1ra-1891/21 — art.art.187 al.2 lit. b, f, 187, al.1, 187 al.2 lit. b, f,187 al.2 lit. b, e, f, Cp

1ra-1891/21 — art.art.187 al.2 lit. b, f, 187, al.1, 187 al.2 lit. b, f,187 al.2 lit. b, e, f, Cp (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1891/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

24 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Țurcan Anatolie și Plămădeală Ghenadie,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de

către inculpatul Rastopșin Valeri și de către avocatul acestuia Vlas Elena, de către

avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatului Bilac Leonid și de către avocatul

Ciuru Igor în numele inculpatului Teslin Marc, prin care se solicită casarea deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 21 mai 2021, în cauza penală în

privința inculpaților

Bilac Leonid xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx;

Rastopșin Valeri xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx;

Teslin Marc xxx, născut la xxx, originar și

domiciliat în xxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 22.03.2019 - 12.11.2019;

Instanța de apel: 06.12.2019 - 21.05.2021;

Instanța de recurs: 26.08.2021 - 24.11.2021.

A C O N S T A T A T :

fost recunoscuți vinovați și condamnați:

Bilac Leonid în baza:

- art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, (episodul părții vătămate Țelișcev

Vineta) - la 6 ani închisoare, fără amendă;

- art.187 alin.(1) Cod penal, (episodul părții vătămate Ivanov Pavel) - la 3

ani închisoare;

- art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, (episodul părții vătămate Balan

Evghenia) - 6 ani închisoare, fără amendă;

- art.187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, (episodul părții vătămate Stanciuc

Valentin) - 6 ani închisoare, fără amendă.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Bilac Leonid pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 8 ani, fără amendă.

1

Conform art.85 alin.(1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, prin cumularea pedepselor stabilite prin sentința

respectivă și încheierea Judecătoriei Edineț, sediul Briceni s-a stabilit lui Bilac

Leonid pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 8 ani și 2 luni,

cu executare în penitenciar de tip semiînchis, fără amendă.

Cu referire la cererea inculpatului Bilac Leonid de recunoaștere a condițiilor

inumane de detenție, prima instanță a reținut că inculpatul Bilac Leonid în limitele

cauzei respective s-a deținut în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr.11 Bălți

din 27.02.2019 până la 12.11.2019, pe o durată de 258 zile, care s-a inclus în

termenul pedepsei penale, cu calcularea a două zile de închisoare pentru o zi de

arest.

Rastopșin Valeri în baza:

- art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, (epizodul în privința părții vătămate

Țelișcev Vineta) - la 6 ani închisoare, fără amendă;

- art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, (epizodul în privința părții vătămate

Balan Evghenia) - 6 ani închisoare, fără amendă;

- art.187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, (epizodul în privința părții

vătămate Stanciuc Valentin) 6 ani închisoare, fără amendă.

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Rastopșin Valeri pedeapsa definitivă

sub formă de închisoare pe un termen de 7 ani, fără amendă.

Luând în considerație că inculpatul Rastopșin Valeri în limitele cauzei

respective s-a deținut în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr.11 Bălți din

26.02.2019 până la 12.11.2019, pe o durată de 259 zile, cu includerea perioadei

date în termenul pedepsei penale, cu calcularea a două zile de închisoare pentru o zi

de arest.

Teslin Marc în baza:

- art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, (epizodul în privința părții vătămate

Țelișcev Vineta) - la 6 ani închisoare, fără amendă;

- art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, (epizodul în privință părții vătămate

Balan Evghenia) - 6 ani închisoare, fără amendă;

În temeiul art.84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul

parțial al pedepselor aplicate, s-a stabilit lui Teslin Marc pedeapsa definitivă sub

formă de închisoare pe un termen de 7 ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, fără amendă.

Luând în considerație că inculpatul Teslin Marc în limitele cauzei respective

s-a deținut în stare de arest preventiv în Penitenciarul nr.11 Bălți din 27.02.2019

până la 12.11.2019, pe o durată de 258 zile, cu includerea perioadei date în

termenul pedepsei penale, cu calcularea a două zile de închisoare pentru o zi de

arest.

S-au admis integral acțiunile civile înaintate de părțile vătămate Stanciuc

Valentin, Țelișcev Vineta, reprezentantul părții vătămate Balan Evghenia împotriva

lui Teslin Marc, Rastopșin Valeri și Bilac Leonid după cum urmează, cu:

- încasarea în mod solidar de la inculpații Rastopșin Valeri, Bilac Leonid, Teslin

Marc în beneficiul lui Țelișcev Vineta prejudiciul material în mărime de 520 lei;

- încasarea în mod solidar de la inculpații Rastopșin Valeri, Bilac Leonid în

beneficiul lui Stanciuc Valentin prejudiciul material în mărime de 7 300 lei;

2

- încasarea în mod solidar de la inculpații Rastopșin Valeri, Bilac Leonid, Teslin

Marc în beneficiul reprezentantului părții vătămate Balan Evghenia prejudiciul

material în mărime de 306 lei.

S-a admis solicitarea acuzatorului de stat privind încasarea cheltuielilor de

judecată, cu încasarea din contul inculpatului Teslin Marc în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare în mărime de 22 lei pentru efectuarea expertizei medico-

legale în vederea stabilirii stării de ebrietate și naturii ei nr.398 din 12.02.2019 și

respectiv, încasarea din contul inculpaților Rastopșin Valeri și Bilac Leonid în

beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 128 lei pentru efectuarea

raportului de expertiză judiciară nr.201910P0105 din 26.02.2019.

Leonid prin înțelegere prealabilă cu Rastopșin Valeri, Teslin Marc și alte persoane

nestabilite, la data de 11.01.2019, în jurul orelor 16.00-16.30, aflându-se la terasa

magazinului alimentar de pe strada Tudor Vladimirescu 87, din mun. Bălți, iscând

un conflict cu cet. Țelișcev Vineta, a.n.1982, în scopul sustragerii avutului

proprietarului, în mod deschis, smulgând din mâna ultimei o geantă de dame de

culoare sură, la preț de 300 lei, din care a fost scos un portmoneu de culoare roșie,

la preț de 50 lei, în care se aflau mijloace bănești în mărime totală 520 lei, au extras

această sumă bănească, după ce, s-au eschivat de la fața locului, prin ce i-au cauzat

părții vătămate o pagubă materială considerabilă în sumă totală de 870 lei.

Tot el, într-o zi nestabilită, la începutul lunii februarie 2019, aflându-se în

curtea casei de pe adresa mun. Bălți, str. T. Vladimirescu 35, urmărind scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, în mod deschis a smuls din mâna cet. Ivanov

Pavel o duză metalică nouă pentru mixer electric de construcție la preț de 150 lei,

după ce s-a eschivat de la fața locului pricinuind o pagubă materială neînsemnată

cet. P. Ivanov.

Tot el, prin înțelegere prealabilă cu Rastopșin Valeri și Teslin Marc la data

de 12.02.2019, în jurul orelor 22.24, aflându-se în incinta magazinului alimentar de

pe strada Calea Ieșilor 19, din mun. Bălți, în prezența vânzătoarei Balan Evghenia,

având scopul sustragerii bunurilor proprietarului, în mod deschis, a sustras două

cutii cu biscuiți la preț total de 244 lei și două sticle de bere marca „Livovskoe" cu

volumul de 1,5 litri fiecare, la preț total de 62 lei, după ce, s-au eschivat de la fața

locului, prin ce au cauzat o pagubă materială în sumă totală de 306 lei.

Tot el, prin înțelegere prealabilă cu Rastopșin Valeri la data de 24.02.2019,

în jurul orelor 20.30, aflându-se la domiciliul cet. Stanciuc Valentin, a.n.1983,

amplasat pe xxx, fără careva motive, i-au aplicat diferite lovituri cu mâinile și

picioarele în regiunea corpului lui Stanciuc Valentin, după ce, în scopul sustragerii

avutului proprietarului, în mod deschis, din apartament, au sustras un televizor de

model „Samsung" de culoare neagră, la preț de 7 300 lei, după ce, s-au eschivat de

la fața locului, prin ce i-au cauzat părții vătămate leziuni corporale și o pagubă

materială considerabilă în sumă totală de 7 300 lei.

Rastopșin Valeri la data de 11.01.2019, în jurul orelor 16.00-16.30, prin

înțelegere prealabilă cu alte persoane nestabilite, aflându-se la terasa magazinului

alimentar de pe strada Tudor Vladimirescu 87, din mun. Bălți, iscând un conflict cu

cet. Țelișcev Vineta, a.n.1982, în scopul sustragerii avutului proprietarului, în mod

deschis, smulgând din mâna ultimei o geantă de dame de culoare sură, la preț de

300 lei, din care a fost scos un portmoneu de culoare roșie, la preț de 50 lei, în care

3

se aflau mijloace bănești în mărime totală 520 lei, au extras această sumă bănească,

după ce, s-au eschivat de la fața locului, prin ce i-au cauzat părții vătămate o

pagubă materială considerabilă în sumă totală de 870 lei.

Tot el, la data de 12.02.2019, în jurul orelor 22.24, prin înțelegere prealabilă

cu alte persoane nestabilite, aflându-se în incinta magazinului alimentar de pe

strada Calea Ieșilor 19, din mun. Bălți, în prezența vânzătoarei Balan Evghenia,

având scopul sustragerii bunurilor proprietarului, în mod deschis, au sustras două

cutii cu biscuiți la preț total de 244 lei și două sticle de bere marca „Livovskoe” cu

volumul de 1,5 litri fiecare, la preț total de 62 lei, după ce, s-au eschivat de la fața

locului, prin ce au cauzat o pagubă materială în sumă totală de 306 lei.

Tot el, la data de 24.02.2019, în jurul orelor 20.30, prin înțelegere prealabilă

cu alte persoane nestabilite, aflându-se la domiciliul cet. Stanciuc Valentin, a.n.

1983, amplasat pe strada Viilor 6/2 apartamentul 5, din mun. Bălți, fără careva

motive, i-au aplicat diferite lovituri cu mâinile și picioarele în regiunea corpului lui

Stanciuc Valentin, după ce, în scopul sustragerii avutului proprietarului, în mod

deschis, din apartament, au sustras un televizor de model „Samsung”, de culoare

neagră, la preț de 7 300 lei, după ce, s-au eschivat de la fața locului, prin ce i-au

cauzat părții vătămate leziuni corporale și o pagubă materială considerabilă în sumă

totală de 7 300 lei.

Teslin Marc la data de 11.01.2019, în jurul orelor 16.00-16.30, prin

înțelegere prealabilă cu alte persoane, aflându-se la terasa magazinului alimentar de

pe strada Tudor Vladimirescu 87, din mun. Bălți, iscând un conflict cu cet. Țelișcev

Vineta, a.n.1982, în scopul sustragerii avutului proprietarului, în mod deschis,

smulgând din mâna ultimei o geantă de dame de culoare sură, la preț de 300 lei, din

care a fost scos un portmoneu de culoare roșie, la preț de 50 lei, în care se aflau

mijloace bănești în mărime totală 520 lei, au extras această sumă bănească, după ce,

s-au eschivat de la fața locului, prin ce i-au cauzat părții vătămate o pagubă

materială considerabilă în sumă totală de 870 lei.

Tot el, la data de 12.02.2019, în jurul orelor 22.24, prin înțelegere prealabilă

cu alte persoane, aflându-se în incinta magazinului alimentar de pe strada Calea

Ieșilor 19, din mun. Bălți, în prezența vânzătoarei Balan Evghenia, având scopul

sustragerii bunurilor proprietarului, în mod deschis, au sustras două cutii cu biscuiți

la preț total de 244 lei și două sticle de bere marca ”Livovskoe” cu volumul de1,5

litri fiecare, la preț total de 62 lei, după ce, s-au eschivat de la fața locului, prin ce

au cauzat o pagubă materială în sumă totală de 306 lei.

casarea acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță pentru a

înlătura erorile admise.

În motivarea apelului a indicat că, nu a săvârșit această infracțiune, nu a dat

careva declarații, iar la etapa urmăririi penale nu a fost întrebat dacă este de acord

să depună declarații, ceea ce este o încălcare a drepturilor sale și a normelor

procesuale.

Nu au fost audiați în ședință toți martorii pe cauză, deși a insistat asupra

citării și audierii acestora în ședință, iar din materialele cauzei i-a devenit cunoscut

că au fost efectuate confruntări dintre el și martori, care de fapt nu erau prezenți.

De asemenea, a reținut că la examinarea cauzei martorul Negruță Cornel a

indicat, că pe cauza penală depune declarații pentru prima dată, anterior careva

4

declarații nu a dat, dar în materialele cauzei sunt declarațiile sale semnate, fapt care

a trezit indignarea acestuia, solicitând efectuarea expertizei asupra semnăturilor,

fapt care dovedește că probele pe cauză au fost falsificate.

3.1. Inculpatul Bilac Leonid a contestat cu apel sentința solicitând casarea

acesteia, cu rejudecarea cauzei.

În motivarea apelului a indicat că, pedeapsa stabilită acestuia este prea aspră,

precum și că pe cauză nu au fost întreprinse toate acțiunile de cercetare a cauzei,

nefiind efectuate confruntările cu părțile vătămate și martori, iar partea vătămată

Ivanov Pavel a indicat în prima instanță că inculpatul Bilac Leonid nu a sustras

nimic, astfel nu a avut loc comiterea infracțiunii de jaf. La fel a indicat, că nu este

de acord cu acțiunea civilă admisă pe cauză.

3.2. Inculpatul Teslin Marc a contestat cu apel sentința solicitând casarea

acesteia, cu rejudecarea cauzei.

În motivarea apelului a indicat că, nu este de acord cu soluția primei instanțe,

fiind condamnat în baza unor declarații mincinoase. Consideră că, cauza urmează a

fi rejudecată cu verificarea suplimentară a cauzei, cu audierea sa pentru a da

declarații veridice.

3.3 Avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului Rastopșin Valeri a

contestat cu apel sentința solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatul Rastopșin Valeri să fie achitat în temeiul art.390 alin.(1) pct.3) Cod

de procedură penală.

În motivarea apelului, apărarea a indicat cu referire la comiterea infracțiunii

prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal în privința părții vătămate Țelișcev

Vineta atrage atenția că ultima nu a fost audiată, în cadrul examinării cauzei penale

în prima instanță fiind dat citire procesul-verbal de audiere și procesul-verbal de

confruntare, acțiune procesuală la care Rastopșin Valerii a refuzat a participa.

Apărarea a conchis că reieșind din prevederile art.111 alin.(2) și art.94

alin.(1) pct.9 Cod de procedură penală, prima instanță nu era în drept de a pronunța

sentința de condamnare fără audierea părții vătămate.

A invocat că potrivit ordonanței de învinuire Rastopșin Valeri este învinuit

de comiterea faptei penale prevăzut de art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal fără a fi

constatat existența participației complexe sau simple prevăzute de art.art.44, 45

Cod penal, fiind incriminată comiterea de fiecare în parte a laturii obiective și

subiective a infracțiunii.

Apărarea a relevat că, Rastopșin Valerii se afla la altă masă în același local,

în apropriere de partea vătămată, însă geanta acesteia a fost sustrasă de către Bilac

Leonid, fapt ce denotă că acțiunile lui Rastopșin Valeri nu pot fi încadrate în

componența de infracțiune prevăzută de art.187 Cod penal, or, este lipsă a laturii

obiective și subiective privind intenția de a sustrage bunul părții vătămate, nefiind

constatată intenția lui Rastopșin Valerii.

De asemenea, a semnalat faptul că din moment ce organul de urmărire penală

nu a identificat modul de participație a fiecărui inculpat la sustragerea bunului nu

poate fi emisă o sentință de condamnare în privința inculpaților pentru comiterea

infracțiunii prevăzute de art.187 Cod penal, or, acordul și înțelegerea prealabilă a

inculpaților în sustragerea bunului părții vătămate Țelișcev Vineta nu a fost

constatată în prima instanță.

5

Mai mult, a explicat că au fost încălcate drepturile inculpaților prin faptul că

nu a fost audiată partea vătămată Țelișcev Vineta în ședința de judecată a primei

instanțe, prin ce participanții au fost limitați în dreptul de a pune întrebări acesteia.

Totodată, partea apărării în partea ce ține de comiterea infracțiunii prevăzute

de art.187 alin.(2) lit. b) f) Cod penal în privința părții vătămate Balan Evghenia a

semnalat încălcări similare comise de organul de urmărire penală cât și de prima

instanță în partea ce ține de individualizarea gradului de participație la comiterea

infracțiunii. În aceste sens, a reținut că în prima instanță a fost audiată partea

vătămată Balan Evghenia, care a declarat că sustragerea cutiei de biscuiți și a berii

a fost comisă de către Bilac Leonid, pe când Rastopșin Valerii se afla la intrarea în

magazin și nu a comunicat cu partea vătămată.

A evidențiat declarațiile martorului Negruță Cornel, care a declarat că se afla

în magazinul din mun. Bălți, str. Calea Ieșilor nr.19 și a observat cum din magazin

au ieșit cu sticla de bere în volum de 2 litri și cu cutia de biscuiți. În cadrul ședinței

primei instanțe a fost remarcat de către apărare că declarațiile martorului depuse în

ședința de judecată contravin celor depuse în faza de urmărire penală, fiind dat

citire f.d.87, la care martorul a comunicat primei instanțe că nu susține declarațiile

consemnate în f.d.87 și ceea ce a declarat în ședința de judecată corespunde

adevărului.

Apărarea a relevat, în circumstanțele supra expuse că instanța de apel

urmează să nu rețină ca probă declarațiile martorului Negruță Cornel, deoarece

acestea sunt contradictorii cu cele consemnate în faza de urmărire penală, solicitare

înaintată și primei instanțe, însă în sentința prima instanță nu s-a expus asupra

solicitării apărării.

A conchis că, nu a fost identificată înțelegerea prealabilă a inculpaților în

comiterea infracțiunii de sustragere a bunurilor din magazin din moment ce nu a

fost stabilit gradul de participație a fiecărui inculpat la în comiterea infracțiunii.

În partea ce ține de comiterea infracțiunii prevăzute de art.187 alin.(2) lit. b),

e), f) Cod penal în privința părții vătămate Stanciuc Valentin a invocat faptul că

prima instanță a reținut cu titlu de probă declarațiile martorului Vdovin Serghei,

care însă nu este inclus în lista persoanelor care urmează a fi audiate în instanța de

judecată.

3.4 Avocatul Ciuru Igor în numele inculpatului Teslin Marc a contestat

cu apel sentința solicitând casarea acesteia, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei

noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul

Teslin Marc să fie achitat.

În motivarea apelului, apărarea a indicat că în pretinsele acțiuni infracționale

ale inculpatului Teslin Marc comise în privința părții vătămate Țelișcev Vineta

lipsește atât latura subiectivă cât și latura obiectivă a infracțiunii prevăzute de

art.187 Cod penal.

A remarcat că, latura obiectivă a jafului se realizează prin sustragerea

deschisă a bunurilor altei persoane. La caz, a relevat că inculpatul Teslin Marc nu a

sustras niciun bun al părții vătămate Țelișcev Vineta, fapt confirmat și prin

declarațiile părții vătămate date la organul de urmărire penală și date citire în

instanța de judecată

De asemenea, a notat că partea vătămată indică direct cine a scos banii din

portmoneu și la cine se aflau acești bani. A atras atenția și la faptul că cauza penală

6

a fost disjunsă în privința lui Moroseac Serghei și se află pe rol la Judecătoria Bălți.

A conchis că, organul de urmărire penală contrar circumstanțelor cauzei și

declarațiilor părții vătămate, l-a acuzat pe Teslin Marc că acesta ar fi comis în mod

nemijlocit infracțiunea prevăzută de art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal, adică în

calitate de autor. Însă, nici organul de urmărire penală și nici prima instanță nu a

demonstrat prezența laturii subiective a infracțiunii de jaf în acțiunile lui Teslin

Marc, adică intenția directă a acestuia de a comite jaful în scop de profit. Or, Teslin

Marc nu a manifestat nici o intenție directă de a comite jaful și nici nu a sustras

careva bunuri de la partea vătămată Țelișcev Vineta.

La fel, inculpatul Teslin Marc nu a sustras niciun bun al părții vătămate

Balan Evghenia. Atât partea vătămată Balan Evghenia cât și martorul Negruță

Cornel, au declarat că Teslin Marc nu a atins nimic si nu avea nimic în mână.

Deși prima instanță a reținut că la comiterea jafului au participat toți 3

inculpați și fiecăruia îi revenea rolul său, aceasta i-a găsit vinovați și i-a condamnat

pe toți trei inculpați Rastopșin Leonid, Bilac Valeri și Teslin Marc în calitate de

autori ai infracțiunii de jaf, or, autorul infracțiunii trebuie să comită latura obiectivă

a infracțiunii, adică să sustragă în mod deschis bunurile altei persoane.

Suplimentar, a notat că, la materialele cauzei nu există nici o probă care să

confirme sustragerea a careva bunuri de către Teslin Marc, iar din declarațiile

martorilor se probează contrariul.

fost respinse apelurile ca nefondate și menținută sentința fără modificări.

4.1. În motivarea soluției pronunțate instanța de apel a indicat că, prima

instanță judecând cauza penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod

obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate o apreciere legală din

punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia

privind vinovăția inculpaților și încadrând just acțiunile inculpatului Bilac Leonid

în baza dispozițiilor art.187 alin.(2) lit. b), f), art.187 alin.(1), art.187 alin.(2) lit. b),

f) și art.187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, a inculpatului Rastopșin Valeri în baza

dispozițiilor art.187 alin.(2) lit. b), f), art.187 alin.(2) lit. b), f), 187 alin.(2) lit. b),

e), f) Cod penal și a inculpatului Teslin Marc în baza dispozițiilor art.187 alin.(2)

lit. b), f) și art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal.

Instanța de apel a stabilit că probele cercetate și apreciate în coroborare

dovedesc deplin vina inculpaților Bilac Leonid, Rastopșin Valeri și Teslin Marc în

faptele constatate și reținute de către prima instanță.

Instanța de apel a indicat, că nu poate fi reținut în favoarea inculpaților Bilac

Leonid, Rastopșin Valeri și Teslin Marc afirmațiile invocate în apelurile declarate

referitor la faptul că pe cauză nu sunt prezente probe care ar demonstra faptul

săvârșirii de către ei a infracțiunilor incriminate, că de fapt au fost judecați pe

nedrept, ei neavând nici o atribuție la infracțiunile incriminate.

Instanța de apel a evidențiat că, prima instanță just a apreciat că pe cauză sunt

suficiente probe directe, utile și veridice, care în ansamblu coroborează între ele și

care confirmă pe deplin vinovăția inculpaților în faptele infracționale reținute în

sarcina lor.

De asemenea, instanța de apel a considerat că probele administrate pe cauză

de acuzare, cercetate în ședința primei instanțe, precum și verificate suplimentar în

7

ședința instanței de apel, corespund cerințelor stipulate de art.101 Cod de procedură

penală, adică sânt pertinente, concludente, utile pentru a putea fi puse la baza unei

sentințe de condamnare.

Reieșind din explicațiile doctrinare, instanța de apel a constatat în speță

prezența în acțiunile lui Rastopșin Valeri a acțiunii de luare ilegală și gratuită a

genții părții vătămate Țelișcev Vineta, care se confirmă prin procesul-verbal de

audiere a părții vătămate Țelișcev Vineta și a procesului-verbal de confruntare

dintre Rastopșin Valeri și Țelișcev Vineta din 13.03.2019, potrivit căruia Țelișcev

Vineta a indicat că după ce Bilac Leonid i-a luat portmoneul în care erau 520 lei i l-

a transmis lui Rastopșin Valeri, care i l-a dat altei persoane necunoscute, care la

rândul său l-a transmis lui Moroseac Serghei, care a scos acei 520 lei și a aruncat

portmoneul. Rastopșin Valerii a refuzat de a declara referitor la cele comunicate de

Țelișcev Vineta și de a răspunde la întrebări. Astfel, fiind demonstrat scopul de

cupiditate și anume de a intra în posesia banilor care se conțineau în portmoneul

părții vătămate Țelișcev Vineta.

Instanța de apel a mai indicat că, nu poate fi reținut și argumentul invocat de

avocatul Polivenco Victor în apelul declarat în interesele inculpatului Rastopșin

Valeri referitor la faptul, că organul de urmărire penală nu a identificat modul

participație a fiecărui inculpat la sustragerea bunului, invocând că nu poate fi emisă

sentință de condamnare în privința acestora pentru comiterea infracțiunii prevăzute

de art.187 Cod penal, or acordul și înțelegerea prealabilă a inculpaților în

sustragerea bunului părții vătămate Țelișcev Vineta a fost constatat în instanța de

judecată, iar cele indicate vin în contradicție cu materialele cauzei și probele

administrate pe cauză.

De asemenea, instanța de apel a reținut că sunt neîntemeiate și afirmațiile

invocate de inculpații Rastopșin Valerii, Bilac Leonid și Teslin Marc referitor la

faptul, că în ședință nu au fost audiați martorii solicitați și nici nu au fost efectuate

confruntări cu martorii și părțile vătămate, dat fiind că pe cauză au fost efectuate

acțiuni procesuale de confruntare conținute în materialele cauzei penale și anume,

proces-verbal de confruntare dintre învinuitul Teslin Marc și reprezentantul părții

vătămate Balan Evghenia din 13.03.2019, proces-verbal de confruntare dintre

învinuitul Rastopșin Valeri și partea vătămată Țelișcev Vineta din 13.03.2019,

proces-verbal de confruntare dintre învinuitul Rastopșin Valeri și reprezentantul

părții vătămate Balan Evghenia din 13.03.2019 proces-verbal de confruntare dintre

învinuitul Rastopșin Valeri și partea vătămată Stanciuc Valentin din 13.03.2019.

În acest aspect, instanța de apel a indicat, că inculpații deși indică că pe cauză

nu au fost efectuate confruntări cu martorii și părțile vătămate și fiindu-le încălcate

drepturile, de fapt la acțiunile efectuate de organul de urmărire penală au avut o

participație pasivă, refuzând să răspundă la întrebările adresate în cadrul efectuării

acțiunilor de urmărire penală susmenționate.

Totodată, instanța de apel a relevat că potrivit procesului-verbal de audiere a

părții vătămate Țelișcev Vineta, dânsa a declarat că, după un conflict între

concubinul ei din cauza unor datorii, fără careva explicații, „Liopa” a smuls din

mâna ei geanta, costul căreia constituie 300 lei, apoi a scos din aceasta portmoneul

de culoare roșie, apoi a aruncat pe scaun geanta ei, totodată portmoneul l-a transmis

mai întâi lui Valera, acesta ca urmare l-a transmis bărbatului cu ochii înguști, apoi

acesta a transmis portmoneul lui Moroseac Serghei. În portmoneu se aflau 2

8

bancnote cu nominalul de 200 lei, 1 bancnotă cu nominalul de 100 lei și 1 bancnotă

cu nominalul de 20 lei, suma totală fiind de 520 lei. Ea personal s-a adresat către

toate persoanele menționate ca să-i întoarcă portmoneul cu bani, atunci Moroseac

Serghei i-a întins portmoneul, apoi l-a aruncat pe masă. Ea l-a luat dar în acesta

deja nu mai erau bani.

Instanța de apel a notat că, este neîntemeiată și afirmația invocată de către

avocatul Ciuru Igor în interesele lui Teslin Marc, precum că partea vătămată

Țelișcev Vneta în declarațiile sale a indicat direct la persoana lui Moroseac Serghei

ca fiind cel care a scos banii din portmoneul său, deoarece ia văzut în buzunarul

sportivilor lui, iar cauza penală în privința lui Moroseac Serghei se află pe rol în

Judecătoria Bălți.

În această ordine de idei instanța de apel a indicat că, din declarațiile date de

către Țelișcev Vineta rezultă cert, că până a ajunge portmoneul la Moroseac

Serghei, Bilac Leonid (Liopa) a smuls din mâna ei geanta, apoi a scos din aceasta

portmoneul de culoare roșie, apoi a aruncat pe scaun geanta ei, totodată portmoneul

l-a transmis mai întâi lui Valera, acesta ca urmare l-a transmis bărbatului cu ochii

înguști, apoi acesta a transmis portmoneul lui Moroseac Serghei, astfel toți

inculpații au avut acțiuni active în sustragerea în mod deschis a portmoneului părții

vătămate Țelișcev Vineta. Pe cale de consecință este irelevantă și afirmația invocată

de avocatul Polivenco Victor în interesele inculpatului Rastopșin Valeri referitor la

faptul că instanța nu a constatat înțelegerea prealabilă a inculpaților la sustragerea

bunului părții vătămate Țelișcev Vineta.

Instanța de apel a reținut că nu poate fi reținut nici argumentul invocat de

inculpatul Bilac Leonid în apelul declarat referitor la faptul, că partea vătămată

Ivanov Pavel a indicat că el nu i-a luat nimic, astfel nu este vinovat de comiterea

infracțiunii de jaf pe respectivul episod. Or, materialele cauzei conțin plângerea lui

Ivanov Pavel către OUP al IP Bălți din 13.02.2019, prin care ultimul solicită

organelor de poliție de a atrage la răspundere pe Bilac Leonid, care la începutul

lunii februarie 2019, aproximativ la ora 22.00, pe str. T. Vladimirescu, în mod

deschis a smuls de la el din mână o duză electrică nouă pentru mixer electric de

contracție la preț de 150 lei, prin ce i-a cauzat un prejudiciu material ne

considerabil, solicitând prin cerere să fie recunoscut în calitate de parte vătămată

depusă la OUP al IP Bălți din 13.02.2019.

Faptul că ulterior Ivanov Pavel în prima instanță și-a schimbat declarațiile în

favoarea inculpatului Bilac Leonid, este apreciată de către instanța de apel ca fiind

o metodă, prin care dânsul dorește ca inculpatul să scape de pedeapsă.

Reieșind din probele cercetate și a declarațiilor părții vătămate Balan

Evghenia instanța de apel a constatat, că la săvârșirea infracțiunii de jaf din

magazinul alimentar au participat Bilac Leonid împreună cu Rastopșin Valeri și

Teslin Marc, și anume Rastopșin Valeri distrăgea atenția vânzătoarei vorbind cu ea,

iar după ce a intrat Teslin Marc, care la fel distrăgea atenția vânzătoarei ca Bilac

Leonid să poată să sustragă berea și biscuiții.

Instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute și afirmațiile invocate în

apel de avocatul Ciuru Igor referitor la faptul că în acțiunile lui Teslin Marc comise

în privința lui Balan Evghenia lipsește latura subiectivă și obiectivă a infracțiunii

prevăzute de art.187 Cod penal, deoarece nu a sustras nici un bun direct de la partea

vătămată ca fiind neîntemeiate. Sa constatat, că inculpatul Teslin Marc a participat

9

la comiterea infracțiunii de jaf prin distragerea atenției vânzătoarei magazinului

pentru ca Bilac leonid să poată să sustragă bunurile, ulterior fiind prins Teslin Marc

de colaboratorii de pază, care potrivit declarațiilor părții vătămate avea în mână o

sticlă de bere anterior sustrasă în mod deschis din magazinul alimentar.

La fel instanța de apel a indicat că nu pot fi reținute și afirmațiile invocate de

către avocați și inculpați, precum că nu sunt vinovați de săvârșirea infracțiunilor

pentru care au fost condamnați, aceste afirmații având un caracter declarativ și ca

un mod de apărare a inculpaților în vederea eschivării de răspundere penală,

afirmațiile date fiind combătute prin totalitatea de probe administrate, care au fost

puse just de către prima instanță la baza sentinței de condamnare, or inculpații pe

parcursul urmăririi penale și examinării cauzei în prima instanță au refuzat de a

face declarații, concomitent în apeluri indicând că li se încalcă drepturile iar cauza

s-a examinat cu grave încălcări a procedurii procesual-penale, totodată invocând și

faptul că nu sunt vinovați și nu au comis nimic, concomitent considerând că

pedeapsa stabilită de instanță este prea aspră.

În opinia instanței de apel, probele la care a făcut referire apărarea, în

susținerea apelurilor declarate, nu combat circumstanțele stabilite prin probele

prezentate de procuror în susținerea acuzării.

În contextul dat, instanța de apel a concluzionat că nu există temei pentru a

da o nouă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile cuprinse

în sentință, dat fiind că sunt motivate temeinic și legal, sub aspectul, că vinovăția

inculpaților în săvârșirea infracțiunilor imputate este dovedită prin probatoriul

administrat în cadrul procesului penal.

Instanța de apel a conchis că, nici inculpații și nici apărătorii acestora nu au

prezentat nici o explicație plauzibilă privitor la circumstanțele comiterii infracțiunii,

poziția acestora limitându-se la unele declarații de natură generală.

Colegiul penal a reținut ca fiind nefondată și afirmația invocată de inculpatul

Bilac Leonid în apelul declarat referitor la faptul că nu este de acord cu admiterea

acțiunilor civile înaintate de părțile vătămate, dat fiind că soluția instanței de fond

în acest aspect este legală, corectă și întemeiată.

4.2. Pe de altă parte, instanța de apel reiterând prevederile art.art.219 alin.(1),

221 alin.(1), 387 alin.(1) Cod de procedură penală, a notat că prima instanță la

adoptarea sentinței a reținut în partea descriptivă a sentinței în fapta criminală

considerată ca fiind dovedită și cauzarea prejudiciului material, corect a

concluzionat că acțiunea civilă înaintată de părțile vătămate urmează a fi admise

integral.

În baza celor expuse, instanța de apel a ajuns la concluzia că apelurile

declarate ca nefondate urmează a fi respinse, iar sentința primei instanțe este legală

și întemeiată, bazată pe o apreciere amplă a probelor administrate, motiv pentru

care a fost menținută fără modificări.

4.3. Totodată, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge cererea

înaintată de către inculpatul Bilac Leonid privind reducerea pedepsei, dat fiind că

prima instanță a admis cererea inculpatului privind aplicarea prevederilor art.385

alin.(5) Cod de procedură penală și având în vedere că ultimul în limitele cauzei

respective s-a deținut în stare de arest preventiv în calitate de prevenit în

Penitenciarul nr.11 Bălți din 27.02.2019 până la 12.11.2019, o durată de 258 zile,

termen care s-a inclus în termenul pedepsei penale, cu calcularea a două zile de

10

închisoare pentru o zi de arest.

Mai mult, instanța de apel a notat că, deținerea sub arest a lui Bilac Leonid

după pronunțarea sentinței de condamnare la închisoare cu executare în penitenciar,

adică după 12.11.2019, constituie nu măsură preventivă - arestarea preventivă, în

sensul art.185 Cod de procedură penală și art.5 alin.(1) lit. c) CEDO, dar executarea

pedepsei închisorii dispuse de un tribunal competent, în sensul art.5 alin.(1) lit. a)

CEDO și astfel, Bilac Leonid, în caz că consideră că după 12.11.2019 i-au fost

încălcate drepturile acestuia privind condițiile de detenție, garantate de art.3 din

Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale, ar putea să se adreseze cu o cerere în instanța de judecată din raza de

activitate a organului sau instituției care execută pedeapsa, care poate adopta o

hotărâre, conform prevederilor art.473/4 alin.(4) și alin.(5) Cod de procedură

penală, or, dânsul deja execută o pedeapsă privativă de libertate.

temeiul pct.6) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs ordinar

hotărârile pronunțate, solicitând casarea acestora, cu rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care inculpatul Rastopșin Valeri să fie achitat.

În motivarea cerințelor sale invocă argumente similare celor invocate în apel

de către avocatul Polivenco Victor în numele inculpatului Rastopșin Valeri.

5.1. Inculpatul Rastopșin Valeri, contestă cu recurs ordinar hotărârile,

solicitând casarea cestora, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceeași instanță de

apel în alt complet de judecată.

În motivarea cerințelor sale invocă că, instanțele de fond au interpretat eronat

probele administrate de acuzatorul de stat.

5.2. Avocatul Sanduleac Diana în numele inculpatului Bilac Leonid

contestă cu recurs hotărârile adoptate, solicitând casarea acestora cu pronunțarea

unei hotărâri de achitare.

În motivarea cerințelor sale invocă faptul că, în privința inculpatului Bilac

Leonid a fost aplicată o pedeapsă prea aspră și ilegală. Cu referire la episodul cu

partea vătămată Ivanov Pavel, consideră că este ilegal deoarece însăși Ivanov Pavel

indică în cadrul audierii că Bilac Leonid de la el nu a luat nimic, plângere împotriva

lui nu a scris și la el pretenții nu are.

De asemenea, reține că în cadrul examinării cauzei date în instanța de apel,

au fost cercetate suplimentar și declarațiile părții vătămate Ivanov Pavel care

confirmă că Bilac Leonid nu a luat de la el nimic cu forța și la el pretenții nu are,

însă instanța de apel a respins total cererea de apel depusă de Bilac Leonid și a

menținut fără modificări sentința contestată.

Apărarea conchide că, a fost examinată superficial cauza penală, fără a fi

audiați toți martorii și părțile vătămate astfel fiind încălcat dreptul inculpatului

Bilac Leonid la un proces echitabil și dreptul ultimului la apărare deoarece a fost

lipsit de dreptul de a adresa întrebări martorilor pentru a demonstra nevinovăția sa.

5.3. Avocatul Ciuru Igor în numele inculpatului Teslin Marc, în temeiul

pct.8) alin.(1) art.427 Cod de procedură penală, contestă cu recurs hotărârile

adoptate, solicitând casarea acestora cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei

hotărâri noi, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care inculpatul

Teslin Marc să fie achitat.

11

În motivarea cerințelor sale, apărarea invocă argumente similare celor

semnalate în cererea de apel, suplimentar reține că constatările instanței de apel vin

în contradicție cu circumstanțele cauzei, inclusiv cu declarațiile părții vătămate

Țelișcev Vineta.

Reține că, faptul precum că portofelul s-a plimbat din mână în mână a

inculpaților și într-un final să ajungă la proprietara acestuia - Țelișcev Vineta, nu

poate fi catalogat că toți inculpații au avut acțiunii active în sustragerea în mod

deschis a portmoneului părții vătămate Țelișcev Vineta

Reiterează că, nici organul de urmărire penală și nici instanțele de judecată

nu au demonstrat prezența laturii subiective a infracțiunii de jaf în acțiunile lui

Teslin Marc, adică intenția directă a acestuia de a comite jaful în scop de profit.

Or, Teslin Marc nu a manifestat nici o intenție directă de a comite jaful și

nici nu a sustras careva bunuri de la partea vătămată Țelișcev Vineta.

Evidențiază că, în privința epizodului de la magazin, instanța de apel a

respins argumentul părții apărării cu privire la lipsa în acțiunile lui Teslin Marc atât

a laturii subiective cât și a laturii obiective a infracțiunii prevăzute de art.187 Cod

penal, comise în privința părții vătămate Balan Evghenia.Or, atât partea vătămată

Balan Evghenia cât și martorul Negruță Cornel au declarat că Teslin Marc nu a

atins nimic si nu avea nimic în mână.

care s-a pronunțat pentru inadmisibilitatea acestora ca fiind vădit neîntemeiate și

lipsite de temeiuri legale.

materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acestea urmează a fi declarate

inadmisibile din următoarele considerente.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor art.422 Cod

de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

În conformitate cu prevederile art.432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură

penală, instanța de recurs este în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului

în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Potrivit prevederilor art.424 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art.427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent. Or, art.427 alin.(1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Analizând recursurile declarate de către inculpatul Rastopșin Valeri și de

către avocatul acestuia Vlas Elena, de către avocatul Sanduleac Diana în numele

inculpatului Bilac Leonid și de către avocatul Ciuru Igor în numele inculpatului

Teslin Marc, instanța de recurs constată că sunt bazate pe aceleași temeiuri, fiind

invocate în principiu aceleași argumente, prin urmare asupra acestora Colegiul

penal se va expune concomitent.

Reieșind din conținutul recursurilor declarate, Colegiul penal constată că,

titularii invocă aceleași temeiuri pentru recurs prevăzute la art.427 alin.(1) pct.6), 8)

Cod de procedură penală, care stipulează că, hotărârile instanței de apel pot fi

supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de

apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

12

invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază

soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii, acesta este expus neclar,

instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței și când fapta

nu întrunește elementele infracțiunii.

În esență, criticele recurenților se axează pe ideea că instanțele de fond nu au

intrat pe deplin în esența acțiunilor inculpaților Bilac Leonid, Rastopșin Valeri și

Teslin Marc, acestea fiind apreciate greșit, eronat fiind dispusă condamnarea

inculpaților.

Raportând normele de drept citate la circumstanțele cauzei, Colegiul penal

constată că aceste temeiuri nu-și găsesc confirmare în speța dedusă judecății și în

acest sens menționează următoarele.

Instanța de recurs doar verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea

dispozițiilor de drept formal și material.

În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursurile

ordinare, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii

contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea

sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept privind

învinuirea înaintată și încadrarea juridică justă a acțiunilor infracționale ale

inculpaților Bilac Leonid, Rastopșin Valeri și Teslin Marc, în conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în conformitate cu

prevederile art.101 alin.(1) Cod de procedură penală, din punct de vedere al

pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor.

Astfel, Colegiul penal ține să menționeze că, împrejurările menționate în

partea descriptivă a hotărârii contestate, inclusiv cele reproduse în pct.4. din

prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel a constatat și apreciat

corect circumstanțele de fapt și de drept privind vinovăția inculpaților,

pronunțându-se argumentat și detaliat asupra motivelor pentru care a respins

versiunile apărării, probele administrate pe caz demonstrând concludent prezența în

acțiunile inculpaților a elementelor infracțiunii și încadrând just acțiunile

inculpatului Bilac Leonid în baza dispozițiilor art.187 alin.(2) lit. b), f), art.187

alin.(1), art.187 alin.(2) lit. b), f) și art.187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal, a

inculpatului Rastopșin Valeri în baza dispozițiilor art.187 alin.(2) lit. b), f), art.187

alin.(2) lit. b), f), 187 alin.(2) lit. b), e), f) Cod penal și a inculpatului Teslin Marc

în baza dispozițiilor art.187 alin.(2) lit. b), f) și art.187 alin.(2) lit. b), f) Cod penal.

Pe lângă aceasta, recursurile declarate, potrivit argumentelor invocate și

reproduse în pct.5. din prezenta decizie, sunt întemeiate și pe critica modului în

care instanțele de fond au apreciat probele și circumstanțele cauzei.

Însă, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de

apel și poate da o nouă apreciere probelor din dosar.

Astfel, activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei în alt sens decât cel pe care îl propune partea

apărării este o competență și prerogativă legală a acestor instanțe, care nu constituie

un temei de drept separat din numărul celor incluse în art.427 Cod de procedură

13

penală și, astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de

orice temei legal.

Colegiul penal menționează că, în speța dedusă judecății, temeiurile invocate de

către recurenți și anume, că nu au fost audiați martorii și că semnătura din declarațiile

de la faza de urmărire penală a fost falsificată, au fost examinate, apreciate și respinse

motivat de către instanțele de fond, care s-au pronunțat asupra detaliat.

Totodată, instanța de recurs reține că argumentele avocatul Ciuru Igor în

numele inculpatului Teslin Marc precum că, nu au fost întrunite elementele

infracțiunii, sunt lipsite de suport probatoriu, nefiind în stare să răstoarne hotărârile

instanțelor de fond. Or, poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul

recurentului prin constatări subiective constituie o derogare de la principiul

contradictorialității în condițiile egalității armelor.

În acest context, Colegiul penal ține să menționeze că, instanța de recurs nu este

competentă să completeze din oficiu recursurile ordinare ale apărării cu circumstanțe

în fapt și în drept, care le-ar justifica.

Conform art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța judecătorească nu

este organ de urmărire penală, nu se manifestă în favoarea acuzării sau a apărării și nu

exprimă alte interese decât interesele legii.

Colegiul penal apreciază ca fiind întemeiate argumentele instanței de apel

precum că, deși inculpații indică că pe cauză nu au fost efectuate confruntări cu

martorii și părțile vătămate, fiindu-le încălcate drepturile, de fapt la acțiunile

efectuate de organul de urmărire penală au avut o participație pasivă, refuzând să

răspundă la întrebările adresate în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală

susmenționate.

Instanța de recurs, la fel evidențiază argumentele instanței de apel precum că

nu pot fi reținute afirmațiile invocate de către avocați și inculpați, precum că nu

sunt vinovați de săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost condamnați, or aceste

afirmații au un caracter declarativ și sunt un mod de apărare a inculpaților în

vederea eschivării de răspundere penală, afirmațiile date fiind combătute prin

totalitatea de probe administrate, care au fost puse just de către instanța de fond la

baza sentinței de condamnare, or inculpații pe parcursul urmăririi penale și

examinării cauzei în instanță de fond au refuzat de a face declarații.

Suplimentar, analizând textul deciziei atacate în coraport cu motivele

invocate de recurenți, Colegiul penal atestă că, instanța de apel s-a expus

argumentat și motivat, bazându-și just soluția din decizie, iar instanța de recurs

ordinar, în virtutea corectitudinii acestei motivări, pentru a evita repetări inutile, o

acceptă și o însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct.37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că

art.6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu

poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de

Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct.61), cu toate acestea noțiunea de proces

echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o

instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse

atenției sale.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că hotărârea contestată

conține motive clare și legale pe care se întemeiază soluția, instanța de apel s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și că faptele inculpaților

14

întrunesc toate elementele infracțiunilor incriminate.

În consecință, raportând situația reținută în cauză la prevederile art.432

alin.(2) Cod de procedură penală, instanța de recurs nu constată prezența erorilor de

drept ce ar genera casarea hotărârii atacate, și, prin urmare, se impune soluția

inadmisibilității recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către inculpatul Rastopșin

Valeri și de către avocatul acestuia Vlas Elena, de către avocatul Sanduleac Diana

în numele inculpatului Bilac Leonid și de către avocatul Ciuru Igor în numele

inculpatului Teslin Marc, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 21 mai 2021, în cauza penală în privința inculpaților Bilac Leonid xxx,

Rastopșin Valeri xxx și Teslin Marc xxx, deoarece sunt vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 24 ianuarie 2022.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Plămădeală Ghenadie

15