ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 14.12.2021

1ra-613/2021 — art. 264 alin. 5 CP

HOTĂRÂRE

14.12.2021

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: art. 264 alin. 5 CP
Temei legal: art.427, pct. 6 CPP

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2021
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

1ra-613/2021 — art. 264 alin. 5 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-613/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

12 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Cobzac Elena,

Judecători – Boico Victor, Țurcan Anatolie, Burduh Victor, Stratulat Galina,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursul ordinar

declarat de către procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia Oficiul Central, Sîrbu

Lilia, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 13

octombrie 2020, în cauza penală în privința lui,

Donea Gheorghe xxxxxxxxx, născut la

xxxxxxxxxxxx, originar xxxxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 19.07.2017 – 18.05.2018;

Instanța de apel: 18.06.2018 – 16.05.2019;

09.12.2019 – 13.10.2020;

Instanța de recurs: 24.07.2019 – 29.10.2019;

17.12.2020 –12.10.2021.

A C O N S T A T A T :

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Central din 18 mai 2018, a fost

încetat procesul penal în privința inculpatului Donea Gheorghe, învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.(5) Cod penal, în temeiul art.

391 alin.(1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe

care exclud urmărirea penală și tragerea la răspundere penală.

Pentru a se pronunța în sensul celor expuse, prima instanță a reținut că,

Donea Gheorghe a fost învinuit în aceea că acesta nefiind deținătorul

permisului de conducere perfectat pe numele său, conducând autoturismul de

model ,,XXXXXXXXXXXXXX” cu numărul de înmatriculare

XXXXXXXXXXXXXX înregistrat în Republica Bulgaria, la 26 mai 2012,

aproximativ la ora 22:30, încălcând prevederile art. 45 alin.(1) Regulamentul

circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

357 din 13 mai 2009 care prevede că: ,,Conducătorul trebuie să conducă

vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama

de următorii factori: starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția,

dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase,

starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii, situația rutieră” și

deplasându-se pe traseul dintre satele Taraclia de Salcie și s. Burlacu al

raionului Cahul, nu a ținut cont de dexteritatea necesară de a conduce în

siguranță vehiculul pe drum, fapt stipulat în art. 10 alin.(1) lit. b)

Regulamentul circulației rutiere, aprobat prin Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 357 din 13 mai 2009, nu a întreprins măsuri necesare,

stipulate în art. 45 alin.(2) din același Regulament, care prevede că ,,În cazul în

care în limita vizibilității apar obstacole care pot fi observate de conducător, el

trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească, pentru a nu pune în pericol

siguranța traficului”, a tamponat mijlocul de transport cu tracțiune animală ce

se deplasa în aceiași direcție și era condusă de către Pletosenco Mihail, cu care

în căruță se aflau mai mulți pasageri ce au primit diferite leziuni corporale în

urma accidentului rutier.

În urma tamponării, Pletosenco Mihail a primit leziuni corporale

,,Medii”, manifestate prin plaga contuză pe buză superioară, plagă-excoriație

pe gamba dreaptă, comoție cerebrală, fractura fibulei drepte, cu dereglarea

sănătății de lungă durată, Xxxxxxxxxxxxxx, se afla în căruță în calitate de

pasager, a primit leziuni corporale ,,Grave” periculoase pentru viață,

manifestate prin: traumă cranio-cerebrală închisă cu amputarea traumatică a

creierului, plagă contuză pe cap, cu hemoragii roșu-închise în țesuturile moi

pericraniene, excoriație pe nas, fractura cominutivă a oaselor zigomatice,

fractura cominutivă a oaselor bolții și bazei craniene, de la care a decedat pe

loc, Xxxxxxxxxxxxxx, care de asemenea se afla în căruță în calitate de pasager,

a primit leziuni corporale ,,Grave” periculoase pentru viață, manifestate prin:

traumă cranio-cerebrală deschisă, cu plagă contuză pe frunte, cu hemoragii

roșu-închise în țesuturile moi pericraniene, excoriații și echimoză pe față,

hemoragii subarahnoidală cerebrale, traumă vertebro-medulară închisă, cu

fracturi tasate ale vertebrelor C3-C4, T2-T3 și T10-T11, cu hemoragii

subarahnoidiene la nivelul fracturilor și strivirea măduvei spinării la nivelul

segmentului cervical, traumă toraco-abdominală închisă, cu fracturi costale

multiple bilaterale, cu hemoragii roșu-închise în țesuturile moi limitrofe,

ruptura ficatului, urme de sânge în cavitatea abdominală, dehiscența simfizei

pubiene, traumă a membrelor inferioare, fractura închisă cominutivă a

femurului stâng, excoriații multiple pe membrul inferior drept, de la care a

decedat pe loc. Xxxxxxxxxxxxxx, a primit leziuni corporale ușoare cu

dereglarea sănătății de scurtă durată.

Conform rechizitoriului fapta incriminată inculpatului Donea Gheorghe

a fost încadrată în baza art. 264 alin. (5) din Codul penal, încălcarea regulilor

de securitate a circulației sau de exploatare a mijloacelor de transport de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din

imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății și decesul

a două persoane.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către procurorul în

Procuratura raionului Cahul, Boghean Dumitru prin care a solicitat casarea

sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 18 mai 2018, și pronunțarea

unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care

Donea Gheorghe să fie recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 264 alin. (5), Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de

închisoare pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executarea într-un penitenciar de

tip deschis și cu privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport, pe un

termen de 5 ani. Corpul delict: automobil de model ,,XXXXXXXXXXXXXX” cu

numărul de înmatriculare XXXXXXXXXXXXXX, de restituit proprietarului

legal. Încasarea pagubei materiale în cuantumul care urmează să fie apreciat

de instanță.

3.1 În motivarea cererii de apel procurorul a invocat că:

- atât în cadrul urmăririi penale, cât și la etapa judecării cauzei în

instanța de fond, a fost constatat cert faptul comiterii infracțiunii de către

inculpatul Donea Gheorghe;

- vinovăția inculpatului a fost dovedită prin probe pertinente și

concludente, care au fost dobândite în cadrul urmăririi penale în modul

corespunzător cu respectarea normelor procesuale penale, care au fost

cercetate în instanța de judecată;

- vinovăția inculpatului se confirmă prin – declarațiile părților vătămate,

Pletosenco Mihail, Pînzari Raisa, succesorilor victimelor Anghelenici Alina și

Blanaru Gheorghe;

- vinovăția inculpatului a fost pe deplin demonstrată prin următoarele

probe – procesul-verbal de cercetare la fața locului, schema accidentului rutier,

raporturile de expertiză medico-legale, raportul de expertiză auto-tehnică,

procesul-verbal de efectuare a experimentului la fața locului, raportul de

expertiză auto-tehnică suplimentară;

- toate probele acumulate demonstrează cu certitudine că, anume

inculpatul Donea Gheorghe, se face vinovat de comiterea accidentului rutier în

cauză, or, ultimul a încălcat prevederile pct. 10), al Regulamentului circulației

rutiere, care obligă conducătorul vehiculului, să posede cunoștințe și să

execute cerințele prezentului Regulament, precum și să posede dexteritatea

necesară de a conduce în siguranță vehiculul pe drum, precum și să posede

permisul de conducere perfectat pe numele său, valabil pentru categoria din

care face parte autovehiculul condus;

- prima instanță nu a luat în considerație probele acuzării, limitându-se

doar la aprecierea ilegalității ordonanței din 30 mai 2017, emisă de către

Procurorul General, Eduard Harunjen, prin care a fost anulată în legătură cu

apariția faptelor noi, ordonanța din 26 august 2012, a procurorului în

Procuratura raionului Cahul, Soltan Vasile, prin care a dispus scoaterea de sub

urmărirea penală a lui Donea Gheorghe, și reluarea urmăririi penale în

privința acestuia;

- prima instanță a considerat că, temeiul reluării urmăririi penale indicat

în ordonanța Procurorului General, Eduard Harunjen, nu cade sub incidența

de fapte noi, făcând trimitere la pct. 61 din Hotărârea Curții Constituționale nr.

12 din 14 mai 2015, care explică că, fapte noi constituie date și circumstanțe

despre care organul de urmărire penală nu a cunoscut la data adoptării

ordonanței atacate, și care nici nu puteau fi cunoscute la acea dată;

- prima instanță a considerat că, faptul achitării prin Decizia Curții

Supreme de Justiție a lui Pletosenco Mihail, de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 269 Cod penal, pe motiv că, fapta nu a fost săvârșită de

inculpat, nu constituie fapt nou pentru organul de urmărire penală, indicând

că, organul de urmărire penală a cercetat aceleiași probe și inculpatul Donea

Gheorghe, a fost scos de sub urmărire penală;

- în viziunea primei instanțe, circumstanțele expuse în ordonanța

Procurorului General, din 30 mai 2017, nu cad sub incidența art. 287 Cod de

procedură penală, în vigoare la acel moment, precum și nu cad sub incidența

prevederilor art. 3961 Cod de procedură penală, care permite procurorului în

cazul pronunțării unei sentințe de achitare pe motiv că fapta nu a fost comisă

de inculpat, să reia urmărirea penală în vederea identificării făptuitorului

infracțiunii, or, inculpatul Donea Gheorghe, a avut în cadrul cauzei penale

calitatea de bănuit, fiind ulterior scos de sub urmărire penală, iar prin

ordonanța Procurorului General, din 30 mai 2017, a fost admisă ingerință în

dreptul inculpatului de a nu fi urmărit de mai multe ori pentru aceiași faptă,

înserat în art. 22 Cod de procedură penală;

- consideră poziția primei instanțe în acest sens una greșită, or, prin

prisma asigurării garanțiilor consfințite în art. 2 al Convenției pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale care reglementează dreptul la

viață, rezultă că, obligația statului este aplicarea efectivă a dispozițiilor de

drept penal întru respectarea unui echilibru just între interesele succesorului

defunctului și necesitatea de a asigura eficiența sistemului de justiție;

- constatând că, în accidentul rutier au fost implicate două persoane, și

anume, partea vătămată Pletosenco Mihail și inculpatul Donea Gheorghe, iar

primul a fost achitat prin Decizia Curții Supreme de Justiție de săvârșirea

infracțiunii, iar inculpatul Donea Gheorghe, a fost scos de sub urmărire penală

prin ordonanța procurorului din 26 august 2012, a apărut necesitatea revizuirii

ordonanței respective. Or, circumstanțele elucidate în Decizia Curții Supreme

de Justiție, din 14 martie 2017, de achitare a părții vătămate Pletosenco Mihail,

nu au fost cunoscute procurorului la emiterea deciziei de scoatere a

inculpatului Donea Gheorghe, de sub urmărire penală, din care motiv și au

fost apreciate ca fapte noi;

- este greșită poziția primei instanțe că, speței în cauză nu sânt aplicabile

prevederile art. 3961 Cod de procedură penală, din motivul că, inculpatul

Donea Gheorghe, deja a avut calitatea de bănuit în prezenta cauza penală, or,

inițial în instanța de judecată s-a examinat cauza penală la învinuirea părții

vătămate Pletosenco Mihail, de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 269

Cod penal;

- în situația în care, ultimul în urma cercetării tuturor probelor a fost

achitat printr-o hotărârea judecătorească irevocabilă, acest fapt deja constituie

o circumstanță nouă, care nu a fost cunoscută organului de urmărire penală și

naște obligația procurorului, de a lua măsuri în vederea identificării persoanei

responsabile de comiterea faptei infracționale;

- ordonanța Procurorului General, Eduard Harunjen din 30 mai 2017, pe

deplin se încadrează în prevederile art. 3961 Cod de procedură penală;

- potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, obligația

de a proteja dreptul la viață în conformitate cu art. 2 din Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, coroborată cu

obligația generală a statului de a recunoaște oricărei persoane aflate sub

jurisdicția sa drepturile și libertățile definite în Convenție, impune în mod

implicit că trebuie să existe o investigație efectivă oficială, atunci când

persoanele au murit în împrejurări suspecte;

- în privința acestui fapt, s-a pronunțat și Curtea Europeană a

Drepturilor Omului în diverse hotărâri pronunțate. În temeiul alin. (2), lit. d),

art. 531 Cod de procedură penală, procurorul ierarhic superior dispune de

atribuții de a anula, total sau parțial, de a modifica sau completa, prin

ordonanță motivată, în condițiile Codului de procedură penală, actele

procurorilor ierarhic inferiori și ale ofițerilor de urmărire penală, ceea ce și a

fost efectuat în cazul din speță, și nicidecum nu poate fi considerat ca

încălcarea prevederilor art. 22 Cod de procedură penală;

- consideră că, prima instanță a încălcat principiul egalității armelor în

proces, or, necătând la faptul că, procurorul insista asupra audierii martorului

Condorachi Ilie, prima instanță a decis să termine cercetarea judecătorească în

lipsa audierii martorului respectiv, menționând că procurorul a epuizat toate

posibilitățile pentru prezentarea probei cu martorul Condorachi Ilie;

- prima instanță, nu sa expus asupra corpurilor delicte, ceea ce este în

contradicție cu prevederile art. 397 Cod de procedură penală, care prevede că,

în dispozitivul sentinței pe lângă chestiunile enumerate în art. 395 și 396, în

cazurile necesare, trebuie să fie și soluția cu privire la corpurile delicte în

cauză;

- la examinarea cauzei, prima instanță nu a soluționat chestiunile

prevăzute de art. 385 Cod de procedură penală și anume, dacă a avut loc fapta

de săvârșirea căreia este învinuit inculpat, dacă această fapta a fost săvârșită

de inculpat și dacă fapta întrunește elementele infracțiunii și de care anume

legea penală este prevăzută ea, ignorând aceste prevederi la adoptarea

sentinței.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 16 mai 2019, a

fost admis apelul procurorului, casată total, inclusiv din oficiu, sentința

Judecătoriei Cahul, sediul Central, din 18 mai 2018, pronunțată o nouă

hotărâre, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care s-a dispus

încetarea procesului penal în privința inculpatului Donea Gheorghe, învinuit

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (5), art. 264 Cod penal, pe motiv că

există o hotărâre a organului de urmărire penală de scoatere a persoanei de

sub urmărire penală. Corpul delict – automobil de model

,,XXXXXXXXXXXXXX”, cu numărul de înmatriculare XXXXXXXXXXXXXX,

urma a fi restituit proprietarului legal.

Decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul, din 16 mai 2019, a fost

atacată cu recurs ordinar de către procurorul-șef al Procuraturii de

circumscripție Cahul, Calendari Dumitru prin care a solicitat casarea parțială a

deciziei, dispunerea rejudecării cauzei penale de către instanța de apel, în alt

complet de judecată, deoarece eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 29 octombrie 2019, a fost admis

recursul ordinar declarat de procuror, casată total decizia și dispusă

rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Comrat.

6.1 În motivarea deciziei instanța de recurs a menționat că, problematica

juridică din dosarul penal prin care Donea Gheorghe este deferit justiției este

de o complexitate sporită, care urmează a fi analizată în coroborare cu dosarul

penal ce la vizat pe Pletosenco Mihail, învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 269 Cod penal și achitat prin hotărârea irevocabilă și rămasă

definitivă a Curții Supreme de Justiție din data de 14 martie 2017.

Din actele cauzei s-a constatat că, la fila dosarului nr. 15 din vol. III, este

anexată plângerea depusă de avocatul Dumitran I. în numele lui Donea

Gheorghe, prin care s-a solicitat anularea ordonanței Procurorului General din

30 mai 2017 de reluare a urmăririi penale pe cauza nr. xxxxxxxxxxxxxx, ca

fiind ilegală. Plângerea nominalizată a fost adresată judecătorului de instrucție

din cadrul Judecătoriei Cahul la data de 21 iulie 2017. Cauza penală privindu-l

pe Donea Gheorghe a fost înregistrată de secția evidență procesuală a

Judecătoriei Cahul la 19 iulie 2017, fiind distribuită aleatoriu judecătorului

Gorlenco I. la aceiași dată, pentru a se expune asupra fondului acuzației aduse

lui Donea Gheorghe în baza art. 264 alin. (5) Cod penal.

Potrivit dispozițiilor conținute în art. 297 alin. (4) din Codul de

procedură penală, toate cererile, plângerile și demersurile înaintate de părți

după trimiterea cauzei în judecată se soluționează de către instanța care judecă

cauza.

Prima instanță conducându-se de prevederile legale de mai sus, a anexat

la materialele cauzei penale plângerea depusă de apărătorul inculpatului, în

ordinea art. 313 Cod de procedură penală.

Conform procesului-verbal al ședinței din 26 aprilie 2018, fiind pusă în

discuție plângerea apărătorului îndreptată împotriva ordonanței Procurorului

General din 30 mai 2017 privind reluarea urmăririi penale, instanța a

menționat că se va expune în sentință asupra fondului acesteia.

Din partea descriptivă a sentinței, instanța de recurs a constatat că prima

instanță într-adevăr a făcut mențiune despre existența acestei plângeri, (f.d. 77,

vol. III), însă nu a analizat temeinicia sau netemeinicia ei, ci doar a desfășurat

pe larg argumentele care au stat la baza soluției de încetare a procesului penal

intentat în privința lui Donea Gheorghe, din motivul existenței altor

circumstanțe care exclud urmărirea penală și tragerea la răspunderea penală a

acestuia – art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Nici dispozitivul sentinței nu conține careva mențiuni despre temeinicia

sau netemeinicia plângerii adresate de partea apărării în ordinea art. 313 Cod

de procedură penală.

În esență, plângerea apărătorului Dumitran I. conține critici cu privire la

ilegalitatea aplicării de către Procurorul General a art. 287 alin. (4) din Codul

de procedură penală, care a fost pus la baza ordonanței din 30 mai 2017,

pentru reluarea urmăririi penale în privința lui Donea Gheorghe, anterior scos

de sub urmărirea penală prin ordonanța procurorului din 26 august 2012,

deoarece s-a constatat că fapta nu a fost săvârșită de dânsul.

În fond, criticele care au stat la baza plângerii părții apărării, înaintate în

ordinea art. 313 Cod de procedură penală, au fost analizate în textul sentinței,

or prima instanță a ajuns la aceleași concluzii despre care relevă și petiționarul,

și anume că reluarea urmăririi penale în privința lui Donea Gheorghe, după

scoaterea acestuia de sub urmărirea penală, este contrară prevederilor legale

naționale și jurisprudenței Curții Europene în această materie, instanța

neidentificând careva circumstanțe noi rezultate din decizia Curții Supreme de

achitare în privința lui Pletosenco Mihail, de natură să legalizeze ordonanța

Procurorului General din 30 mai 2017.

În conținutul sentinței urma să fie menționat despre temeinicia plângerii

respective, eroare ce afectează în sine actul judecătoresc întocmit, or anumite

chestiuni cu care este investită instanța spre soluționare, nu urmează a fi

prezumate de către părți, fiind necesară o indicare expresă a soluției adoptate

pe marginea acestora.

Instanța de recurs a reiterat că toate garanțiile instituite de art. 6 din

Convenție asigură respectarea dreptului la un proces echitabil pentru orice

justițiabil. Aceste garanții trebuie nu doar să se regăsească, dar și să fie

asigurate inculpatului, în principiu, în toate stadiile procedurii de judecată,

evident, prin raportare la competența și specificitatea procedurii în fața fiecărei

jurisdicții.

Instanța de recurs a considerat că criticele procurorului în această parte

sunt declarative venind în contradicție cu actele cauzei, or acestea confirmă

indubitabil că partea apărării a beneficiat de dreptul legal de contestare a

actului prin care s-a dispus reluarea urmăririi penale.

Pe lângă faptul că partea apărării a contestat reluarea urmăririi penale în

privința lui Donea Gheorghe, aceasta nu a primit un răspuns expres la

plângerea depusă, omisiunea respectivă urmând a fi corectată de instanța de

apel, prin rejudecarea cauzei. Lipsa unor garanții procedurale într-o etapă

ulterioară a procedurilor poate fi compensată prin posibilitatea părților de a-și

fi exercitat drepturile lor la un stadiu anterior.

Instanța de recurs a mai menționat că, odată sesizat în modul prevăzut

de lege, organul de urmărire penală, este obligat să procedeze la investigarea

cauzei și să dispună, la finalul cercetărilor, una dintre soluțiile permise de lege.

Însăși formularea art. 252 Cod de procedură penală, referitoare la obiectul

urmăririi penale, fixează ca finalitatea a acestei faze procesuale luarea unei

decizii de către procuror cu privire la necesitatea de a se dispune sau nu

trimiterea cauzei în judecată pentru a i se stabili răspunderea făptuitorului.

Baza factologică a acestei cauze se rezumă la aceea că, la 26 mai 2012, în

jurul orei 22:30, Donea Gheorghe, conducând autoturismul de model

„Xxxxxxxxxxxxxx, de unul singur, nefiind posesor al permisului de conducere,

pe traseul dintre satele Taraclia de Salcie și Burlacu din r-nul Cahul,

neisprăvindu-se cu conducerea, a tamponat o căruță, care se deplasa în același

sens a mișcării, în care se aflau: Blanaru V., Popov E., Pletosenco M. și Pînzari

R. cu fiicele sale, Pînzari E. și Pînzari V.

În rezultatul accidentului rutier, Blanaru V. și Popov E., de la leziunile

corporale periculoase pentru viață primite au decedat la fața locului,

Pletosenco M. și Pînzari R., au fost transportați la spitalul raional Cahul, iar

minorele Pînzari E. și Pînzari V., careva leziuni corporale nu au primit.

Reieșind din faptul că din actul de autosesizare a rezultat o bănuială

rezonabilă că a fost săvârșită infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (5) Cod

penal, conform indicilor calificativi: „încălcarea regulilor de securitate a circulației

rutiere sau de exploatare a mijloacelor de transport de către o persoană care conduce

mijlocul de transport, acțiune care a cauzat decesul a două sau mai multe persoane”,

neexistând vreo circumstanță care ar fi exclus urmărirea penală, în baza

prevederilor art. 57, 274 Cod de procedură penală, s-a dispus începerea

urmăririi penale, în baza materialului înregistrat în Registrul nr. 1 al CPR

Cahul de evidență a sesizărilor cu privire la acțiuni cu nr. 454 din 27 mai 2012,

atribuindu-i cauzei penale nr. xxxxxxxxxxxxxx.

Prin ordonanța procurorului din 26 august 2012 s-a dispus scoaterea de

sub urmărire penală a lui Donea Gheorghe pe cauza penală nr.

xxxxxxxxxxxxxx, deoarece s-a constatat că fapta nu a fost săvârșită de către

acesta. Procurorul a constatat existența în acțiunile lui Donea Gheorghe a

elementelor contravenției prevăzute de art. 231 alin. (2) Cod contravențional

(conducerea vehiculului fără permis de conducere), însă nu a pornit procesul

contravențional, deoarece a expirat termenul de 3 luni de prescripție a

răspunderii contravenționale.

În particular, procurorul a conchis asupra scoaterii lui Donea Gheorghe

de sub urmărirea penală din motiv că probele administrate au demonstrat

lipsa în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii prevăzute de art. 264 alin.

(5) Cod penal, deoarece el se deplasa cu viteză regulamentară și nu a încălcat

prevederile Regulamentului circulației rutiere, iar cauza directă a producerii

accidentului rutier, soldat cu decesul lui Xxxxxxxxxxxxxx, constă în

nerespectarea de către Pletosenco Mihail a cerințelor art. 14 lit. a), art. 109 alin.

(l), art. 110 alin. (1) ale Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13 mai 2009.

În aceste împrejurări, procurorul a stabilit prin ordonanță că, Donea

Gheorghe urmează a fi scos de sub urmărirea penală, deoarece fapta nu a fost

comisă de bănuit.

La 31 octombrie 2012, procurorul ierarhic superior, verificând ordonanța

de scoatere de sub urmărirea penală a bănuitului Donea Gheorghe din 26

august 2012, a dispus anularea acesteia ca ilegală, cu reluarea urmăririi penale

pe cauza nr. xxxxxxxxxxxxxx.

Potrivit încheierii judecătorului de instrucție a Judecătoriei Cahul din 22

ianuarie 2013 plângerea înaintată de Donea Gheorghe a fost recunoscută

întemeiată, iar ordonanța procurorului din 31 octombrie 2012 a fost declarată

nulă.

La acea etapă a procedurilor, actul rămas în vigoare, prin care s-a

finalizat urmărirea penală în privința lui Donea Gheorghe, bănuit de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal, este ordonanța

procurorului din 26 august 2012 de scoatere de sub urmărire penală a

bănuitului pe cauza penală nr. xxxxxxxxxxxxxx, deoarece s-a constatat că fapta

nu a fost săvârșită de către acesta.

Ulterior, după dispunerea achitării în privința lui Pletosenco Mihail de

către Curtea Supremă de Justiție, Procurorul General, la 30 mai 2017, a reluat

urmărirea penală pe cazul lui Donea Gheorghe, deferindu-l judecății.

Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul central, din 18 mai 2018, s-a

dispus încetarea procesului penal în privința lui Donea Gheorghe, învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal, în temeiul art.

391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, deoarece există alte circumstanțe

care exclud urmărirea penală și tragerea acestuia la răspundere penală.

Prin „alte circumstanțe” instanța a avut în vedere existența ordonanței

de scoatere de sub urmărirea penală a bănuitului Donea Gheorghe din 26

august 2012.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Chișinău din 16 mai

2019 a fost casată total, inclusiv din oficiu, sentința nominalizată supra, cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care s-a încetat procesul penal în privința

lui Donea Gheorghe, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (5) Cod penal, pe motiv că există o hotărâre a organului de urmărire

penală de scoatere a persoanei de sub urmărire penală, instanța având în

vedere temeiul prescris de art. 391 alin. (1) pct. 5) din Codul de procedură

penală.

Deși formal temeiul încetării procesului penal a fost schimbat la alt

punct din alin. (1) al art. 391 Cod de procedură penală, la baza acestei soluții

instanța de apel a pus aceiași ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a

bănuitului Donea Gheorghe din 26 august 2012, considerând că temeiuri

legale de anulare a acesteia, Procurorul General, la 30 mai 2017 nu a avut.

Revenind la esența soluțiilor de încetare a procesului penal ce-l vizează

pe Donea Gheorghe și făcând abstracție, la moment, de temeiurile legale

formulate de instanțele de fond care au stat la baza acestei soluții, Colegiul

Penal lărgit evidențiază faptul că ordonanța de scoatere a lui Donea Gheorghe

de sub urmărirea penală s-a întemeiat pe art. 284 alin. (2) pct. 1) Cod de

procedură penală, și anume că fapta nu a fost săvârșită de bănuit.

În aceste circumstanțe, este indiscutabil și indubitabil faptul că

instanțele de fond corect au conchis asupra neconstatării faptei infracționale

pretins a fi comise de Donea Gheorghe, pentru că la etapa urmăririi penale

anume acesta a fost temeiul scoaterii lui de sub urmărire.

În ipoteza în care organul de urmărire penală a statuat, în urma

investigațiilor desfășurate, că Donea Gheorghe nu a comis fapta prejudiciabilă

incriminată acestuia în baza art. 264 alin. (5) Cod penal, iar instanțele de fond

au conchis că scoaterea lui Donea Gheorghe de sub urmărirea penală este

legală și are putere de lucru judecat, atunci este evident că în partea

descriptivă a hotărârilor adoptate, constatarea faptei prejudiciabile nu ar

trebui să se regăsească.

Instanța de recurs a considerat că nu sunt elocvente cauzei exemplele

din practica judiciară nominalizată de procuror despre aplicarea neuniformă a

aceleiași norme date anterior de către Curtea Supremă de Justiție prin deciziile

pe dosarele penale cu nr. 1ra-912/2018 din 05.07.2018 și nr. 1ra-72/2019 din

25.04.2019.

Analizând conținutul deciziilor Curții Supreme de Justiție nr. 1ra-

912/2018 din 05.07.2018 și nr. 1ra-72/2019 din 25.04.2019, se constată că în

spețele respective nu a fost disputată aceiași problemă de drept ca și cea din

cauza penală privindu-l pe Donea Gheorghe.

Instanța de recurs ordinar a constatat că problematica juridică abordată

cade sub incidența a mai multor drepturi fundamentale protejate de Convenția

Europeană și proclamate în art. 2 și 6 din acesta – dreptul la viață și dreptul la

un proces echitabil, acestea urmând a fi analizate în coroborare cu art. 4

Protocolul 7 al Convenției.

Astfel, instanța de recurs a reținut că, în speță, în urma accidentului

rutier care a avut loc la 26 mai 2012, soldat cu urmări deosebit de grave -

decesul a două persoane – finalitatea procedurilor de până acum se rezumă la

achitarea, printr-o hotărâre irevocabilă și devenită definitivă, în privința lui

Pletosenco Mihail, învinuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod

penal și încetarea procesului penal în privința lui Donea Gheorghe, învinuit de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal. Instanțele care

au soluționat până acuma cauza, nu au căutat să examineze eventuala parte de

răspundere a lui Donea Gh. și a lui Pletosenco M. în cauzarea morții lui

Anghelinici E. și lui Blanaru V., deși erau competente în acest aspect,

limitându-se la aprecierea unor circumstanțe corelative, care au prevalat la

adoptarea soluțiilor expuse supra.

A mai reținut instanța de recurs că, în speță, temei pentru

redeschiderea/reluarea urmăririi penale în privința lui Donea Gheorghe, care

s-a produs ca efect al adoptării ordonanței Procurorului General din 30 mai

2017, a servit faptul că Pletosenco Mihail a fost achitat de către Curtea

Supremă de Justiție, prin hotărârea din 14 martie 2017, de sub învinuirea de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal. Temeiul de drept

pentru reluarea urmăririi penale a fost art. 287 alin. (4) Cod de procedură

penală, (în redacția legii la data de 30 mai 2017), potrivit căruia, reluarea

urmăririi penale după încetarea urmăririi penale, după scoaterea persoanei de

sub urmărire și/sau după clasarea cauzei se dispune prin ordonanță de către

procurorul ierarhic superior dacă se constată că apar fapte noi, care sunt de

natură să afecteze hotărârea pronunțată.

În opinia instanței de recurs ordinar, Procurorul General, vădit nefondat

și evident contrar interpretărilor legale și doctrinare pertinente, a apreciat

circumstanțele expuse de instanța supremă în cauza ce-l vizează pe Pletosenco

Mihail ca fiind „fapte noi” de natură a răsturna autoritatea de „res judicata” de

care se bucura ordonanța procurorului Soltan V. din 26 august 2012 privind

scoaterea de sub urmărire penală a lui Donea Gheorghe, învinuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (4) Cod penal, din motiv că fapta nu a

fost comisă de bănuit.

Or, din conținutul deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2017,

adoptată în privința lui Pletosenco Mihail, învinuit de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 269 Cod penal, se conchide că temeiul achitării inculpatului a

fost art. 390 alin. (1) pct. 2) Cod de procedură penală, și anume că fapta nu a

fost comisă de acesta. Instanța supremă a statuat asupra achitării lui

Pletosenco Mihail dat fiind că procurorul, în cadrul judecării cauzei în apel,

uzând de dreptul său procesual reglementat de art. 320 Cod de procedură

penală, a renunțat la învinuire, solicitând achitarea inculpatului, iar instanța

de apel a evitat să se expună asupra acestor circumstanțe, depășindu-și vădit

atribuțiile și condamnându-l pe Pletosenco Mihail în baza art. 269 Cod penal la

2 ani închisoare, cu aplicarea 90 Cod penal și suspendarea condiționată a

executării pedepsei pe termenul de probațiune 2 ani, totodată soluționând și

acțiunea civilă.

A remarcat instanța de recurs că, circumstanțele asupra cărora a conchis

Curtea Supremă de Justiție, când s-a pronunțat pentru achitarea lui Pletosenco

Mihail, cu certitudine nu cad sub incidența noțiunii de „fapte noi”. Printre

altele, instanțele de fond, examinând cauza penală privindu-l pe Donea

Gheorghe au ajuns la aceleași concluzii. Menționând de asemenea că, la caz,

nu putem echivala „renunțarea procurorului la învinuire” în dosarul ce-l viza pe

Pletosenco Mihail, cu „fapte noi” - circumstanțe de care nu avea cunoștință

organul de urmărire penală la data adoptării ordonanței de scoatere a lui

Donea Gheorghe de sub urmărirea penală, întrucât fapta nu a fost comisă de

acesta. De altfel, odată cu scoaterea de sub urmărire penală, Donea Gheorghe a

dispus de certitudinea și convingerea că nu va mai fi bănuit și urmărit penal

pe faptul comiterii accidentului rutier imputat acestuia.

În fond, comparând actele de învinuire înaintate lui Pletosenco Mihail

pe faptul imputării comiterii infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal și a

lui Donea Gheorghe pe faptul incriminării infracțiunii prevăzute de art. 264

alin. (5) Cod penal, Colegiul a constatat că la baza acestora se află în mare

parte aceleași probe (a se vedea f.d. 293-296, vol. I și f.d. 261-266, vol. II), ceea

ce constituie un temei în plus de a afirma despre ancheta viciată din această

speță.

În continuare a mai relatat că, la caz, instanța de apel în încercarea de a

corecta eroarea admisă de prima instanță la stabilirea temeiului corect de

încetare a urmăririi penale, nu a făcut o analiză aprofundată a acestei

chestiuni, rezultând pripit că încetarea procesului penal ce-l vizează pe Donea

Gheorghe se subscrie cazului prevăzut de norma procesual-penală la art. 391

alin. (1) pct. 5) Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Comrat din 13 octombrie

2020, a fost admis apelul procurorului, casată integral sentința, inclusiv din

oficiu, pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, după cum urmează:

A fost încetat procesul penal în privința inculpatului Donea Gheorghe

învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.264 alin.(5) Cod penal pe

motiv că există o hotărâre judecătorească definitivă asupra aceleiași persoane

și pentru aceiași faptă. Corpul delict, automobilul de model autoturismul de

model ,,XXXXXXXXXXXXXX” cu numărul de înmatriculare

XXXXXXXXXXXXXX înregistrat în Republica Bulgaria restituit proprietarului

legal.

7.1 Instanța de apel a concluzionat că, ordonanța de reluare a urmăririi

penale trebuie să fie motivată în sensul menționării erorii de drept și erorii de

fapt, iar faptul neaprecierii probelor acumulate de către organul de urmărire

penală, nu denotă realizarea investigației necorespunzătoare.

La emiterea Ordonanței de scoatere a persoanei de sub urmărire penală

din 26 august 2012, emisă în privința lui Donea Gheorghe, organul de

urmărire penală a avut aceleași probe care au stat și la baza emiterii Deciziei

Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2017, iar faptul că instanța de recurs

ordinar l-a achitat pe Pletosenco Mihail de sub învinuirea de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal, din motiv că fapta nu a fost

săvârșită de inculpat, nu constituie fapte noi pentru organul de urmărire penală

și nu servește temei de a relua urmărirea penală în privința lui Donea

Gheorghe, deoarece aceleași probe au fost cercetate și apreciate de către

organul de urmărire penală cînd el a fost scos de sub urmărire penală.

Instanța de apel a menționat că reluarea urmăririi penale a fost făcută la

inițiativa însăși a organului de urmărire penală, peste termenul de 1 an, fapt ce

atrage nulitatea Ordonanței din 30 mai 2017, iar pe cale de consecință, actele

de urmărire penală îndeplinite de organul de urmărire penală (procuror) în

perioada de după 26 august 2012, inclusiv și după 30 mai 2017, sunt lovite de

nulitate deoarece sunt contrare principiului de drept aplicat în jurisprudența

națională și internațională - dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de două ori.

Instanța de apel a ajuns la concluzia că, prima instanță corect a

concluzionat asupra necesității încetării procesului penal în privința lui Donea

Gheorghe, însă incorect a determinat temeiul încetării, greșit făcând trimitere

la art. 391 alin. (1) pct. 6) din Codul de procedură penală. La caz, aceste

prevederi nu sunt aplicabile speței, prin alte temeiuri care exclud urmărirea

penală și tragerea la răspunderea penală, se înțeleg alte temeiuri decât cele

prevăzute de art. 391 alin. (1) pct. 1)-5) Cod de procedură penală, cum ar fi

menținerea persoanei în calitate de bănuit mai mult de 3 luni, punerea ilegală

sub învinuire și alte motive, care exclud urmărirea penală.

Instanța de apel a menționat că în prezenta cauză, s-a stabilit cu

certitudine că în privința inculpatului Donea Gheorghe există o hotărâre a

organului de urmărire penală, prin care acesta a fost scos de sub urmărirea

penală, care a devenit irevocabilă prin menținerea de către judecătorul de

instrucție, iar prima instanță nu a elucidat această circumstanță în sentință,

indicând eronat temeiul încetării procesului penal, ce impune instanța de apel,

din oficiu, să intervină în sentință pentru a corecta eroarea admisă.

Astfel, inițial cauza penală respectivă a fost diferită instanței de judecată

cu acuzarea lui Pletosenco Mihail de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

269 Cod penal, și prin decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme de

Justiție din 14 martie 2017, au fost admise recursurile ordinare declarate de

către procuror și avocatul Mîțăblîndă V., în numele lui Pletosenco Mihail, fiind

casată total sentința Judecătoriei Cahul din 05 august 2015 și decizia Curții de

Apel Cahul din 12 mai 2016, cu dispunerea achitării lui Pletosenco Mihail de

sub învinuirea de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal, din

motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

Instanța de apel a menționat că după achitarea lui Pletosenco Mihail de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal, din motiv că fapta nu a

fost săvârșită de inculpat, la 30 mai 2017, prin ordonanța Procurorului

General, Harunjen E., a fost reluată urmărirea penală pe cauza penală nr.

xxxxxxxxxxxxxx, și în legătură cu apariția unor fapte și circumstanțe noi, care

nu erau cunoscute procurorului și nu puteau fi cunoscute la momentul

emiterii deciziei de scoatere a persoanei de sub urmărirea penală, a fost

anulată ordonanța din 26 august 2012, prin care procurorul în procuratura r-

lui Cahul, Soltan Vasile, a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Donea

Gheorghe, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de el, cu reluarea urmăririi

penale în privința acestuia.

După reluarea urmăririi penale de către Procurorul General, în privința

inculpatului Donea Gheorghe, organul de urmărire penală, fără a efectua

careva acțiuni de urmărire penală, cu excepția înaintării învinuirii lui Donea

Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal,

în baza la aceleași probe ce au stat la baza acuzării lui Pletosenco Mihail de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal, infracțiune ce nu s-a

demonstrat, fiind achitat, a expediat cauza în judecată cu acuzarea lui Donea

Gheorghe de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (5) Cod penal,

pentru judecare în fond.

Instanța de apel a menționat că ordonanța de scoatere de sub urmărirea

penală cu reluarea urmăririi penale a fost anulată de Procurorul General la 30

mai 2017. În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) Cod de procedură

penală, în desfășurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în

timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanța judecătorească.

Potrivit art. 287 alin. (2) și (4) Cod de procedură penală (în vigoare la

momentul emiterii ordonanței de către Procuror General), reluarea urmăririi

penale se dispune de către judecătorul de instrucție în temeiul demersului

procurorului sau în cazul admiterii plângerii depuse împotriva ordonanței

procurorului de încetare a urmăririi penale ori de clasare a cauzei penale sau

de scoatere a persoanei de sub urmărire. În cazurile în care ordonanțele de

încetare a urmăririi penale, clasare a cauzei penale sau de scoatere a persoanei

de sub urmărire au fost adoptate legal, reluarea urmăririi penale poate avea

loc numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite ori un viciu fundamental

în cadrul urmăririi precedente a afectat hotărîrea respectivă. În cazul

descoperirii unui viciu fundamental, urmărirea penală poate fi reluată nu mai

târziu de un an de la intrarea în vigoare a ordonanței de încetare a urmăririi

penale, clasare a cauzei sau scoatere a persoanei de sub urmărire.

A menționat instanța de apel că, inculpatul Donea Gheorghe, prin

ordonanța procurorului din 26 august 2012, a fost scos de sub urmărire penală,

ordonanța nominalizată devenind irevocabilă în baza încheierii judecătorului

de instrucție din 22 ianuarie 2013, prin urmare, din momentul devenirii

irevocabile a ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a inculpatului

Donea Gheorghe, s-au încetat toate raporturile juridico-penale între inculpat și

organul de urmărire penală, iar ulterioara reluare a relațiilor juridico-penale

între inculpatul Donea Gheorghe și organele de ocrotire a normelor de drept

ale statului, sunt posibile doar cu respectarea legislației procesual penale.

Instanța de apel a considerat că prima instanță corect nu s-a expus

asupra probelor și vinovăției inculpatului Donea Gheorghe, în săvârșirea

infracțiunii imputate, deoarece ultimul a fost pus sub învinuire cu încălcarea

prevederilor art. 22 alin. (1) Cod de procedură penală, or, în privința acestuia

există o hotărâre definitivă de scoatere de sub urmărire penală, fiind supusă

controlului judiciar, prin declararea nulității ordonanței procurorului ierarhic

superior din 31 octombrie 2012 prin care a fost anulată ordonanța procurorului

din 26 august 2012 de scoatere a persoanei de sub urmărirea penală. Așadar,

judecătorul de instrucție a constatat încetarea în momentul pronunțării

respectivei ordonanțe relațiilor juridico-penale existente între stat și Donea

Gheorghe.

Inculpatul Donea Gheorghe, a fost pus sub învinuire ilegal, ce afectează

dreptul fundamental al acestuia de a nu fi urmărit și judecat de mai multe ori

pentru una și aceeași faptă, consfințit în Constituție și în Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dar în situația

încălcării drepturilor constituționale ale acestuia, nu poate fi pusă în discuție

întrebarea privind vinovăția acestuia.

Instanța de apel a concluzionat că ordonanța Procurorului General,

Harunjen Eduard, din 30 mai 2017, este neîntemeiată și ilegală în partea

reluării urmăririi penale în privința inculpatului Donea Gheorghe și în această

parte ordonanța urmează să fie recunoscută nulă.

Instanța de apel a conchis asupra ilegalității pct. 2), din partea

dispozitivă a ordonanței Procurorului General, Harunjen Eduard, din 30 mai

2017, prin care a fost anulată ordonanță din 26 august 2012, emisă de

procurorul în Procuratura raionului Cahul, Soltan Vasile, privind scoaterea

inculpatului Donea Gheorghe, de sub urmărire penală, cu reluarea urmăririi

penale în privința inculpatului. Odată cu constatarea ilegalității acestui punct

din ordonanța Procurorului General, din 30 mai 2017, urmează să fie

constatată ilegală și ordonanța de punere sub învinuire a inculpatului Donea

Gheorghe, emisă de către procurorul în Procuratura raionului Cahul, Țurcanu

Alexandru din 14 iulie 2017.

Instanța de apel a apreciat critic argumentele procurorului, precum că

inițial s-a examinat cauza penală la învinuirea lui Pletosenco Mihail, de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 269 Cod penal, și ulterior după

achitarea acestuia din cauza că fapta nu a fost săvârșită de el, procurorul

ierarhic-superior întemeiat a reluat urmărirea penală în privința lui Donea

Gheorghe. Or, inculpatul Donea Gheorghe, ar fi putut fi urmărit penal, în

cazul în care anterior nu ar fi fost vizat în cadrul acestei cauze penale în

calitate de bănuit și apoi scos de sub urmărire penală pe motiv că infracțiunea

nu a fost săvârșită de el. Însă, după cum s-a stabilit în speța dată, inculpatul

Donea Gheorghe, anterior a avut calitatea procesuală de bănuit, fiind scos de

sub urmărire penală, ceea ce împiedică punerea repetată a acestuia sub

urmărire penală, în baza acelorași probe în condițiile în care legalitatea

scoaterii de sub urmărirea penală a fost verificată și confirmată printr-o

hotărîrea judecătorească definitivă și irevocabilă.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul procurorului

precum că este încălcarea de către prima instanță al principiului

contradictorialității și anume, a examinat cauza penală fără a da procurorului

posibilitatea de a administra proba cu martorul Condorachi Ilie, declarațiile

căruia prezintă o mare importanță pentru cauza penală, care urmează să fie

respins. Or, cauza penală deferită judecății, s-a aflat în procedura examinării

instanței de fond de la 19 iulie 2017, până la 18 mai 2018. Astfel, în primul rând

în acest termen procurorul a avut suficient timp pentru a asigura prezența

martorului respectiv în ședința instanței de fond pentru a fi audiat. În al doilea

rând, la materialele dosarului penal, se regăsește ordonanța de aducere silită,

din 05 aprilie 2018, emisă de către procurorul în Procuratura raionului Cahul,

Boghean Dumitru, în privința martorului respectiv. Potrivit materialelor

dosarului, instanța de fond a acordat procurorului suficientă posibilitate

pentru asigurarea prezentării probei cu martorului respectiv, dispunând

amânarea de două ori consecutiv a ședințelor de judecată, fapt confirmat prin

procesul-verbal al ședinței de judecată.

Instanța de apel a menționat că potrivit materialelor cauzei penale, s-a

constatat că, proprietar al automobilului de model ,,XXXXXXXXXXXXXX” cu

numărul de înmatriculare XXXXXXXXXXXXXX, este Popozoglu Serghei, iar

inculpatul Donea Gheorghe, se folosea de automobilul respectiv prin procură,

astfel a concluzionat că automobilul menționat în temeiul art. 162 alin. (1) pct.

4), Cod de procedură civilă, urmează să fie restituit proprietarului legal.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către

procurorul în Procuratura UTA Găgăuzia Oficiul Central, Sîrbu Lilia prin care

invocând incidența pct. 6 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, a solicitat casarea deciziei cu dispunerea rejudecării cauzei în instanța

de apel, de către un alt complet de judecată.

8.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că:

- chiar în cazul pronunțării unei sentințe de încetare, instanța de

judecată trebuia să descrie fapta infracțională incriminată care a fost comisă de

către inculpat și să dea aprecierea probelor prezentate de acuzare și cercetate

în instanța de apel, ceea ce a omis să facă;

- temeiul pe care a fost încetat procesul penal nu a fost expus cu claritate

și lipsesc aprecieri, din care s-ar deduce univoc concluzii referitoare la

excluderea posibilității de tragere la răspundere penală a inculpatului, dar și

dacă fapta infracțională de care inculpatul este pus sub învinuire a fost sau nu

a fost comisă;

- instanța de apel urma să facă o analiză probelor existente la materialele

dosarului și să se expună asupra acestora;

- ordonanța Procurorului General, Eduard Harunjen, din 30.05.2017 prin

care a fost anulată în legătură cu apariția faptelor noi, ordonanța din 26 august

2012, a procurorului în Procuratura raionului Cahul, Vasile Soltan, prin care a

dispus scoaterea de sub urmărirea penală a lui Donea Gheorghe și reluarea

urmăririi penale în privința acestuia, nu a fost contestată de către partea

apărării, nici în cadrul efectuării urmăririi penale, nici la finisarea urmăririi

penale. Cu toate acestea, procurorul a indicat în apelul său, ca unul din motive

pentru casarea sentinței primei instanțe, că instanța greșit a interpretat faptul

că temeiul reluării urmăririi penale indicat în ordonanța Procurorului General,

Eduard Harunjen, nu cade sub incidența de fapte noi. În cauza dată în

accidentul rutier au fost implicate două persoane, și anume, partea vătămată

Pletosenco Mihail și inculpatul Donea Gheorghe, iar primul a fost achitat prin

Decizia Curții Supreme de Justiție de săvârșirea infracțiunii pe motiv că fapta

nu a fost comisă de inculpat, iar Donea Gheorghe, a fost scos de sub urmărire

penală prin ordonanța procurorului din 26 august 2012, respectiv a apărut

necesitatea revizuirii ordonanței nominalizate. Or, circumstanțele elucidate în

Decizia Curții Supreme de Justiție, din 14 martie 2017, de achitare a lui

Pletosencio Mihail, nu au fost cunoscute procurorului la emiterea deciziei

privind scoaterea inculpatului Donea Gheorghe de sub urmărire penală, din

care motiv și au fost apreciate ca fapte noi;

- în situația în care, Pletosenco Mihail în urma cercetării tuturor probelor

a fost achitat printr-o hotărârea judecătorească irevocabilă, acest fapt deja

constituie o circumstanță nouă, care nu a fost cunoscută organului de urmărire

penală și naște obligația procurorului, de a lua măsuri în vederea identificării

persoanei responsabile de comiterea faptei infracționale. Respectiv, ordonanță

Procurorului General, Eduard Harunjen din 30 mai 2017, pe deplin se

încadrează în prevederile art. 3961 Cod de procedură penală;

- procurorul ierarhic superior, bazându-se de prevederile art.531 și

art.287 alin.(4) Cod de procedură penală, stabilind că în cazul dat au apărut

fapte noi și ordonanța procurorului Vasile Soltan este afectată de un viciu

fundamental, ceea ce duce la încălcarea prevederilor art. art. 19, 254 Cod de

procedură penală, legal și corect a dispus reluarea urmăririi penale.

Judecând recursul ordinar, raportat la actele cauzei, Colegiul Penal

lărgit ajunge la concluzia că acesta urmează a fi admis, pentru următoarele

considerente:

În speță se constată, că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422

Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

În temeiul art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură

penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și

să dispună rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Astfel, fiind sesizată cu recurs ordinar, instanța de judecată verifică dacă

s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârile atacate și dacă aceste

fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar și oricăror probe

noi prezentate instanței de apel sau cercetează suplimentar probele

administrate de prima instanță. Instanța de apel poate da o nouă apreciere

probelor din dosar. Instanța de apel, este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel.

După cum rezultă din conținutul recursului, acesta se întemeiază pe

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, potrivit cărora,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond când: instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței.

Colegiul Penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate de instanțele

ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței

ierarhic superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea.

Necesită a se avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și

motivarea insuficientă sau motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă

motiv de casare.

Colegiul penal constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii,

nu au fost întocmai respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel,

ceea ce duce la desființarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei.

În contextul celor menționate supra se reține că, chiar dacă, recurentul

indicat temeiurile prevăzute de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, el critică decizia prin prisma erorii sub aspectul că hotărîrea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Verificând legalitatea deciziei atacate sub aceste aspecte, Colegiul Penal

lărgit reține că în speță și-a găsit confirmare temeiul de recurs arătat mai sus,

prin prisma faptului că instanța de apel s-a expus contradictoriu și superficial

asupra motivelor invocate în apel.

Astfel, potrivit descriptivului deciziei contestate (pct. 7. din decizie), se

reține că instanța de apel pripit a încetat procesul penal în privința

inculpatului pe motiv că în privința lui, pentru aceleași fapte, există o hotărâre

a organului de urmărire penală de scoatere de sub urmărire penală.

Potrivit art. 22 alin. (1), 287 alin. (4) Cod de procedură penală, nimeni nu

poate fi urmărit de organele de urmărire penală de mai multe ori pentru

aceeași faptă. Totodată, în cazul în care ordonanța de scoatere a persoanei de

sub urmărire a fost adoptată legal, reluarea urmăririi penale poate avea loc,

doar numai dacă apar fapte noi sau recent descoperite, ori un viciu

fundamental în cadrul urmăririi precedente a afectat hotărârea respectivă.

Din materialele cauzei rezultă că, Donea Gheorghe a fost învinuit de

organul de urmărire penală în aceea că ultimul, la 26 mai 2012, în jurul orei

22:30, conducând autoturismul de model „Xxxxxxxxxxxxxx, de unul singur, nefiind

posesor al permisului de conducere, pe traseul dintre satele Taraclia de Salcie și

Burlacu din r-nul Cahul, neisprăvindu-se cu conducerea, a tamponat o căruță, care se

deplasa în același sens a mișcării, în care se aflau: Blanaru V., Popov E., Pletosenco M.

și Pînzari R. cu fiicele sale, Pînzari E. și Pînzari V. În rezultatul accidentului rutier,

Blanaru V. și Popov E., de la leziunile corporale periculoase pentru viață primite au

decedat la fața locului, Pletosenco M. și Pînzari R., au fost transportați la spitalul

raional Cahul, iar minorele Pînzari E. și Pînzari V., careva leziuni corporale nu au

primit.

În baza prevederilor art. 57, 274 din Codul de procedură penală, s-a

dispus începerea urmăririi penale în privința lui Donea Gheorghe, în baza

materialului înregistrat în Registrul nr. 1 al CPR Cahul de evidență a

sesizărilor cu privire la acțiuni cu nr. 454 din 27 mai 2012, atribuindu-i cauzei

penale nr. xxxxxxxxxxxxxx.

Prin ordonanța procurorului din 26 august 2012 s-a dispus scoaterea de

sub urmărire penală a lui Donea Gheorghe pe cauza penală nr.

xxxxxxxxxxxxxx, deoarece s-a constatat că fapta nu a fost săvârșită de către

acesta.

La 31 octombrie 2012, procurorul ierarhic superior, verificând

ordonanța de scoatere de sub urmărirea penală a bănuitului Donea Gheorghe

din 26 august 2012, a dispus anularea acesteia ca ilegală, cu reluarea urmăririi

penale pe cauza nr. xxxxxxxxxxxxxx.

Prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Cahul din 22

ianuarie 2013 plângerea înaintată de Donea Gheorghe a fost recunoscută

întemeiată, iar ordonanța procurorului din 31 octombrie 2012 a fost declarată

nulă.

Totodată se reține că, procurorul a conchis asupra scoaterii lui Donea

Gheorghe de sub urmărirea penală din motiv că probele administrate au

demonstrat lipsa în acțiunile acestuia a elementelor infracțiunii prevăzute de

art. 264 alin. (5) Cod penal, deoarece el se deplasa cu viteză regulamentară și

nu a încălcat prevederile Regulamentului circulației rutiere, iar cauza directă a

producerii accidentului rutier, soldat cu decesul lui Xxxxxxxxxxxxxx, constă în

nerespectarea de către Pletosenco Mihail a cerințelor art. 14 lit. a), art. 109 alin.

(l), art. 110 alin. (1) ale Regulamentului circulației rutiere, aprobat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 357 din 13 mai 2009.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 14 martie 2017, Pletosencio

Mihail a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de

art. 269 Cod penal, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

După dispunerea achitării în privința lui Pletosenco Mihail, la 30 mai

2017, a fost reluată urmărirea penală pe cazul lui Donea Gheorghe.