1ra-2214/20 — Art. 264 alin. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani) din 24 mai 2019, Caterenciuc Piotr a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Potrivit rechizitoriului, Caterenciuc Piotr a fost învinuit în aceea că, la la data de 13 decembrie 2016, aproximativ ora 19:00, deplasându-se la volanul automobilului de model „Dacia Logan ”cu n/î xxxxx, pe str. Independenței din or. Rîșcani, în direcția or. Costești, la ieșirea din localitate, în apropierea stației de alimentare cu combustibil „Tirex Petrol”, neținând permanent seama de starea sa psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, cât și de situația rutieră, care reprezintă totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, l-a lovit pe carosabil cu automobilul său, pe pietonul Molceanov Igor, care traversa traseul, cauzându-i, conform raportului de expertiză medicolegală nr. 52-D din 22 februarie 2017, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, sub formă de traumatism cranio-cerebral închis, hemoragii în țesuturile moi pericraniene pe stânga, hematom subdural pe 1 suprafața ambelor emisfere, fractura înfundată de os parietal pe dreapta, fractură liniară a bazei craniului, trauma închisă a hemitoracelui cu fracturi de coaste 3, 4, 5, 6 pe linia paravertebrală dreaptă, hemotorax pe dreapta, hemoragii în mușchii spatelui, fractură deschisă cu o plagă pe partea medială a antebrațului drept în 1/3 medie, cu fracturi așchiate ale ambelor oase a antebrațului drept, excoriații pergamentoase pe obrazul drept, pe regiunea temporală stângă, pe tot parcursul pavilionului urechii stângi, excoriații liniare pe spate, în rezultatul cărora ultimul a decedat peste o oră în spitalul r-nul Rîșcani. Moartea cet. Molceanov Igor a survenit în urma unui șoc posttraumatic, posthemoragic, ca rezultat al traumatismului suportat în urma accidentului rutier. Astfel, Caterenciuc Piotr a încălcat prevederile pct. 45 subpunctul 1) lit. a), d) și pct. 34 subpunctul 1) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 15 mai 2009 care stabilesc că: conducătorul trebuie să conducă vehiculul ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția și de situația rutieră, iar pe timp de noapte, în cazul deplasării pe drumul insuficient iluminat, la autovehicule trebuie puse în funcție lumina de drum a farurilor – încălcări, care sunt în legătură directă cu săvârșirea accidentului de circulație și consecințele survenite. Astfel, acțiunile lui Caterenciuc Piotr, au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, care a provocat decesul unei persoane.

Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Caterenciuc Piotr să fie recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani, iar potrivit art. 90 Cod penal, să fie dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 ani, cu obligarea inculpatului să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent. În motivarea apelului a indicat, că inculpatul Caterenciuc Piotr vina în săvârșirea infracțiunii incriminate a recunoscut-o parțial, declarând că în seara de 13 decembrie 2016 se deplasa regulamentar la volanul automobilului de model „Dacia Logan ”cu n/î xxxxx, pe str. Independenței din or. Rîșcani, în direcția or. Costești, la ieșirea din localitate, iar accidentul rutier a avut loc din motiv că pietonul Igor Molceanov, neregulamentar traversa drumul, neasigurându-se că în apropiere nu sunt mijloace de transport. A menționat, că la baza sentinței au fost reținute declarațiile inculpatului Caterenciuc Piotr și a martorului Guțul Igor, nefiind analizate și apreciate obiectiv declarațiile martorului Pîntea Vasile, precum și contradicțiile dintre 2 declarațiile inculpatului Caterenciuc Piotr și martorul Guțul Igor. A susținut acuzarea, că prima instanță a ignorat faptul că, declarațiile inculpatului Caterenciuc Piotr și a martorului Guțul Igor, din cadrul ședinței de judecată, contravin propriilor declarații, date la faza urmăririi penale, care au fost citire în ședința de judecată. Astfel, prima instanță nu a apreciat corespunzător declarațiile inculpatului Caterenciuc Piotr și a martorului Pîntea Vasile, și a adoptat o soluție neîntemeiată de achitare a acestuia, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. În opinia acuzării, prima instanță nu a ținut cont de faptul că fiecare probă urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, potrivit art. 101 Cod de procedură penală. Invocând concluziile raportului de expertiză nr. 34/12/1-1450 din 13 aprilie 2017, a precizat că conducătorul Caterenciuc Piotr, nu a dispus de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului, deoarece acesta se deplasa cu lumina farurilor automobilului, conectată la faza scurtă, or, în cazul în care acesta se deplasa cu lumina farurilor conectată la faza lungă, dispunea de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului, concluzii care nu au fost luate în considerație de către prima instanță. A mai indicat, că inculpatul Caterenciuc Piotr se învinuiște anume de încălcarea prevederilor pct. 34 subpunctul 1) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 15 mai 2009, care stabilesc că, în cazul deplasării pe drumul insuficient iluminat, la autovehicule trebuie pusă în funcție lumina de drum a farurilor, încălcare, care este în legătură directă cu săvârșirea accidentului de circulație și consecințele survenite. Astfel, în rezultatul experimentului din 15 decembrie 2016, efectuat în cadrul urmăririi penale, s-a constatat că la deplasarea automobilului cu lumina farurilor conectată la faza scurtă, pietonul este observat la distanța de 14 m, iar la deplasarea automobilului cu lumina farurilor conectată la faza lungă, pietonul este observat la distanța de 43 m. A conchis acuzarea, că prima instanță nu a luat în considerație faptul că conducătorul mijlocului de transport nu a întreprins careva măsuri pentru asigurarea siguranței în trafic, or, în condiții de vizibilitate redusă pe timp de noapte, acesta trebuia să conducă cu o viteză care i-ar permite să oprească în fața obstacolelor pe care le observă în limita vizibilității, care a fost stabilită în cadrul experimentului ca fiind de 14 m la faza scurtă, și 43 metri, la faza lungă. A precizat, că reieșind din circumstanțele expuse, rezultă că inculpatul Caterenciuc Piotr, conducând automobilul, nu era atent la volan, și nu conducea automobilul cu viteza care să-i ofere posibilitatea să reacționeze prompt la schimbarea condițiilor rutiere. În opinia acuzării este greșită poziția primei instanței, referitor la faptul 3 că însăși pietonul este vinovat în accidentarea sa, întrucât în cadrul examinării cauzei în instanța de judecată s-a constatat faptul că pietonul Molceanov Igor nu s-a aruncat în fața automobilului condus de către Caterenciuc Piotr, iar la momentul tamponării, acesta deja traversa drumul, fiind lovit cu partea stângă din față a automobilului. Prin urmare, consideră acuzarea că comportamentul pietonului care traversa drumul și nu s-a asigurat că nu se apropie nici un vehicul, și care nu avea îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, urmează să fie luat în considerație de către instanța de judecată, la stabilirea pedepsei inculpatului, însă nu poate fi reținut ca temei pentru dezvinovățirea conducătorului automobilului care a tamponat pietonul. De asemenea, a mai susținut că nu nu îl liberează de răspunderea penală pentru urmările ce au avut loc, pe inculpatul Caterenciuc Piotr, nici faptul că, acesta conducând automobilul cu lumina farurilor conectată la faza scurtă, ar fi fost orbit de un alt automobil care se deplasa în întâmpinare, înaintea tamponării pietonului, deoarece conform prevederilor pct. 34 subpunctul 2) lit. b) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 15 mai 2009, în caz de orbire, conducătorul de vehicul trebuie să pună în funcțiune avertizorul de avarie și, neschimbând banda de circulație, să reducă viteza și să oprească. Or, inculpatul Caterenciuc Piotr, fiind presupus orbit, și pierzând acuitatea văzului, nu a redus viteza deplasării și, ca urmare, nu a avut timp de reacție la schimbarea condițiilor rutiere, factori importanți în aprecierea mecanismului accidentului și posibilității de evitare a tamponării. A menționat, că contrar prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 14) Cod de procedură penală, prima instanță nu s-a expus asupra cheltuielilor de judecată, suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, în sumă de 7 384 lei.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 mai 2020, a fost admis apelul, casată sentința primei instanțe cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Caterenciuc Piotr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani. Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani. A fost respinsă cererea cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 7 384 lei. 4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima instanță nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și nu a apreciat probele din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, concluzia instanței privind achitarea 4 inculpatului fiind una eronată. În opinia instanței de apel, prima instanță neîntemeiat a respins probele administrate de către organul de urmărire penală, prezentate de acuzare și examinate în ședința de judecată, apreciind în acest sens ca fiind neargumentată concluzia primei instanțe. Astfel, a menționat că la examinarea cauzei penale, prima instanță nu a verificat multilateral și obiectiv toate împrejurările de fapt și de drept a cauzei în raport cu probele anexate la dosar, iar concluzia instanței este eronată și contravine cumulului de probe administrate la materialele cauzei penale. Examinând probatoriul administrat la materialele cauzei, instanța de apel a conchis că nu există dubii rezonabile în privința vinovăției inculpatului Caterenciuc Piotr, or, în cadrul urmăririi penale, precum și în cadrul ședinței de judecată au fost acumulate probe veridice și suficiente care demonstrează săvârșirea de către inculpat a infracțiunii incriminate. Vinovăția inculpatului Caterenciuc Piotr în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, se demonstrează prin elementele de fapt dobândite din probele cercetate, și anume din declarațiile martorilor, procesele-verbale ale acțiunilor procesuale desfășurate la caz, corpurile delicte și înscrisurile anexate la materialele cauzei, care au fost cercetate în cadrul ședințelor de judecată, și care coroborează în totalitate, demonstrând cu certitudine existența infracțiunii și constatarea vinovăției lui Caterenciuc Piotr. Instanța de apel a menționat, că deși inculpatul Caterenciuc Piotr nu a recunoscut vinovăția, declarațiile acestuia privind nerecunoaștere vinovăției nu pot fi luate în considerație în favoarea acestuia, întrucât vina inculpatului este dovedită complet prin probele cercetate în cadrul ședinței de judecată, și anume: raporul nr. 4930 din 13 decembrie 2016 al Dispeceratului Nord, potrivit căruia lângă stația de alimentare „Tirex” din or. Rîșcani, a avut loc un accident rutier cu persoană traumată (f.d.20, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13 decembrie 2016, conform căruia a fost cercetat locul producerii accidentului rutier care a avut loc pe str. Independenței, la ieșire din or. Rîșcani, în apropierea stației de alimentare „Tirex Petrol”, cu schița accidentului rutier (f.d.23-25, 26, vol.I); planșa fotografică anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13 decembrie 2016 (f.d.27-34, vol.I); corpul delict – CD-R, pe care sunt imprimate imaginile foto de la proces-verbal de cercetare la fața locului din 13 decembrie 2016 (f.d.35, vol.I); procesul-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 14 decembrie 2016 (f.d.36-37, vol.I); schița accidentului rutier anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14 decembrie 2016 (f.d.38, vol.I); planșa fotografică anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14 decembrie 2016 (f.d.39-43, vol.I); și raportul de constatare medico-legală a cadavrului nr. 132 „c” din 31 decembrie 2016 (f.d.49-51, vol.I); procesul-verbal de examinare a obiectului din 14 decembrie 2016, potrivit căruia au fost supuse examinării 5 hainele în care era îmbrăcat Molceanov Igor, cu planșă fotografică (f.d.52-55, vol.I); ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza penală din 30 mai 2017 (f.d.56, vol.I); procesul-verbal al experimentului pe marginea cauzei penale nr. 2016300553 din 15 decembrie 2016 (f.d.58, vol.I); recipisa semnată de succesorul legal Molceanova Lidia din 19 decembrie 2016 potrivit căreia se indică că la data de 19 decembrie 2016, a primit în calitate de prejudiciu material și moral suma de 9 500 lei, și astfel nu are față de Caterenciuc Piotr careva pretenții de ordin moral sau material (f.d.64, vol.I); raportul de expertiză judiciară nr. 52-D din 22 februarie 2017 (f.d.69-71, vol.I); raportul de expertiză nr. 34/12/1-1450 din 13 aprilie 2017 (f.d.82-84, vol.I); raportul de expertiză judiciară nr. 95 din 24 mai 2017 (f.d.90-94, vol.I); declarațiile succesorului părții vătămate Molceanova Lidia din 25 iulie 2018 date în prima instanță și verificate suplimentar în ședința instanței de apel (f.d.205-206, vol.I); declarațiile martorului Pîntea Vasile din 27 noiembrie 2018 date în prima instanță și verificate suplimentar în ședința instanței de apel (f.d.223-224, vol.I); declarațiile martorului Guțul Igor din 27 noiembrie 2018 date în ședința primei instanțe și verificate suplimentar în ședința instanței de apel (f.d.225-226, vol.I); declarațiile martorului Velișca Pavel din 19 decembrie 2018 date în prima instanță și verificate suplimentar în ședința instanței de apel (f.d.231-232, vol.II); și declarațiile inculpatului Caterenciuc Piotr din 25 martie 2019 date în prima instanță și verificate suplimentar în ședința instanței de apel (f.d.6-7, vol.II). În acest sens, instanța de apel a conchis că la pronunțarea sentinței, prima instanță eronat a apreciat probele, și nu a luat în considerație prevederile art. 101 Cod de procedură penală, și astfel greșit a concluzionat în privința achitării inculpatului Caterenciuc Igor de sub învinuirea înaintată în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii, deși în partea descriptivă a sentinței, lipsește mențiunea și motivarea în ce privește lipsa unui element al infracțiunii. Reieșind din analiza probelor, instanța de apel a precizat că probele administrate urmează a fi luate în considerație ca probe ce dovedesc existența infracțiunii și care constată vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal. Reținând concluziile raportului de expertiză nr. 34/12/1-1450 din 13 aprilie 2017 (f.d.82- 84, vol.I), instanța de apel a constatat că conducătorul Caterenciuc Piotr, deplasându-se cu automobilul de model „Dacia Logan” cu n/î xxxxx, cu lumina farurilor conectată la faza scurtă, nu dispunea de posibilitate tehnică de a evita tamponarea pietonului, iar în cazul în care acesta s-ar fi deplasat cu lumina farurilor conectată la faza lungă, dispunea de posibilitate tehnică de a evita tamponarea pietonului. De asemenea, instanța de apel a stabilit că în rezultatul experimentului din 15 decembrie 2016, efectuat în cadrul urmăririi penale s-a constatat că, la deplasarea automobilului cu lumina farurilor conectată la faza scurtă, pietonul 6 este observat la distanța de 14 m, iar la deplasarea automobilului cu lumina farurilor conectată la faza lungă, pietonul este observat la distanța de 43 m. Prin urmare, instanța de apel a precizat că în condițiile de vizibilitate reală, stabilită în cadrul experimentului, inculpatul Caterenciuc Piotr, în calitate de conducător al mijlocului de transport, nu a întreprins careva măsuri pentru stabili siguranța în trafic, or, în condiții de vizibilitate redusă pe timp de noapte, acesta trebuia să conducă cu o astfel de viteză, care să-i ofere posibilitatea să oprească în fața obstacolelor pe care le observă în limita vizibilității, care a fost stabilită în cadrul experimentului ca fiind de 14 m, la fază scurtă și 43 m, la fază lungă. Astfel, instanța de apel a conchis, că se confirmă cu certitudine faptul săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, de către inculpatul Caterenciuc Piotr, întrucât acesta a încălcat regulile de securitate a circulației în calitate de persoană care conducea mijlocul de transport, și a provocat decesul unei persoane prin ignorarea prevederilor pct. 45 subpunctul 1) lit. a), d) și pct. 34 subpunctul 1) lit. a) din Regulamentul Cicrulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 15 mai 2009 potrivit cărora, conducătorul trebuie să conducă vehiculul ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția și de situația rutieră, iar pe timp de noapte, în cazul deplasării pe drumul insuficient iluminat, la autovehicule trebuie puse în funcție lumina de drum a farurilor, încălcări care sunt în legătură directă cu săvârșirea accidentului de circulație rutieră și consecințele survenite, decesul pietonului. În speță, inculpatul Caterenciuc Piotr urma să se deplaseze cu automobilul de model „Dacia Logan”, cu n/î xxxxx, cu lumina farurilor conectată la faza lungă, și astfel dispunea de posibilitate tehnică de a evita tamponarea pietonului, și ca consecință tamponarea lui Molceanov Igor, care în urma leziunilor corporale primite, a decedat. Instanța de apel a menționat, că declarațiile inculpatului precum că acesta conducea automobilul cu lumina farurilor conectată la faza scurtă, și înaintea tamponării pietonului ar fi fost orbit de un alt automobil care se deplasa în întâmpinare, nu-l liberează de răspunderea penală pentru urmările care au avut loc, deoarece potrivit pct. 34 subpunctul 2) lit. b) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 15 mai 2009, în caz de orbire, conducătorul de vehicul trebuie să pună în funcțiune avertizorul de avarie și, neschimbând banda de circulație, să reducă viteza și să oprească. Cu referire la obiectul juridic special al infracțiunii incriminate, instanța de apel a indicat că îl constituie relațiile sociale, a căror existență sunt condiționate de securitatea circulației și a exploatării mijloacelor de transport, ca parte componentă a securității și ordinii publice, iar obiectul juridic secundar al acestei infracțiuni, îl formează relațiile sociale privind sănătatea și integritatea fizică a persoanelor, precum și relațiile sociale privind viața. 7 Obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 264 Cod penal, îl reprezintă corpul persoanei. Astfel că, componența de infracțiune prevăzută de art. 264 Cod penal este una materială, iar pentru calificare este necesară săvârșirea faptei prejudiciabile, survenirea unor consecințe prejudiciabile și existența legăturii cauzale dintre faptă și consecințe. Referitor la latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 264 Cod penal, instanța de apel a precizat că aceasta o constituie încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, care a cauzat, din imprudență, o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății. Latura subiectivă a acestei infracțiuni se caracterizează prin vinovăție sub formă de imprudență. Analizând declarațiile inculpatului Caterenciuc Piotr, prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenței și utilității lor, instanța de apel le-a apreciat ca fiind neveridice, or, contrariul celor declarate de inculpat rezultă din declarațiile martorilor audiați în ședința primei instanțe și în ședința instanței de apel, precum și din actele și documentele administrate în cadrul urmăririi penale. Instanța de apel a conchis, că fapta inculpatului întrunește toate elementele infracțiunii, acestea fiind demonstrate prin probe pertinente și conludente, astfel încât soluția primei instanțe privind achitarea inculpatului Caterenciuc Piotr, nu poate fi menținută. În opinia instanței de apel, probele administrate și examinate în ansamblu reprezintă o situație clară și fără dubii a circumstanțelor de fapt, care confirmă că Caterenciuc Piotr a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, care a provocat decesul unei persoane. Astfel, instanța de apel de a constatat că Caterenciuc Piotr, la data de 13 decembrie 2016, aproximativ ora 19:00, deplasându-se la volanul automobilului de model „Dacia Logan” cu n/î xxxxx, pe str. Independenței din or. Rîșcani, în direcția or. Costești, la ieșirea din localitate, în apropierea stației de alimentare cu combustibil „Tirex Petrol”, neținând permanent seama de starea sa psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, precum și de situația rutieră, care reprezintă totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, l-a lovit pe carosabil cu automobilul său pe pietonul Molceanov Igor, care traversa traseul, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico- legală nr. 52-D din 22 februarie 2017, vătămări corporale grave, periculoase pentru viață, sub formă de traumatism cranio-cerebral închis, hemoragii în țesuturile moi pericraniene pe stânga, hematom subdural pe suprafața ambelor emisfere, fractura înfundată de os parietal pe dreapta, fractură liniară a bazei craniului, trauma închisă a hemitoracelui cu fracturi de coaste 3, 4, 5, 6 pe linia paravertebrală dreaptă, hemotorax pe dreapta, hemoragii în mușchii spatelui, fractură deschisă cu o plagă pe partea medială a antebrațului drept în 1/3 8 medie, cu fracturi așchiate ale ambelor oase a antebrațului drept, excoriații pergamentoase pe obrazul drept, pe regiunea temporală stângă, pe tot parcursul pavilionului urechii stângi, excoriații liniare pe spate, în rezultatul cărora ultimul a decedat peste o oră în spitalul r-nul Rîșcani. Moartea cet. Molceanov Igor, a survenit în urma unui șoc posttraumatic, posthemoragic, ca rezultat al traumatismului suportat în urma accidentului rutier. Astfel, Caterenciuc Piotr a încălcat prevederile pct. 5 subpunctul 1) lit. a), d) și pct. 34 subpunctul 1) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 15 mai 2009 care stabilesc că, conducătorul trebuie să conducă vehiculul ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția și de situația rutieră, iar pe timp de noapte, în cazul deplasării pe drumul insuficient iluminat, la autovehicule trebuie puse în funcție lumina de drum a farurilor – încălcări, care sunt în legătură directă cu săvârșirea accidentului de circulație și consecințele survenite. Instanța de apel a concluzionat, că acțiunile inculpatului Caterenciuc Piotr urmează a fi încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, care a provocat decesul unei persoane. Reținând prevederile art. 7, 61 alin. (2) 75 Cod penal, precum și luând în considerație persoana inculpatului Caterenciuc Piotr, care anterior nu a fost condamnat, vârsta inculpatului, opinia succsesorului părții vătămate, instanța de apel a conchis că nu este rațional ca inculpatul să execute real pedeapsa stabilită cu închisoare, dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei, cu stabilirea unei perioade de probațiune, după cum a solicitat și partea acuzării în apelul declarat, or, careva interdicții de a aplica prevederile art. 90 Cod penal, nu s-au stabilit, din care motiv instanța de apel a considerat că în privința inculpatului urmează a fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal, acordându-i posibilitatea reală acestuia să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat. Cu referire la solicitarea încasării cheltuielilor judiciare din contul inculpatului Caterenciuc Piotr în sumă de 7 384 lei, instanța de apel a respins-o, și luând în considerație prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, a menționat că expresia „poate fi obligat” din dispoziția art. 229 Cod de procedură penală, nu echivalează cu expresia „este obligat” la plata cheltuielilor judiciare. Prin urmare, a indicat că infracțiunea a fost săvârșită de către inculpatul Caterenciuc Piotr la data de 13 decembrie 2016, adică până la modificările operate în art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală din 09 februarie 2018, și astfel se constată că la data săvârșirii infracțiunii, nu erau în vigoare modificările referitor la încasarea din contul inculpatului a cheltuielirlor suportate în cauză pentru efectuarea exertizelor judiciare.

Avocatul Terr Valeriu, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de 9 procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar, solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe. În argumentarea recursului menționează, că Caterenciuc Piotr se învinuiește pentru încălcarea prevederilor pct. 45 subpunctul 1) lit. a), d) și pct. 34 subpunctul 1) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, care este una abstractă, or, prima instanță corect și întemeiat a stabilit în sentință că vinovăția inculpatului nu este confirmată prin materialele cauzei. Susține, că atât în prima instanță, precum și în instanța de apel partea acuzării nu a invocat nici un argument în susținerea concluziei că Caterenciuc Piotr, se afla într-o stare psihofiziologică care l-a împiedicat să evalueze în mod adecvat situația rutieră sau care i-a redus reacția. Contrar argumentelor acuzării referitor la conducătorul auto era obligat să se deplaseze cu dispozitivele de iluminare în funcție de drum în faza lungă, apărarea invocă că pct. 34 subpunctul 1) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere prevede că pe timp de noapte, în condițiile de vizibilitate redusă și în tuneluri, la autovehiculele și remorcile în mișcare dispozitivele de iluminare și semnalizare luminoasă trebuie puse în funcțiune astfel: a) la autovehiculele, în funcție de iluminarea drumului – lanternele de gabarit, lumina de întâlnire sau de drum a farurilor, iar subpunctul 2) pct. 34 din Regulamentul circulației rutiere prevede mai multe cazuri, când conducătorul auto este obligat să comuteze lumina de drum cu lumina de întâlnire, inclusiv și în scopul evitării orbirii la trecerea în sensuri opuse la o distanță de cel puțin 150 m. Precizează, că poziția Caterenciuc Piotr precum că nemijlocit înainte de accident, regulamentar a comutat pe faza de întâlnire a farurilor, nu a fost combătută prin materialele cauzei, or, declarațiile inculpatului se confirmă prin declarațiile martorului ocular Guțul Igor. Mai susține, că interpretarea prevederilor pct. 34 subpunctul 1) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere de către acuzare, precum și de instanța de apel nu este una obiectivă. Menționează, că conform prevederilor pct. 7 din Regulamentul circulației rutiere, sub incidența categoriei de participant la trafic, sunt persoanele care iau parte la procesul circulației în calitate de conducător, pieton sau pasager, iar pct. 4 al Regulamentului, stabilește că orice participant la trafic respectă prezentul Regulament și este în drept să conteze pe faptul că și ceilalți participanți la trafic respectă cerințele acestuia. Indică apărarea, că analizând comportamentul tuturor participanților accidentului rutier investigat, și anume a șoferului Caterenciuc Piotr, precum și a pietonului Molceanov Igor, se atestă că conducătorul auto Caterenciuc Piotr a condus mijlocul de transport în stare adecvată, pe banda sa de circulație, fără depășirea vitezei admise, cu dispozitivele de lumină conectate în regim corespunzător situației rutiere, iar pietonul Molceanov Igor a participat la traficul rutier fiind în stare de ebrietate gravă, având 2,72 % alcool etilic în sânge, adică în stare inadecvată, astfel încălcând grav prevederile subpunctelor 10 2) și 3) pct. 114 din Regulamentul circulației rutiere, conform cărora în cazul în care în limitele vizibilității (100-150 m), nu sunt treceri pentru pietoni sau intersecții, pietonul poate traversa drumul numai după ce s-a asigurat că nu se apropie nici un vehicul, efectuând trecerea pe traiectorie perpendiculară în raport cu marginea carosabilului, iar fiind angajat în traversare, pietonul nu trebuie să încetinească mersul sau să se oprească fără motiv. De asemenea, conform cerințelor pct. 13 subpunctului 5) din Regulamentul circulației rutiere, în cazul deplasării pe carosabil sau pe acostament pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă, pietonul trebuie să poarte îmbrăcăminte cu element fluorescent-reflectorizant. Astfel, conchide apărarea că anume încălcările regulilor de securitate a circulației rutiere admise de către pieton, au determinat producerea accidentului rutier. Consideră, că în speță a fost încălcat principiul caracterului subiectiv al răspunderii penale, adică o persoană poate fi trasă la răspundere penală doar pentru o faptă vinovată și nu pentru consecințe obiective survenite. Mai invocă apărarea și concluziile raportului de expertiză autotehnică nr. 34/12/1-1450 din 13 aprilie 2017, considerând că în baza acestora, acuzarea a interpretat greșit prevederile subpunctului 1) lit. a) pct. 34 din Regulamentul circulației rutiere, și astfel susținând că experimentul de investigare a fost unul incomplet. Susține, că urmează a fi luate în considerație și declarațiile martorului Velișco Pavel care a comunicat despre comportamentul inadecvat pe drum al pietonului Molceanov Igor, menționând în acest sens că pe partea luminată a drumului a observat un pieton la o distanță de 15-25 m și doar întâmplător nu l-a lovit. În acest sens, conchide apărarea că fapta inculpatului Caterenciuc Piotr nu întrunește elementele infracțiunii, din care motiv consideră că sentința primei instanțe este întemeiată.

Procurorul, a depus referință la recursul declarat de apărare, pledând pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. Indică în susținerea referinței, că instanța de apel nu a comis erori de drept la în raport cu argumentele invocate de recurent, iar decizia conține motive legale pe care se întemeiază soluția.

Examinând argumentele recursului declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat 11 împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Conform practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat, rezultă că apărarea invocă dezacordul cu decizia instanței de apel sub aspectul că fapta inculpatului Caterenciuc Piotr, nu întrunește elementele infracțiunii, făcând referire în acest sens la eroarea de drept prevăzută la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când: nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță inculpatul Caterenciuc Piotr a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii. Judecând apelul procurorului, instanța de apel a dispus admiterea acestuia și casarea sentinței primei instanțe, și rejudecând cauza a pronunțat o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Caterenciuc Piotr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani, și potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite inculpatului, pe un termen de probațiune de 2 ani. A fost respinsă cererea cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 7 384 lei. La examinarea cauzei, instanța de apel corect a stabilit, că prima instanță eronat a conchis că inculpatul Caterenciuc Piotr urmează a fi achitat de sub 12 învinuirea înaintată în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, întrucât vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate a fost dovedită prin prisma probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, probele fiind pertinente și concludente, utile și veridice, care coroborează între ele. Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele invocate de către recurent, a ajuns la concluzia că la judecarea apelului, instanța de apel, dispunând admiterea cererii de apel și casarea sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care Caterenciuc Piotr a fost recunocut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite, a respectat prevederile art. 414 Cod de procedură penală, și în mod întemeiat a ajuns la concluzia că vinovăția inculpatului Caterenciuc Piotr în săvârșirea infracțiunii incriminate, a fost dovedită, astfel corect concluzionând că în acțiunile acestuia sunt prezente toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 4, 4.1. al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii judiciare constante. Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997). Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 parag. 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999). Așadar, contrar alegațiilor recurentului, Colegiul penal reține că instanța de apel a dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității în coroborare cu totalitatea probelor administrate în cauza penală. Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă. Având în vedere considerentele menționate supra, Colegiul penal 13 concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticile din cererea de recurs înaintată de avocatul Terr Valeriu în numele inculpatului, nu și-au găsit confirmare. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea deciziei adoptate, fapt ce impune concluzia dispunerii inadmisibilității recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat. 7. În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Terr Valeriu în numele inculpatului Caterenciuc Piotr, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 mai 2020, în cauza penală în privința lui Caterenciuc Piotr xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 15 aprilie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Toma Nadejda Boico Victor 14