1ra-2214/20 — art. 264 alin. 3 lit. b CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264 alin. 3 lit. b CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 8 CPP
1ra-2214/20 — art. 264 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-351/21
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
D E C I Z I E
17 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Toma Nadejda
Boico Victor
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de
către avocatul Terr Valeriu în numele inculpatului Caterenciuc Piotr, prin care
se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din
20 mai 2020, în cauza penală în privința lui
Caterenciuc Piotr xxxxx, născut la
xxxxx, originar și domiciliat în xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
Prima instanță: 12.06.2018-24.05.2019;
Instanța de apel: 13.06.2019-20.05.2020;
Instanța de recurs: 23.10.2020-17.03.2021.
A C O N S T A T A T
Prin sentința Judecătoriei Drochia (sediul Rîșcani) din 24 mai 2019,
Caterenciuc Piotr a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 264
alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește
elementele infracțiunii.
Potrivit rechizitoriului, Caterenciuc Piotr a fost învinuit în aceea că, la
la data de 13 decembrie 2016, aproximativ ora 19:00, deplasându-se la volanul
automobilului de model „Dacia Logan ”cu n/î xxxxx, pe str. Independenței din
or. Rîșcani, în direcția or. Costești, la ieșirea din localitate, în apropierea stației
de alimentare cu combustibil „Tirex Petrol”, neținând permanent seama de
starea sa psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, cât și de situația
rutieră, care reprezintă totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile
rutiere, l-a lovit pe carosabil cu automobilul său, pe pietonul Molceanov Igor,
care traversa traseul, cauzându-i, conform raportului de expertiză
medicolegală nr. 52-D din 22 februarie 2017, vătămări corporale grave,
periculoase pentru viață, sub formă de traumatism cranio-cerebral închis,
hemoragii în țesuturile moi pericraniene pe stânga, hematom subdural pe
1
suprafața ambelor emisfere, fractura înfundată de os parietal pe dreapta,
fractură liniară a bazei craniului, trauma închisă a hemitoracelui cu fracturi de
coaste 3, 4, 5, 6 pe linia paravertebrală dreaptă, hemotorax pe dreapta,
hemoragii în mușchii spatelui, fractură deschisă cu o plagă pe partea medială a
antebrațului drept în 1/3 medie, cu fracturi așchiate ale ambelor oase a
antebrațului drept, excoriații pergamentoase pe obrazul drept, pe regiunea
temporală stângă, pe tot parcursul pavilionului urechii stângi, excoriații liniare
pe spate, în rezultatul cărora ultimul a decedat peste o oră în spitalul
r-nul Rîșcani. Moartea cet. Molceanov Igor a survenit în urma unui șoc
posttraumatic, posthemoragic, ca rezultat al traumatismului suportat în urma
accidentului rutier. Astfel, Caterenciuc Piotr a încălcat prevederile pct.
45 subpunctul 1) lit. a), d) și pct. 34 subpunctul 1) lit. a) din Regulamentul
circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 15 mai 2009
care stabilesc că: conducătorul trebuie să conducă vehiculul ținând permanent
seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția și de situația
rutieră, iar pe timp de noapte, în cazul deplasării pe drumul insuficient iluminat,
la autovehicule trebuie puse în funcție lumina de drum a farurilor – încălcări,
care sunt în legătură directă cu săvârșirea accidentului de circulație și
consecințele survenite.
Astfel, acțiunile lui Caterenciuc Piotr, au fost încadrate de către organul
de urmărire penală în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, încălcarea regulilor
de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către
persoana care conduce mijlocul de transport, care a provocat decesul unei
persoane.
Procurorul, a contestat sentința cu apel, solicitând casarea acesteia,
rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit
pentru prima instanță, prin care Caterenciuc Piotr să fie recunoscut vinovat și
condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu
privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani,
iar potrivit art. 90 Cod penal, să fie dispusă suspendarea condiționată a
executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 ani, cu obligarea
inculpatului să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului
competent.
În motivarea apelului a indicat, că inculpatul Caterenciuc Piotr vina în
săvârșirea infracțiunii incriminate a recunoscut-o parțial, declarând că în seara
de 13 decembrie 2016 se deplasa regulamentar la volanul automobilului de
model „Dacia Logan ”cu n/î xxxxx, pe str. Independenței din or. Rîșcani, în
direcția or. Costești, la ieșirea din localitate, iar accidentul rutier a avut loc din
motiv că pietonul Igor Molceanov, neregulamentar traversa drumul,
neasigurându-se că în apropiere nu sunt mijloace de transport.
A menționat, că la baza sentinței au fost reținute declarațiile inculpatului
Caterenciuc Piotr și a martorului Guțul Igor, nefiind analizate și apreciate
obiectiv declarațiile martorului Pîntea Vasile, precum și contradicțiile dintre
2
declarațiile inculpatului Caterenciuc Piotr și martorul Guțul Igor.
A susținut acuzarea, că prima instanță a ignorat faptul că, declarațiile
inculpatului Caterenciuc Piotr și a martorului Guțul Igor, din cadrul ședinței de
judecată, contravin propriilor declarații, date la faza urmăririi penale, care au
fost citire în ședința de judecată.
Astfel, prima instanță nu a apreciat corespunzător declarațiile
inculpatului Caterenciuc Piotr și a martorului Pîntea Vasile, și a adoptat o
soluție neîntemeiată de achitare a acestuia, din motiv că fapta inculpatului nu
întrunește elementele infracțiunii.
În opinia acuzării, prima instanță nu a ținut cont de faptul că fiecare probă
urmează să fie apreciată din punct de vedere al pertinenței, concludenței,
utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu, din punct de vedere al
coroborării lor, potrivit art. 101 Cod de procedură penală.
Invocând concluziile raportului de expertiză nr. 34/12/1-1450 din
13 aprilie 2017, a precizat că conducătorul Caterenciuc Piotr, nu a dispus de
posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului, deoarece acesta se
deplasa cu lumina farurilor automobilului, conectată la faza scurtă, or, în cazul
în care acesta se deplasa cu lumina farurilor conectată la faza lungă, dispunea
de posibilitatea tehnică de a evita tamponarea pietonului, concluzii care nu au
fost luate în considerație de către prima instanță.
A mai indicat, că inculpatul Caterenciuc Piotr se învinuiște anume de
încălcarea prevederilor pct. 34 subpunctul 1) lit. a) din Regulamentul circulației
rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 15 mai 2009, care
stabilesc că, în cazul deplasării pe drumul insuficient iluminat, la autovehicule
trebuie pusă în funcție lumina de drum a farurilor, încălcare, care este în
legătură directă cu săvârșirea accidentului de circulație și consecințele
survenite.
Astfel, în rezultatul experimentului din 15 decembrie 2016, efectuat în
cadrul urmăririi penale, s-a constatat că la deplasarea automobilului cu lumina
farurilor conectată la faza scurtă, pietonul este observat la distanța de 14 m, iar
la deplasarea automobilului cu lumina farurilor conectată la faza lungă,
pietonul este observat la distanța de 43 m.
A conchis acuzarea, că prima instanță nu a luat în considerație faptul că
conducătorul mijlocului de transport nu a întreprins careva măsuri pentru
asigurarea siguranței în trafic, or, în condiții de vizibilitate redusă pe timp de
noapte, acesta trebuia să conducă cu o viteză care i-ar permite să oprească în
fața obstacolelor pe care le observă în limita vizibilității, care a fost stabilită în
cadrul experimentului ca fiind de 14 m la faza scurtă, și 43 metri, la faza lungă.
A precizat, că reieșind din circumstanțele expuse, rezultă că inculpatul
Caterenciuc Piotr, conducând automobilul, nu era atent la volan, și nu conducea
automobilul cu viteza care să-i ofere posibilitatea să reacționeze prompt la
schimbarea condițiilor rutiere.
În opinia acuzării este greșită poziția primei instanței, referitor la faptul
3
că însăși pietonul este vinovat în accidentarea sa, întrucât în cadrul examinării
cauzei în instanța de judecată s-a constatat faptul că pietonul Molceanov Igor
nu s-a aruncat în fața automobilului condus de către Caterenciuc Piotr, iar la
momentul tamponării, acesta deja traversa drumul, fiind lovit cu partea stângă
din față a automobilului.
Prin urmare, consideră acuzarea că comportamentul pietonului care
traversa drumul și nu s-a asigurat că nu se apropie nici un vehicul, și care nu
avea îmbrăcăminte cu elemente fluorescent-reflectorizante, urmează să fie luat
în considerație de către instanța de judecată, la stabilirea pedepsei inculpatului,
însă nu poate fi reținut ca temei pentru dezvinovățirea conducătorului
automobilului care a tamponat pietonul.
De asemenea, a mai susținut că nu nu îl liberează de răspunderea penală
pentru urmările ce au avut loc, pe inculpatul Caterenciuc Piotr, nici faptul că,
acesta conducând automobilul cu lumina farurilor conectată la faza scurtă, ar fi
fost orbit de un alt automobil care se deplasa în întâmpinare, înaintea
tamponării pietonului, deoarece conform prevederilor pct. 34 subpunctul 2)
lit. b) al Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 357 din 15 mai 2009, în caz de orbire, conducătorul de vehicul trebuie să
pună în funcțiune avertizorul de avarie și, neschimbând banda de circulație, să
reducă viteza și să oprească.
Or, inculpatul Caterenciuc Piotr, fiind presupus orbit, și pierzând
acuitatea văzului, nu a redus viteza deplasării și, ca urmare, nu a avut timp de
reacție la schimbarea condițiilor rutiere, factori importanți în aprecierea
mecanismului accidentului și posibilității de evitare a tamponării.
A menționat, că contrar prevederilor art. 385 alin. (1) pct. 14) Cod de
procedură penală, prima instanță nu s-a expus asupra cheltuielilor de judecată,
suportate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, în sumă de
7 384 lei.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 mai 2020, a
fost admis apelul, casată sentința primei instanțe cu rejudecarea cauzei și
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță,
prin care Caterenciuc Piotr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza
art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, la 4 (patru) ani închisoare, cu privarea de
dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 (doi) ani.
Potrivit art. 90 Cod penal, a fost dispusă suspendarea condiționată a
executării pedepsei pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani.
A fost respinsă cererea cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în
sumă de 7 384 lei.
4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat, că prima
instanță nu a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv
circumstanțele cauzei și nu a apreciat probele din punct de vedere al
pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în ansamblu din
punct de vedere al coroborării lor, concluzia instanței privind achitarea
4
inculpatului fiind una eronată.
În opinia instanței de apel, prima instanță neîntemeiat a respins probele
administrate de către organul de urmărire penală, prezentate de acuzare și
examinate în ședința de judecată, apreciind în acest sens ca fiind
neargumentată concluzia primei instanțe.
Astfel, a menționat că la examinarea cauzei penale, prima instanță nu a
verificat multilateral și obiectiv toate împrejurările de fapt și de drept a cauzei
în raport cu probele anexate la dosar, iar concluzia instanței este eronată și
contravine cumulului de probe administrate la materialele cauzei penale.
Examinând probatoriul administrat la materialele cauzei, instanța de
apel a conchis că nu există dubii rezonabile în privința vinovăției inculpatului
Caterenciuc Piotr, or, în cadrul urmăririi penale, precum și în cadrul ședinței de
judecată au fost acumulate probe veridice și suficiente care demonstrează
săvârșirea de către inculpat a infracțiunii incriminate.
Vinovăția inculpatului Caterenciuc Piotr în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, se demonstrează prin
elementele de fapt dobândite din probele cercetate, și anume din declarațiile
martorilor, procesele-verbale ale acțiunilor procesuale desfășurate la caz,
corpurile delicte și înscrisurile anexate la materialele cauzei, care au fost
cercetate în cadrul ședințelor de judecată, și care coroborează în totalitate,
demonstrând cu certitudine existența infracțiunii și constatarea vinovăției lui
Caterenciuc Piotr.
Instanța de apel a menționat, că deși inculpatul Caterenciuc Piotr nu a
recunoscut vinovăția, declarațiile acestuia privind nerecunoaștere vinovăției
nu pot fi luate în considerație în favoarea acestuia, întrucât vina inculpatului
este dovedită complet prin probele cercetate în cadrul ședinței de judecată, și
anume: raporul nr. 4930 din 13 decembrie 2016 al Dispeceratului Nord,
potrivit căruia lângă stația de alimentare „Tirex” din or. Rîșcani, a avut loc un
accident rutier cu persoană traumată (f.d.20, vol.I); procesul-verbal de
cercetare la fața locului din 13 decembrie 2016, conform căruia a fost cercetat
locul producerii accidentului rutier care a avut loc pe str. Independenței, la
ieșire din or. Rîșcani, în apropierea stației de alimentare „Tirex Petrol”, cu schița
accidentului rutier (f.d.23-25, 26, vol.I); planșa fotografică anexă la
procesul-verbal de cercetare la fața locului din 13 decembrie 2016 (f.d.27-34,
vol.I); corpul delict – CD-R, pe care sunt imprimate imaginile foto de la
proces-verbal de cercetare la fața locului din 13 decembrie 2016 (f.d.35, vol.I);
procesul-verbal de cercetare la fața locului suplimentar din 14 decembrie 2016
(f.d.36-37, vol.I); schița accidentului rutier anexă la procesul-verbal de
cercetare la fața locului din 14 decembrie 2016 (f.d.38, vol.I); planșa fotografică
anexă la procesul-verbal de cercetare la fața locului din 14 decembrie 2016
(f.d.39-43, vol.I); și raportul de constatare medico-legală a cadavrului nr. 132
„c” din 31 decembrie 2016 (f.d.49-51, vol.I); procesul-verbal de examinare a
obiectului din 14 decembrie 2016, potrivit căruia au fost supuse examinării
5
hainele în care era îmbrăcat Molceanov Igor, cu planșă fotografică (f.d.52-55,
vol.I); ordonanță de recunoaștere și de anexare a corpurilor delicte la cauza
penală din 30 mai 2017 (f.d.56, vol.I); procesul-verbal al experimentului pe
marginea cauzei penale nr. 2016300553 din 15 decembrie 2016 (f.d.58, vol.I);
recipisa semnată de succesorul legal Molceanova Lidia din 19 decembrie 2016
potrivit căreia se indică că la data de 19 decembrie 2016, a primit în calitate de
prejudiciu material și moral suma de 9 500 lei, și astfel nu are față de
Caterenciuc Piotr careva pretenții de ordin moral sau material (f.d.64, vol.I);
raportul de expertiză judiciară nr. 52-D din 22 februarie 2017 (f.d.69-71, vol.I);
raportul de expertiză nr. 34/12/1-1450 din 13 aprilie 2017 (f.d.82-84, vol.I);
raportul de expertiză judiciară nr. 95 din 24 mai 2017 (f.d.90-94, vol.I);
declarațiile succesorului părții vătămate Molceanova Lidia din 25 iulie 2018
date în prima instanță și verificate suplimentar în ședința instanței de apel
(f.d.205-206, vol.I); declarațiile martorului Pîntea Vasile din 27 noiembrie 2018
date în prima instanță și verificate suplimentar în ședința instanței de apel
(f.d.223-224, vol.I); declarațiile martorului Guțul Igor din 27 noiembrie 2018
date în ședința primei instanțe și verificate suplimentar în ședința instanței de
apel (f.d.225-226, vol.I); declarațiile martorului Velișca Pavel din 19 decembrie
2018 date în prima instanță și verificate suplimentar în ședința instanței de
apel (f.d.231-232, vol.II); și declarațiile inculpatului Caterenciuc Piotr din
25 martie 2019 date în prima instanță și verificate suplimentar în ședința
instanței de apel (f.d.6-7, vol.II).
În acest sens, instanța de apel a conchis că la pronunțarea sentinței, prima
instanță eronat a apreciat probele, și nu a luat în considerație prevederile
art. 101 Cod de procedură penală, și astfel greșit a concluzionat în privința
achitării inculpatului Caterenciuc Igor de sub învinuirea înaintată în baza
art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele
infracțiunii, deși în partea descriptivă a sentinței, lipsește mențiunea și
motivarea în ce privește lipsa unui element al infracțiunii.
Reieșind din analiza probelor, instanța de apel a precizat că probele
administrate urmează a fi luate în considerație ca probe ce dovedesc existența
infracțiunii și care constată vina inculpatului în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal.
Reținând concluziile raportului de expertiză nr. 34/12/1-1450 din
13 aprilie 2017 (f.d.82- 84, vol.I), instanța de apel a constatat că conducătorul
Caterenciuc Piotr, deplasându-se cu automobilul de model „Dacia Logan” cu n/î
xxxxx, cu lumina farurilor conectată la faza scurtă, nu dispunea de posibilitate
tehnică de a evita tamponarea pietonului, iar în cazul în care acesta s-ar fi
deplasat cu lumina farurilor conectată la faza lungă, dispunea de posibilitate
tehnică de a evita tamponarea pietonului.
De asemenea, instanța de apel a stabilit că în rezultatul experimentului
din 15 decembrie 2016, efectuat în cadrul urmăririi penale s-a constatat că, la
deplasarea automobilului cu lumina farurilor conectată la faza scurtă, pietonul
6
este observat la distanța de 14 m, iar la deplasarea automobilului cu lumina
farurilor conectată la faza lungă, pietonul este observat la distanța de 43 m.
Prin urmare, instanța de apel a precizat că în condițiile de vizibilitate
reală, stabilită în cadrul experimentului, inculpatul Caterenciuc Piotr, în calitate
de conducător al mijlocului de transport, nu a întreprins careva măsuri pentru
stabili siguranța în trafic, or, în condiții de vizibilitate redusă pe timp de noapte,
acesta trebuia să conducă cu o astfel de viteză, care să-i ofere posibilitatea să
oprească în fața obstacolelor pe care le observă în limita vizibilității, care a fost
stabilită în cadrul experimentului ca fiind de 14 m, la fază scurtă și 43 m, la fază
lungă.
Astfel, instanța de apel a conchis, că se confirmă cu certitudine faptul
săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, de către
inculpatul Caterenciuc Piotr, întrucât acesta a încălcat regulile de securitate a
circulației în calitate de persoană care conducea mijlocul de transport, și a
provocat decesul unei persoane prin ignorarea prevederilor pct. 45
subpunctul 1) lit. a), d) și pct. 34 subpunctul 1) lit. a) din
Regulamentul Cicrulației Rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357
din 15 mai 2009 potrivit cărora, conducătorul trebuie să conducă vehiculul
ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și
reacția și de situația rutieră, iar pe timp de noapte, în cazul deplasării pe drumul
insuficient iluminat, la autovehicule trebuie puse în funcție lumina de drum a
farurilor, încălcări care sunt în legătură directă cu săvârșirea accidentului de
circulație rutieră și consecințele survenite, decesul pietonului.
În speță, inculpatul Caterenciuc Piotr urma să se deplaseze cu
automobilul de model „Dacia Logan”, cu n/î xxxxx, cu lumina farurilor conectată
la faza lungă, și astfel dispunea de posibilitate tehnică de a evita tamponarea
pietonului, și ca consecință tamponarea lui Molceanov Igor, care în urma
leziunilor corporale primite, a decedat.
Instanța de apel a menționat, că declarațiile inculpatului precum că
acesta conducea automobilul cu lumina farurilor conectată la faza scurtă, și
înaintea tamponării pietonului ar fi fost orbit de un alt automobil care se
deplasa în întâmpinare, nu-l liberează de răspunderea penală pentru urmările
care au avut loc, deoarece potrivit pct. 34 subpunctul 2) lit. b) al
Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357
din 15 mai 2009, în caz de orbire, conducătorul de vehicul trebuie să pună în
funcțiune avertizorul de avarie și, neschimbând banda de circulație, să reducă
viteza și să oprească.
Cu referire la obiectul juridic special al infracțiunii incriminate, instanța
de apel a indicat că îl constituie relațiile sociale, a căror existență sunt
condiționate de securitatea circulației și a exploatării mijloacelor de transport,
ca parte componentă a securității și ordinii publice, iar obiectul juridic
secundar al acestei infracțiuni, îl formează relațiile sociale privind sănătatea și
integritatea fizică a persoanelor, precum și relațiile sociale privind viața.
7
Obiectul material al infracțiunii prevăzute de art. 264 Cod penal, îl
reprezintă corpul persoanei. Astfel că, componența de infracțiune prevăzută de
art. 264 Cod penal este una materială, iar pentru calificare este necesară
săvârșirea faptei prejudiciabile, survenirea unor consecințe prejudiciabile și
existența legăturii cauzale dintre faptă și consecințe.
Referitor la latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de art. 264 Cod penal,
instanța de apel a precizat că aceasta o constituie încălcarea regulilor de
securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport, care a
cauzat, din imprudență, o vătămare medie a integrității corporale sau a
sănătății. Latura subiectivă a acestei infracțiuni se caracterizează prin vinovăție
sub formă de imprudență.
Analizând declarațiile inculpatului Caterenciuc Piotr, prin prisma
prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al
pertinenței, concludenței și utilității lor, instanța de apel le-a apreciat ca fiind
neveridice, or, contrariul celor declarate de inculpat rezultă din declarațiile
martorilor audiați în ședința primei instanțe și în ședința instanței de apel,
precum și din actele și documentele administrate în cadrul urmăririi penale.
Instanța de apel a conchis, că fapta inculpatului întrunește toate
elementele infracțiunii, acestea fiind demonstrate prin probe pertinente și
conludente, astfel încât soluția primei instanțe privind achitarea inculpatului
Caterenciuc Piotr, nu poate fi menținută.
În opinia instanței de apel, probele administrate și examinate în
ansamblu reprezintă o situație clară și fără dubii a circumstanțelor de fapt, care
confirmă că Caterenciuc Piotr a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 264
alin. (3) lit. b) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către
persoana care conduce mijlocul de transport, care a provocat decesul unei
persoane.
Astfel, instanța de apel de a constatat că Caterenciuc Piotr, la data de
13 decembrie 2016, aproximativ ora 19:00, deplasându-se la volanul
automobilului de model „Dacia Logan” cu n/î xxxxx, pe str. Independenței din
or. Rîșcani, în direcția or. Costești, la ieșirea din localitate, în apropierea stației
de alimentare cu combustibil „Tirex Petrol”, neținând permanent seama de
starea sa psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, precum și de situația
rutieră, care reprezintă totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile
rutiere, l-a lovit pe carosabil cu automobilul său pe pietonul Molceanov Igor,
care traversa traseul, cauzându-i, conform raportului de expertiză medico-
legală nr. 52-D din 22 februarie 2017, vătămări corporale grave, periculoase
pentru viață, sub formă de traumatism cranio-cerebral închis, hemoragii în
țesuturile moi pericraniene pe stânga, hematom subdural pe suprafața ambelor
emisfere, fractura înfundată de os parietal pe dreapta, fractură liniară a bazei
craniului, trauma închisă a hemitoracelui cu fracturi de coaste 3, 4, 5, 6 pe linia
paravertebrală dreaptă, hemotorax pe dreapta, hemoragii în mușchii spatelui,
fractură deschisă cu o plagă pe partea medială a antebrațului drept în 1/3
8
medie, cu fracturi așchiate ale ambelor oase a antebrațului drept, excoriații
pergamentoase pe obrazul drept, pe regiunea temporală stângă, pe tot
parcursul pavilionului urechii stângi, excoriații liniare pe spate, în rezultatul
cărora ultimul a decedat peste o oră în spitalul r-nul Rîșcani. Moartea
cet. Molceanov Igor, a survenit în urma unui șoc posttraumatic, posthemoragic,
ca rezultat al traumatismului suportat în urma accidentului rutier. Astfel,
Caterenciuc Piotr a încălcat prevederile pct. 5 subpunctul 1) lit. a), d) și pct. 34
subpunctul 1) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 357 din 15 mai 2009 care stabilesc că, conducătorul
trebuie să conducă vehiculul ținând permanent seama de starea
psihofiziologică ce influențează atenția și reacția și de situația rutieră, iar pe
timp de noapte, în cazul deplasării pe drumul insuficient iluminat, la
autovehicule trebuie puse în funcție lumina de drum a farurilor – încălcări, care
sunt în legătură directă cu săvârșirea accidentului de circulație și consecințele
survenite.
Instanța de apel a concluzionat, că acțiunile inculpatului
Caterenciuc Piotr urmează a fi încadrate în baza art. 264 alin. (3) lit. b)
Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care
conduce mijlocul de transport, care a provocat decesul unei persoane.
Reținând prevederile art. 7, 61 alin. (2) 75 Cod penal, precum și luând în
considerație persoana inculpatului Caterenciuc Piotr, care anterior nu a fost
condamnat, vârsta inculpatului, opinia succsesorului părții vătămate, instanța
de apel a conchis că nu este rațional ca inculpatul să execute real pedeapsa
stabilită cu închisoare, dispunând suspendarea condiționată a executării
pedepsei, cu stabilirea unei perioade de probațiune, după cum a solicitat și
partea acuzării în apelul declarat, or, careva interdicții de a aplica prevederile
art. 90 Cod penal, nu s-au stabilit, din care motiv instanța de apel a considerat
că în privința inculpatului urmează a fi aplicate prevederile art. 90 Cod penal,
acordându-i posibilitatea reală acestuia să îndreptățească încrederea ce i s-a
acordat.
Cu referire la solicitarea încasării cheltuielilor judiciare din contul
inculpatului Caterenciuc Piotr în sumă de 7 384 lei, instanța de apel a
respins-o, și luând în considerație prevederile art. 229 alin. (1) și (3) Cod de
procedură penală, a menționat că expresia „poate fi obligat” din dispoziția
art. 229 Cod de procedură penală, nu echivalează cu expresia „este obligat” la
plata cheltuielilor judiciare.
Prin urmare, a indicat că infracțiunea a fost săvârșită de către inculpatul
Caterenciuc Piotr la data de 13 decembrie 2016, adică până la modificările
operate în art. 143 alin. (2) Cod de procedură penală din 09 februarie 2018, și
astfel se constată că la data săvârșirii infracțiunii, nu erau în vigoare
modificările referitor la încasarea din contul inculpatului a cheltuielirlor
suportate în cauză pentru efectuarea exertizelor judiciare.
Avocatul Terr Valeriu, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de
9
procedură penală, contestă decizia instanței de apel cu recurs ordinar,
solicitând casarea acesteia, cu menținerea sentinței primei instanțe.
În argumentarea recursului menționează, că Caterenciuc Piotr se
învinuiește pentru încălcarea prevederilor pct. 45 subpunctul 1) lit. a), d) și
pct. 34 subpunctul 1) lit. a) din Regulamentul circulației rutiere, care este una
abstractă, or, prima instanță corect și întemeiat a stabilit în sentință că
vinovăția inculpatului nu este confirmată prin materialele cauzei.
Susține, că atât în prima instanță, precum și în instanța de apel partea
acuzării nu a invocat nici un argument în susținerea concluziei că
Caterenciuc Piotr, se afla într-o stare psihofiziologică care l-a împiedicat să
evalueze în mod adecvat situația rutieră sau care i-a redus reacția.
Contrar argumentelor acuzării referitor la conducătorul auto era obligat
să se deplaseze cu dispozitivele de iluminare în funcție de drum în faza lungă,
apărarea invocă că pct. 34 subpunctul 1) lit. a) din Regulamentul circulației
rutiere prevede că pe timp de noapte, în condițiile de vizibilitate redusă și în
tuneluri, la autovehiculele și remorcile în mișcare dispozitivele de iluminare și
semnalizare luminoasă trebuie puse în funcțiune astfel: a) la autovehiculele, în
funcție de iluminarea drumului – lanternele de gabarit, lumina de întâlnire sau
de drum a farurilor, iar subpunctul 2) pct. 34 din Regulamentul circulației
rutiere prevede mai multe cazuri, când conducătorul auto este obligat să
comuteze lumina de drum cu lumina de întâlnire, inclusiv și în scopul evitării
orbirii la trecerea în sensuri opuse la o distanță de cel puțin 150 m.
Precizează, că poziția Caterenciuc Piotr precum că nemijlocit înainte de
accident, regulamentar a comutat pe faza de întâlnire a farurilor, nu a fost
combătută prin materialele cauzei, or, declarațiile inculpatului se confirmă prin
declarațiile martorului ocular Guțul Igor.
Mai susține, că interpretarea prevederilor pct. 34 subpunctul 1) lit. a) din
Regulamentul circulației rutiere de către acuzare, precum și de instanța de apel
nu este una obiectivă.
Menționează, că conform prevederilor pct. 7 din Regulamentul circulației
rutiere, sub incidența categoriei de participant la trafic, sunt persoanele care
iau parte la procesul circulației în calitate de conducător, pieton sau pasager,
iar pct. 4 al Regulamentului, stabilește că orice participant la trafic respectă
prezentul Regulament și este în drept să conteze pe faptul că și ceilalți
participanți la trafic respectă cerințele acestuia.
Indică apărarea, că analizând comportamentul tuturor participanților
accidentului rutier investigat, și anume a șoferului Caterenciuc Piotr, precum și
a pietonului Molceanov Igor, se atestă că conducătorul auto Caterenciuc Piotr a
condus mijlocul de transport în stare adecvată, pe banda sa de circulație, fără
depășirea vitezei admise, cu dispozitivele de lumină conectate în regim
corespunzător situației rutiere, iar pietonul Molceanov Igor a participat la
traficul rutier fiind în stare de ebrietate gravă, având 2,72 % alcool etilic în
sânge, adică în stare inadecvată, astfel încălcând grav prevederile subpunctelor
10
2) și 3) pct. 114 din Regulamentul circulației rutiere, conform cărora în cazul în
care în limitele vizibilității (100-150 m), nu sunt treceri pentru pietoni sau
intersecții, pietonul poate traversa drumul numai după ce s-a asigurat că nu se
apropie nici un vehicul, efectuând trecerea pe traiectorie perpendiculară în
raport cu marginea carosabilului, iar fiind angajat în traversare, pietonul nu
trebuie să încetinească mersul sau să se oprească fără motiv. De asemenea,
conform cerințelor pct. 13 subpunctului 5) din Regulamentul circulației rutiere,
în cazul deplasării pe carosabil sau pe acostament pe timp de noapte sau în
condiții de vizibilitate redusă, pietonul trebuie să poarte îmbrăcăminte cu
element fluorescent-reflectorizant.
Astfel, conchide apărarea că anume încălcările regulilor de securitate a
circulației rutiere admise de către pieton, au determinat producerea
accidentului rutier.
Consideră, că în speță a fost încălcat principiul caracterului subiectiv al
răspunderii penale, adică o persoană poate fi trasă la răspundere penală doar
pentru o faptă vinovată și nu pentru consecințe obiective survenite.
Mai invocă apărarea și concluziile raportului de expertiză autotehnică
nr. 34/12/1-1450 din 13 aprilie 2017, considerând că în baza acestora,
acuzarea a interpretat greșit prevederile subpunctului 1) lit. a) pct. 34 din
Regulamentul circulației rutiere, și astfel susținând că experimentul de
investigare a fost unul incomplet.
Susține, că urmează a fi luate în considerație și declarațiile martorului
Velișco Pavel care a comunicat despre comportamentul inadecvat pe drum al
pietonului Molceanov Igor, menționând în acest sens că pe partea luminată a
drumului a observat un pieton la o distanță de 15-25 m și doar întâmplător nu
l-a lovit.
În acest sens, conchide apărarea că fapta inculpatului Caterenciuc Piotr
nu întrunește elementele infracțiunii, din care motiv consideră că sentința
primei instanțe este întemeiată.
Procurorul, a depus referință la recursul declarat de apărare, pledând
pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
Indică în susținerea referinței, că instanța de apel nu a comis erori de
drept la în raport cu argumentele invocate de recurent, iar decizia conține
motive legale pe care se întemeiază soluția.
Examinând argumentele recursului declarat în raport cu materialele
cauzei, Colegiul penal decide inadmisibilitatea acestuia, din următoarele
considerente.
Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,
hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul
normei vizate.
Conform art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat
11
împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să
decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit
neîntemeiat.
Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de
art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie
invocate de recurent.
Conform practicii judiciare constante erorile de drept pot fi erori de drept
formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.
Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute
prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea
dispozițiilor de drept formal și material.
Din conținutul recursului declarat, rezultă că apărarea invocă dezacordul
cu decizia instanței de apel sub aspectul că fapta inculpatului Caterenciuc Piotr,
nu întrunește elementele infracțiunii, făcând referire în acest sens la eroarea de
drept prevăzută la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, care
statuează că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a
repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când: nu
au fost întrunite elementele infracțiunii.
Potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii
determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele
faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute
de norma penală.
Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost
stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici
mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele
constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele
atenuante și agravante ale infracțiunii.
Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță inculpatul
Caterenciuc Piotr a fost achitat de sub învinuirea înaintată în baza art. 264
alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele
infracțiunii.
Judecând apelul procurorului, instanța de apel a dispus admiterea
acestuia și casarea sentinței primei instanțe, și rejudecând cauza a pronunțat o
nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care
Caterenciuc Piotr a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264
alin. (3) lit. b) Cod penal, la 4 ani închisoare, cu privarea de dreptul de a conduce
mijloace de transport pe un termen de 2 ani, și potrivit art. 90 Cod penal, a fost
dispusă suspendarea condiționată a executării pedepsei stabilite inculpatului,
pe un termen de probațiune de 2 ani. A fost respinsă cererea cu privire la
încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 7 384 lei.
La examinarea cauzei, instanța de apel corect a stabilit, că prima instanță
eronat a conchis că inculpatul Caterenciuc Piotr urmează a fi achitat de sub
12
învinuirea înaintată în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, din motiv că fapta
inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, întrucât vinovăția
inculpatului în săvârșirea infracțiunii incriminate a fost dovedită prin prisma
probatoriului administrat în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de
procedură penală, probele fiind pertinente și concludente, utile și veridice, care
coroborează între ele.
Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele
invocate de către recurent, a ajuns la concluzia că la judecarea apelului, instanța
de apel, dispunând admiterea cererii de apel și casarea sentinței primei
instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru
prima instanță prin care Caterenciuc Piotr a fost recunocut vinovat și
condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. b) Cod penal, cu suspendarea
condiționată a executării pedepsei stabilite, a respectat prevederile art. 414
Cod de procedură penală, și în mod întemeiat a ajuns la concluzia că vinovăția
inculpatului Caterenciuc Piotr în săvârșirea infracțiunii incriminate, a fost
dovedită, astfel corect concluzionând că în acțiunile acestuia sunt prezente
toate elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (3) lit.
b) Cod penal, motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat
în pct. 4, 4.1. al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește
și reiterarea căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel
este pe deplin conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și
practicii judiciare constante.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au
motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă
sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient
orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se
mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în
special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999;
Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).
Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 parag. 1 nu impune
motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe
dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”
(cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles
Groupe Kosser v. Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999).
Așadar, contrar alegațiilor recurentului, Colegiul penal reține că instanța
de apel a dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu
prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității,
pertinenței și concludenții, utilității și veridicității în coroborare cu totalitatea
probelor administrate în cauza penală.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată
existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură
penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă.
Având în vedere considerentele menționate supra, Colegiul penal
13
concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat
prevederile art. 414-419 Cod de procedură penală, iar criticile din cererea de
recurs înaintată de avocatul Terr Valeriu în numele inculpatului, nu și-au găsit
confirmare.
Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la
judecarea cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera
casarea deciziei adoptate, fapt ce impune concluzia dispunerii inadmisibilității
recursului ordinar, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
Colegiul penal,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul
Terr Valeriu în numele inculpatului Caterenciuc Piotr, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 20 mai 2020, în cauza penală în
privința lui Caterenciuc Piotr xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 15 aprilie 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecătorii Toma Nadejda
Boico Victor
14