1ra-108/ 2020 — art.264 alin.1 CP

Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîscani din 03 ianuarie 2019, Gavliuc Serghei a fost achitat în baza art.264 alin.(1) Cod penal, pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat, Gavliuc Serghei se învinuiește de faptul că, la 13.07.2017 aproximativ la ora 23.35, ora exactă nu a fost posibil de stabilit, Gavliuc Serghei aflându-se la volanul automobilului de model „Volkswagen Jetta” cu n/î XXXXXXX, deplasându- se pe str. Calea Orheiului din mun. Chișinău, ajungând în apropierea blocului locativ xxxxxxx, n-a manifestat atenție sporită la circulație, n-a ținut permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină 1 cont fiecare conducător la determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță, n-a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehiculul la momentul respectiv, n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecințelor acestora, accidentelor și consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a adaptat o viteză corespunzătoare condițiilor de drum care iar garanta securitatea circulației, prin ce a încălcat cerințele pct.45 (1) al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia "conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) condițiile rutiere”, cerințele pct.3 al Regulamentului Circulației Rutiere potrivit cărora "participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului ie circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care au depășit pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente, cerințele pct.4 al Regulamentului Circulației Rutiere potrivit cărora "orice participant la trafic care respectă prezentul Regulament este în drept să conteze pe faptul că și ceilalți participanți la trafic execută cerințele acestuia” și cerințele art. 22 alin.4 din Legea nr. 131-XVI din 07.062007 privind siguranța traficului rutier, potrivit căruia "participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic”, și ca urmare a comis tamponarea pietonului Țurcan Valentin, cauzându-i vătămări corporale. În rezultatul accidentului rutier pietonului Țurcan Valentin i s-a cauzat traumatism cranio-cereblar închis, manifestat prin contuzie cerebrală hemoragică în regiunea temporal pe stingă bazai, hematom subdural regiunea temporo- parietală stingă, fractura osului frontal lamela externă; hemosinusită frontal, plăgi contuze în regiunea frontală; care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur; plăgi tăiate la nivelul mâinii stingi care au fost cauzate prin acțiunea unui obiect ascuțit (posibil cioburi de sticlă), posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie. 2 Acțiunile lui Gavliuc Serghei de către organul de urmărire penală au fost încadrate juridic conform art. 264 alin. (1) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

Sentința în cauză, în termenii legali a fost atacată cu apel de către: - procuror prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri conform ordinii stabilite pentru prima instanță, potrivit căreia Gavliuc Serghei să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(1) Cod Penal, prin care să-i fie stabilită o pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 650 u. c., iar prin aplicarea prevederilor art. 65 Cod penal, să fie privat de dreptul de a conduce mijloace de transport pe un termen de 2 ani. Să fie încasate de la Gavliuc Serghei cheltuielile de judecată în sumă de 1440 lei în contul statului. -avocatul părții vătămate Țurcan Valentin- Dragomir Aliona prin care a solicitat vătămate casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Gavliuc Serghei să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.264 alin. (1) Cod penal, cu încasarea de la Gavliuc Serghei a prejudiciul material în beneficiul părții vătămate Țurcan Valentin în valoare de 8.000 lei și prejudiciului moral în sumă de 20 000lei. 3.1. În motivarea cererii de apel, a invocat dezacordul cu sentința primei instanțe indicând că: - deși prima instanță a examinat probele prezentate de acuzatorul de stat, însă eronat și subiectiv a dat apreciere circumstanțelor cauzei, care în mod direct stabilește vinovăția inculpatului; - la adoptarea sentinței prima instanță nu a respectat dispoziția art. 101 Cod de procedură penală și a pus la baza sentinței de achitare doar depozițiile inculpatului, care nu a recunoscut vinovăția, a negat săvârșirea infracțiunii, a depus declarații convenabile pentru el, astfel instanța neglijând totalitatea probelor prezentate de acuzare care cert confirmă vinovăția lui Gavliuc Serghei; - consideră că, declarațiile inculpatului au fost combătute prin probele acuzării, care au fost cercetate de judecată, inclusiv: declarațiile părții vătămate Țurcan Valentin și martorii acuzării; - prima instanță a introdus unele formulări în partea descriptivă a sentinței de achitare ce pun la îndoială nevinovăția lui Gavliuc Serghei în comiterea infracțiunii încriminate; 3 - prima instanță deși transcrie din actul de învinuire faptul încriminat de către organul de urmărire penală faptul că, inculpatul Gavliuc Serghei a încălcat cerințele pct. 45 (1), (3), (4) și art. 22 alin. (4) din Legea privind siguranța traficului rutier, ulterior în aceiași sentință pentru a-și argumenta soluția de achitare invocă precum că inculpatul era treaz, nu a depășit viteza de deplasare, or probe în acest sens nu au fost prezentate de către partea acuzării și se deplasa pe banda corespunzătoare de circulație; - în actul de învinuire este descrisă fapta infracțională, cu indicarea încălcărilor admise de către inculpatul Gavliuc Serghei a prevederilor din Regulamentul circulației rutiere și din Legea privind siguranță traficului rutier invocate și consecințele ce au avut loc din cauza că, șoferul automobilului n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților împotriva accidentelor și consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a adaptat o viteză corespunzătoare condițiilor de drum care ar garanta securitatea circulației; - prima instanță în partea descriptivă a sentinței eronat a indicat precum că: „s-a constatat în cadrul urmăririi penale, fapt care și-a găsit confirmare și în cadrul ședinței de judecată, la momentul accidentului rutier iluminarea carosabilului nu era efectuată, dar această afirmație și anume că, iluminarea carosabilului nu era efectuată, nu corespunde realității și circumstanțelor cauzei penale în speță. Astfel, martorul Braila Ștefan în ședința de judecată a confirmat declarațiile făcute în cadrul urmăririi penale, comunicând că, la 13.07.2017, orele 23:00, se afla pe bancheta din față dreaptă, în calitate de pasager, în automobilul de model „Volkswagen Jetta”, cu n/î XXXXXXX, care era condus de Gavliuc Serghei, se deplasau pe timp de noapte, traseul era iluminat de lumina stradală (orășenească). De asemenea, martorul Braila Andrian a făcut aceleași declarații ca și fratele său Brăila Ștefan, comunicând că se afla la acel moment pe bancheta din spate a automobilului, iar în ședința de judecată a declarat că nu poate spune dacă era iluminare stradală; - Potrivit sentinței, prima instanță a considerat că: „raportul de expertiză judiciară auto-tehnică nr. 34/12/1 -R-5897 din 08.11.2017 conform concluziei căruia conducătorul automobilului de model „VW-Jetta” cu numărul de înmatriculare n/î XXXXXXX, Gavliuc Serghei dispunerea de posibilitatea tehnică de evitare a tamponării pietonului Țurcan Valentin, folosind frânarea (f.d.71-72) nu poate fi admis în calitate de probă și pus la baza sentinței de condamnare a lui Gavliuc Serghei de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (l) Cod penal și că la întocmirea raportului de 4 expertiză de către expertul Vladimir Lungul au fost admise unele devieri de la circumstanțele cauzei.”; - considerarea instanței de judecată reflectată în sentință întru neadmiterea probei prezentate de partea acuzării și anume a raportului de expertiză judiciară auto-tehnică nr. 34/12/1 -R-5897 din 08.11.2017 o consideră neîntemeiată; - fiind interogat în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, inculpatul Gavliuc Serghei vina în comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut și a declarat că: „...aproximativ la 13-14 iulie 2017. aproximativ ora 23:00. mergea cu automobilul și brusc în față a ieșit partea vătămată, s-a împiedicat și a căzut jos. Dânsul a luat volanul peste bordură și în timpul acesta l-a atins cu oglinda. Se deplasa pe strada Calea Orheiului cu viteza de maxim 60 km/h. în locul unde s-a produs accidental, era întuneric. Trecerea de pietoni era la 100 metri în sus. Obstacolul a apărut la 1 metru. 1.5 în față. Nu a reușit să frâneze. Putea să fie mai grav dacă mergea înainte, dacă nu se oprea...". Instanța de judecată apreciind declarațiile inculpatului urma să stabilească faptul că ultimul observând obstacolul - pietonii nu a întreprins măsuri pentru a adapta viteza corespunzătoare condițiilor de drum care iar garanta securitatea circulației, prin frânare, ci a întreprins măsuri în ocolirea obstacolului. Potrivit declarațiilor inculpatului acesta conducând automobilul, până la accidentul rutier, nu a ținut permanent seama de următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, fapt confirmat că nici nu a observat că pe marginea carosabilului se aflau doi pietoni, iar unul chiar a reușit să traverseze carosabilul; - consideră că vinovăția inculpatului este dovedită prin probe administrate și cercetate în ședința de judecată prezentate de către partea acuzării; - faptul că partea vătămată era în stare de ebrietate alcoolică, nu putea să cunoască inculpatul până la producerea accidentului rutier, iar starea respectivă a pietonului nu-i dă dreptul conducătorului de transport să-l tamponeze; - consideră că nu poate fi reținută concluzia instanței precum că, conducătorului mijlocului de transport, care nu a încălcat nici o regulă de securitate a circulației nu i se poate imputa ne preîntâmpinarea consecințelor situației de accident, deoarece s-a constatat cu certitudine ședință de judecată că, pietonii erau antrenați în trecerea carosabilului, iar șoferul Gavliuc Serghei nu a adaptat viteza pentru a evita tamponarea cu aceștia, 5 tamponând pietonul cu partea dreaptă a automobilului (potrivit declarațiilor inculpatului); - în pofida nerecunoașterii de către Gavliuc Serghei a vinovăției, faptul comiterii de către inculpat a infracțiunii încriminate este demonstrată în mod incontestabil prin probele pertinente și concludente administrate în cadrul urmăririi penale și cercetate în ședința de judecată, probe care coroborează între ele și stabilesc fără dubiu vinovăția acestuia; - consideră că în speța supusă judecății fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal, iar persoana urmează să fie recunoscută vinovată și condamnată conform solicitărilor acuzatorului de stat. 3.2 În motivarea cererii de apel, avocatul Dragomir Aliona a invocat dezacordul cu sentința primei instanțe indicând că: - prima instanță deși a examinat probele prezentate de acuzatorul de stat, eronat și subiectiv a dat apreciere circumstanțelor cauzei, care în mod direct se află în raport cu vinovăția inculpatului; - prima instanță a pus la baza sentinței de achitare, declarațiile inculpatului, care nu a recunoscut vinovăția, a negat săvârșirea infracțiunii, a depus declarații convenabile pentru el; - la 13.07.2017, ora aproximativ 23.35, cet. Gavliuc Serghei, conducând automobilul de model Volkswagen Jetta, cu nr. XXXXXXX, pe str. Calea Orheiului 79, mun. Chișinău a tamponat pietonul Țurcan Valentin, cauzându-i vătămări corporale medii. În urma accidentului rutier Țurcan Valentin s-a adresat după ajutor medical la spitalul de urgență, unde potrivit extrasului medical i-au fost cauzate vătămări corporale manifestate prin: fractura osului frontal cu deplasare...; - consideră că vinovăția inculpatului Gavliuc Serghei a fost dovedită prin următoarele probe: Raport de expertiză judiciară nr,1957/D din 28 septembrie 2017, întocmită de către expert judiciar medico-legal Scurtu Iurie, licența nr. 969/16-69, la cet. Țurcan Valentin, s-a constatat dereglarea sănătății de lungă durată, și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie; - partea vătămată Țurcan Valentin a stat în spital, trece tratament de reabilitare, a suportat cheltuieli pentru procurarea medicamentelor necesare. Totodată, partea vătămată a avut și suferințe psihologice și psihice după producerea accidentului; - la materialele cauzei f.d.71-72, există raportul de expertiză judiciară auto- tehnică nr.34/12/l-R-5897 din 08.11.2017conform concluziei, conducătorul automobilului de model VW-Jetta cu numărul de 6 înmatriculare XXXXXXX, Gavliuc Serghei dispunea de posibilitatea tehnică de evitarea tamponării pietonului Țurcan Valentin, folosind frânarea.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019, au fost admise apelurile declarate de către procurorul în Procuratura mun. Chișinău și avocatul părții vătămate Dragomir Aliona, casată total sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 ianuarie 2019 și e pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Gavliuc Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal și în baza acestei Legi i-a fost aplicată pedeapsă sub formă de amendă în mărime de 500,00 (cinci sute) unități convenționale, ceea ce constituie echivalentul a 25 000,00 lei S-a adus la cunoștința lui Gavliuc Serghei că, în conformitate cu prevederile art. 64 alin.p1) Cod penal, este în drept să achite jumătate din amenda stabilită, dacă o achită în cel mult 72 de ore din momentul în care hotărârea devine executorie, în acest caz se consideră că sancțiunea amenzii este executată integral. S-a admis parțial acțiunea civilă înaintată Țurcan Valentin către Gavliuc Serghei privind încasarea prejudiciului material în sumă de 8000lei și prejudicul moral în sumă de 20 000lei, încasând de la Gavliuc Serghei în contul părții vătămate Țurcan Valentin cu titlul de prejudicul material suma de 5525.84 lei și prejudiciu moral suma de 15000lei. În total suma de 20 525.84 lei. În rest acțiunea civilă s-a respins ca fiind nefondată. Solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor judiciare în sumă de 1440 lei, din contul inculpatului Gavliuc Serghei, a fost respinsă ca fiind nefondată. 4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a menționat că, audiind părțile, verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate, pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și probelor cercetate, prezentate instanței de ape, precum și probelor administrate de prima instanță, cercetate suplimentar în ședința de judecată în apel, instanța de apel a constatat cu certitudine faptul că, Gavliuc Serghei la 13.07.2017 aproximativ la ora 23.35. ora exactă nu a fost posibil de stabilit, aflându-se la volanul automobilului de model „Volkswagen Jetta” cu n/î XXXXXXX, deplasându-se pe str. Calea Orheiului din mun. Chișinău, ajungând în apropierea blocului locativ xxxxxxx, n-a manifestat atenție sporită la circulație, n-a ținut permanent seama de totalitatea factorilor ce caracterizează condițiile rutiere, intensitatea și nivelul de organizare a traficului rutier de care trebuie să țină cont fiecare conducător la 7 determinarea vitezei necesare deplasării în siguranță, n-a apreciat corect situația rutieră în care se afla autovehiculul la momentul respectiv, n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la el împotriva accidentelor și consecințelor acestora, accidentelor și consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a adaptat o viteză corespunzătoare condițiilor de drum care iar garanta securitatea circulației, prin ce a încălcat cerințele pct.45 (1) al Regulamentului Circulației Rutiere, potrivit căruia "conducătorul trebuie să conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de următorii factori: a) starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; b) dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; c) starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii; d) condițiile rutiere”, cerințele pct.3 al Regulamentului Circulației Rutiere potrivit cărora "participanții la trafic sunt obligați să respecte regulile de circulație, semnificația mijloacelor de semnalizare rutieră, semnalele și indicațiile agentului ie circulație, condițiile tehnice ale prezentului Regulament și prin acțiunile lor să nu cauzeze prejudicii altor participanți la trafic, să nu-i expună pericolului, precum și să nu creeze neîntemeiat obstacole circulației care au depășit pe acele care sunt provocate de circumstanțe iminente, cerințele pct.4 al Regulamentului Circulației Rutiere potrivi cărora „orice participant la trafic care respectă prezentul Regulament este în drept să conteze pe faptul că și ceilalți participanți la trafic execută cerințele acestuia” și cerințele art. 22 aL4 din Legea nr. 131-XVI din 07.062C07 privind siguranță traficului rutier, potrivit căruia „participanții la trafic sunt obligați să manifeste un comportament care să asigure fluența și siguranța traficului, să nu pericliteze siguranța unor alți participanți la trafic”, și ca urmare a comis tamponarea pietonului Țurcan Valentin, cauzându-i vătămări corporale. În rezultatul accidentului rutier pietonului Țurcan Valentin i s-a cauzat traumatism cranio-cereblar închis, manifestat prin contuzie cerebrală hemoragică în regiunea temporal pe stingă bazai, hematom subdural regiunea temporo- parietală stingă, fractura osului frontal lamela externă; hemosinusită frontal, plăgi contuze în regiunea frontală; care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur; plăgi tăiate la nivelul mâinii stingi care au fost cauzate prin acțiunea unui obiect ascuțit (posibil cioburi de sticlă), posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie. 8 În acest sens, acțiunile lui Gavliuc Serghei se încadrează juridic în baza art. 264 alin. (1) Cod penal - încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport. încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății. Analizând obiectiv circumstanțele cauzei, în raport cu probele prezentate instanța de apel a concluzionat că, prima instanță greșit a constatat că în materialele cauzei nu se conțin probe care ar demonstra comiterea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal, în consecință concluzionând că, se achită Gavliuc Serghei învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal al RM. pe motiv că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Instanța de apel a reținut că în prima instanță inculpatul nu a negat faptul că părții vătămate Țurcan Valentin i-au fost cauzate vătămări corporale medii, dar acesta neagă implicarea sa în cauzarea acestor leziuni, invocând că nu se face vinovat de producerea tamponării pietonului, iar vinovăția ar aparține lui Țurcan Valentin, deoarece dânsul era în stare de ebrietate avansată, se deplasa în loc interzis și trauma a obținut-o când a căzut, nefiind lovit cu partea din față a automobilului, dar de sticla de bere care o ținea acesta în mână. el ocolind obstacolul și lovindu-l doar lateral dreapta cu oglinda retrovizoare. Declarațiile date în cadrul cercetării judecătorești în instanța de apel, lea apreciat ca o poziție de apărare a inculpatului și o metodă de eschivare a dânsului de la răspundere penală, deoarece partea vătămată Țurcan Valentin nu a negat faptul că a trecut prin loc nepermis și acesta era în stare de ebrietate, dar faptul că partea vătămată era în starea de ebrietate alcoolică, nu putea să cunoască inculpatul până la producerea accidentului rutier, iar starea respectivă a pietonului nu-i dă dreptul conducătorului de transport să-l tamponeze. Afirmațiile inculpatului Gavliuc Serghei privind nevinovăția sa și deplasarea regulamentară se combat de însăși declarațiile sale, care a răspuns procurorului că nu a frânat, dar pentru a evita tamponarea a ocolit obstacolul, astfel lovind pietonul cu partea dreaptă a automobilului. Dar a efectuat această manevră pentru a evita consecințe mult mai grave. Instanța de apel a menționat că prima instanță apreciind declarațiile inculpatului urma să stabilească faptul că ultimul observând obstacolul - pietonul, nu a întreprins măsuri pentru a adapta viteza corespunzătoare 9 condițiilor de drum care i-ar garanta securitatea circulației, prin frânare, ci a întreprins măsuri în ocolirea obstacolului. Potrivit declarațiilor inculpatului, acesta conducând automobilul, până la accidentul rutier, nu a ținut permanent seama de următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, fapt confirmat că nici nu a observat că pe marginea carosabilului se aflau doi pietoni, iar unul chiar a reușit să traverseze carosabilul. Totodată, instanța de apel a reținut faptul că, conform raportului de expertiză judiciară auto-tehnică nr. 34/12/1 -R-5897 din 08.11.2017, se stabilește că conducătorul automobilului de model „ VW-Jetta” cu numărul de înmatriculare XXXXXXX, Gavliuc Serghei dispunea de posibilitatea tehnică de evitare a tamponării pietonului Țurcan Valentin, folosind frânarea. Iar constatarea primei instanțe reflectată în sentință întru neadmiterea probei prezentate de partea acuzării și anume a raportului de expertiză judiciară auto-tehnică nr. 34/12/1 -R-5897 din 08.11.2017 instanța de apel a considerat-o neîntemeiată, deoarece această constatare stabilește că inculpatul Gavliuc Serghei dispunea de posibilitatea evitării tamponării pietonului Țurcanu Valentin folosind frânarea. De asemenea, instanța de apel a reținut că prima instanță eronat a stabilit că la momentul accidentului rutier iluminarea carosabilului nu era efectuată, fapt ce nu corespunde realității și circumstanțelor cauzei penale în speță. Astfel, martorul Braila Ștefan în ședința de judecată a confirmat declarațiile făcute în cadrul urmăririi penale, comunicând că, la 13.07.2017. orele 23:00. se afla pe bancheta din față dreaptă. în calitate de pasager. în automobilul de model „Volkswagen Jetta”, cu n/î XXXXXXX, care era condus de Gavliuc Serghei, se deplasau pe timp de noapte, traseul era iluminat de lumina stradală (orășenească). De asemenea, martorul Braila Andrian a făcut aceleași declarații ca și fratele său Brăila Ștefan, comunicând că se afla la acel moment pe bancheta din spate a automobilului, iar în ședința de judecată a declarat că nu poate spune dacă era iluminare stradală. Prin urmare, instanța de apel a constata că, declarațiile inculpatului și alegațiile avocatului precum că, inculpatul nu a încălcat nici o normă a RCR și acesta s-a deplasat regulamentar este combătut de declarațiile părții vătămate care a afirmat contrariul că acesta și-a revenit în staționar și de la mama sa a aflat că a fost tamponat de un automobil. Instanța de apel a notat că, aceste afirmații se combat de însăși depozițiile inculpatului care personal în instanța de fond a invocat că dânsul 10 a luat volanul peste bordură și în timpul acesta l-a atins cu oglinda retrovizoare dreapta. După au coborât jos. Partea vătămată stătea jos. Instanța de apel a constatat că inculpatul Gavliuc Serghei observând obstacolul - pietonii nu a întreprins măsuri pentru a adapta viteza corespunzătoare condițiilor de drum care iar garanta securitatea circulației, prin frânare, ci a întreprins măsuri în ocolirea obstacolului. Faptul cauzării vătămărilor corporale medii părții vătămate Țurcan Valentin este confirmat și de raportul de expertiză medico-legale nr. 1957/D din 28.09.2017. în cadrul căreia s-a concluzionat că cet. Țurcan Valentin, i s- a cauzat traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin contuzie cerebrală hemoragică în regiunea temporal pe stânga bazai, hematom subdural regiunea temporo- parietală stânga, fractura osului frontal lamela externă; hemosinusită frontal, plăgi contuze în regiunea frontală; care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur; plăgi tăiate la nivelul mâinii stângi care au fost cauzate prin acțiunea unui obiect ascuțit (posibil, cioburi de sticlă),posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie. Subsecvent, instanța de apel a menționat că probele cercetate indică expres că, inculpatul n-a luat în considerație starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților împotriva accidentelor și consecințelor acestora, pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, nu a adaptat o viteză corespunzătoare condițiilor de drum care ar garanta securitatea circulației. Instanța de apel a reținut ca fiind plauzibil argumentul acuzării privind constatarea cu certitudine a faptului că inculpatul Gavliuc Serghei încâlcind prevederile Regulamentului Circulației Rutiere enunțate a comis accident rutier cu cauzare de vătămări corporale medii lui Țurcan Valentin. Subsecvent, constatările instanței privind faptul nedovedirii de către acuzare că inculpatul a încălcat normele RCR și nu a stabilit prin ce acțiuni, inacțiuni a comis tamponarea pietonului, au fost combătute de probele reținute de instanța de apel. Instanța de apel a indicat că, este irelevant argumentul apărării privind vinovăția pietonului Țurcan Valentin de faptul că a fost tamponat, deoarece acesta se afla în stare de ebrietate avansată, a traversat strada în loc interzis și în loc neiluminat, iar consecințele traumei primite în urma accidentului rutier sunt în legătură cauzală directă de faptul că conducătorul nu adaptat viteza corespunzătoare circumstanțelor și nu a întreprins frânarea în scopul de a evita tamponarea pietonului. 11 Conform procesului verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 13.07.2017 se stabilește că la fața locului nu au fost constatate urme de frânare. Instanța de apel a stabilit că instanța eronat a stabilit că în cadrul cercetării judecătorești nu s-au stabilit elementele infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal, astfel inculpatul Gavliuc Serghei urmează a fi achitat, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiuni, astfel constatarea instanței este contrară prevederilor art. 24 alin. (2) Cod de procedură penală care stipulează că. instanța judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât interesele legii. Instanța de apela relevat că, prima instanță neîntemeiat a dat o apreciere critică depozițiilor părții vătămate și martorilor acuzării, care în cadrul cauzei penale nu și-au modificat declarațiile, depozițiile acestora colaborează între ele și sunt susținute de probele materiale cercetate în ședință judiciară. Instanța de apel a dat o apreciere critică, declarațiilor inculpatului, făcute cu scopul de ușurare a situației în care s-a pomenit și dreptul acestuia de a nu se auto incrimina consfințit la art. 21 CPP, iar ne recunoașterea vinovăției de către inculpat nu echivalează cu achitarea acestuia de vreme ce în cursul judecării cauzei au fost prezentate probe în sprijinul învinuirii care dovedesc fără nici un dubiu rezonabil și fără echivoc vinovăția lui în cele reținute de instanța de apel. Reieșind din cele expuse mai sus, instanța de apel a calificat acțiunile inculpatului Gavliuc Serghei în baza art.264 alin.(1) CP „încălcarea regulilor de securitate a circulației de către persoana care conducea mijlocul de transport. încălcare care a provocat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale și a sănătății”, deoarece totalitatea probelor acumulate la cauza penală indică că ultimul a săvârșit infracțiunea imputată. Astfel, poziția inculpatului înaintată în instanța de fond, susținută și în instanța de apel, instanța de apel a apreciat-o ca o versiune a dânsului de apărare, aceasta fiind îndreptată exclusiv spre eschivarea de la răspunderea penală. Instanța de apel a considerat că, prima instanță a dat o apreciere juridică greșită acțiunilor inculpatului, a pronunțat o sentință neîntemeiată, din care motive urmează a fi casată total, iar inculpatul declarat vinovat și condamnat în baza art.264 alin.(1) Cod penal. 12 La stabilirea măsurii și mărimii pedepsei în privința inculpatului, în vederea corectării, reeducării, precum și ca măsură de pedeapsă, instanța de apel a ținut cont în deplină măsură de motivul și gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea (pentru prima dată a comis infracțiune mai puțin gravă, se caracterizează pozitiv la locul de trai. are familie, doi copii minori la întreținere și este angajat în câmpul muncii, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării aplicându-i o pedeapsă legală. întemeiată și echitabilă în raport cu circumstanțele cauzei, adică stabilindu-i o pedeapsă sub formă de amendă minimă, sub formă de 500 unități convenționale, prevăzută de art.264 alin.(1) Cod pena. Cu referire la acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Țurcan Valentin, instanța de apel a reținut că, potrivit art. 219 CPP RM acțiunea civilă în procesul penal poate fi intentată la cererea persoanelor fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii materiale, morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. În acest sens, instanța de apel a reținut argumentul invocat în apelul declarat de avocatul părții vătămate privind cauzarea prin accident a unui prejudiciu material în sumă de 5525.84 lei de către inculpatul Gavliuc Serghei părții vătămate Țurcan Valentin. Instanța de apel a reținut că, suma prejudiciului material solicitat de partea vătămată Țurcan Valentin în mărime de 8000lei este confirmată parțial prin bonurile de casă anexate la dosar doar în cuantum de 5525.84 lei, în rest partea vătămată nu și-a justificat pretențiile prin probe incontestabile. Totodată, instanța de apel a reținut că solicitarea părții vătămate Țurcan Valentin privind încasarea prejudiciului moral în sumă de 20 000 lei este una parțial neîntemeiată și exagerată, considerând că suma de 15 000 lei va fi echitabilă consecințelor accidentului rutier prin care a trecut aceasta. În confirmarea cauzării prejudiciului moral în cuantumul stabilit pentru partea vătămată Țurcan Valentin, instanța de apel a reținut că, suferințele morale enorme care se răsfrâng asupra stării psihice până în prezent asupra acestuia. Ca urmare de la traumă Țurcan Valentin a stat în spital, la moment trece tratament de reabilitare, i-a fost afectată capacitatea de muncă, o perioadă îndelungată după traumă are dureri insuportabile ce nu-i permit să ducă un mod de viață pe care l-a avut până la accident. Concluzionând instanța de apel a considerat că suma de 15000 lei va fi echitabilă consecințelor accidentului rutier prin care a trecut acesta. 13 Cu referire la solicitarea acuzatorului de stat cu privire la încasarea cheltuielilor judecare în sumă de 1440 lei, din contul inculpatului Gavliuc Serghei, instanța de apel nu lea reținut ca fiind justificate întrucât acestea sunt cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate, cheltuieli ce sunt trecute în contul statului. Instanța de apel a reținut că procurorul nu a prezentat careva probe concludente că sumele enunțate supra au fost suportate în afară de cazurile când le-au executat în cadrul unei însărcinări de serviciu de către expert. Instanța de apel a reiterat că, normele procedural penale nu prevăd expres achitarea din contul condamnaților a cheltuielilor judiciare, ce constituie cheltuieli legate de expertiza judiciară. În context, instanța de apel a considerat că, prevederile legale la care face trimitere acuzatorul de stat în apelul său, se referă la acțiunea civilă înaintată de către partea vătămată ori cheltuielile judiciare care sunt enumerate în dispoziția art. 227 alin. (2) pct.5 CPP nu prevăd expres achitarea din contul condamnaților a cheltuielilor judiciare.

Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatului, prin care, indicând temeiul prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12), 16) Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei cu menținerea fără a modificări a sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul Rîscani din 03 ianuarie 2019, Gavliuc Serghei a fost achitat în baza art.264 alin.(1) Cod Penal. 5.1 În motivarea recursului ordinar avocatul Barbacar Anatolie a invocat: - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - nu au fost întrunite elementele infracțiunii sau instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost pus sub învinuire, cu excepția cazurilor reîncadrării juridice a acțiunilor lui în baza unei legi mai blânde; - faptei săvârșite i s-a dat o încadrare juridică greșită; - norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție. 14 - atât la examinarea cauzei în instanța de fond, cât și în instanța de apel, Gavliuc Serghei a declarat că nu se consideră vinovat de comiterea infracțiunii incriminate; - declarațiile lui Gavliuc Serghei sunt confirmate prin declarațiile martorilor date atât în cadrul urmăririi penale cât și în instanța de judecată; - potrivit rezultatelor analizei sângelui părții vătămate, ultimul era în stare avansată de ebrietate - 3,95 g/l în sânge. - conținutul ordonanței de punere sub învinuire din data de 28 noiembrie 2017, care are un conținut vag, abstract, întocmite potrivit normelor generale fără a se recurge la individualizarea acțiunilor, se atestă faptul că aceasta a fost întocmită fără a remarca asupra faptului și fără a indica că momentul producerii accidentului rutier, automobilul de model condus de către Gavliuc Serghei având o viteză redusă pe când pietonul, fără a se asigura de lipsa pericolului evident la trecerea drumului, sa inclus în traversarea carosabilului; - șoferul Gavliuc Serghei a avut toată dexteritatea în conducere, deoarece a urcat la volanul unui mijloc de transport funcțional, fără careva defecte tehnice, verificând în totul mijlocul de transport și starea tehnică a lui înainte de a se deplasa; - faptul că, șoferul nu a avut posibilitatea să evite tamponarea pietonului, prin frânarea bruscă, din momentul apariției pietonului la o distanță insuficientă pentru oprire în siguranță, se dovedește prin materialele cauzei penale, schema accidentului rutier, procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier, declarațiile martorilor, declarațiilor învinuitului, procesului-verbal de experiment în procedura de urmărire penală; - conducătorul auto, Gavliuc Serghei, nu a putut evita impactul, datorită faptului că pietonul a traversat carosabilul în loc neregulamentar și a ieșit în fața automobilului la o distanță care nu a fost îndeajuns pentru a opri în siguranță, din care motive urma a fi apreciată și legătura de cauzalitate a acțiunilor pietonului cu rezultatul producerii accidentului rutier. - rezultând din materialele dosarului nu se relevă probe pertinente, verosimile și plauzibile în vederea elucidării actului de învinuire formulat în privința lui Gavliuc Serghei, iar, potrivit art. 8 alin. (2) Cod de procedură penală, Gavliuc Serghei nu este obligat să-și dovedească nevinovăția; - însăși acțiunile ilegale ale părții vătămate, traversarea străzii neregulamentar, în loc interzis, au dus la accidentarea sa invocând 15 dispozițiile pct. 114, p. 116 (1) al Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13.05.2009.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele considerente. Din cuprinsul recursului declarat se reține că partea apărării invocă ca temeiuri de drept pct. 6), 8), 12) și 16) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală și anume, că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; nu au fost întrunite elementele infracțiunii, faptei săvârșite i s-a dat o încadrarea juridică greșită; norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție, însă de fapt acesta critică conținutul ordonanței de punere sub învinuire. Cât privește temeiul de recurs invocat de recurent, prin prisma pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că, temeiul menționat nu și-a găsit confirmare, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art.414, 415, 417 alin.8) Cod de procedură penală, hotărârea cuprinzând motivelor pe care se întemeiază soluția pronunțată. Astfel, instanța de apel, la adoptarea soluției de casare a sentinței, a respectat prevederile legale, adoptând o soluție corectă și întemeiată. Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că argumentele pe care această instanță le-a expus în partea descriptivă a deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din art. 6 CEDO. În opinia instanței de recurs, instanța de apel a adoptat o hotărâre legală, întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în drept, și că probele puse la baza deciziei nu conțin erori procesuale ce ar putea influența autenticitatea concluziilor, dovedind indubitabil vinovăția inculpatului de cele incriminate. În context, Colegiul penal menționează că, instanța de apel legal și întemeiat a pronunțat decizia, constatând corect stabilirea circumstanțelor de fapt și de drept, analizând obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, veridicității și coroborării lor, corect concluzionând asupra vinovăției 16 inculpatului de săvârșirea infracțiunilor imputate, motivându-și soluția în acest sens. Totodată, este de menționat că, la etapa recursului ordinar instanța de recurs nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de instanța de apel. Astfel, instanța de apel, corect și-a întemeiat soluția de condamnare pe baza probelor cercetate, apreciind just declarațiile părții vătămate Țurcan Valentin; declarațiile martorului Țurcan Elena (declarații verificate în instanța de apel); declarațiile martorului Simonica Constantin /declarații verificate în instanța de apel/; declarațiile martorului Braila Ștefan (declarații verificate în instanța de apel); declarațiile martorului Braila Andrian (declarații verificate în instanța de apel); procesul-verbal de cercetare a locului accidentului rutier din 13.07.2017, cu schița accidentului rutier anexată, (f. d. 22-24); Procesul-verbal de examinare a automobilului din 16.08.2017 cu tabelul fotografic anexat, (f. d. 30-32); raportul de expertiză medico-legală nr. 1957/D din 28.09.2017, în cadrul căreia s-a concluzionat că cet. Țurcan Valentin i s-a cauzat traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin contuzie cerebrală hemoragică în regiunea temporal pe stânga bazai, hematom subdural regiunea temporo-parietală stânga, fractura osului frontal lamela externă; hemosinusită frontal, plăgi contuze în regiunea frontală; care au fost cauzate în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur; plăgi tăiate la nivelul mâinii stângi care au fost cauzate prin acțiunea unui obiect ascuțit (posibil, cioburi de sticlă), posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie, (f. d. 60-61); raportul de expertiză auto-tehnică nr. 34/12/1-R-5897 din 08.11.2017, în cadrul căreia s-a concluzionat că conducătorul automobilului de model „Volkswagen Jetta”, cu n/î XXXXXXX", Gavliuc Serghei, dispunea de posibilitate tehnică de evitare a tamponării pietonului Țurcan Valentin, folosind frânarea (f. d. 70-72). Reiterând, Colegiul penal remarcă faptul că, pct. 6) din art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, conține 5 temeiuri care pot fi invocate în recurs, însă recurentul nu a concretizat care din aceste temeiuri le pune la baza cererii de recurs înaintată și prin ce se confirmă acestea, iar alegerea din oficiu de către instanța de recurs a temeiului din cele 5 menționate este inadmisibilă, prin urmare Colegiul penal consideră că prevederile art.427 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, a fost invocat de recurent declarativ, nespecificând care eroare prevăzută la pct. 6) al articolului menționat a fost 17 comisă de către instanța de apel, fiind invocat nemijlocit întru susținerea criticii privind aprecierea probelor, cu mențiunea asupra faptului că, instanța de apel nu a apreciat în mod corespunzător declarațiile inculpatului. Cu referire la temeiul de casare a deciziei instanței de apel prevăzut art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel conține o eroare de drept atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii Colegiul penal conchide că, raportând respectiva normă la situația în cauză, acest temei nu și-a găsit confirmare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de recurent. Or, prezența în acțiunile inculpatului atât a elementelor care caracterizează latura obiectivă a infracțiunii imputate, cât și a celor care caracterizează latura subiectivă a acestei infracțiuni, a fost dovedită prin materialele cauzei acumulate în cadrul urmăririi penale și examinate în cadrul ședințelor judecătorești. Astfel, Colegiul penal notează, obiectul juridic special al infracțiunii prevăzute la art. 264 alin. (1) Cod penal are un caracter complex. Astfel, obiectul juridic principal îl formează relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier. La rândul său, obiectul juridic secundar îl constituie relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei. Obiectul material al infracțiunii de încălcarea regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență vătămări corporale medii. Raportat speței, Colegiul penal stabilește că, prin acțiunile inculpatului, Gavliuc Serghei, s-au periclitat în principal: -relațiile sociale cu privire la siguranța traficului rutier, iar în plan secundar: - relațiile sociale cu privire la sănătatea persoanei. În context, Colegiul penal relevă că în virtutea art. 22 al Legii privind siguranța traficului rutier nr. 131 din data de 07.06.2007, siguranță a traficului rutier reprezintă starea de lucruri în traficul rutier ce reflectă gradul de protecție a participanților la trafic împotriva accidentelor și consecințelor acestora. Victima infracțiunii specificate la art. 264 alin.(l) Cod penal este persoana fizică care suferă vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății. 18 Astfel, la caz, victimă a infracțiunii incriminate inculpatului Gavliuc Serghei este cet. Țurcan Valentin, la care prin Raportul de expertiză medico-legală nr. 1957/D din 28.09.2017 au fost stabilite leziuni corporale care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare medie. Latura obiectivă a componenței de infracțiune prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal are următoarea structură: fapta prejudiciabilă care constă în acțiunea sau în inacțiunea de încălcare a regulilor de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport; urmările prejudiciabile care se exprimă în vătămări corporale medie cauzate persoanei; legătura de cauzalitate dintre fapta prejudiciabilă și urmările prejudiciabile; mijlocul de săvârșire a infracțiunii, și anume - mijlocul de transport. Așadar, cât privește fapta prejudiciabilă Colegiul penal, atestă că aceasta s-a manifestat prin încălcarea prevederilor pct. 45 (1), (3), (4) al Regulamentului Circulației Rutiere (RCR) și art. 22 alin. (4) din Legea nr. 131 -XVI din data de 07.06.2007. Latura subiectivă a infracțiunii se exprimă prin imprudență față de survenirea vătămărilor corporale medii cet. Țurcan Valentin. Subiectul infracțiunii este persoana fizică responsabilă care la momentul săvârșirii infracțiunii a împlinit vârsta de 16 ani. Mai mult, subiectul infracțiunii în cauză are o calitate specială de persoană care conduce mijlocul de transport, criterii care sunt întrunite în speță. Astfel, se constată că în cauză s-au stabilit toate elementele componente ale infracțiunii imputate inculpatului, inclusiv vinovăția acestuia, după cum rezultă din decizia instanței de apel, care s-a pronunțat asupra circumstanțelor de fapt și și-a motivat concluziile prin cumulul de probe pertinente și concludente, administrate pe parcursul judecării cauzei și ulterior apreciate în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, în mod obiectiv. Colegiul penal constată, că instanța de apel, respectând prevederile legislației în vigoare, a supus unei verificări minuțioase, sub toate aspectele, probele prezentate de părți și anume declarațiile martorilor precum și actele cauzei, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, din punct de vedere al pertinenței și concludenții, ce nu trezesc careva dubii și care au format convingerea instanței că vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii în baza art. 264 alin.1) Cod penal a fost dovedită integral. În privința temeiului de recurs invocat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 12) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată că nici 19 acest temei nu și-a găsit confirmarea în urma cercetării materialelor cauzei, nefiind identificate careva circumstanțe care ar justifica incidența temeiului respectiv sub aspectele specificate de recurent, dat fiind faptul că, instanța de apel la judecarea apelului și adoptarea deciziei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a expus detaliat și argumentat asupra motivelor relevante invocate în apel ce țin de încadrarea faptei inculpatului Gavliuc Serghei în baza prevederilor art. 264 alin. (1) Cod penal, după cum a constatat eronat prima instanță, că în materialele cauzei nu se conțin probe care ar demonstra comiterea de către inculpat a infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(1) Cod penal, fiind redate clar în decizia contestată (f. d. 36-46) motivele pe care se întemeiază soluția instanței de apel de casare a sentinței primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpatul Gavliuc Serghei a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, în baza cumulului de probe, cercetate, verificate și apreciate just prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor. Instanța de recurs nu acceptă motivul invocat în recurs cu privire la faptul că conducătorul auto, Gavliuc Serghei, nu a putut evita impactul, datorită faptului că pietonul a traversat carosabilul în loc neregulamentar și a ieșit în fața automobilului la o distanță care nu a fost îndeajuns pentru a opri în siguranță, astfel urmând a fi apreciată și legătura de cauzalitate a acțiunilor pietonului cu rezultatul producerii accidentului rutier, or, la întrebarea procurorului, Gavliuc Serghei a răspuns că nu a frânat, dar pentru a evita tamponarea a ocolit obstacolul, astfel lovind pietonul cu partea dreaptă a automobilului. Dar a efectuat această manevră pentru a evita consecințe mult mai grave. Prin urmare, instanța de apel, corect a statuat că Gavliuc Serghei observând obstacolul - pietonul, nu a întreprins măsuri pentru a adapta viteza corespunzătoare condițiilor de drum care i-ar garanta securitatea circulației, prin frânare, ci a întreprins măsuri în ocolirea obstacolului. Tot aici se menționează, potrivit declarațiilor inculpatului acesta conducând automobilul, până la accidentul rutier, nu a ținut permanent seama de următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția, dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, fapt confirmat că nici nu a observat că pe marginea carosabilului se aflau doi pietoni, iar unul chiar a reușit să traverseze carosabilul. 20 Mai mult, Colegiul penal remarcă și faptul că, conform concluziilor raportului de expertiză judiciară auto-tehnică nr. 34/12/1 -R-5897 din 08.11.2017 s-a stabilit că conducătorul automobilului de model „ VW-Jetta” cu numărul de înmatriculare XXXXXXX, Gavliuc Serghei dispunea de posibilitatea tehnică de evitare a tamponării pietonului Țurcan Valentin, folosind frânarea. Totodată, se reține că la adoptarea soluției instanța de apel a respectat și aplicat corect prevederile art. 8, 10, 126 Cod penal, iar de către instanța de recurs ordinar nu sunt identificate temeiuri de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate, or decizia instanței de apel este legală și întemeiată. Referirea recurentului la temeiul prevăzut în art.427 alin.(1) pct.16) Cod de procedură penală, nu poate fi reținută, deoarece acest temei poate fi invocat atunci când norma de drept aplicată în hotărârea atacată contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție în cauze similare. Acest temei este îndreptat spre unificarea practicii judiciare, iar la invocarea temeiului respectiv de drept, sarcina probațiunii îi revine recurentului, care prin exemple elocvente cu referire la cauze concrete, trebuie să demonstreze faptul că instanța de recurs în cauze similare, anterior a adoptat soluții contradictorii cu cele reținute în speța în cauză, ori, recurentul nu aduce nici un exemplu similar care contravine unei hotărâri de aplicare a aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție Din acest punct de vedere se conchide că, de fapt, în cauză nu s-a comis eroarea de drept la care face referire avocatul și, deci, nu persistă temeiul de casare a soluției adoptate. Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea cauzei în ordine de apel nu a comis erori de drept, care ar impune casarea deciziei adoptate, fapt ce impune inadmisibilitatea recursului ordinar, declarat de către avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatului Gavliuc Serghei. Mai mult, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, or instanța de apel s-a expus în decizia sa, detaliat și argumentat asupra fiecărei probe prezentate și chestiunilor esențiale invocate în apel, iar motivarea din decizia acesteia, în virtutea corectitudinii ei și pentru a evita repetări inutile, instanța de recurs ordinar o acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns 21 detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Prin urmare, lecturând contextul recursului declarat, Colegiul penal în ansamblul de alegații desprinse din conținutul acestuia, constată că de fapt recurentul a făcut trimitere la conținutul temeiurilor pct. 6), 8), 12) și 16) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, însă nu a adus nici o motivație raportată speței din care s-ar deduce încălcări ale instanței de apel, or decizia emisă ar fi afectată de erorile de drept prevăzute la pct. 6), 8), 12) și 16) din alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, ce ar genera casarea deciziei atacate sub aspectele invocate. În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate în recurs care ar fi afectat hotărârea atacată, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Barbacar Anatolie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 15 aprilie 2019, în cauza penală în privința lui Gavliuc Serghei Xxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată a fost pronunțată pe 05 martie 2020. Președinte Timofti Vladimir Judecători Boico Victor Toma Nadejda 22