1ra-2203/21 — art.201/1 al.1 lt.a,b CP

Dosarul nr. 1ra-2203/21

1-20145758-01-1ra-09122021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

09 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Plămădeală Ghenadie, Cobzac Elena

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat

de către avocatul Popa Marin în numele inculpatului Anton Valeriu,

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din

05 octombrie 2021 și a sentinței Judecătoriei Strășeni, sediul Central din

05 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui

Anton Valeriu xxxxx, născut la xxxxx

Termenii de examinare:

Prima instanță: 19.11.2020 – 05.04.2021;

Instanța de apel: 26.04.2021 – 05.10.2021;

Instanța de recurs: 09.12.2021 – 09.03.2022.

Asupra motivelor invocate în recurs, în baza materialelor cauzei penale,

Colegiul penal

A C O N S T A T A T:

2021, Anton Valeriu a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute art. 2011 alin.(1), lit. a), b) Cod penal și în baza acestei Legi cu

aplicarea prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, a fost

condamnat la pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul

comunității în mărime de 110 (o sută zece) ore.

A fost dispusă încasarea de la Anton Valeriu în contul Statului suma

de 768 (șapte sute șaizeci și opt) lei cu titlul de cheltuieli judiciare.

Anton Valeriu, urmărind scopul aplicării violenței fizice și psihice față

de soția sa Anton Natalia, fiind conform art. 1331 lit. a) Cod penal, membri

de familie, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora,

acționând cu intenție directă îndreptată la atingerea scopului său, pe

parcursul vieții trăite în comun, a inițiat mai multe conflicte, aplicând

violență psihică și fizică asupra soției sale Anton Natalia.

În continuare urmărind scopul intimidării și impunere a voinței

precum și controlul personal asupra victimei manifestat prin aplicarea față

de soția sa Anton Natalia a violenței fizice și psihice asupra ei odată ce

acțiunile sale violente au fost directe și prejudiciabile reieșind din caracterul

îndelungat și sistematic al acțiunilor violente întreprinse de acesta asupra

1

soției sale Anton Natalia.

Astfel, la 10.08.2020 în jurul orei 18:20, aflându-se în ograda casei

mamei sale situată în r-nul Strășeni, s. Saca, unde se afla și soția sa Anton

Natalia, a inițiat un conflict cu soția sa Anton Natalia, intimidând-o,

intenționat a apucat-o de păr, în scop de impunere a voinței și a controlului

personal cu scopul de a o lua acasă, a lovit-o peste față și o trăgea spre

automobil ca să meargă cu el, partea vătămată dorind să evite acțiunile

violente ale soțului său, se ținea cu mâinile de gardul din plasă metalică,

împotrivindu-se ca să meargă acasă cu soțul său violent.

Anton Valeriu din acest motiv o lovea peste diferite părți ale corpului

cu pumnii și picioarele, iar cu un cuțit de bucătărie pe care îl avea în mâină,

1-a îndreptat în regiunea abdomenului părții vătămate amenințând-o că o

taie dacă nu merge cu el.

În vederea protejării vieții și sănătății partea vătămată Anton Natalia

a apucat de lama cuțitului ca să nu o taie, atunci Anton Valeriu a tras

cuțitul din mâna părții vătămate, tăindu-i policele degetului stâng, după

care a lovit-o puternic în regiunea capului, totodată numind-o cu cuvinte

necenzurate.

În rezultatul acțiunilor violente a lui Anton Valeriu, părții vătămate

Anton Natalia, i-au fost cauzate conform Raportului de expertiză judiciară

nr.202002D1522 din 21.08.2020, vătămări corporale sub formă de plagă

tăiată la nivelul policelui stâng, care a fost cauzată în rezultatul acțiunii

traumatice a unui corp contondent tăietor, excoriația la nivelul capului și

articulația umărului drept, care au fost cauzate în rezultatul acțiunii

traumatice a unui corp contondent dur cu suprafața de interacțiune

limitată, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează

dereglarea sănătății de scurtă durată și în baza acestui criteriu, se califică

ca vătămare corporală ușoară.

Astfel, acțiunile lui Anton Valeriu au fost calificate juridic în baza art.

2011 alin.(1), lit. a), b) Cod penal, după indicii calificativi – „acțiunea

intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al

familiei, prin maltratare, acțiuni violente, intimidare în scop de impunere a

voinței sau a controlului personal asupra victimei care au provocat vătămarea

ușoară a integrității corporale sau a sănătății”.

numele inculpatului Anton Valeriu, prin care a solicitat casarea parțială a

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

cheltuielile judiciare în sumă de 768 lei să nu fie încasate de la inculpat.

3.1. În motivarea apelului a declarat că în această parte sentința este

ilegală, nemotivată și neîntemeiată, deoarece potrivit art. 75 alin. (3) din

Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar nr.68

din 14.04.2016 - „cheltuielile pentru efectuarea expertizei sunt suportate de

către ordonatorul expertizei judiciare din bugetul alocat, cu excepția cazurilor

prevăzute la art. 142 alin. (2) Codul de procedură penală”.

Ordonatorul expertizei medico-legale în speță a fost organul de

urmărire penală, în temeiul ordonanței din 18 august 2020 precum și

îndreptarea din 10 august 2020, astfel aceste cheltuieli urmează a fi trecute

în contul Statului.

2

05 octombrie 2021, apelul declarat a fost respins ca nefondat, cu

menținerea sentinței fără modificări.

4.1. În motivarea soluției emise, instanța de apel a menționat că la

pronunțarea sentinței, prima instanță corect a stabilit circumstanțele de

fapt și de drept, just a concluzionat că inculpatul a comis anume

infracțiunea imputată.

Sentința este contestată în partea încasării cheltuielilor judiciare,

astfel contrar argumentelor invocate de către partea apărării privind

aplicarea eronată a legii materiale de către instanța de fond, instanța de

apel a evidențiat că norma juridică la care a făcut trimitere apelantul

urmează a fi interpretată ținând cont de modificările operate prin Legea

nr.316 din 22 decembrie 2017, în vigoare din 09 februarie 2018.

Astfel încât, prin Legea respectivă a fost exclus art. 143 alin. (2) Cod

de procedură penală, care prevedea că - „plata expertizelor judiciare

efectuate în cazurile prevăzute la alin.(1) se face din contul bugetului de stat”.

Prin urmare, voința legiuitorului a fost îndreptată spre obligarea

condamnatului de a achita cheltuielile de efectuare a expertizei. Scutirea

condamnatului de la plata acestor sume urmează să reprezinte excepția,

dar nu regula.

În acest sens, instanța de apel a considerat neîntemeiat apelul

declarat de către avocatul inculpatului și pasibil respingerii, cu menținerea

în vigoare a sentinței ca fiind legală și întemeiată.

inferioare, avocatul Marin Popa în numele inculpatului Anton Valeriu a

declarat recurs ordinar, prin care invocând prevederile art. 427 alin.(1),

pct.6), 8), 12) Cod de procedură penală, a solicitat casarea sentinței și a

deciziei instanței de apel în partea ce ține de încasarea cheltuielilor judiciare

cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care cheltuielile de judecată în sumă

de 768 lei, să fie trecute în contul statului, considerând că instanțele de

judecată eronat au aplicat legislația ce reglementează soluționarea acestei

probleme.

5.1. În motivarea recursului, avocatul inculpatului a menționat că:

- procurorul urma să se expună asupra trecerii cheltuielilor efectuate

la urmărirea penală în contul statului or, prin trimitere la prevederile

art.229 alin.(3) Cod de procedură penală, Anton Valeriu împreună cu

victima Anton Natalia au un copil minor la întreținere care necesită îngrijire

(hrană, îmbrăcăminte, după necesitate tratament și alte necesități)

cheltuieli care potrivit informației Biroului Național de Statistică în funcție

de mediul de reședință, valoarea minimului de existență pentru primul

semestru al anului 2020, pentru un copil fiind de cel puțin 2261,5 lei. Iar

ultimii locuiesc la țară, ambii nu au un loc de muncă stabil, iar gospodăria

și copilul minor necesită întreținere zilnică, considerând că prin decizia

luată se atentează nemijlocit asupra întreținerii copilului minor, în cazul

încasării cheltuielilor de judecată;

- cheltuielile judiciare pentru efectuarea Raportului de expertiză

judiciară nr. 202002111522 din 21 august 2020, în privința lui Anton

Natalia, urmau a fi trecute în contul Statului, iar încasarea din contul

3

inculpatului este una absolut nefondată, or, potrivit procesului-verbal de

audiere a părții vătămate Anton Natalia, ultima a relatat circumstanțele

primirii leziunilor corporale, care nu au fost infirmate niciodată de către

Anton Valeriu.

procedură penală, procurorul a depus referință asupra recursului declarat,

pledând pentru inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat,

deoarece atât instanța de fond, cât și de apel au adoptat hotărâri întemeiate.

raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează

inadmisibilitatea acestuia din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței

de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate.

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de

procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu

a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea

părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în

care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de

drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial.

Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect Legea la faptele reținute

prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

Din conținutul recursului Colegiul penal reține că, de către avocatul

inculpatului au fost invocate în calitate de temeiuri pentru recurs,

prevederile art. 427 alin. (1), pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, însă

recurentul nu a expus nici o motivare în susținerea temeiurilor de la pct.8)

și 12), sub acest aspect atestându-se invocarea declarativă a acestor

temeiuri, alegațiile recurentului concentrându-se doar prin prisma

temeiului prevăzut la pct. 6), și anume că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, precum și că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Analizând hotărârea atacată prin prisma erorilor invocate, Colegiul

penal constată că, argumentele înaintate de către partea apărării sunt

declarative și neîntemeiate, întrucât din conținutul deciziei atacate rezultă

în mod clar că instanța de apel a oferit răspuns argumentelor privind

necesitatea încasării cheltuielilor judiciare din contul inculpatului,

expunând o motivare clară și întemeiată legal.

Cu referire la solicitările recurentului privind necesitatea respingerii

cererii părții acuzării de încasare a cheltuielilor judiciare din contul

inculpatului, Colegiul penal evidențiază că prin Legea nr. 316 din

22 decembrie 2017, în vigoare din 09 februarie 2018 (publicată în

Monitorul Oficial cu nr. 40-47 art. 108 din 09 februarie 2018), a fost

abrogat alin. (2), art. 143 Cod de procedură penală, care prevedea că, plata

expertizelor judiciare efectuate în cazurile prevăzute la alin. (1) se face din

contul mijloacelor bugetului de Stat, iar în sensul dat urmează a fi notat că

potrivit prevederilor art. 229 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală,

4

cheltuielile judiciare sunt suportate de condamnat sau sunt trecute în

contul statului. Instanța de judecată poate obliga condamnatul să

recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,

traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu

avocat care acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta

o cer interesele justiției și condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.

La caz, de către Stat au fost suportate cheltuieli în sumă de 768 lei,

pentru efectuarea Raportului de expertiză judiciară nr. 202002111522 din

21 august 2020, în vederea determinării gradului vătămărilor corporale

cauzate părții vătămate Anton Natalia, având drept consecință acțiunile

violente a inculpatului, stabilindu-se vătămări corporale ușoare.

Având în vedere că cheltuielile judiciare pentru efectuarea raportului

de expertiză menționat a fost suportat după intrarea în vigoare a

prevederilor Legii nr. 316 din 22 decembrie 2017, și ținând cont că nu au

fost constatate careva impedimente privind încasarea din contul

inculpatului a respectivelor cheltuieli, se ajunge la concluzia că soluția

instanței de apel raportată la prevederile art. art. 227, 229 alin. (1)-(3), 143

Cod de procedură penală, este corectă și motivată.

În acest context, Colegiul penal conchide că instanța de apel la

judecarea cauzei nu a comis erori de drept, care ar determina necesitatea

casării hotărârilor atacate, motiv din care se impune soluția inadmisibilității

recursului ordinar declarat de către avocatul Popa Marin în numele

inculpatului Anton Valeriu, ca fiind vădit neîntemeiat.

procedură penală, Colegiul penal

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Popa Marin în numele inculpatului Anton Valeriu, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2021, în cauza

penală în privința lui Anton Valeriu xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 22 aprilie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Plămădeală Ghenadie

Cobzac Elena

5