor în sumă de 5 241 lei ca

reparare a prejudiciului material efectiv, acțiunea urmează a fi respinsă, ca înaintată

excesiv și fără a fi probată în această parte cu careva probe confirmative.

Cu referire, la pretenția părții civile privind compensarea prejudiciului efectiv

în partea cheltuielilor pentru servicii taxi, or, partea civilă pentru probarea

cuantumului prejudiciului material efectiv a anexat la acțiunea depusă în judecată

copii xerox de pe 10 bonuri privind achitarea serviciilor taxi, în sumă de 518,68 lei.

Avocatul a subliniat că în toate aceste bonuri nu este indicat timpul beneficierii

de către partea civilă de serviciile taxi pretinse, adică în copiile de pe bonurile

10

prezentate, intenționat nu este indicat timpul prestării serviciilor taxi (ziua, luna,

anul prestării serviciilor pretinse). Adică, prin bonurile indicate nu este dovedită

prestarea serviciilor taxi respective anume în perioada de tratament pretinsă de

către reclamant, adică în perioada de la 15.01.2013 până în septembrie 2013.

Or, partea civilă Dutca Gheorghe a prezentat în instanță nota informativă nr.

29 din 18.03.2019 eliberată de către IMSP Centrul de Sănătate Stăuceni. Conform

acestei note, partea civilă în perioada de la 15.01.2013 până la 25.01.2013 s-a aflat la

tratament în condiții de staționar, iar apoi a continuat tratament ambulatoriu până

în septembrie 2013.

Deci, se impune concluzia, că partea civilă nu a prezentat instanței originalele

bonurilor pentru serviciile taxi. Însă, la perfectarea copiilor de pe bonurile pentru

serviciile taxi, cu rea credință, pentru a duce instanța în eroare.

Cu referire la pretenția părții civile privind compensarea prejudiciului efectiv

în partea cheltuielilor pentru procurarea poliței de asigurare medicală obligatorie,

apărarea remarcă că, partea civilă pentru probarea cuantumului prejudiciului

material efectiv, a anexat la acțiunea depusă în judecată copie de pe bonul de plată

din 16.01.2013 pe suma de 1 659 lei, achitată pentru procurarea poliței de asigurarea

medicală obligatorie a persoanelor fizice și respectiv solicită compensarea acestor

cheltuieli din contul părților civilmente responsabile, or, compensarea cheltuielilor

pentru procurarea poliței de asigurare medicală obligatorie este neîntemeiată și

acțiunea civilă în această parte pasibilă de a fi respinsă.

Deci, din legislația națională rezultă imperativ obligația părții civile de

participare la asigurarea obligatorie de asistență medicală prin procurarea polițelor

de asigurare, sub riscul de a nu beneficia de asistență medicală în cazul survenirii

cazului asigurat.

Prin urmare, necesitatea procurării de către partea civilă Dutca Gheorghe a

polițelor de asigurare medicală obligatorie nu se află în careva raport de cauzalitate

cu acțiunile delictuale ale lui Badia Oleg și acesta, în cazul dat, nu poate fi supus

răspunderii delictuale în vederea compensării părții civile a cheltuielilor legate de

procurarea poliței de asigurare medicală obligatorie.

Privitor la pretenția părții civile privind compensarea prejudiciului efectiv în

partea compensării costului îmbrăcămintei deteriorate avocatul subliniază că, în

acțiunea civilă Dutca Gheorghe indică că îmbrăcămintea în care era îmbrăcat acesta

la momentul producerii accidentului rutier a fost deteriorată, devenind inutilizabilă

și solicită a fi recuperat costul îmbrăcămintei în sumă de 2 000 lei (scurta - 850 lei,

pantalonii - 400 lei și cizme - 750 lei).

11

În acest sens, recurentul menționează că de către Duca Gheorghe nu au fost

prezentate careva dovezi, privitor la îmbrăcămintea în care acesta era îmbrăcat de

fapt la momentul producerii accidentului rutier.

Prin urmare pretențiile părții civile în partea recuperării prejudiciului pentru

deteriorarea îmbrăcămintei sunt neprobate și urmează de către instanță a fi respinse

ca neîntemeiate.

Referitor la pretenția părții civile privind compensarea prejudiciului efectiv în

partea cheltuielilor de tratament, avocatul reiterează că partea civilă Dutca

Gheorghe a prezentat în instanță nota informativă nr. 29 din 18.03.2019 eliberată de

către IMSP Centrul de Sănătate Stăuceni. Conform acestei note, partea civilă în

perioada de la 15.01.2013 până la 25.01.2013 s-a aflat la tratament în condiții de

staționar, iar apoi a continuat tratament ambulatoriu până în septembrie 2013.

Astfel, apărarea consideră că cheltuielile de tratament suportate de către partea

civilă în această perioadă, care se află în raport de cauzalitate cu tratamentul

medical al traumei suportate de acesta în rezultatul accidentului rutier, urmează a

fi compensate.

Recurentul reiterează că partea civilă, ca dovadă a cheltuielilor de tratament a

anexat la acțiunea civila 16 bonuri de plată eliberate de farmacii și chitanța nr. 90048,

în sumă totală de 3 756 lei. Astfel, menționează că toate aceste înscrisuri, în

principiu, nu pot fi reținute și apreciate ca cheltuieli de tratament în cazul din

prezenta speță. Or, bonurile de plată în cauză nu sunt confirmate cu careva dovezi

privind tratamentul medical suportat de către acesta (fișă medicală, prescripții ale

medicului, rețete ș.a.), care ar confirma că medicamentele procurate conform

acestor bonuri au fost destinate anume pentru partea civilă și anume pentru

tratamentul în legătură cu trauma cauzată în rezultatul accidentului rutier care a

avut loc la 15.01.2013.

Astfel, partea civilmente responsabilă Badia Oleg recunoaște acțiunea civilă în

partea compensării cheltuielilor suportate de partea civilă și probate de către acesta

prin bonurile; din 10.06.2013 în sumă de 60 lei; din 26.03.2013 în sumă de 70 LEI;

din 15.01.2013 în sumă de 52 lei; din 23.01.2013 în sumă de 187 lei; din 22.01.2013 în

sumă de 241 lei; din 17.01.2013 în sumă de 398 lei; din 15.01.2013 în sumă de 52 lei;

27.03.203 în sumă de 84 lei - iar în total 1 144 lei.

Totodată, de către reclamant au fost prezentate bonuri privind procurarea

medicamentelor: bonul din 03.12.2013 în sumă de 1 352 lei; bonul din 05.12.2013 în

sumă de 24 lei; bonul din 09.11.2013 în sumă de 280 lei; bonul din 10.11.2013 în sumă

12

de 547 lei; bonul din 28.03.2014 în sumă de 21,50 lei; bonul din 5.01.2020 în sumă de

187 lei.

În corespundere cu bonurile de plată indicate supra, medicamentele respective

au fost procurate în perioada de după finisarea tratamentului, adică după

septembrie

2013 iar în chitanța nr. 90048 pe suma de 187 lei nu este indicat ce a fost procurat și

urmează de către instanță a fi respinse.

procurorului expusă în referință, Colegiul penal lărgit ajunge la concluzia că

recursul declarat de către avocatul Guțu Teodor în numele părții vătămate Dutca

Gheorghe urmează a fi respins ca fiind inadmisibil, iar recursul declarat de către

avocatul Mîrzenco Dumitru urmează a fi admis, pentru considerentele de drept și

de fapt expuse în contextul ce urmează.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se

pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia.

Astfel, cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Guțu Teodor în

numele părții vătămate Dutca Gheorghe, Colegiul penal lărgit subliniază că recurentul

indică ca temei de casare a decizie recurate pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, criticând decizia instanței de apel prin aceea că instanța nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii

sau acesta expus neclar sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit reține că avocatul Guțu Teodor în

numele părții vătămate Dutca Gheorghe critică soluția adoptată de către instanța

de apel în partea admiterii parțiale a acțiunii civile.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că motivele și temeiurile invocate de recurent nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest sens următoarele.

Așadar, cu referire la temeiurile de recurs invocate de recurent, prevăzut de

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că, instanța de apel nu s-

a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, sau instanța a admis o eroare

gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, Colegiul penal lărgit conchide că, nu

sunt incidente din considerentul că, instanța de apel la examinarea cauzei a

13

respectat prevederile art. 414 alin. (1), 415 alin. (1) pct. 1) lit. c), 417 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat de către avocatul Pîcălău Dorian în numele

părții vătămate Dutca Gheorghe, întemeind-și soluția în baza probelor examinate

de prima instanță, care au fost examinate, verificate de instanța de apel, apreciate

corect de aceasta prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, consemnate în

procesul-verbal al ședinței de judecată, descrise în decizia atacată, soluția instanței

nefiind afectată de o eroare gravă de fapt, iar decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care își întemeiază soluția, faptele inculpatului fiind încadrate corect

conform circumstanțelor faptice constatate în speță, din care considerente, temeiuri

de a interveni în decizia instanței de apel nu se identifică.

În privința criticilor recurentului, prin care acesta susține că instanța de apel

nu a intrat în esența problemei și eronat a respins solicitările din cererea de apel cu

referire la repararea venitului ratat, mai mult, consideră că instanța de apel nu a dat

un răspuns clar alegațiilor invocate de către partea vătămată, Colegiul penal lărgit

le respinge ca fiind nefondate și califică aceasta poziție drept una declarativă.

Or, din textul deciziei recurate se evidențiază clar poziția instanței de apel în

acest sens, și anume, ,,(…) pretenția părții civile privind repararea venitului ratat,

instanța de apel a reținut că partea civilă Dutca Gheorghe și reprezentantul acestuia în

acțiunea înaintată indică, că în rezultatul traumei primite, partea civilă s-a aflat la

tratament medical, din această cauză nu și-a putut exercita obligațiile de muncă ca șofer

timp de 8 luni și prin ratarea salariului lunar de 1600 Euro în această perioadă, i-a fost

cauzat un prejudiciu de 12 800 Euro (1 600 Euro x 81uni = 12 800 Euro) și solicită încasarea

în beneficiul său a acestei sume în mod solidar de la părțile civilmente responsabile; (…)

aceste pretenții urmează să constituie obiectul de studiu al instanței de judecată în ordine

civilă. Or, s-a invocat contractul individual de muncă încheiat între „Planet Rapid Trans”

SRL cu sediul XXXXX ca angajator și Dutca Gheorghe ca angajat, ultimul a fost primit la

lucru ca șofer cu salariul lunar de 750 RON. Astfel, este în imposibilitate să stabilească cert

care ar fi fost cuantumul venitului ratat. Prin urmare, instanța în ordine civilă urmează să

stabilească dacă la momentul producerii accidentului rutier, partea vătămată se afla în relații

de muncă cu angajatorul, să analizeze contractul individual de muncă invocat, clauzele

acestuia, efectele juridice, decizia de încetare a contractului individual de muncă, emisă de

administrația „Planet Rapid Trans” SRL din 03.11.2012”.

În acest context, Colegiul penal lărgit conchide că concluziile instanței de apel

sunt motivate și argumentate din punct de vedere al temeiniciei și legalității,

14

motivare care instanța de recurs ordinar și-o însușește, ce este conform practicii

CtEDO (a se vedea cauza Albert vs România din 16 februarie 2010).

Cu referire la recurs ordinar declarat de către avocatul Mîrzenco Dumitru în numele

inculpatului, Colegiul penal lărgit subliniază că din textul recursului reiese că

recurentul critică decizia în partea acțiunii civile, indicând că instanța de apel a

pronunțat o decizie în acest sens nemotivată, ceia ce denotă prezența temeiul pentru

recurs prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Astfel, Colegiul penal lărgit reamintește că declanșând o continuare a judecării

cauzei în fond, apelul este o cale de atac sub aspect de fapt și de drept, întrucât odată

exercitat, produce un efect devolutiv complet, în sensul că provoacă un control

integral atât în fapt, cât și în drept, în privința persoanelor ce a fost declarat.

În ce privește chestiunile de drept pe care le poate soluționa instanța de apel,

acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost

corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele

de drept procesual, penal ori civil au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să

conțină răspuns la toate motivele invocate.

În cazul în care se constată încălcări ale prevederilor legale referitoare la

chestiunile menționate supra, hotărârea instanței de apel urmează a fi desființată,

cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceeași instanță de apel, în alt complet de

judecată.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel

potrivit art. 417 Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă, printre altele, și

temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea

apelului, precum și motivele adoptării soluției date.

Deci, fiind investită cu o situație de fapt, instanța de apel ca urmare a efectuării

cercetării judecătorești, urma să se expună în partea admiterii acțiunii civile, or,

pronunțând o nouă hotărâre prin care a admis parțial acțiunea civilă înaintată de

către partea vătămată Dutca Gheorghe și a dispus încasarea prejudiciului material

de la inculpatul Badia Oleg și SRL ,,Lemanos_Plus”, în mod solidar, în beneficiul

părții vătămate Dutca Gheorghe suma de 13 174 lei cu titlul de prejudiciu material,

nu motivează soluția în acest sens.

Astfel, Colegiul penal lărgit atrage atenția asupra faptului că, instanța de apel

în partea descriptivă a deciziei pronunțate nu se expune motivat asupra acțiunii

civile, adică ultima eronat omite să indice din ce motiv a admis acțiunea civilă, care

au fost raționamentele admiterii parțiale și cum a ajuns să stabilească valoarea

prejudiciului material.

15

Or, din textul deciziei recurate nu se poate constata calculul efectuat de către

instanță care a dus la încasarea prejudiciului material în sumă de 13 174, de

asemenea, instanța de apel nu indică care sunt probele ce demonstrează valoarea

acestui prejudiciu.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reamintește că se consideră prejudiciu

material cel legat de săvârșirea acțiunii interzise de legea penală dacă el se exprimă

în cheltuieli pentru: 1) tratamentul părții vătămate și îngrijirea acesteia; 2)

înmormântarea părții vătămate; 3) plata sumelor de asigurare, indemnizațiilor și pensiilor;

4) executarea contractului de depozit al bunurilor (a se vedea prevederile art. art. 219 Cod

de procedură penală, Acțiunea civilă în procesul penal).

Așadar, Colegiul penal lărgit remarcă că, în temeiul art. 385 Cod de procedură

penală, instanța națională la adoptarea sentinței trebuie să soluționeze dacă trebuie

admisă acțiunea civilă, în folosul cui și în ce sumă. Iar în conformitate cu prevederile

art. 394 alin. (5) Cod de procedură penală, partea descriptivă a sentințelor de

condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal trebuie să conțină

motivele pe care este întemeiată hotărârea instanței cu privire la acțiunea civilă sau

la repararea pagubei materiale cauzate de infracțiune.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită

judecății instanța de apel nu a motivat decizia adoptată în acest sens, în consecință,

instanța de apel a pronunțat o hotărâre nemotivată, contrară prevederilor art. 6 al

Convenției europene a drepturilor omului, or, jurisprudența CtEDO indică faptul

că, „(…) rolul unei decizii motivate este să demonstreze părților că ele au fost auzite. Mai

mult, o decizie motivată oferă părții posibilitatea de a o contesta, precum și posibilitatea ca

decizia să fie revizuită de către o instanță de recurs. Doar prin adoptarea unei decizii

motivate poate avea loc un control public al administrării justiției. Dreptul de a fi auzit,

prin urmare, include nu doar posibilitatea de a prezenta argumente instanței, dar de

asemenea obligația corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru

care anumite argumente au fost acceptate sau respinse.”(a se vedea cauza Fomin vs

Moldovei din 11 octombrie 2011, nr. 36755/06).

Mai mult, Colegiul penal lărgit subliniază obligația instanței de a motiva

hotărârea, care face parte din setul de garanții stabilite pentru existența unui proces

echitabil, or, potrivit jurisprudenței constante a Curții de la Strasbourg, expuse în

cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre motivată

demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal (a se vedea cauza

Suominen vs. Finlandei din 2003, cauza Kuznetsov și alții vs. Rusiei din 2007).

16

Totodată, Colegiul penal lărgit remarcă poziția Curții Europene în acest sens

care susține că dreptul de a revendica o despăgubire pentru prejudiciu material și

moral este considerat o parte componentă a dreptului de acces la o instanță în ceea

ce privește aspectele civile, și este de competența instanțelor naționale să stabilească

capacitatea persoanei de a face uz de acest drept și suma pentru daune, totuși dacă

această chestiune a fost abordată într-o manieră arbitrară sau nerezonabilă în

totalitate se consideră a fi încălcat dreptul la un proces echitabil (a se vedea cauza

Živulinskas vs. Lituaniei din 12 mai 2006).

Prin urmare, Colegiul penal lărgit menționează că, eroarea comisă de instanța

de apel urmează a fi corectată, prin casarea parțială a deciziei, și dispune

rejudecarea cauzei în latura civilă.

La rejudecarea cauzei instanța de apel are obligația cu strictețe să respecte

prevederile art. 414 Cod de procedură penală, să înlăture erorile enumerate mai sus,

să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel și recurs, de asemenea, să

se pronunțe corespunzător și în strictă conformitate cu prevederile legale asupra

laturii civile, să verifice și să aprecieze probele administrate în cauză în această

parte, să le dea o apreciere corespunzătoare și ținând cont de motivele casării

deciziei atacate, să înlăture omisiunile admise și să pronunțe o hotărâre legală și

întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibil recursul ordinar declarat de către avocatul Guțu

Teodor în interesele părții vătămate Dutca Gheorghe, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020, în cauza penală în privința

lui Badia Oleg XXXXX.

Admite recursul ordinar declarat de către avocatul Mîrzenco Dumitru în

numele inculpatului Badia Oleg, casează parțial decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 18 noiembrie 2020, în latura civilă, în cauza penală în privința

lui Badia Oleg XXXXX, prin care:

S-a admis parțial acțiunea civilă a părții vătămate Dutca Gheorghe și s-a încasat din

contul inculpatului Badia Oleg și SRL „Lemanos-Plus”, în mod solidar, în beneficiul părții

vătămate Dutca Gheorghe suma de 13 174 (treisprezece mii o sută șaptezeci și patru) lei, cu

titlu de prejudiciu material.

17

Dispune rejudecarea cauzei, în această parte, de către aceeași instanță de apel,

în alt complet de judecată.

În rest, decizia contestată se menține.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată în partea în care a fost dispusă

rejudecarea, în rest este irevocabilă.

Decizia integrală pronunțată la 01 februarie 2022.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

Filincova Svetlana

Stratulat Galina

18