1ra-1380/21 — art.349 al.1-1 Cp

Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 12 august 2020, pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Gonța Lilian a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art.349 alin.(11) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, la 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității.

Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat în fapt că, inculpatul Gonța Lilian, la 27.07.2019, aproximativ la ora 21:00, aflându-se în raionul Strășeni, satul Sireți, în prezența mai multor persoane, a agresat-o fizic pe fosta sa soție Gonța Natalia, în legătură cu ce, ultima a sesizat și solicitat intervenția angajaților Inspectoratului de Poliție Strășeni. Ulterior, la fața locului, s-au deplasat angajații Inspectoratului de poliție Strășeni, și anume: subofițer al Serviciului de Patrulare a IP Strășeni, Paraschiv Sevastian și subofițer al Sectorului de Poliție nr.1 a IP Strășeni, Roșioru Elena, care fiind persoane cu funcții de răspundere având obligația de a întreprinde măsuri de menținere, asigurare și restabilire a ordinii și securității publice, de prevenire a infracțiunilor și contravențiilor, fiind îmbrăcați în uniforme de polițiști și legitimându-se, i-au solicitat lui Gonța Lilian să-și înceteze comportamentul agresiv. În continuare, Gonța Lilian, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, a manifestat un comportament agresiv și lipsit de respect față de reprezentanții organului de poliție, l-a apucat de mână pe polițistul Paraschiv Sevastian, împingându-l brusc să iasă în afara ogrăzii în care se aflau, după care având scopul sistării activității de serviciu a polițistului respectiv, opunându-i rezistență activă l-a doborât la pământ, căzând ambii la sol și cauzându-i polițistului dureri 1 fizice, după care a scos din toc pistolul din dotare a polițistului Paraschiv Sevastian, însă tot atunci a fost imobilizat de către ultimul, fiindu-i aplicate cătușele. Acțiunile lui Gonța Lilian au fost încadrate de prima instanță în baza art.349 alin.(11) Cod penal, amenințarea sau violența săvârșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere sau a unei persoane care își îndeplinește datoria obștească, și anume, aplicarea violenței nepericuloase pentru viață sau sănătate față de persoana cu funcție de răspundere, în scopul sistării activității lui de serviciu în legătură cu participarea acestei persoane la prevenirea ori curmarea unei infracțiuni sau a unei fapte antisociale.

Procurorul, a contestat cu apel sentința, solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei hotărâri, prin care inculpatului Gonța Lilian recunoscut vinovat în baza art.349 alin.(11) Cod penal, să-i fie stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 1 an, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În motivarea cerințelor sale, procurorul a invocat următoarele aspecte: - fapta aplicării violenței fizice în privința unui agent al statului (în speță polițistul Paraschiv Sevastian) face parte dintr-un fenomen mai larg și periculos care începe să ia amploare pe teritoriul Republicii Moldova, manifestat prin atacuri asupra procurorilor, polițiștilor și altor angajați ai statului, cazuri activ mediatizate în presă și care atrag atenția întregii societăți; - mecanismul de stat nu poate funcționa fără a fi asigurată activitatea normală a reprezentanților puterii. Tocmai prin intermediul acestora statul își realizează funcțiile. Printre aceste funcții se numără cea de prevenire și combatere a unor ilegalități. În legătură cu această funcție, statul conferă reprezentanților puterii atribuții cu caracter administrativ de dispoziție. Aceste atribuții își au suportul în principiul de supunere a cetățenilor cerințelor legitimele reprezentanților puterii. Împotrivirea acestor cerințe constituie un fenomen profund negativ, urmărind dezorganizarea sistemului de administrare a statului și reducerea gradului de protecție a drepturilor și libertăților persoanei; - în acest context, ocrotirea activității normale a autorităților publice presupune,în primul rând, ocrotirea persoanelor care participă, direct sau indirect, la exercitarea funcțiilor autorității publice. Orice atingere adusă libertății psihice (morale), integrității corporale, sănătății sau altor atribute ale acestor persoane, pentru fapte îndeplinite în exercițiul funcției, constituie o manifestare a lipsei de respect față de autoritatea de stat ai cărei titulari sunt respectivele persoane; - pe cale de consecință, urmărind să fie asigurat prestigiul autorității de stat și al persoanelor care o exercită direct sau indirect, pedeapsa pentru amenințare sau violență săvârșită asupra unei persoane cu funcție de răspundere, trebuie să fie pe măsură una mai dură; - în acest sens acuzarea consideră că pedeapsa potrivită pentru comiterea de către Gonța Lilian a infracțiunii prevăzute la art.349 alin.(11) Cod penal este închisoarea; - totodată, la stabilirea sancțiunii cu închisoarea urmează a fi luate în considerație următoarele aspecte, care influențează direct asupra aplicării pedepsei și anume: comportamentul inculpatului - fapta de opunere a rezistenței active față de polițiști din partea lui Gonța Lilian și manifestarea unui comportament antisocial, a impus aplicarea față de acesta a măsurilor de ultimă instanță, precum ar fi reținerea sa 2 pentru 72 ore și transportarea lui imediată la sediul IP Strășeni, în scopul preîntâmpinării escaladării conflictului; - în ziua săvârșirii infracțiunii, Gonța Lilian era în stare de ebrietate, circumstanță care agravează răspunderea învinuitului conform art.77 alin.(1) lit. g) Cod penal - săvârșirea infracțiunii de către o persoană în stare de ebrietate; - din momentul săvârșirii infracțiunii și până la pronunțarea sentinței, Gonța Lilian nu a întreprins careva acțiuni pozitive care ar demonstra faptul că el a conștientizat gravitatea faptelor sale, precum acordarea unui ajutor material, fie chiar și simbolic în limite minime pentru curățarea hainelor victimei pe care le-a deteriorat și murdărit; - la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, are trei copii minori la întreținere, divorțat, șomer, la locul de trai se caracterizează negativ. Anterior a fost judecat - dosar penal nr.2007030020, conform art.art.264 alin.(3) lit. a) și 266 Cod penal, condamnat prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22.02.2007 cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 3 luni, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an; - gospodăria unde nemijlocit au avut loc altercațiile se află pe una din străzile principale a satului, fiind un loc permanent vizitat de persoane, de familii cu copii minori, practic de toată populația activă a localității; - infracțiunea săvârșită, face parte din categoria celor despre care se discută mult în comunitatea unui sat/centru raional, fapt care-i afectează imaginea, persoanele nefiind sigure de viața și sănătatea lor, chiar în propria localitate, or într-o comunitate compactă cum sunt satele/centrele raionale, faptele atât de josnice, precum sunt cele indicate în caz, ajung în scurt timp să fie cunoscute de un cerc larg de persoane, iar aplicarea unei sancțiuni neprivative de libertate cel puțin ar stârni dubii și întrebări la eficiența înfăptuirii justiției de către organele de drept, și totodată ar „încuraja" anumite elemente criminale să se simtă ușor pedepsite pentru faptele pe care le comit, fapt inadmisibil și care urmează a fi contracarat pe cât de mult posibil, prin aplicarea unor pedepse dacă nu aspre, cel puțin rezonabile.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2021, apelul declarat a fost admis, casată parțial sentința, rejudecată cauza cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatului Gonța Lilian recunoscut vinovat în baza art.349 alin.(11) Cod penal, i s-a stabilit pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, dispozițiile sentinței au fost menținute. 4.1. În motivarea soluției sale, instanța de apel a indicat că, prima instanță cercetând în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității, pertinenței și concludenții, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptelor reținute în sarcina inculpatului Gonța Lilian încadrarea juridică corespunzătoare, și anume art.349 alin.(11) Cod penal. Cu referire la învinuirea înaintată inculpatului Gonța Lilian, instanța de apel a constatat în baza probelor administrate de acuzatorul de stat că acțiunile infracționale ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(11) Cod penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte, de către părțile la proces. 3 Instanța de apel a reținut că legalitatea și temeinicia sentinței a fost contestată cu apel de către acuzatorul de stat în partea individualizării pedepsei penale. 4.2. Având în vedere limitele declarării apelului, verificând legalitatea și temeinicia soluției primei instanțe referitor la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Gonța Lilian, instanța de apel a constatat că prima instanță nu a acordat deplină eficiență prevederilor art.art.6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele care atenuează ori agravează răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Instanța de apel a constatat că, după caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, infracțiunea prevăzută de art.349 alin.(11) Cod penal, în conformitate cu criteriile enunțate la art.16 alin.(3) Cod penal, se califică ca infracțiune „mai puțin gravă". Inculpatul Gonța Lilian vina în comiterea infracțiunii incriminate a recunoscut-o integral, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise. Totodată, instanța de apel a reținut că în conformitate cu prevederile art.art.76, 77 Cod penal, prima instanță nu a stabilit careva circumstanțe atenuante sau agravante. Cu referire la circumstanța agravantă invocată de acuzatorul de stat atât în cadrul cercetării judecătorești în prima instanță și suplimentar în cererea de apel, și anume săvârșirea infracțiunii în stare de ebrietate, instanța de apel nu o va reține, deoarece la materialele cauzei nu a fost administrată nici o probă care să confirme cele invocate de partea acuzării. Conform procesului-verbal nr. 16 al examinării medicale de constatare a faptului de consumare a alcoolului și stării de ebrietate și naturii ei din 28.07.2019 inculpatul a refuzat examinarea medicală. Din materialele cauzei penale și din declarațiile inculpatului, instanța de apel a reținut că inculpatul Gonța Lilian anterior a fost atras la răspundere penală, la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, are trei copii minori la întreținere, care trăiesc la bunica lor, divorțat, șomer, la locul de trai se caracterizează negativ, în perioada 01.01.2009 - 29.10.2019 a fost atras la răspundere contravențională pentru comiterea a 18 contravenții. Instanța de apel reținut că, la stabilirea pedepsei penale în privința inculpatului Gonța Lilian, prima instanță a constatat că în privința acestuia este oportun de aplicat o pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, care în accepțiunea acesteia, această categorie de pedeapsă va asigura pe deplin corectarea și reeducarea inculpatului Gonța Lilian Ștefan, luând în considerație realizarea scopului pedepsei penale ce ține de prevenirea comiterii altor infracțiuni atât de către inculpat, cât și de către alte persoane. În contextul circumstanțelor menționate supra, instanța de apel analizând soluția primei instanțe referitor la individualizarea pedepsei penale în privința inculpatului Gonța Lilian atestă că prima instanță a aplicat o pedeapsă prea blândă inculpatului, care nu corespunde criteriilor generale de individualizare a pedepsei penale reglementate la art.75 Cod penal și care nu va asigura realizarea scopului pedepsei penale prevăzut de art.61 Cod Penal. Instanța de apel apreciind circumstanțele din prezenta cauză penală ce caracterizează caracterul și gradul prejudiciabil al faptei, modalitatea de comitere a faptei și personalitatea inculpatului a conchis că la caz pedeapsa sub formă de muncă 4 neremunerată în folosul comunității este insuficientă, or, prima instanță a ținut cont doar de aspectele ce caracterizează pozitiv personalitatea inculpatului și a omis să aprecieze și alte aspecte, care la fel, prezintă importanță sub aspectul individualizării pedepsei penale. În sensul dat, instanța de apel a reținut că, pe lângă circumstanțele stabilite de către prima instanță și anume că, inculpatul a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, antecedentele penale sunt stinse, prima instanță nu a supus aprecierii acele circumstanțe ce țin de împrejurările în care a fost comisă fapta penală și consecințele survenite, de personalitatea inculpatului, care nu este la prima abatere de la legea penală. În susținerea concluziilor sale, instanța de apel a relevat că, faptul aplicării violenței fizice în privința unui agent al statului (în speță, colaboratorul de poliție S. Paraschiv) face parte dintr-un fenomen mai larg și periculos care începe să ia amploare pe teritoriul Republicii Moldova, manifestat prin atacuri asupra angajaților statului. La fel, instanța de apel a mai reținut că, inculpatul Gonța Lilian la locul de trai se caracterizează negativ, anterior a fost judecat, prin sentința Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 22.02.2007 a fost condamnat în baza art.264 alin.(3), lit. a) Cod penal și art.266 Cod penal, cu aplicarea unei pedepse sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani și 3 luni, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de probă de 1 an. În această ordine de idei, instanța de apel a apreciat că nu pot fi reținute ca fiind pertinente concluziile primei instanțe care a statuat că „anume prin aplicarea pedepsei sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității va fi atins scopul pedepsei", deoarece inculpatul anterior a fost judecat, ceea ce denotă că, pedeapsa aplicată anterior nu și-a atins scopul reglementat la art.61 Cod penal, deoarece ultimul a comis cu intenție o altă infracțiune, din categoria celor „mai puțin grave". În contextul raționamentelor expuse supra, instanța de apel reieșind din criteriile generale de individualizare a pedepsei penale reglementate la art.75 Cod penal și ținând cont de gravitatea infracțiunii săvârșite - care se califică ca infracțiune „mai puțin gravă", de persoana inculpatului - care a recunoscut vina integral, a solicitat examinarea cauzei penale în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea - nu fost constatate careva circumstanțe atenuante sau agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării inculpatului și condițiile de viață ale acestuia - inculpatul anterior a fost judecat, are trei copii la întreținere, nu este angajat în câmpul muncii, a dispus aplicarea inculpatului Gonța Lilian recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.349 alin.(11) Cod penal a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 6 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Sub aspectul modalității de executare a pedepsei, instanța de apel ținând cont de comportamentul inculpatului Gonța Lilian în societate, de tendința acestuia de a se corecta și de a se reintegra în societate, care nu este una fermă, a stabilit că scopul pedepsei penale poate fi atins doar prin dispunerea executării reale a pedepsei sub formă de închisoare, or, la caz, suspendarea condiționată a executării pedepsei nu va fi o măsură eficientă de a asigura corectarea și resocializarea inculpatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni din partea acestuia. Prin urmare, instanța de apel a dispus executarea pedepsei penale sub formă de 5 închisoare stabilită inculpatului Gonța Lilian în penitenciar de tip semiînchis, această măsură de pedeapsă fiind echitabilă și necesară în vederea restabilirii echității sociale, corectării și resocializării inculpatului, precum și prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea inculpatului, cât și a altor persoane.

Avocata Pruteanu Natalia în numele inculpatului, în temeiul art.427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, contestă cu recurs decizia instanței de apel și solicită casarea acesteia, cu menținerea sentinței fără modificări. În motivarea cerințelor sale, apărarea susține că pedeapsa stabilită de către prima instanță sub forma de muncă neremunerată in folosul comunității este echitabilă, ea impune inculpatului lipsuri și restricții ale drepturilor lui, proporționale cu gravitatea infracțiunii săvârșite și este suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor victimei, statului și întregii societăți. De asemenea, recurenta menționează că această măsură de sancționarea este capabilă de a contribui la realizarea altor scopuri ale pedepsei penale, cum ar fi corectarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii atât de către inculpat precum și de alte persoane, or, practica judiciara demonstrează că, o pedeapsă prea aspră generează apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fapt ce poate duce la consecințe contrare scopului urmărit. În concluzie, notează că instanța de apel nu a argumentat aplicarea pedepsei cu închisoarea, având în vedere pedepsele alternative prevăzute de art.349 alin.(11) Cod penal, precum și lipsa unor probe noi prezentate în instanța de apel.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele dosarului, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Conform art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Colegiul penal reține că, în susținerea recursului s-a invocat pct.6) alin.(1) al art.427 Cod de procedură penală, însă, reieșind din cerințele recursului - acestea se cuprind în pct.10) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când pedeapsa nu a fost individualizată corect. În esență, criticele recurentei se axează pe ideea că instanța de apel nu a argumentat necesitate stabilirii inculpatului Gonța Lilian a pedepsei cu închisoarea. Verificând circumstanțele cauzei în raport cu norma de drept citată, Colegiul penal constată că acest temei nu-și găsește confirmare în speța dedusă judecății. Totodată instanța de recurs menționează că, prevederile la care se referă recurenta nu sunt aplicabile din punctul de vedere al prezenței erorii de drept, care ar servi ca temei de implicare a instanței în sensul casării deciziei instanței de apel. Astfel, cu referire la pedeapsa cu închisoarea stabilită inculpatului Gonța Lilian de către instanța de apel, Colegiul penal consideră că instanța de apel și-a motivat just soluția adoptată în acest sens, acordând deplină eficiență prevederilor art.art.7, 61, 75 Cod penal la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei, stabilite conform sancțiunii articolului incriminat, iar în sprijinul statuării respective relevă 6 următoarele. Așa cum se reține din doctrina penală, în cazul săvârșirii unei infracțiuni instanța de judecată este singura în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea unei pedepse în limitele prevăzute de sancțiunea articolului din Codul penal, în baza căruia a fost condamnat inculpatul. Se reține că la individualizarea pedepsei trebuie avut în vedere principalul criteriu - gradul de pericol social al faptei săvârșite, care se măsoară după cuantumul pedepsei prevăzute de textul incriminator, urmând ca celelalte două criterii alăturate și distincte - persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, să fie avute în vedere după ce instanța și-a format opinia cu privire la gradul de pericol social concret al activității infracționale săvârșite. La stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, instanța de apel a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale acestuia. Instanța de recurs precizează că, solicitarea recurentei privind menținerea sentinței prin care în privința inculpatului Gonța Lilian a fost aplicată pedeapsa sub formă de 160 ore muncă neremunerată în folosul comunității, este neîntemeiată, or circumstanțele la care face referire avocatul referitor la recunoașterea de către inculpat a faptei comise și căința sinceră în legătură cu urmările survenite nu sunt în măsură să răstoarne soluția instanței de apel. În aceeași ordine de idei, instanța de recurs apreciază ca fiind întemeiată argumentarea instanței de apel precum că, ,,pe lângă circumstanțele stabilite de către prima instanță, aceasta nu a supus aprecierii acele circumstanțe ce țin de împrejurările în care a fost comisă fapta penală și consecințele survenite, de personalitatea inculpatului, care nu este la prima abatere de la legea penală. Anume, fapta aplicării violenței fizice în privința unui agent al statului, inculpatul Gonța Lilian la locul de trai se caracterizează negativ, anterior a fost judecat fiind condamnat la închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, ceea ce denotă că, pedeapsa aplicată anterior nu și-a atins scopul reglementat la art.61 Cod penal, deoarece ultimul a comis cu intenție o altă infracțiune”. În plus, instanța de recurs reține că sub aspectul modalității de executare a pedepsei, instanța de apel corect a conchis că ținând cont de comportamentul inculpatului Gonța Lilian în societate, tendința acestuia de a se corecta și de a se reintegra în societate, care nu este una fermă, scopul pedepsei penale poate fi atins doar prin dispunerea executării reale a pedepsei sub formă de închisoare. Suplimentar, analizând textul deciziei atacate (f.d.161-171) în coraport cu motivele invocate de recurentă, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o 7 acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. Reieșind din concepția Curții Europene, art.6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v. Franța, nr.38748/97 din 9 martie 1999). În contextul celor expuse, Colegiul penal concluzionează că instanța de apel a pronunțat o decizie întemeiată și motivată prin stabilirea în privința inculpatului Gonța Lilian a pedepsei sub formă de 6 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, pedeapsă care răspunde scopului de corectare și reeducare a inculpatului prevăzut de art.61 Cod penal și care va duce la formarea unei atitudini pozitive a acestuia față de ordinea de drept, regulile de conviețuire socială și principiile morale, iar argumentele invocate de recurentă urmând a fi declarate ca neîntemeiate. În viziunea instanței de recurs concluziile expuse pe larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste iar criticile recurentei nu constituie temeiuri de a răsturna situația în prezenta cauză, ce ar necesita intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel. Reținând prevederile sus menționate, Colegiul penal conchide că nu există temei legal pentru admiterea recursului ordinar declarat și potrivit legii va decide inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

În corespundere cu art.432 alin.(1), (2) pct.4) Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de avocata Pruteanu Natalia în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 17 februarie 2021, în cauza penală în privința inculpatului Gonța Lilian xxx, deoarece este vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă, pronunțată motivat la 27 ianuarie 2022. Președinte /semnătura/ Timofti Vladimir Judecători /semnătura/ Țurcan Anatolie /semnătura/ Plămădeală Ghenadie 8