1ra-108/ 2020 — art.264 alin.1 CP

1ra-108/ 2020 — art.264 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-108/2020

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,

a examinat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Barbacar Anatolie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019, în cauza penală în

privința lui

Gavliuc Serghei Xxxxxxx, născut la xxxxxxxx,

originar s. xxxxxxx și domiciliat în s. xxxxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

prima instanță: 11.12.2017 – 03.01.2019

instanța de apel: 20.02.2019 – 15.04.2019

instanța de recurs ordinar: 19.07.2019 – 22.01.2020

Asupra recursului în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă :

2019, Gavliuc Serghei a fost achitat în baza art.264 alin.(1) Cod penal, pe

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Serghei se învinuiește de faptul că, la 13.07.2017 aproximativ la ora 23.35, ora

exactă nu a fost posibil de stabilit, Gavliuc Serghei aflându-se la volanul

automobilului de model „Volkswagen Jetta” cu n/î XXXXXXX, deplasându-

se pe str. Calea Orheiului din mun. Chișinău, ajungând în apropierea

blocului locativ xxxxxxx, n-a manifestat atenție sporită la circulație, n-a ținut

permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere,

intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină

1

cont fiecare conducător la determinarea vitezei necesare deplasării în

siguranță, n-a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehiculul la

momentul respectiv, n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul

rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva

accidentelor și consecințelor acestora, accidentelor și consecințelor acestora,

pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a adaptat o viteză

corespunzătoare condițiilor de drum care iar garanta securitatea circulației,

prin ce a încălcat cerințele pct.45 (1) al Regulamentului Circulației Rutiere,

potrivit căruia "conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate

cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a)

starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea

tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) condițiile rutiere”,

cerințele pct.3 al Regulamentului Circulației Rutiere potrivit cărora

"participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație,

semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile

agentului ie circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin

acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i

expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației

care au depășit pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente,

cerințele pct.4 al Regulamentului Circulației Rutiere potrivit cărora "orice

participant la trafic care respectă prezentul Regulament este în drept să

conteze pe faptul că și ceilalți participanți la trafic execută cerințele acestuia”

și cerințele art. 22 alin.4 din Legea nr. 131-XVI din 07.062007 privind

siguranța traficului rutier, potrivit căruia "participanții la trafic sunt obligați

să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului,

să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic”, și ca urmare a

comis tamponarea pietonului Țurcan Valentin, cauzându-i vătămări

corporale.

În rezultatul accidentului rutier pietonului Țurcan Valentin i s-a cauzat

traumatism cranio-cereblar închis, manifestat prin contuzie cerebrală

hemoragică în regiunea temporal pe stingă bazai, hematom subdural

regiunea temporo- parietală stingă, fractura osului frontal lamela externă;

hemosinusită frontal, plăgi contuze în regiunea frontală; care au fost cauzate

în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur; plăgi tăiate la

nivelul mâinii stingi care au fost cauzate prin acțiunea unui obiect ascuțit

(posibil cioburi de sticlă), posibil în timpul și circumstanțele indicate, care

condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu

se califică ca vătămare medie.

2

Acțiunile lui Gavliuc Serghei de către organul de urmărire penală au

fost încadrate juridic conform art. 264 alin. (1) Cod penal - încălcarea

regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de

transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce

a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a

sănătății.

- procuror prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima

instanță, potrivit căreia Gavliuc Serghei să fie recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod Penal, prin care să-i

fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 650 u. c., iar prin

aplicarea prevederilor art. 65 Cod penal, să fie privat de dreptul de a conduce

mijloace de transport pe un termen de 2 ani. Să fie încasate de la Gavliuc

Serghei cheltuielile de judecată în sumă de 1440 lei în contul statului.

-avocatul părții vătămate Țurcan Valentin- Dragomir Aliona prin

care a solicitat vătămate casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin

care inculpatul Gavliuc Serghei să fie recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art.264 alin. (1) Cod penal, cu încasarea de la

Gavliuc Serghei a prejudiciul material în beneficiul părții vătămate Țurcan

Valentin în valoare de 8.000 lei și prejudiciului moral în sumă de 20 000lei.

3.1. În motivarea cererii de apel, a invocat dezacordul cu sentința

primei instanțe indicând că:

- deși prima instanță a examinat probele prezentate de acuzatorul de

stat, însă eronat și subiectiv a dat apreciere circumstanțelor cauzei, care în

mod direct stabilește vinovăția inculpatului;

- la adoptarea sentinței prima instanță nu a respectat dispoziția art. 101

Cod de procedură penală și a pus la baza sentinței de achitare doar

depozițiile inculpatului, care nu a recunoscut vinovăția, a negat săvârșirea

infracțiunii, a depus declarații convenabile pentru el, astfel instanța

neglijând totalitatea probelor prezentate de acuzare care cert confirmă

vinovăția lui Gavliuc Serghei;

- consideră că, declarațiile inculpatului au fost combătute prin probele

acuzării, care au fost cercetate de judecată, inclusiv: declarațiile părții

vătămate Țurcan Valentin și martorii acuzării;

- prima instanță a introdus unele formulări în partea descriptivă a

sentinței de achitare ce pun la îndoială nevinovăția lui Gavliuc Serghei în

comiterea infracțiunii încriminate;

3

- prima instanță deși transcrie din actul de învinuire faptul încriminat

de către organul de urmărire penală faptul că, inculpatul Gavliuc Serghei a

încălcat cerințele pct. 45 (1), (3), (4) și art. 22 alin. (4) din Legea privind

siguranța traficului rutier, ulterior în aceiași sentință pentru a-și argumenta

soluția de achitare invocă precum că inculpatul era treaz, nu a depășit viteza

de deplasare, or probe în acest sens nu au fost prezentate de către partea

acuzării și se deplasa pe banda corespunzătoare de circulație;

- în actul de învinuire este descrisă fapta infracțională, cu indicarea

încălcărilor admise de către inculpatul Gavliuc Serghei a prevederilor din

Regulamentul circulației rutiere și din Legea privind siguranță traficului

rutier invocate și consecințele ce au avut loc din cauza că, șoferul

automobilului n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce

reflectă gradul de protecție a participanților împotriva accidentelor și

consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a

adaptat o viteză corespunzătoare condițiilor de drum care ar garanta

securitatea circulației;

- prima instanță în partea descriptivă a sentinței eronat a indicat

precum că: „s-a constatat în cadrul urmăririi penale, fapt care și-a găsit

confirmare și în cadrul ședinței de judecată, la momentul accidentului rutier

iluminarea carosabilului nu era efectuată, dar această afirmație și anume că,

iluminarea carosabilului nu era efectuată, nu corespunde realității și

circumstanțelor cauzei penale în speță. Astfel, martorul Braila Ștefan în

ședința de judecată a confirmat declarațiile făcute în cadrul urmăririi penale,

comunicând că, la 13.07.2017, orele 23:00, se afla pe bancheta din față

dreaptă, în calitate de pasager, în automobilul de model „Volkswagen Jetta”,

cu n/î XXXXXXX, care era condus de Gavliuc Serghei, se deplasau pe timp

de noapte, traseul era iluminat de lumina stradală (orășenească). De

asemenea, martorul Braila Andrian a făcut aceleași declarații ca și fratele său

Brăila Ștefan, comunicând că se afla la acel moment pe bancheta din spate a

automobilului, iar în ședința de judecată a declarat că nu poate spune dacă

era iluminare stradală;

- Potrivit sentinței, prima instanță a considerat că: „raportul de

expertiză judiciară auto-tehnică nr. 34/12/1 -R-5897 din 08.11.2017 conform

concluziei căruia conducătorul automobilului de model „VW-Jetta” cu

numărul de înmatriculare n/î XXXXXXX, Gavliuc Serghei dispunerea de

posibilitatea tehnică de evitare a tamponării pietonului Țurcan Valentin,

folosind frânarea (f.d.71-72) nu poate fi admis în calitate de probă și pus la

baza sentinței de condamnare a lui Gavliuc Serghei de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin. (l) Cod penal și că la întocmirea raportului de

4

expertiză de către expertul Vladimir Lungul au fost admise unele devieri de

la circumstanțele cauzei.”;

- considerarea instanței de judecată reflectată în sentință întru

neadmiterea probei prezentate de partea acuzării și anume a raportului de

expertiză judiciară auto-tehnică nr. 34/12/1 -R-5897 din 08.11.2017 o

consideră neîntemeiată;

- fiind interogat în cadrul ședinței de judecată în prima instanță,

inculpatul Gavliuc Serghei vina în comiterea infracțiunii incriminate nu a

recunoscut și a declarat că: „...aproximativ la 13-14 iulie 2017. aproximativ

ora 23:00. mergea cu automobilul și brusc în față a ieșit partea vătămată, s-a

împiedicat și a căzut jos. Dânsul a luat volanul peste bordură și în timpul

acesta l-a atins cu oglinda. Se deplasa pe strada Calea Orheiului cu viteza de

maxim 60 km/h. în locul unde s-a produs accidental, era întuneric. Trecerea

de pietoni era la 100 metri în sus. Obstacolul a apărut la 1 metru. 1.5 în față.

Nu a reușit să frâneze. Putea să fie mai grav dacă mergea înainte, dacă nu se

oprea...". Instanța de judecată apreciind declarațiile inculpatului urma să

stabilească faptul că ultimul observând obstacolul - pietonii nu a întreprins

măsuri pentru a adapta viteza corespunzătoare condițiilor de drum care iar

garanta securitatea circulației, prin frânare, ci a întreprins măsuri în ocolirea

obstacolului. Potrivit declarațiilor inculpatului acesta conducând

automobilul, până la accidentul rutier, nu a ținut permanent seama de

următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția,

dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase,

fapt confirmat că nici nu a observat că pe marginea carosabilului se aflau doi

pietoni, iar unul chiar a reușit să traverseze carosabilul;

- consideră că vinovăția inculpatului este dovedită prin probe

administrate și cercetate în ședința de judecată prezentate de către partea

acuzării;

- faptul că partea vătămată era în stare de ebrietate alcoolică, nu putea

să cunoască inculpatul până la producerea accidentului rutier, iar starea

respectivă a pietonului nu-i dă dreptul conducătorului de transport să-l

tamponeze;

- consideră că nu poate fi reținută concluzia instanței precum că,

conducătorului mijlocului de transport, care nu a încălcat nici o regulă de

securitate a circulației nu i se poate imputa ne preîntâmpinarea consecințelor

situației de accident, deoarece s-a constatat cu certitudine ședință de

judecată că, pietonii erau antrenați în trecerea carosabilului, iar șoferul

Gavliuc Serghei nu a adaptat viteza pentru a evita tamponarea cu aceștia,

5

tamponând pietonul cu partea dreaptă a automobilului (potrivit

declarațiilor inculpatului);

- în pofida nerecunoașterii de către Gavliuc Serghei a vinovăției, faptul

comiterii de către inculpat a infracțiunii încriminate este demonstrată în mod

incontestabil prin probele pertinente și concludente administrate în cadrul

urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, probe care coroborează

între ele și stabilesc fără dubiu vinovăția acestuia;

- consideră că în speța supusă judecății fapta inculpatului întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod

penal, iar persoana urmează să fie recunoscută vinovată și condamnată

conform solicitărilor acuzatorului de stat.

3.2 În motivarea cererii de apel, avocatul Dragomir Aliona a invocat

dezacordul cu sentința primei instanțe indicând că:

- prima instanță deși a examinat probele prezentate de acuzatorul de

stat, eronat și subiectiv a dat apreciere circumstanțelor cauzei, care în mod

direct se află în raport cu vinovăția inculpatului;

- prima instanță a pus la baza sentinței de achitare, declarațiile

inculpatului, care nu a recunoscut vinovăția, a negat săvârșirea infracțiunii,

a depus declarații convenabile pentru el;

- la 13.07.2017, ora aproximativ 23.35, cet. Gavliuc Serghei, conducând

automobilul de model Volkswagen Jetta, cu nr. XXXXXXX, pe str. Calea

Orheiului 79, mun. Chișinău a tamponat pietonul Țurcan Valentin,

cauzându-i vătămări corporale medii. În urma accidentului rutier Țurcan

Valentin s-a adresat după ajutor medical la spitalul de urgență, unde potrivit

extrasului medical i-au fost cauzate vătămări corporale manifestate prin:

fractura osului frontal cu deplasare...;

- consideră că vinovăția inculpatului Gavliuc Serghei a fost dovedită

prin următoarele probe: Raport de expertiză judiciară nr,1957/D din 28

septembrie 2017, întocmită de către expert judiciar medico-legal Scurtu Iurie,

licența nr. 969/16-69, la cet. Țurcan Valentin, s-a constatat dereglarea

sănătății de lungă durată, și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare

medie;

- partea vătămată Țurcan Valentin a stat în spital, trece tratament de

reabilitare, a suportat cheltuieli pentru procurarea medicamentelor

necesare. Totodată, partea vătămată a avut și suferințe psihologice și psihice

după producerea accidentului;

- la materialele cauzei f.d.71-72, există raportul de expertiză judiciară

auto- tehnică nr.34/12/l-R-5897 din 08.11.2017conform concluziei,

conducătorul automobilului de model VW-Jetta cu numărul de

6

înmatriculare XXXXXXX, Gavliuc Serghei dispunea de posibilitatea tehnică

de evitarea tamponării pietonului Țurcan Valentin, folosind frânarea.

aprilie 2019, au fost admise apelurile declarate de către procurorul în

Procuratura mun. Chișinău și avocatul părții vătămate Dragomir Aliona,

casată total sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 ianuarie

2019 și e pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță prin care:

Gavliuc Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost aplicată

pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500,00 (cinci sute) unități

convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 25 000,00 lei

S-a adus la cunoștința lui Gavliuc Serghei că, în conformitate cu

prevederile art. 64 alin.p1) Cod penal, este în drept să achite jumătate din

amenda stabilită, dacă o achită în cel mult 72 de ore din momentul în care

hotărârea devine executorie, în acest caz se consideră că sancțiunea amenzii

este executată integral.

S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată Țurcan Valentin către

Gavliuc Serghei privind încasarea prejudiciului material în sumă de 8000lei

și prejudicul moral în sumă de 20 000lei, încasând de la Gavliuc Serghei în

contul părții vătămate Țurcan Valentin cu titlul de prejudicul material suma

de 5525.84 lei și prejudiciu moral suma de 15000lei. În total suma de 20 525.84

lei. În rest acțiunea civilă s-a respins ca fiind nefondată.

Solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor

judiciare în sumă de 1440 lei, din contul inculpatului Gavliuc Serghei, a fost

respinsă ca fiind nefondată.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că,

audiind părțile, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și

probelor cercetate, prezentate instanței de ape, precum și probelor

administrate de prima instanță, cercetate suplimentar în ședința de judecată

în apel, instanța de apel a constatat cu certitudine faptul că, Gavliuc Serghei

la 13.07.2017 aproximativ la ora 23.35. ora exactă nu a fost posibil de stabilit,

aflându-se la volanul automobilului de model „Volkswagen Jetta” cu n/î

XXXXXXX, deplasându-se pe str. Calea Orheiului din mun. Chișinău,

ajungând în apropierea blocului locativ xxxxxxx, n-a manifestat atenție

sporită la circulație, n-a ținut permanent seama de totalitatea factorilor ce

caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a

traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător la

7

determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță, n-a apreciat corect

situația rutieră în care se afla autovehiculul la momentul respectiv, n-a luat

în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de

protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecințelor

acestora, accidentelor și consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului, nu a adaptat o viteză corespunzătoare condițiilor de

drum care iar garanta securitatea circulației, prin ce a încălcat cerințele pct.45

(1) al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia "conducătorul

trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită,

ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce

influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite

să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și

particularitățile încărcăturii; d) condițiile rutiere”, cerințele pct.3 al

Regulamentului Circulației Rutiere potrivit cărora "participanții la trafic

sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de

semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului ie circulație, condițiile

tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze

prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să

nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care au depășit pe acele care sunt

provocate de circumstanțe iminente, cerințele pct.4 al Regulamentului

Circulației Rutiere potrivi cărora „orice participant la trafic care respectă

prezentul Regulament este în drept să conteze pe faptul că și ceilalți

participanți la trafic execută cerințele acestuia” și cerințele art. 22 aL4 din

Legea nr. 131-XVI din 07.062C07 privind siguranță traficului rutier, potrivit

căruia „participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament

care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor

alți participanți la trafic”, și ca urmare a comis tamponarea pietonului

Țurcan Valentin, cauzându-i vătămări corporale.

În rezultatul accidentului rutier pietonului Țurcan Valentin i s-a cauzat

traumatism cranio-cereblar închis, manifestat prin contuzie cerebrală

hemoragică în regiunea temporal pe stingă bazai, hematom subdural

regiunea temporo- parietală stingă, fractura osului frontal lamela externă;

hemosinusită frontal, plăgi contuze în regiunea frontală; care au fost cauzate

în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur; plăgi tăiate la

nivelul mâinii stingi care au fost cauzate prin acțiunea unui obiect ascuțit

(posibil cioburi de sticlă), posibil în timpul și circumstanțele indicate, care

condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu

se califică ca vătămare medie.

8

În acest sens, acțiunile lui Gavliuc Serghei se încadrează juridic în baza

art. 264 alin. (1) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau

de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce

mijlocul de transport. încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare

medie a integrității corporale sau a sănătății.

Analizând obiectiv circumstanțele cauzei, în raport cu probele

prezentate instanța de apel a concluzionat că, prima instanță greșit a

constatat că în materialele cauzei nu se conțin probe care ar demonstra

comiterea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod

penal, în consecință concluzionând că, se achită Gavliuc Serghei învinuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal al RM. pe

motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii.

Instanța de apel a reținut că în prima instanță inculpatul nu a negat

faptul că părții vătămate Țurcan Valentin i-au fost cauzate vătămări

corporale medii, dar acesta neagă implicarea sa în cauzarea acestor leziuni,

invocând că nu se face vinovat de producerea tamponării pietonului, iar

vinovăția ar aparține lui Țurcan Valentin, deoarece dânsul era în stare de

ebrietate avansată, se deplasa în loc interzis și trauma a obținut-o când a

căzut, nefiind lovit cu partea din față a automobilului, dar de sticla de bere

care o ținea acesta în mână. el ocolind obstacolul și lovindu-l doar lateral

dreapta cu oglinda retrovizoare.

Declarațiile date în cadrul cercetării judecătorești în instanța de apel,

lea apreciat ca o poziție de apărare a inculpatului și o metodă de eschivare a

dânsului de la răspundere penală, deoarece partea vătămată Țurcan

Valentin nu a negat faptul că a trecut prin loc nepermis și acesta era în stare

de ebrietate, dar faptul că partea vătămată era în starea de ebrietate alcoolică,

nu putea să cunoască inculpatul până la producerea accidentului rutier, iar

starea respectivă a pietonului nu-i dă dreptul conducătorului de transport

să-l tamponeze.

Afirmațiile inculpatului Gavliuc Serghei privind nevinovăția sa și

deplasarea regulamentară se combat de însăși declarațiile sale, care a

răspuns procurorului că nu a frânat, dar pentru a evita tamponarea a ocolit

obstacolul, astfel lovind pietonul cu partea dreaptă a automobilului. Dar a

efectuat această manevră pentru a evita consecințe mult mai grave.

Instanța de apel a menționat că prima instanță apreciind declarațiile

inculpatului urma să stabilească faptul că ultimul observând obstacolul -

pietonul, nu a întreprins măsuri pentru a adapta viteza corespunzătoare

9

condițiilor de drum care i-ar garanta securitatea circulației, prin frânare, ci a

întreprins măsuri în ocolirea obstacolului.

Potrivit declarațiilor inculpatului, acesta conducând automobilul,

până la accidentul rutier, nu a ținut permanent seama de următorii factori:

starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, fapt confirmat

că nici nu a observat că pe marginea carosabilului se aflau doi pietoni, iar

unul chiar a reușit să traverseze carosabilul.

Totodată, instanța de apel a reținut faptul că, conform raportului de

expertiză judiciară auto-tehnică nr. 34/12/1 -R-5897 din 08.11.2017, se

stabilește că conducătorul automobilului de model „ VW-Jetta” cu numărul

de înmatriculare XXXXXXX, Gavliuc Serghei dispunea de posibilitatea

tehnică de evitare a tamponării pietonului Țurcan Valentin, folosind

frânarea.

Iar constatarea primei instanțe reflectată în sentință întru neadmiterea

probei prezentate de partea acuzării și anume a raportului de expertiză

judiciară auto-tehnică nr. 34/12/1 -R-5897 din 08.11.2017 instanța de apel a

considerat-o neîntemeiată, deoarece această constatare stabilește că

inculpatul Gavliuc Serghei dispunea de posibilitatea evitării tamponării

pietonului Țurcanu Valentin folosind frânarea.

De asemenea, instanța de apel a reținut că prima instanță eronat a

stabilit că la momentul accidentului rutier iluminarea carosabilului nu era

efectuată, fapt ce nu corespunde realității și circumstanțelor cauzei penale în

speță. Astfel, martorul Braila Ștefan în ședința de judecată a confirmat

declarațiile făcute în cadrul urmăririi penale, comunicând că, la 13.07.2017.

orele 23:00. se afla pe bancheta din față dreaptă. în calitate de pasager. în

automobilul de model „Volkswagen Jetta”, cu n/î XXXXXXX, care era

condus de Gavliuc Serghei, se deplasau pe timp de noapte, traseul era

iluminat de lumina stradală (orășenească). De asemenea, martorul Braila

Andrian a făcut aceleași declarații ca și fratele său Brăila Ștefan, comunicând

că se afla la acel moment pe bancheta din spate a automobilului, iar în

ședința de judecată a declarat că nu poate spune dacă era iluminare stradală.

Prin urmare, instanța de apel a constata că, declarațiile inculpatului și

alegațiile avocatului precum că, inculpatul nu a încălcat nici o normă a RCR

și acesta s-a deplasat regulamentar este combătut de declarațiile părții

vătămate care a afirmat contrariul că acesta și-a revenit în staționar și de la

mama sa a aflat că a fost tamponat de un automobil.

Instanța de apel a notat că, aceste afirmații se combat de însăși

depozițiile inculpatului care personal în instanța de fond a invocat că dânsul

10

a luat volanul peste bordură și în timpul acesta l-a atins cu oglinda

retrovizoare dreapta. După au coborât jos. Partea vătămată stătea jos.

Instanța de apel a constatat că inculpatul Gavliuc Serghei observând

obstacolul - pietonii nu a întreprins măsuri pentru a adapta viteza

corespunzătoare condițiilor de drum care iar garanta securitatea circulației,

prin frânare, ci a întreprins măsuri în ocolirea obstacolului.

Faptul cauzării vătămărilor corporale medii părții vătămate Țurcan

Valentin este confirmat și de raportul de expertiză medico-legale nr. 1957/D

din 28.09.2017. în cadrul căreia s-a concluzionat că cet. Țurcan Valentin, i s-

a cauzat traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin contuzie

cerebrală hemoragică în regiunea temporal pe stânga bazai, hematom

subdural regiunea temporo- parietală stânga, fractura osului frontal lamela

externă; hemosinusită frontal, plăgi contuze în regiunea frontală; care au fost

cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur; plăgi

tăiate la nivelul mâinii stângi care au fost cauzate prin acțiunea unui obiect

ascuțit (posibil, cioburi de sticlă),posibil în timpul și circumstanțele indicate,

care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui

criteriu se califică ca vătămare medie.

Subsecvent, instanța de apel a menționat că probele cercetate indică

expres că, inculpatul n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul

rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților împotriva accidentelor

și consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu

a adaptat o viteză corespunzătoare condițiilor de drum care ar garanta

securitatea circulației.

Instanța de apel a reținut ca fiind plauzibil argumentul acuzării

privind constatarea cu certitudine a faptului că inculpatul Gavliuc Serghei

încâlcind prevederile Regulamentului Circulației Rutiere enunțate a comis

accident rutier cu cauzare de vătămări corporale medii lui Țurcan Valentin.

Subsecvent, constatările instanței privind faptul nedovedirii de către

acuzare că inculpatul a încălcat normele RCR și nu a stabilit prin ce acțiuni,

inacțiuni a comis tamponarea pietonului, au fost combătute de probele

reținute de instanța de apel.

Instanța de apel a indicat că, este irelevant argumentul apărării privind

vinovăția pietonului Țurcan Valentin de faptul că a fost tamponat, deoarece

acesta se afla în stare de ebrietate avansată, a traversat strada în loc interzis

și în loc neiluminat, iar consecințele traumei primite în urma accidentului

rutier sunt în legătură cauzală directă de faptul că conducătorul nu adaptat

viteza corespunzătoare circumstanțelor și nu a întreprins frânarea în scopul

de a evita tamponarea pietonului.

11

Conform procesului verbal de cercetare a locului accidentului rutier

din 13.07.2017 se stabilește că la fața locului nu au fost constatate urme de

frânare.

Instanța de apel a stabilit că instanța eronat a stabilit că în cadrul

cercetării judecătorești nu s-au stabilit elementele infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin.(1) Cod penal, astfel inculpatul Gavliuc Serghei urmează a fi

achitat, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiuni, astfel constatarea instanței este contrară

prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală care stipulează că.

instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în

favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele

legii.

Instanța de apela relevat că, prima instanță neîntemeiat a dat o

apreciere critică depozițiilor părții vătămate și martorilor acuzării, care în

cadrul cauzei penale nu și-au modificat declarațiile, depozițiile acestora

colaborează între ele și sunt susținute de probele materiale cercetate în

ședință judiciară.

Instanța de apel a dat o apreciere critică, declarațiilor inculpatului,

făcute cu scopul de ușurare a situației în care s-a pomenit și dreptul acestuia

de a nu se auto incrimina consfințit la art. 21 CPP, iar ne recunoașterea

vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia de vreme ce

în cursul judecării cauzei au fost prezentate probe în sprijinul învinuirii care

dovedesc fără nici un dubiu rezonabil și fără echivoc vinovăția lui în cele

reținute de instanța de apel.

Reieșind din cele expuse mai sus, instanța de apel a calificat acțiunile

inculpatului Gavliuc Serghei în baza art.264 alin.(1) CP „încălcarea regulilor

de securitate a circulației de către persoana care conducea mijlocul de

transport. încălcare care a provocat din imprudență o vătămare medie a

integrității corporale și a sănătății”, deoarece totalitatea probelor acumulate

la cauza penală indică că ultimul a săvârșit infracțiunea imputată.

Astfel, poziția inculpatului înaintată în instanța de fond, susținută și în

instanța de apel, instanța de apel a apreciat-o ca o versiune a dânsului de

apărare, aceasta fiind îndreptată exclusiv spre eschivarea de la răspunderea

penală.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță a dat o apreciere

juridică greșită acțiunilor inculpatului, a pronunțat o sentință neîntemeiată,

din care motive urmează a fi casată total, iar inculpatul declarat vinovat și

condamnat în baza art.264 alin.(1) Cod penal.

12

La stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului, în

vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă, instanța de

apel a ținut cont în deplină măsură de motivul și gravitatea infracțiunii

săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează

răspunderea (pentru prima dată a comis infracțiune mai puțin gravă, se

caracterizează pozitiv la locul de trai. are familie, doi copii minori la

întreținere și este angajat în câmpul muncii, de influența pedepsei aplicate

asupra corectării și reeducării aplicându-i o pedeapsă legală. întemeiată și

echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, adică stabilindu-i o pedeapsă

sub formă de amendă minimă, sub formă de 500 unități convenționale,

prevăzută de art.264 alin.(1) Cod pena.

Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Țurcan

Valentin, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 219 CPP RM acțiunea

civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau

juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale nemijlocit prin

fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu

săvârșirea acesteia.

În acest sens, instanța de apel a reținut argumentul invocat în apelul

declarat de avocatul părții vătămate privind cauzarea prin accident a unui

prejudiciu material în sumă de 5525.84 lei de către inculpatul Gavliuc

Serghei părții vătămate Țurcan Valentin.

Instanța de apel a reținut că, suma prejudiciului material solicitat de

partea vătămată Țurcan Valentin în mărime de 8000lei este confirmată

parțial prin bonurile de casă anexate la dosar doar în cuantum de 5525.84 lei,

în rest partea vătămată nu și-a justificat pretențiile prin probe incontestabile.

Totodată, instanța de apel a reținut că solicitarea părții vătămate

Țurcan Valentin privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei

este una parțial neîntemeiată și exagerată, considerând că suma de 15 000 lei

va fi echitabilă consecințelor accidentului rutier prin care a trecut aceasta.

În confirmarea cauzării prejudiciului moral în cuantumul stabilit

pentru partea vătămată Țurcan Valentin, instanța de apel a reținut că,

suferințele morale enorme care se răsfrâng asupra stării psihice până în

prezent asupra acestuia. Ca urmare de la traumă Țurcan Valentin a stat în

spital, la moment trece tratament de reabilitare, i-a fost afectată capacitatea

de muncă, o perioadă îndelungată după traumă are dureri insuportabile ce

nu-i permit să ducă un mod de viață pe care l-a avut până la accident.

Concluzionând instanța de apel a considerat că suma de 15000 lei va fi

echitabilă consecințelor accidentului rutier prin care a trecut acesta.

13

Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea

cheltuielilor judecare în sumă de 1440 lei, din contul inculpatului Gavliuc

Serghei, instanța de apel nu lea reținut ca fiind justificate întrucât acestea

sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării

probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul

statului.

Instanța de apel a reținut că procurorul nu a prezentat careva probe

concludente că sumele enunțate supra au fost suportate în afară de cazurile

când le-au executat în cadrul unei însărcinări de serviciu de către expert.

Instanța de apel a reiterat că, normele procedural penale nu prevăd

expres achitarea din contul condamnaților a cheltuielilor judiciare, ce

constituie cheltuieli legate de expertiza judiciară.

În context, instanța de apel a considerat că, prevederile legale la care

face trimitere acuzatorul de stat în apelul său, se referă la acțiunea civilă

înaintată de către partea vătămată ori cheltuielile judiciare care sunt

enumerate în dispoziția art. 227 alin. (2) pct.5 CPP nu prevăd expres

achitarea din contul condamnaților a cheltuielilor judiciare.

avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatului, prin care, indicând

temeiul prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea fără a modificări a sentinței

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîscani din 03 ianuarie 2019, Gavliuc Serghei a

fost achitat în baza art.264 alin.(1) Cod Penal.

5.1 În motivarea recursului ordinar avocatul Barbacar Anatolie a

invocat:

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate

în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este

expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat

soluția instanței;

- nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o

hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care

condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării

juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde;

- faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită;

- norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri

de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de

Justiție.

14

- atât la examinarea cauzei în instanța de fond, cât și în instanța de apel,

Gavliuc Serghei a declarat că nu se consideră vinovat de comiterea

infracțiunii incriminate;

- declarațiile lui Gavliuc Serghei sunt confirmate prin declarațiile

martorilor date atât în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată;

- potrivit rezultatelor analizei sângelui părții vătămate, ultimul era în

stare avansată de ebrietate - 3,95 g/l în sânge.

- conținutul ordonanței de punere sub învinuire din data de 28

noiembrie 2017, care are un conținut vag, abstract, întocmite potrivit

normelor generale fără a se recurge la individualizarea acțiunilor, se atestă

faptul că aceasta a fost întocmită fără a remarca asupra faptului și fără a

indica că momentul producerii accidentului rutier, automobilul de model

condus de către Gavliuc Serghei având o viteză redusă pe când pietonul, fără

a se asigura de lipsa pericolului evident la trecerea drumului, sa inclus în

traversarea carosabilului;

- șoferul Gavliuc Serghei a avut toată dexteritatea în conducere,

deoarece a urcat la volanul unui mijloc de transport funcțional, fără careva

defecte tehnice, verificând în totul mijlocul de transport și starea tehnică a

lui înainte de a se deplasa;

- faptul că, șoferul nu a avut posibilitatea să evite tamponarea

pietonului, prin frânarea bruscă, din momentul apariției pietonului la o

distanță insuficientă pentru oprire în siguranță, se dovedește prin

materialele cauzei penale, schema accidentului rutier, procesul-verbal de

cercetare a locului accidentului rutier, declarațiile martorilor, declarațiilor

învinuitului, procesului-verbal de experiment în procedura de urmărire

penală;

- conducătorul auto, Gavliuc Serghei, nu a putut evita impactul,

datorită faptului că pietonul a traversat carosabilul în loc neregulamentar și

a ieșit în fața automobilului la o distanță care nu a fost îndeajuns pentru a

opri în siguranță, din care motive urma a fi apreciată și legătura de

cauzalitate a acțiunilor pietonului cu rezultatul producerii accidentului

rutier.

- rezultând din materialele dosarului nu se relevă probe pertinente,

verosimile și plauzibile în vederea elucidării actului de învinuire formulat

în privința lui Gavliuc Serghei, iar, potrivit art. 8 alin. (2) Cod de procedură

penală, Gavliuc Serghei nu este obligat să-și dovedească nevinovăția;

- însăși acțiunile ilegale ale părții vătămate, traversarea străzii

neregulamentar, în loc interzis, au dus la accidentarea sa invocând

15

dispozițiile pct. 114, p. 116 (1) al Regulamentului Circulației Rutiere aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009.

nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate,

Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil

din următoarele considerente.

Din cuprinsul recursului declarat se reține că partea apărării invocă ca

temeiuri de drept pct. 6), 8), 12) și 16) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală și anume, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care

a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei

săvârșite i s-a dat o încadrarea juridică greșită; norma de drept aplicată în

hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date

anterior de către Curtea Supremă de Justiție, însă de fapt acesta critică

conținutul ordonanței de punere sub învinuire.

Cât privește temeiul de recurs invocat de recurent, prin prisma pct.6)

alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, temeiul

menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la

examinarea cauzei a respectat prevederile art.414, 415, 417 alin.8) Cod de

procedură penală, hotărârea cuprinzând motivelor pe care se întemeiază

soluția pronunțată. Astfel, instanța de apel, la adoptarea soluției de casare a

sentinței, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și

întemeiată.

Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe

care această instanță le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează

cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO.

În opinia instanței de recurs, instanța de apel a adoptat o hotărâre

legală, întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt

și în drept, și că probele puse la baza deciziei nu conțin erori procesuale ce

ar putea influența autenticitatea concluziilor, dovedind indubitabil

vinovăția inculpatului de cele incriminate.

În context, Colegiul penal menționează că, instanța de apel legal și

întemeiat a pronunțat decizia, constatând corect stabilirea circumstanțelor

de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101

Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții,

veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției

16

inculpatului de săvârșirea infracțiunilor imputate, motivându-și soluția în

acest sens.

Totodată, este de menționat că, la etapa recursului ordinar instanța de

recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar

dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de

apel.

Astfel, instanța de apel, corect și-a întemeiat soluția de condamnare pe

baza probelor cercetate, apreciind just declarațiile părții vătămate Țurcan

Valentin; declarațiile martorului Țurcan Elena (declarații verificate în

instanța de apel); declarațiile martorului Simonica Constantin /declarații

verificate în instanța de apel/; declarațiile martorului Braila Ștefan (declarații

verificate în instanța de apel); declarațiile martorului Braila Andrian

(declarații verificate în instanța de apel); procesul-verbal de cercetare a

locului accidentului rutier din 13.07.2017, cu schița accidentului rutier

anexată, (f. d. 22-24); Procesul-verbal de examinare a automobilului din

16.08.2017 cu tabelul fotografic anexat, (f. d. 30-32); raportul de expertiză

medico-legală nr. 1957/D din 28.09.2017, în cadrul căreia s-a concluzionat că

cet. Țurcan Valentin i s-a cauzat traumatism cranio-cerebral închis,

manifestat prin contuzie cerebrală hemoragică în regiunea temporal pe

stânga bazai, hematom subdural regiunea temporo-parietală stânga,

fractura osului frontal lamela externă; hemosinusită frontal, plăgi contuze în

regiunea frontală; care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a

unui obiect contondent dur; plăgi tăiate la nivelul mâinii stângi care au fost

cauzate prin acțiunea unui obiect ascuțit (posibil, cioburi de sticlă), posibil

în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății

de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie, (f.

d. 60-61); raportul de expertiză auto-tehnică nr. 34/12/1-R-5897 din

08.11.2017, în cadrul căreia s-a concluzionat că conducătorul automobilului

de model „Volkswagen Jetta”, cu n/î XXXXXXX", Gavliuc Serghei, dispunea

de posibilitate tehnică de evitare a tamponării pietonului Țurcan Valentin,

folosind frânarea (f. d. 70-72).

Reiterând, Colegiul penal remarcă faptul că, pct. 6) din art.427 alin.(1)

Cod de procedură penală, conține 5 temeiuri care pot fi invocate în recurs,

însă recurentul nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza

cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea, iar alegerea din

oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este

inadmisibilă, prin urmare Colegiul penal consideră că prevederile art.427

alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a fost invocat de recurent declarativ,

nespecificând care eroare prevăzută la pct. 6) al articolului menționat a fost

17

comisă de către instanța de apel, fiind invocat nemijlocit întru susținerea

criticii privind aprecierea probelor, cu mențiunea asupra faptului că,

instanța de apel nu a apreciat în mod corespunzător declarațiile

inculpatului.

Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut

art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea

instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite

elementele infracțiunii Colegiul penal conchide că, raportând respectiva

normă la situația în cauză, acest temei nu și-a găsit confirmare, nefiind

stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent.

Or, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care

caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care

caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin

materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în

cadrul ședințelor judecătorești.

Astfel, Colegiul penal notează, obiectul juridic special al infracțiunii

prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal are un caracter complex. Astfel,

obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la

siguranța traficului rutier.

La rândul său, obiectul juridic secundar îl constituie relațiile

sociale cu privire la sănătatea persoanei.

Obiectul material al infracțiunii de încălcarea regulilor de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de

către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat

din imprudență vătămări corporale medii.

Raportat speței, Colegiul penal stabilește că, prin acțiunile

inculpatului, Gavliuc Serghei, s-au periclitat în principal:

-relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier, iar în

plan secundar:

- relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei.

În context, Colegiul penal relevă că în virtutea art. 22 al Legii

privind siguranța traficului rutier nr. 131 din data de 07.06.2007,

siguranță a traficului rutier reprezintă starea de lucruri în traficul

rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la trafic

împotriva accidentelor și consecințelor acestora.

Victima infracțiunii specificate la art. 264 alin.(l) Cod penal este

persoana fizică care suferă vătămare medie a integrității corporale sau

a sănătății.

18

Astfel, la caz, victimă a infracțiunii incriminate inculpatului

Gavliuc Serghei este cet. Țurcan Valentin, la care prin Raportul de

expertiză medico-legală nr. 1957/D din 28.09.2017 au fost stabilite

leziuni corporale care condiționează dereglarea sănătății de lungă

durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie.

Latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzute de art.

264 alin. (1) Cod penal are următoarea structură: fapta prejudiciabilă

care constă în acțiunea sau în inacțiunea de încălcare a regulilor de

securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport;

urmările prejudiciabile care se exprimă în vătămări corporale medie

cauzate persoanei; legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și

urmările prejudiciabile; mijlocul de săvârșire a infracțiunii, și anume -

mijlocul de transport.

Așadar, cât privește fapta prejudiciabilă Colegiul penal, atestă că

aceasta s-a manifestat prin încălcarea prevederilor pct. 45 (1), (3), (4) al

Regulamentului Circulației Rutiere (RCR) și art. 22 alin. (4) din Legea

nr. 131 -XVI din data de 07.06.2007.

Latura subiectivă a infracțiunii se exprimă prin imprudență față

de survenirea vătămărilor corporale medii cet. Țurcan Valentin.

Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la

momentul săvârșirii infracțiunii a împlinit vârsta de 16 ani. Mai mult,

subiectul infracțiunii în cauză are o calitate specială de persoană care

conduce mijlocul de transport, criterii care sunt întrunite în speță.

Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele

componente ale infracțiunii imputate inculpatului, inclusiv vinovăția

acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat

asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de

probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei

și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură

penală, în mod obiectiv.

Colegiul penal constată, că instanța de apel, respectând prevederile

legislației în vigoare, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele,

probele prezentate de părți și anume declarațiile martorilor precum și actele

cauzei, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, din punct de vedere al

pertinenței și concludenții, ce nu trezesc careva dubii și care au format

convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii în

baza art. 264 alin.1) Cod penal a fost dovedită integral.

În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art.

427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că nici

19

acest temei nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei,

nefiind identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența temeiului

respectiv sub aspectele specificate de recurent, dat fiind faptul că, instanța

de apel la judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat prevederile art.

414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus

detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apel ce țin de

încadrarea faptei inculpatului Gavliuc Serghei în baza prevederilor art. 264

alin. (1) Cod penal, după cum a constatat eronat prima instanță, că în

materialele cauzei nu se conțin probe care ar demonstra comiterea de către

inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal, fiind redate

clar în decizia contestată (f. d. 36-46) motivele pe care se întemeiază soluția

instanței de apel de casare a sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei

noi hotărâri, prin care inculpatul Gavliuc Serghei a fost recunoscut vinovat

de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, în baza

cumulului de probe, cercetate, verificate și apreciate just prin prisma

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor.

Instanța de recurs nu acceptă motivul invocat în recurs cu privire la

faptul că conducătorul auto, Gavliuc Serghei, nu a putut evita impactul,

datorită faptului că pietonul a traversat carosabilul în loc neregulamentar și

a ieșit în fața automobilului la o distanță care nu a fost îndeajuns pentru a

opri în siguranță, astfel urmând a fi apreciată și legătura de cauzalitate a

acțiunilor pietonului cu rezultatul producerii accidentului rutier, or, la

întrebarea procurorului, Gavliuc Serghei a răspuns că nu a frânat, dar pentru

a evita tamponarea a ocolit obstacolul, astfel lovind pietonul cu partea

dreaptă a automobilului. Dar a efectuat această manevră pentru a evita

consecințe mult mai grave.

Prin urmare, instanța de apel, corect a statuat că Gavliuc Serghei

observând obstacolul - pietonul, nu a întreprins măsuri pentru a adapta

viteza corespunzătoare condițiilor de drum care i-ar garanta securitatea

circulației, prin frânare, ci a întreprins măsuri în ocolirea obstacolului.

Tot aici se menționează, potrivit declarațiilor inculpatului acesta

conducând automobilul, până la accidentul rutier, nu a ținut permanent

seama de următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și

reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase, fapt confirmat că nici nu a observat că pe marginea carosabilului

se aflau doi pietoni, iar unul chiar a reușit să traverseze carosabilul.

20

Mai mult, Colegiul penal remarcă și faptul că, conform concluziilor

raportului de expertiză judiciară auto-tehnică nr. 34/12/1 -R-5897 din

08.11.2017 s-a stabilit că conducătorul automobilului de model „ VW-Jetta”

cu numărul de înmatriculare XXXXXXX, Gavliuc Serghei dispunea de

posibilitatea tehnică de evitare a tamponării pietonului Țurcan Valentin,

folosind frânarea.

Totodată, se reține că la adoptarea soluției instanța de apel a respectat

și aplicat corect prevederile art. 8, 10, 126 Cod penal, iar de către instanța de

recurs ordinar nu sunt identificate temeiuri de a interveni în decizia instanței

de apel sub aspectele contestate, or decizia instanței de apel este legală și

întemeiată.

Referirea recurentului la temeiul prevăzut în art.427 alin.(1) pct.16)

Cod de procedură penală, nu poate fi reținută, deoarece acest temei poate fi

invocat atunci când norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine

unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea

Supremă de Justiție în cauze similare. Acest temei este îndreptat spre

unificarea practicii judiciare, iar la invocarea temeiului respectiv de drept,

sarcina probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu

referire la cauze concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs

în cauze similare, anterior a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în

speța în cauză, ori, recurentul nu aduce nici un exemplu similar care

contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către

Curtea Supremă de Justiție Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt,

în cauză nu s-a comis eroarea de drept la care face referire avocatul și, deci,

nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate. Față de cele ce preced,

Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel

nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce

impune inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul

Barbacar Anatolie în numele inculpatului Gavliuc Serghei.

Mai mult, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

aspectele contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia

sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei probe prezentate și chestiunilor

esențiale invocate în apel, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea

corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar

o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența

CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din

16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns

21

detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994,

pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță

internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie

prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

Prin urmare, lecturând contextul recursului declarat, Colegiul penal în

ansamblul de alegații desprinse din conținutul acestuia, constată că de fapt

recurentul a făcut trimitere la conținutul temeiurilor pct. 6), 8), 12) și 16) din

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă nu a adus nici o motivație

raportată speței din care s-ar deduce încălcări ale instanței de apel, or decizia

emisă ar fi afectată de erorile de drept prevăzute la pct. 6), 8), 12) și 16) din

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce ar genera casarea deciziei

atacate sub aspectele invocate.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate în recurs care ar fi afectat hotărârea atacată, deoarece soluția

adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul

ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Barbacar Anatolie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019, în cauza penală în

privința lui Gavliuc Serghei Xxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată a fost pronunțată pe 05 martie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Boico Victor

Toma Nadejda

22