1ra-1125/21 — art. 188 alin. 3 lit. c CP

1ra-1125/21 — art. 188 alin. 3 lit. c CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1125/21

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie,

a examinat admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate

de către avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Ilașcu Nicolai și de către

avocatul Palade Rodica în numele inculpatului Gheorghița Oleg, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2020, în cauza

penală în privința lui

Gheorghița Oleg XXXXX, născut la 01 februarie

1988, originar și domiciliat în XXXXX;

Ilașcu Nicolai XXXXX, născut la 17 aprilie

1992, originar și domiciliat în s. XXXXX.

Termenul de examinare:

prima instanță: 27.06.2016–07.03.2017

instanța de apel: 26.05.2017-18.12.2020

instanța de recurs: 16.03.2021–23.06.2021

A C O N S T A T A T :

Gheorghița Oleg XXXXX și Ilașcu Nicolai XXXXX, au fost recunoscuți vinovați

și condamnați în baza art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, la pedeapsă sub formă

de închisoare, pe un termen de 7 (șapte) ani, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, fiecare.

Acțiunea civilă înaintată de către Stratan Iurie, a fost admisă în principiu,

urmând ca asupra cuantumului despăgubirilor cuvenite să hotărască instanța

civilă.

1.1. Prin aceeași sentință a fost condamnat și Bostan Pavel, în privința

căruia hotărârea judecătorească nu se contestă cu recurs ordinar.

data de 10.05.2010, aproximativ la ora 23:00, pe strada centrală a satului

XXXXX, Gheorghița Oleg, Ilașcu Nicolai, Bostan Pavel și alte persoane, în privința

cărora cauza a fost disjunsă, acționând de comun acord, intenționat, cu scopul

sustragerii bunurilor altei persoane, l-au atacat pe Stratan Iurie aplicându-i

1

lovituri cu mâinile și picioarele peste cap și corp cauzându-i conform raportului

de expertiză medico-legală nr. 230 “D” din 13.09.2010 vătămări corporale

grave sub formă de traumă cranio-cerebrală închisă, contuzie cerebrală gravă,

edem cerebral, hematom subdural, subacut emisfera dreaptă (90 ml),

dislocarea structurilor mediane, fractura coastei 6 pe stânga, excoriații și

echimoză regiunea temporală, frontală dreapta, pleoapa ochiului drept,

regiunea nazală, după ce i-au sustras din buzunarul hainelor 700 dolari SUA

echivalentul 8822,24 lei moldovenești, 2000 ruble rusești echivalentul 829,4

lei moldovenești și telefonul mobil „XXXXX” cu costul de 252 lei, cauzându-i

prejudiciul considerabil, în sumă totală de 9903,64 lei.

Acțiunile lui Gheorghița Oleg și Ilașcu Nicolai au fost încadrate în baza

art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru

viața sau sănătatea persoanei agresate, săvârșit de mai multe persoane, cu

aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, cu vătămarea gravă a integrității corporale.

în numele inculpatului Ilașcu Nicolai, de către avocatul Prodan Sergiu în numele

inculpatului Gheorghița Oleg și de către partea vătămată Stratan Iurie.

3.1. Avocatul Mardari Iosif în numele inculpatului Ilașcu Nicolai, prin

apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea

unei hotărâri de achitare.

În susținerea cerințelor sale, apărarea a invocat că în privința inculpatului

Ilașcu Nicolai a fost pronunțată sentința de condamnare fără a fi analizate și

apreciate în raport cu învinuirea înaintată, următoarele probe: declarațiile

părții vătămate Stratan Iurie, a martorilor audiați în ședința de judecată,

procesul-verbal de sesizare a infracțiunii, certificatul de cost al telefonului

„XXXXX”, certificatul băncii cu privire la cursul valutar, procesul-verbal de

cercetare la locul faptei din 12.05.2010, raportul de expertiză medico-legală nr.

230 ”D” din 13.09.2010 și raportul de expertiză medico-legală nr. 34 ”D” din

05.02.2014.

Apărarea a mai menționat, că la 21.03.2011, Ilașcu Nicolai a fost audiat în

calitate de martor, după care, la 05.12.2013 a avut loc confruntarea cu partea

vătămată Stratan Iurie, la 03.12.2013 s-a efectuat confruntarea cu învinuitul

Gheorghița Oleg, ca la 05.02.2014 Ilașcu Nicolai să fie recunoscut în calitate de

bănuit în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal

și audiat în această calitate, iar la 12.03.2014 să-i fie înaintată învinuirea în

săvârșirea aceleiași infracțiuni.

În acest sens, apărătorul a reiterat că, odată ce la 21.03.2011, când se

cunoștea din audierea lui Gheorghița Oleg și a părții vătămate Stratan Iurie

despre faptul că există anumite probe, că Ilașcu Nicolai a săvârșit infracțiunea

pentru care ulterior a fost pus sub învinuire, organul de urmărire penală nu a

avut dreptul, conform art. 63 alin. (7) Cod de procedură penală să-l audieze în

2

calitate de martor – acțiuni prin care i-a fost încălcat dreptul la apărare a lui

Ilașcu Nicolai și circumstanțe ce constituiau temeiul legal pentru instanță de a

emite sentința de încetare a procesului penal în privința lui Ilașcu Nicolai

conform prevederilor art. 391 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Cât privește fondul învinuirii înaintate lui Ilașcu Nicolai, apărătorul a

enunțat că aceasta nu și-a găsit confirmare, or, din probele cercetate s-a stabilit,

că Ilașcu Nicolai s-a apropiat de locul unde se petrecea altercația, mai sus de

oprirea de autobus și a încercat să-l ridice pe Stratan Iurie care căzuse la

pământ și să-l ducă acasă, iar în acest moment Stratan Iurie l-a lovit pe

Ilașcu Nicolai peste față și ultimul i-a dat drumul și l-a împins de la el și acesta

a căzut iar la pământ. Ulterior, împreună cu Bostan Pavel, s-au îndreptat spre

casă. Deci, Ilașcu Nicolai a nimerit ocazional la locul unde a avut loc altercația

între Negrii Mihail, Gheorghița Oleg, Cornovan Dorin și Bostan Pavel, și nu a fost

persoana care a inițiat altercația, care a efectuat acțiuni coordonate în grup,

urmărind un scop infracțional. Mai mult, în timpul altercației nimeni nu a vorbit

despre furtul de bani și nu a scotocit cu acest scop prin buzunarele lui

Stratan Iurie, și nimeni nu a luat nimic de la acesta. Întregul proces al altercației

a avut un caracter spontan, haotic și nedeterminant, adică fără a acționa

coordonat și a se urmări scopul de deposedare de bunuri.

De asemenea, apărătorul a notat că partea vătămată în declarațiile sale

depuse la urmărirea penală nu a indicat direct asupra lui Ilașcu Nicolai precum

că, acesta i-a aplicat careva lovituri, menționând că cineva i-a comunicat că a

fost lovit și de Ilașcu Nicolai, iar în instanța de judecată acesta a declarat, că toți

i-au aplicat lovituri, fără a indica cine anume. Consideră, că nici din declarațiile

martorului Mironeț Nicolai nu rezultă, că Ilașcu Nicolai a fost prezent la

altercația ce a avut loc și că acesta l-ar fi lovit pe Stratan Iurie, și nici alți martori

audiați în ședința de judecată nu au declarat direct că Ilașcu Nicolai l-ar fi bătut

pe Stratan Iurie în seara de 10.05.2010.

Respectiv, apărarea a considerat, că învinuirea formulată și sentința de

condamnare sunt bazate pe declarațiile lui Gheorghiță Oleg, care au fost

preluate de partea vătămată Stratan Iurie, ultimul nefiind convins cu

certitudine cine anume l-a atacat, de cine a fost bătut, cine și când i-a sustras

banii și telefonul mobil.

În concluzie apărarea a subliniat că, reieșind din declarațiile lui

Ilașcu Nicolai, Bostan Pavel, Cornovan Dorin și Gheorghița Oleg, rezultă că după

altercație ei s-au pornit fiecare spre casă, iar Stratan Iurie a mers după ei, la o

distanță aproximativ de 60 m, după care l-au pierdut din vedere. Însă, conform

declarațiilor lui Spânu Alexandru, acesta l-a găsit pe Stratan Iurie a doua zi

dimineața în șanțul de la drumul central, alături cu oprirea de autobus.

Respectiv, Stratan Iurie a fost găsit în dimineața următoarei zile nu în locul unde

a fost altercația, la aproximativ 50-60 m de oprire, dar nemijlocit în apropierea

opririi de autobus, lângă un panou publicitar.

3

3.2. Avocatul Prodan Sergiu în numele inculpatului Gheorghița Oleg prin

apelul declarat a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea

unei hotărîri de achitare, din motiv că în acțiunile acestuia lipsesc elementele

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal.

În susținerea apelului declarat, apărarea a susținut, că învinuirea adusă lui

Gheorghița Oleg în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c)

Cod penal nu și-a găsit confirmare în cadrul cercetării judecătorești.

Apărătorul a considerat, că sentința de condamnare este bazată doar pe

declarațiile părții vătămate Stratan Iurie, care sunt combătute prin declarațiile

martorului Corostinschii Vadim, care a menționat că a parcat microbuzul său la

stația din satul Vrănești, raionul Sîngerei, unde s-au apropiat inculpații și alte

persoane și cât timp au stat la stație și au servit vin, nu a observat careva

conflicte sau certuri, iar pe Stratan Iurie acolo nu l-a văzut. De asemenea

apărătorul consideră combătute declarațiile părții vătămate prin depozițiile

martorilor Cornovanu Dorin și Negrii Mihail, din care rezultă că de la

Stratan Iurie nimeni din ei nu au sustras careva bunuri, nu l-au atacat cu scopul

de a sustrage bunuri, conflictul fiind provocat de partea vătămată, care era în

stare de ebrietate cu grad avansat și avea un comportament agresiv și îi acosta

pe inculpați.

3.3. Partea vătămată, Stratan Iurie, prin apelul declarat a solicitat

încasarea de la inculpații Gheorghița Oleg și Ilașcu Nicolai, în mod solidar, a

prejudiciului material în sumă de 17220 lei și a prejudiciului moral în sumă de

300000 lei, motivând că instanța neîntemeiat a admis în principiu acțiunea

civilă, or, la materialele cauzei au fost anexate documente ce confirmă că

urmare a acțiunilor ilegale ale inculpaților a primit tratament medical,

cheltuielile pentru acesta constituind 28700 lei.

De asemenea, partea vătămată a menționat în apel, că i-a fost cauzat un

imens prejudiciu moral, deoarece ca rezultat al acțiunilor inculpaților a rămas

invalid și are nevoie de îngrijiri permanente, inclusiv din partea altor persoane.

i-a fost desfigurat capul, fiindu-i introdus un obiect străin. Pe parcursul anilor

de după incidentul în cauză, are dureri cumplite, care îi afectează somnul și

i-au limitat capacitatea de a munci. Consideră neîntemeiată motivarea instanței

în susținerea soluției luate de admitere în principiu a acțiunii civile.

2020, apelurile declarate de către avocatul Mardari Iosif în numele inculpatului

Ilașcu Nicolai și de către avocatul Prodan Sergiu în numele inculpatului

Gheorghița Oleg au fost respinse, ca nefondate.

Apelul declarat de către partea vătămată Stratan Iurie a fost admis, casată

parțial sentința în latura civilă și pronunțată în această parte o nouă hotărâre

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.

În corespundere cu art. 225 alin. (2) Cod de procedură penală, acțiunea

civilă inițiată în procesul penal de către partea vătămată Stratan Iurie, a fost

admisă parțial, cu dispunerea încasării de la Gheorghița Oleg și Ilașcu Nicolai în

4

beneficiul lui Stratan Iurie, a câte 10000 (zece mii) lei, fiecare, cu titlu de

reparare a prejudiciului moral. De asemenea, s-a dispus încasarea, în mod

solidar, de la Gheorghița Oleg și Ilașcu Nicolai în beneficiul lui Stratan Iurie,

suma de 9903,64 (nouă mii nouă sute trei, șaizeci și patru) lei, fiecare, cu titlu

de reparare a prejudiciului material, în rest, au fost lăsate spre soluționare în

ordinea procedurii civile.

Dispozițiile sentinței primei instanțe în latura penală privind

condamnarea lui Gheorghița Oleg și Ilașcu Nicolai, au fost menținute, fără

modificări.

4.1. În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că

probele puse la baza sentinței de condamnare corespund cerințelor legale, prin

prisma cărora instanța de judecată a apreciat obiectiv aspectele de fapt și de

drept ale cauzei. Din probatoriul administrat se dovedește pe deplin vinovăția

inculpaților Gheorghița Oleg și Ilașcu Nicolai în fapta adusă lor în învinuire,

totodată fiind totalmente combătute argumentele invocate în cererea de apel

formulate cu privire la nevinovăția inculpaților.

Ținând cont de prevederile art. art. 413 alin. (3), 414 alin. (1), (2), (6) Cod

de procedură penală, în vederea respectării dreptului la apărare și la un proces

echitabil, instanța de apel a admis demersul părții apărării și a dispus

efectuarea expertizei judiciare medico-legale în comisie în privința părții

vătămate Stratan Iurie.

Astfel, potrivit concluziilor din raportul de expertiză judiciară

nr.201904X0058 din 12.04.2019: „1,4,8,9. Conform documentelor medicale

prezentate, la Stratan Iurie, se determină leziuni corporale sub formă de:

-traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin hematom subdural (subacut)

regiunea temporo-frontală a emisferei drepte; excoriații în regiunea temporală

pe dreapta, frontală și în regiunea nasului; echimoze a pleoapelor ochiului drept;

-traumă închisă a toracelui, manifestată prin fractura coastei 6 pe stânga, linia

axilară-anterioară. Leziunile depistate au fost produse prin mecanism de lovire,

cu un corp (-uri) dur (-e) contondent (-e), inclusiv și cu piatra, sau la lovire de un

astfel de corp în rezultatul căderii cu, sau fără accelerare, posibil în timpul și

circumstanțele indicate în ordonanță, în ansamblu, prezintă pericol pentru viață

și, în baza acestui criteriu, se califică ca vătămare gravă. Referitor la hematomul

subdural pe dreapta se remarcă următoarele: luând în considerație prezența pe

tegumente în regiunea temporală pe dreapta a excoriației, cât și localizarea

hematomului subdural (temporo-frontal) pe dreapta, apariția lui (hematomului)

în rezultatul căderii din poziție ortostatică este puțin probabil, deoarece această

regiune în timpul căderii este protejată de articulația umărului. 2. Atât la

efectuarea tomografiei computerizate (CT) din 26.05.10, cât și la efectuarea

intervenției chirurgicale (evacuarea hematomului) din 28.05.10 hematomul

subdural a fost apreciat ca „subacut”. Conform literaturii de specialitate,

hematomul subacut se caracterizează prin modificările respective (incapsulare,

organizare ș.a.), care se dezvoltă în termen de la 4 până la 21 zile, perioadă de

5

timp ce se încadrează în circumstanțele date. 3. În documentele medicale

prezentate nu se conțin date, referitor la careva patologii neurologice sau

vasculare a lui Stratan Iurie. 5. Hematomul subdural este o colecție de sânge

(lichid sau cheag) sub meningele dur al creierului. Acordarea ajutorului medical

calificat (neurochirurgical), imediat după producerea traumatismului, stopează

evoluția (creșterea în volum) hematomului și înlătură consecințele nefavorabile,

cum ar fi: compresiunea creierului, edemul cerebral și altele. Este cunoscut că o

eventuală stare de ebrietate diminuează manifestările clinice ale traumatismului

și face mai dificilă diagnosticarea lui. 6,7. Cu leziunile depistate, Stratan Iurie

putea să întreprindă diferite acțiuni: să se deplaseze de sine stătător, să strige și

altele. În cazul în care persoana își pierde cunoștința, aceste acțiuni sunt

imposibile”.

De asemenea, la solicitarea părților pe caz a fost reluată cercetarea

judecătorească în vederea audierii în instanța de apel a expertului Sergiu

Solovei și a martorului Crăciun Nicolae.

În instanța de apel de către procuror a fost prezentată și anexată la cauza

penală, copia sentinței Judecătoriei Sîngerei din 07.07.2016, cu privire la

condamnarea lui Cornovanu Dorin și Negrii Mihail în baza art. 188 alin. (3)

lit. c) Cod penal.

Totodată, în cadrul examinării apelurilor părțile în proces au prezentat

probe scrise anexate la materialele cauzei, solicitând cercetarea lor

suplimentară.

Cercetând sub toate aspectele probele administrate, instanța de apel a

stabilit că prima instanță a dat o apreciere juridică justă acțiunilor inculpaților

Gheorghița Oleg și Ilașcu Nicolai, corect încadrând acțiunile lor în baza art. 188

alin. (3) lit. c) Cod penal - tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei persoane în

scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru viața sau

sănătatea persoanei agresate ori de amenințarea cu aplicarea unei asemenea

violențe, cu vătămarea gravă a integrității corporale sau a sănătății.

Cu toate, că inculpații nu și-au recunoscut vina în săvârșirea infracțiunii

imputate, instanța de apel a stabilit că vinovăția acestora a fost demonstrat prin

probele cercetate în prima instanță și în instanța de apel, și anume:

- procesul-verbal din 05.07.2010 de sesizare despre săvârșirea sau

pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii (f.d.74, Vol.I);

- raportul din 12.05.2010 privind recepționarea apelului telefonic (f.d.77,

Vol.I);

- raportul din 26.05.2010 (f.d.76, Vol.I), prin care s-a adus la cunoștință

despre înștiințarea primită de la punctul traumatologic, precum că la data de

26.05.2010 s-a adresat Stratan Iurie cu diagnoza Contuzia cerebrală, fiind bătut

de cunoscuți în satul Vrănești la data de 07.05.2010;

- procesul-verbal din 13.08.2010 (f.d.127, vol.I) de audiere a părții

vătămate Stratan Iurie, precum și declarațiile suplimentare a acesteia din

14.04.2011 (f.d.134-135, vol.I).

6

Instanța de apel a notat, că în aceste declarații Stratan Iurie nu indică direct

asupra lui Ilașcu Nicolai ca fiind persoana care a participat la comiterea atacului

tâlhăresc asupra sa și indică doar că aceste informații i s-au făcut cunoscute din

discuție cu alte persoane, însă nu ține anume cu cine a discutat. Însă direct

asupra lui Ilașcu Nicolai – ca fiind persoană care în momentul conflictului a

aplicat lovituri cu picioare părții vătămate în regiunea capului, când

Stratan Iurie era culcat la pământ, a indicat învinuitul Gheorghiță Oleg în

declarațiile sale date în cadrul confruntării ce a avut loc la 03.12.2013 între

acesta și Ilașcu Nicolai (f.d.113, f.d.185 vol.I).

În cadrul confruntării efectuată la 05.12.2013 între partea vătămată

Stratan Iurie și martorul Ilașcu Nicolai (f.d.184, vol.I), ultimul a declarat că

recunoaște faptul, că a lovit în Stratan Iurie, dar nu în cap ci cu piciorul în

regiunea umărului drept. De asemenea a menționat, că Stratan Iurie a fost bătut

cu mâinile și picioarele și de către Negrii Mihail, Cornovanu Dorin,

Gheorghița Oleg și Bostan Pavel.

Partea vătămată Stratan Iurie la data de 05.12.20013 în cadrul confruntării

efectuate cu Gheorghița Oleg (f.d.183, vol.I) a declarat, că a fost bătut de către

Negrii Mihail, Gheorghița Oleg, Bostan Pavel, Ilașcu Nicolai și Cornovanu Dorin.

În cadrul acestei confruntări Gheorghița Oleg a recunoscut că l-a lovit pe

Stratan Iurie de două ori cu mâna și o dată cu piciorul, primul a lovit

Negrii Mihail, apoi a lovit el și apoi ceilalți.

- declarațiile părții vătămate Stratan Iurie date în prima instanță

(f.d.126-132, 133-134, vol.V).

Instanța de apel a notat, că declarațiile părții vătămate Stratan Iurie

depuse la urmărirea penală și în instanța de judecată nu sunt contradictorii

după cum invocă partea apărării, ci au un caracter succesiv, coroborând între

ele, fiind confirmate prin declarațiile depuse de Gheorghița Oleg și

Ilașcu Nicolai în cadrul confruntărilor ce au avut loc între aceștia și partea

vătămată.

De asemenea, în opinia instanței de apel învinuirea adusă inculpaților se

confirmă și prin declarațiile lui Negrii Mihail depuse în instanța de fond

(f.d.178-180, vol.V).

Instanța de apel a reținut, că prin sentința Judecătoriei Sîngerei din

07.07.2016, Cornovanu Dorin și Negrii Mihail au fost condamnați în baza

art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, pentru săvârșirea de către aceștia, împreună

cu alte persoane în privința cărora cauza a fost disjunsă, la data de 10.05.2020,

aproximativ la ora 23:00, a tâlhăriei în privința părții vătămate Stratan Iurie,

căruia i-au cauzat vătămări corporale grave și prejudiciul considerabil în sumă

de 8803,64 lei. Respectiva cauză la cererea lui Cornovanu Dorin și Negrii Mihail

a fost examinată în procedura simplificată, în baza probelor administrate la faza

de urmărire penală, prevăzută de art. 364/1 Cod de procedură penală, ultimii

fiind audiați în calitate de martori au recunoscut vina în comiterea, de rând cu

Gheorghița Oleg, Bostan Pavel și Ilașcu Nicolai, a tâlhăriei în privința lui

7

Stratan Iurie. Cornovanu Dorin și Negrii Mihail au reparat parțial dauna cauzată

prin infracțiune.

La fel, instanța de apel a reținut declarațiile martorilor Spînu Galina

(f.d.135-136, vol.V); Spînu Alexandru (f.d.142-144, 145, vol.V); Spînu Aliona

(f.d.140-41, vol.V); Secrieru Elena (f.d.152-155, vol.V); Corostinschi Vadim

(f.d.137-139, vol.V).

Deși anume la aceste declarații face referire avocatul Sergiu Prodan în

confirmarea temeiurilor din apel, menționând că prin depozițiile în cauză se

confirmă nevinovăția inculpaților, instanța de apel a accentuat, că

Corostinschi Vadim în declarațiile sale a menționat că a plecat acasă după ce a

servit vin cu Bostan Pavel, Gheorghița Oleg, Cornovanu Dorin, Negrii Mihail și

Ilașcu Nicolai și alte persoane. Or, faptul că acesta nu a văzut conflictul nu

demonstrează, că altercația nu a avut loc, declarațiile în cauză nefiind în

coroborare cu probele administrate la caz, respectiv fiind irelevante.

Referitor la criticile aduse de avocatul Mardari Iosif cu privire la locul

faptei infracționale, în sensul că Stratan Iurie a fost depistat a doua zi dimineața

nu în locul unde a avut loc altercația, ci în șanțul de la drumul central, alături cu

oprirea de autobus, instanța de apel a menționat că altercația dintre inculpați

și partea vătămată a început la stația auto a satului Vrănești, raionul Sîngerei,

bătaia desfășurându-se în apropierea acestei stații. Din declarațiile inculpaților

rezultă, că după finisarea conflictului Bostan Pavel și Ilașcu Nicolai s-au pornit

spre casă, iar Cornovanu Dorin, Negrii Mihail și Gheorghiță Oleg s-au pornit tot

spre casă la vale și Stratan Iurie din urma lor, însă la o distanță aproximativ de

60 m l-au pierdut din vedere. Respectiv, poziția inculpaților vine în contradicție

cu cele declarate de partea vătămată, care pe parcursul procesului a indicat, că

a fost bătut puternic de inculpați, de la ce a căzut jos și și-a pierdut cunoștința,

revenind în fire abia dimineața, când a fost depistat pe iarbă, în șanțul de lângă

stație.

Potrivit încheierii expertului medico-legal Cojocaru Valerian din raportul

din 24.06.2010 de examinare medico-legală nr.156D a părții vătămate

Stratan Iurie, la acesta s-a stabilit traumă cranio-cerebrală închisă, contuzie

cerebrală gravă, edem cerebral, hematom subdural, subacut emisfera dreaptă

(90ml), dislocarea structurilor mediane, fractură coasta a 6 pe stânga, excoriații

și echimoză regiunea temporală, frontală dreapta, pleoapelor ochiului drept,

regiunea nazală au fost cauzate posibil în termenul și circumstanțele indicate

de la acțiunea unui (or) corp (uri) dur (e) codent (e) ș în ansamblu se califică ca

vătămări corporale GRAVE (f.d.117-118, Vol.I).

Potrivit concluziei din raportul din 13.09.2010 de expertiză medico-legală

nr.230D, s-a stabilit la Stratan Iurie traumă cranio cerebrală închisă, contuzie

cerebrală gravă, edem cerebral, hematom subdural, subacut emisfera dreaptă

(90ml), dislocarea structurilor mediane, fractură coasta a 6 pe stânga, excoriații

și echimoză regiunea temporală, frontală dreapta, pleoape ochiului drept,

regiunea nazală au fost cauzate posibil în termenul și circumstanțele indicate

8

de la acțiunea unui (or) corp (uri) dur (e) contondent (e) și în ansamblu se

califică ca vătămări corporale GRAVE (f.d.120, Vol.I).

Concluziile raportului din 28.11.2013 de expertiză medico-legală nr.34D

denotă, că conform datelor din fișele medicale NN 3452 și 7784/903 la

Stratan Iurie s-a constatat: Traumă cranio-cerebrală închisă, contuzie cerebrală

gravă, edem cerebral, hematom subdural, subacut emisfera dreaptă (90ml),

dislocarea structurilor mediane, fractură coasta a 6 pe stânga, excoriații și

echimoze regiunea temporală, frontală dreapta, pleoapelor ochiului drept,

regiunea nazală. Ținând cont de localizarea anatomică a leziunilor corporale pe

corp, numărul expertul consideră că nu puteau fi cauzate la cădere

neaccelerată, ordinară de pe suport propriu (f.d.124, Vol.I).

Potrivit declarațiilor expertului Cojocaru Valerian depuse în prima

instanță, hematomul de 90 ml este un hematom masiv care duce la o compresie

cerebrală și hematom subdural, conform regulamentului, dacă este mai mare

de 50 ml este periculos pentru viață. În ansamblu leziunile corporale s-au

calificat ca grave. Mai important ar fi contuzia cerebrală și hematomul subdural.

Expertiza a fost efectuată în baza fișei medicale. Cu asemenea traumă cerebrală,

persoana poate să piardă cunoștință, dar poate și să nu piardă.

Cu referire la alegațiile avocatului Prodan Sergiu, prin care s-a invocat că

pentru efectuarea expertizei, expertului i-au fost prezentate documente

medicale în care nu sunt descrise careva plăgi, în special pe partea piloasă a

capului victimei, apărătorul susținând că prin aceasta se combat declarațiile

părții vătămate în ce privește faptul, că inculpatul Bostan Pavel l-a ocolit și din

spate l-a lovit cu o piatră în cap, instanța de apel a menționat că apărătorul

interpretează eronat declarațiile părții vătămate în raport cu concluziile

expertale. Or, din concluzii rezultă, că la Stratan Iurie s-a stabilit traumă

cranio-cerebrală închisă, contuzie cerebrală gravă, edem cerebral, hematom

subdural, subacut emisfera dreaptă (90ml), iar potrivit concluziilor expertale

din raportul de expertiză judiciară nr.201904X0058 din 12.04.2019, conform

documentelor medicale prezentate, la Stratan Iurie, se determină leziuni

corporale sub formă de: traumatism cranio-cerebral închis, manifestat prin

hematom subdural (subacut) regiunea temporo-frontală a emisferei drepte;

excoriații în regiunea temporală pe dreapta, frontală și în regiunea nasului;

echimoze a pleoapelor ochiului drept.

Expertul (medic –legist) Solovei Serghei, a menționat în instanța de apel,

că partea temporală reprezintă regiunea capului. Leziuni la caz s-au depistat în

regiunea temporală pe dreapta (a urechii), regiunea frontală (frunte) și a

nasului. Hematomul depistat la partea vătămată a fost provocat de lovitura în

regiunea temporală, aceasta nu se putea forma la cădere și lovire cu capul de

bordură, deoarece lipsesc leziuni pe membre și umăr. Se exclude apariția

hematomului și în cazul în care partea vătămată cădea cu capul întors, deoarece

de asemenea, lipsesc leziuni pe pavilionul urechii și în regiunea feței și bărbiei.

De la lovitură cu piatra a apărut excoriația în regiunea temporală. Nu se exclude

9

că partea vătămată a fost lovită cu piatra. Existența pietrei se poate doar

presupune. Expertul a explicat, că între al. 2 și al. 3 din concluziile expertizei

medico-legale în comisie, nu sunt careva contraziceri, întrucât al. 2 se referă la

leziuni corporale depistate, la general, iar al. 3 ține de momentul apariției

producerii hematomului subdural.

Cât vizează criticile apelanților privitor la bunurile sustrase de la partea

vătămată, instanța de apel le-a apreciat ca fiind întemeiate, or, din declarațiile

părții vătămate Stratan Iurie rezultă, că în seara incidentului acesta s-a pornit

de acasă spre centrul satului Vrănești, raionul Sîngerei, luând de pe masă și

punând în buzunar: telefonul mobil de model „Motorola” și bani în sumă de 700

dolari SUA și 2000 ruble rusești. După incidentul care a avut loc nu a mai găsit

bunurile ce le-a avut asupra sa, fiind sustrase de către inculpați.

Mai mult ca atât, martorul Spînu Galina nu a pus la îndoială că Stratan Iurie

avea cu el sume mare de bani, deoarece acesta recent a sosit din Federația Rusă

unde a muncit, iar martorul Secrieru Elena a declarat, că banii lui Stratan Iurie

inițial erau pe masă, însă în acea dimineață când acesta a fost adus bătut acasă

banii lipseau.

Totodată Cornovanu Dorin și Negrii Mihail au recunoscut că împreună cu

alte persoane, în privința cărora cauza a fost disjunsă, la data de 10.05.2020,

aproximativ la ora 23:00, au comis tâlhăria în privința părții vătămate

Stratan Iurie, căruia i-au cauzat vătămări corporale grave și i-au sustras din

buzunarul hainelor 700 dolari SUA echivalentul 8822,24 lei moldovenești,

2000 ruble rusești echivalentul 829,4 lei moldovenești și telefonul mobil

„XXXXX” cu costul de 252 lei, cauzându-i prejudiciul considerabil total de

8803,64 lei. Cornovanu Dorin și Negrii Mihail au fost condamnați pentru faptele

descrise prin sentința Judecătoriei Sîngerei din 07.07.2016, care a rămas

definitivă și irevocabilă.

Din explicațiile și declarațiile depuse la urmărirea penală de către

Crăciun Nicolae, care a fost audiat și în instanța de apel, rezultă că la data de

12.05.2010 a auzit de la Secrieru Elena că feciorul său a fost bătut și că de la

acesta s-au sustras banii și telefonul mobil. Fiindu-i prezentate declarațiile și

explicațiile respective martorul Crăciun Nicolae inițial a indicat, că nu a fost

audiat pe cauza dată și că semnătura din declarații nu-i aparține, însă ulterior a

menționat că la moment are o altă semnătură și că posibil totuși a fost

chestionat de către colaboratorii de poliție.

Cu referire la invocarea apărării precum că, la caz învinuirea și anume

acțiunile infracționale nu au fost individualizate pentru fiecare inculpat,

instanța de apel a stabilit, că fapta infracțională a fost comisă de inculpați care

au avut același scop, au acționat de comun acord, cu o intenție unică, nefiind

necesară separarea acțiunilor fiecăruia dintre inculpați pentru constatarea

tâlhăriei, care se consumă din momentul atacului.

Cu referire la argumentele avocatului Mardari Iosif ce vizează încălcarea

dreptului lui Ilașcu Nicolae la un proces echitabil ca urmare a recunoașterii lui

10

în calitate de bănuit la 05.02.2014 după ce pe cazul dat acesta deja a fost audiat

ca martor la 21.03.2011 și a participat la confruntări cu Stratan Iurie la

05.12.2013 și Gheorghița Oleg la 03.12.2013, instanța de apel a citat

prevederile art. 63 alin. (1), (7) Cod penal și ale art. 90 alin. (1), alin. (3) pct. 8)

Cod de procedură penală, considerându-le neîntemeiate.

De asemenea instanța de apel a notat, că potrivit materialelor dosarului

rezultă, că inițial la data de 21.03.2011, Ilașcu Nicolai pe cauza dată a fost audiat

în calitate de martor (f.d.114, vol.I), la acel moment nepersistând careva

bănuieli rezonabile cu privire la participarea acestuia la comiterea tâlhăriei în

privința părții vătămate Stratan Iurie, or, inițial partea vătămată a menționat,

că din discuție cu alte persoane, neindicând cu cine anume a discutat, a înțeles

că a fost bătut de Ilașcu Nicolai, însă nu a indicat direct la Ilașcu Nicolai ca fiind

persoana care l-a atacat de rând cu ceilalți inculpați.

Recunoașterea și audierea acestuia în calitate de bănuit a avut loc deja la

05.02.2014 (f.d.9, vol.II) urmare a efectuării confruntării dintre acesta și

învinuitul Gheorghiță Oleg (f.d.113, vol.I), ultimul comunicând că Ilașcu Nicolai

a fost prezent de la începutul conflictului până la sfârșit, și l-a lovit cu piciorul,

nu ține minte de câte ori, pe Stratan Iurie în regiunea capului, când acesta se

afla culcat la pământ. Anume aceste informații au servit temei pentru apariția

bănuielii rezonabile, că și Ilașcu Nicolai a participat la săvârșirea tâlhăriei în

privința părții vătămate Stratan Iurie, respectiv instanța de apel a conchis, că la

audierea lui Ilașcu Nicolai nu au avut loc careva încălcări.

4.2. Referitor la pedeapsa stabilită, instanța de apel a reținut că consideră

echitabil cuantumul și categoria pedepsei sub formă de închisoare, stabilită

prin sentință inculpaților Gheorghița Oleg și Ilașcu Nicolai, pedeapsa fiind

proporțională în raport cu fapta comisă, urmările prejudiciabile produse și

personalitatea inculpaților.

4.3. Cât privește dezacordul părții vătămate cu actul judecătoresc

contestat sub aspectele invocate în cererea de apel, ce vizează admiterea în

principiu a acțiunii civile, instanța de apel le-a apreciat întemeiate în parte,

considerând că este necesară intervenirea în acest aspect, cu casarea sentinței

în această latură și pronunțarea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii

civile înaintată de partea vătămată Stratan Iurie.

Reieșind din acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Stratan Iurie, s-a

solicitat încasarea din contul inculpaților Gheorghița Oleg și Ilașcu Nicolai, în

mod solidar, a prejudiciului material în sumă de 17220 lei și a prejudiciului

moral în sumă de 300000 lei. În motivarea acestor solicitări Stratan Iurie a

indicat, că prin infracțiune pe lângă vătămări corporale grave, i-a fost cauzat un

prejudiciu considerabil în sumă de 9903,64 lei. De asemenea, a invocat

suportarea cheltuielilor pentru tratament în sumă de 28700 lei. Mărimea

prejudiciului moral, evaluat de către partea vătămată în cuantum de 300 000

lei, s-a motivat prin faptul, că i-a fost cauzat un imens prejudiciu moral,

deoarece ca rezultat al acțiunilor inculpaților, a rămas invalid și are nevoie de

11

îngrijiri permanente, inclusiv din partea altor persoane. I-a fost desfigurat

capul, fiindu-i introdus un obiect străin. Pe parcursul anilor de după incidentul

în cauză, are dureri cumplite, care îi afectează somnul și i-au limitat capacitatea

de a munci.

Referitor la solicitările părții vătămate cu privire la recuperarea

prejudiciului material, instanța de apel a dispus încasarea, în mod solidar, de la

Gheorghița Oleg și Ilașcu Nicolai în beneficiul lui Stratan Iurie, suma de 9903,64

lei - ce constituie dauna materială cauzată părții vătămate nemijlocit prin

acțiunile infracționale ale inculpaților, fiind echivalentul bunurilor sustrase -

700 dolari SUA echivalentul 8822,24 lei moldovenești, 2000 ruble rusești

echivalentul 829,4 lei moldovenești și telefonul mobil „XXXXX” cu costul de 252

lei, la dosar fiind prezent certificatul eliberat de BC „Victoriabank” SA din

05.07.2010 cu privire la cursul valutar pentru data de 10.05.2010 (f.d. 105,

Vol.I) și certificatul eliberat de ÎI „Axinia-Chitan” cu privire la costul telefonului

mobil „XXXXX” pentru luna 05/07/2010 (f.d. 106, Vol.I). Restul pretențiilor în

sumă de 7316,36 lei din cele 17220 lei solicitate, nu au fost confirmate de către

partea vătămată.

Cu referire la cheltuielile pentru tratament în sumă de 28700 lei invocate

de partea vătămată în cuprinsul acțiunii civile, a fost regăsită la materialele

cauzei copia bonurilor fiscale (f.d.139, vol. I; f.d.35, vol. III), astfel, instanța de

apel a atestat, că bonurile fiscale nr.00029, nr.00026, nr.00027, nr.00025,

nr.0020 din 09.11.2010, nr.0028, nr.0027, nr.0029 din 30.10.2010, confirmă

compensarea parțială a preparatelor medicale eliberate conform recetei

eliberată de medicul Savca pacientului Secrieru, nefiind confirmat faptul că

medicamentele procurate au fost destinate părții vătămate Stratan Iurie.

Cât vizează bonurile fiscale nr.1063, nr.1064 din 06.09.2010, nr.2540 din

18.09.2010, nr.00059 din 28.09.2010, nr.00071 din 05.10.2010, nr.00066,

nr.00065 din 13.10.2010, nr.0030 din 30.10.2010, nr.00030 din 09.11.2010,

acestea confirmă faptul comercializării medicamentelor de diferit spectru, însă,

la caz nu se poate atesta că respectivele au fost destinate părții vătămate,

nefiind alăturat anexat prescripția medicului cu privire la administrarea

acestor medicamente de către Stratan Iurie. De asemenea, la materialele cauzei

este anexată copia bonurilor fiscale (f.d.130, vol. I), ce atestă procurarea

medicamentelor în perioada 24.05.2010 - 24.07.2010, pe când alăturat s-a

anexat copia trimiterii-extras la CMF, fără dată, eliberat de medicul curant

Deliu Constantin, nefiind indicate preparatele medicale spre administrare

pacientului Stratan Iurie, lipsind alte recete medicale.

Din motivele menționate, instanța de apel a dispus încasarea, în mod

solidar, de la Gheorghița Oleg și Ilașcu Nicolai în beneficiul lui Stratan Iurie,

suma de 9903,64 lei cu titlu de prejudiciu material, în rest, pentru

administrarea probelor suplimentare, pretențiile părții vătămate au fost lăsate

spre soluționare în ordinea procedurii civile.

12

Privitor la repararea daunei morale, instanța de apel a rezumat, că

solicitarea încasării sumei de 300000 lei, urmează a fi admisă parțial, în acest

sens, apreciindu-se caracterul și suferințele fizico-psihice suportate de către

partea vătămată în urma acțiunilor infracționale ale inculpaților, exprimate

prin cauzarea vătămărilor corporale grave sub formă de traumă

cranio-cerebrală închisă, contuzie cerebrală gravă, edem cerebral, hematom

subdural, subacut emisfera dreaptă (90 ml), dislocarea structurilor mediane,

fractura coastei 6 pe stânga, excoriații și echimoză regiunea temporală, frontală

dreapta, pleoapa ochiului drept, regiunea nazală.

Verificând temeinicia cerințelor formulate de apelant cu privire la

recuperarea despăgubirilor materiale cu caracter moral, instanța de apel a

considerat necesar de a le admite în parte, dispunând încasarea de la inculpații

Gheorghița Oleg și Ilașcu Nicolai în beneficiul lui Stratan Iurie, a câte 10000

(zece mii) lei, cu titlu de reparare a prejudiciului moral, cuantum care este în

coraport cu suferințele cauzate și consecințele produse în urma faptei

infracționale, fiind pe măsură să aducă o satisfacție echitabilă părții vătămate,

or, suma de 300000 lei solicitată este una exagerată în raport cu fapta

prejudiciabilă comisă.

avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Ilașcu Nicolai și de către avocatul

Palade Rodica în numele inculpatului Gheorghița Oleg.

5.1. În recursul ordinar declarat de către avocatul Pavlov Victor în numele

inculpatului Ilașcu Nicolai, invocându-se temeiul pentru casare prevăzut la

art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, se solicită casarea deciziei

instanței de apel, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei hotărâri de achitare,

din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat.

În susținerea cerințelor înaintate, recurentul a menționat că constatările

instanței de apel privind declarațiile părții vătămate Stratan Iurie, date la

diferite etape ale procesului penal, sunt contradictorii și relevă faptul că

ultimele nu au fost apreciate separat, prin prisma criteriilor de pertinență,

concludență, utilitate și veridicitate, precum și în ansamblu sub aspectul

coroborării reciproce, în strictă conformitate prescripțiile art. 101 alin. (1) Cod

de procedură penală.

Astfel, instanța de apel inițial a constatat că partea vătămată, potrivit

procesului-verbal din 13.08.2010, a dat declarații în cadrul cărora nu l-a

menționat pe Ilașcu Nicolai ca fiind persoana care ar fi participat la altercație;

ulterior în textul deciziei, instanța de apel a constatat că partea vătămată, la

14.04.2011 și-a menținut declarațiile anterior date, iar abordând declarațiile

părții vătămate în cadrul examinării cauzei în prima instanță, s-a constatat că

partea vătămată s-a apropiat de Bostan Pavel, Gheorghița Oleg,

Cornovanu Dorin, Negrii Mihail și Ilașcu Nicolai.

În contextul celor nominalizate, consideră că prezintă semne de

neclaritate constatarea expusă de către instanța de apel, cu titlu de concluzie,

13

potrivit căreia „Urmează de notat, că declarațiile părții vătămate Stratan Iurie

depuse la urmărirea penală și în instanța de judecată nu sunt contradictorii după

cum invocă partea apărării...”, or din conținutul declarațiilor nominalizate

anume că se constată contradicții, informația oferită de către partea vătămată

Stratan Iurie pe parcursul procesului penal nefiind una constantă.

Cu referire la constatările instanței de apel în privința vinovăției

inculpatului prin care a reținut declarațiile învinuitului Gheorghița Oleg, date

în cadrul confruntării cu Ilașcu Nicolai la 03.12.2013; ale lui Ilașcu Nicolai, date

în cadrul confruntării efectuate la 05.12.2013 în calitate de martor cu partea

vătămată Stratan Iurie; ale părții vătămate Stratan Iurie, date în cadrul

confruntării cu Gheorghița Oleg la 05.12.2013; ale părții vătămate, date în

cadrul examinării cauzei în prima instanță și ale lui Negrii Mihail, la fel date în

cadrul examinării cauzei în prima instanță, apărarea relatează că persistă dubii

rezonabile privitoare la faptul că aceste probe, pe care instanța de apel le-a pus

la baza condamnării inculpatului Ilașcu Nicolai, ar fi fost administrate și

prezentate instanței de către acuzatorul de stat în decizia recurată, instanța de

apel s-a referit la aceste probe sub formă de listă, indicând că „Totodată, în

cadrul examinării apelurilor părțile în proces au prezentat probe scrise anexate

la materialele cauzei”.

Având în vedere că la baza condamnării inculpatului Ilașcu Nicolai au fost

puse probe care, în esență, reprezintă declarațiile altor inculpați, instanța de

apel urma să stabilească cu certitudine că acestea au fost administrate de

procuror ca fiind mărturii acuzatorii, fapt care a fost omis. În pofida acestui fapt,

în decizia recurată nu se reflectă în mod cert că acuzatorul de stat și-a executat

obligația legală de prezentare a acestor probe (conform art. 26 alin. (3) Cod de

procedură penală), circumstanță care creează suspiciuni rezonabile privind

favorizarea organului de urmărire penală de către instanța de judecată.

Concomitent, enunță că instanța de apel, punând la baza condamnării

inculpatului Ilașcu Nicolai declarațiile martorului Spînu Galina, date în fața

primei instanțe, nu a înlăturat contradicțiile dintre acestea și cele date de partea

vătămată Stratan Iurie la urmărirea penală. Conform declarațiilor martorului

Spînu Galina, Stratan Iurie i-a spus că „toți l-au bătut, adică Bostan Pavel,

Gheorghița Oleg, Cornovanu Dorin, Negrii Mihail și Ilașcu Nicolai”, fapt care se

contrazice prin declarațiile însăși ale părții vătămate, care la 13.08.2010 și

14.04.2011 nu a relatat asupra faptului că ar fi fost bătut de Ilașcu Nicolai.

În pofida acestor divergențe evidente, precum și neluând în considerație

faptul că declarațiile martorului Spînu Galina reprezintă relatările lui

Stratan Iurie pe care acesta, de fapt, nu le-a făcut la acel moment, instanța de

apel nu le-a apreciat critic și în mod inacceptabil le-a pus la baza condamnării

inculpatului Ilașcu Nicolai.

Consideră apărarea că instanța de apel a lăsat fără apreciere

corespunzătoare alegațiile apelantului și a admis o eroare gravă de fapt,

abordând argumentele în susținerea faptului că la data de 21.03.2011, când se

14

cunoștea din audierea lui Gheorghița Oleg și a părții vătămate Stratan Iurie

despre faptul că există anumite probe că Ilașcu Nicolai a săvârșit infracțiunea

pentru care ulterior a fost pus sub învinuire, organul de urmărire penală nu a

avut dreptul să-l audieze pe ultimul în calitate de martor, audierea acestuia, cu

ulterioara recunoaștere în calitate de bănuit, fiind contrară prevederilor art. 63

alin. (7) Cod de procedură penală.

Mai mult, reiterează că instanța de apel urma să examineze aspectele de

fapt și de drept privind audierea lui Ilașcu Nicolai în calitate de martor și,

ulterior, în calitate de bănuit, prin prisma constatărilor expuse în hotărârea

CtEDO din 13.06.2016, în cauza Ibrahim și alții c. Regatului Unit, § 301-311.

În altă ordine de idei, accentuează că decizia instanței de apel este afectată

de erori de drept și în latura civilă, în partea soluției adoptate în privința

prejudiciului material în valoare de 7316,63 lei și a sumei de 28700 lei cu titlu

de cheltuieli pentru tratament, suportate de către partea vătămată

Stratan Iurie, or, lăsarea acestor pretenții spre soluționare instanței civile este

contrară legii, deoarece întinderea exactă a despăgubirilor este cunoscută,

instanța de apel menționând chiar că pretențiile în sumă de 7316,36 din cele

17220 lei, solicitate, nu au fost confirmate de către partea vătămată.

5.2. În recursul ordinar declarat de către avocatul Palade Rodica în

numele inculpatului Gheorghiță Oleg, invocându-se temeiurile pentru casare

prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală, se solicită

casarea deciziei instanței de apel, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei

hotărâri de achitare, din motiv că fapta nu a fost săvârșită de către inculpat.

Apărarea consideră că hotărârile judecătorești sunt lipsite de obiectivitate

și argumentare în ce privește constatarea cu certitudine a faptelor comise de

inculpat, ori la baza unei sentințe de condamnare, cu aplicarea unei pedepse

atât de aspre urmează a ține cont de toate circumstanțele cauzei, personalitatea

inculpatului, starea familială, de totalitatea probelor acumulate la dosar, nu

doar în baza declarațiilor părții vătămate Stratan Iurie, or inculpatul

Gheorghița Oleg nu are antecedente penale, nu este o persoană conflictuală, era

angajat neoficial în câmpul muncii, are la întreținere 5 copii minori, este unicul

întreținător al familiei, soția nu lucrează fiind în concediu de maternitate,

deoarece ultimul copil este născut la 09 decembrie 2020.

Susține apărarea că încadrarea acțiunilor inculpatului Gheorghiță Oleg în

baza art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal este greșită și incorectă, întrucât din

concluziile expuse în raportul de expertiză, declarațiile părții vătămate,

martorilor audiați, procesul-verbal de sesizare a infracțiunii, procesul-verbal

de cercetare la fața locului, declarațiile inculpaților, rezultă că instanța de apel

urma să pronunțe o sentință de achitare.

În continuare menționează că instanța de apel nu a dat apreciere și nu a

argumentat faptul că partea vătămată Stratan Iurie, a indicat precum că cineva

l-a lovit la spate cu piatra în cap, pe cînd acest fapt este combătut prin

declarațiile expertului medic-legist Cojocaru V. care a menționat că pe partea

15

din spate a capului nu sunt descrise careva plăgi. La fel, instanța de apel a

ignorat declarațiile martorilor Cornovanu Dorin, Negrii Mihail, care au declarat

că pe Stratan Iurie nu l-a atacat nimeni cu scopul de a sustrage bunuri, nimeni

din ei nu au declarat că au sustras careva bunuri, conflictul fiind provocat de

partea vătămată care era în stare de ebrietate cu grad avansat și îi acosta pe

inculpați. Partea vătămată Stratan Iurie s-a apropiat de inculpați, după care s-a

iscat un conflict, care s-a transformat ulterior în bătaie.

Reieșind din cele menționate mai sus, consideră că Gheorghița Oleg nu a

comis infracțiunea care i se impută, or la răspundere penală este supusă numai

persoana vinovată de săvârșirea infracțiunii prevăzute de legea penală.

Consideră apărarea, că instanța de apel urma să dea apreciere corectă a

tuturor probelor, cu aprecierea critică a declarațiilor părții vătămate, la fel

urma să stabilească înțelegerea prealabilă dacă a existat, intenția, motivul,

scopul acțiunilor inculpaților. Pentru existența infracțiunii de tâlhărie este

important ca apariția scopului de sustragere la făptuitor să preceadă

infracțiunea de atac însoțită de aplicarea violenței sau amenințării cu violența;

fapta nu se încadrează în limitele art. 188 Cod penal dacă scopul de sustragere

nu a fost dovedit sau a apărut la făptuitor după aplicarea violenței sau

amenințarea cu violența.

Dat fiind faptul că scopul principal al tâlhăriei este sustragerea bunurilor

altor persoane, obiectul material îl reprezintă bunul sau bunurile altei

persoane, în cazul dat nimeni din martori sau inculpați nu a invocat că partea

vătămată avea careva bunuri materiale la el, mai mult, partea vătămată din start

nici nu a invocat că au fost sustrase careva bunuri de la el, astfel că în acțiunile

inculpaților lipsesc semnele infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) Cod

penal.

materialelor din dosar, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității

acestora, din următoarele considerente.

6.1. Cu referire la recursul ordinar declarat de către avocatul Palade Rodica

în numele inculpatului Gheorghița Oleg.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat

împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de

recurent.

Reieșind din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă, că

titularul acestuia invocă în calitate de temeiuri pentru casarea hotărârilor

instanțelor de fond art. 427 alin. (1) pct. 6), 8), 12) Cod de procedură penală,

16

care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când:

6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar,

sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, 8) nu

au fost întrunite elementele infracțiunii, 12) când faptei săvârșite i s-a dat o

încadrare juridică greșită..

Analizând decizia instanței de apel prin prisma erorilor de drept prevăzute

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată, că

astfel de erori de drept nu și-au găsit confirmarea la examinarea recursului

declarat, dat fiind faptul, că instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul

părții apărării, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția

pronunțată, iar motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul

hotărârii, acesta fiind clar.

Astfel, potrivit prevederilor art. 414 alin. (1) Cod de procedură penală,

instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii

atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din

cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel.

Prevederile art. 414 alin. (5) Cod de procedură penală stabilesc, că instanța

de apel se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Potrivit prevederilor art. 417 alin. (8) Cod de procedură penală, decizia

instanței de apel trebuie să conțină temeiurile de fapt și de drept care au dus,

după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării

soluției date.

Așadar, cu referire la criticile invocate de avocatul Palade Rodica în numele

inculpatului Gheorghița Oleg, precum că instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, Colegiul penal le apreciază ca fiind

neîntemeiate, deoarece, verificând minuțios decizia recurată în raport cu

argumentele invocate în apel, se atestă că apărarea a primit răspuns la

argumentele înaintate, iar simplul dezacord al titularului cererii de recurs cu

soluția pronunțată în speță, nu constituie temei de admitere a recursului în

sensul formulat. Mai mult, în conținutul recursului nu au fost descrise care

anume din motivele apelului nu au fost luate în considerație la judecarea cauzei.

Colegiul penal menționează, că motivarea hotărârii este un proces de

analiză și sinteză a actelor și lucrărilor dosarului care nu presupune în mod

necesar expunerea tuturor elementelor amănunțit, atât timp cât sunt

valorificate toate aspectele relevante din punct de vedere probatoriu și sunt

menționate componentele obligatorii ale unei motivări a hotărârii penale, așa

cum s-a procedat în speță.

Subsecvent, reieșind din esența criticilor invocate de către apărare,

17

Colegiul penal reține că acestea se referă în mare parte doar la chestiunea de

apreciere a probelor. Or, acesta face o proprie evaluare a materialului probator,

prezentând versiunea potrivit căreia probele administrate de către instanțele

de fond nu confirmă vinovăția inculpatului Gheorghița Oleg în săvârșirea

infracțiunii prevăzută de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Sub acest aspect, însă, se impune precizarea că aprecierea probelor este

unul din cele mai importante momente ale procesului penal, deoarece întregul

volum de muncă depus de către organele de urmărire penală, instanțele

judecătorești, cât și de părțile în proces, se concentrează pe soluția ce va fi dată

în urma acestei activități.

Aprecierea probelor după intima convingere a judecătorului trebuie să se

bazeze pe prevederile legale, precum și pe examinarea tuturor probelor în

ansamblu, sub toate aspectele, complet și obiectiv.

Legea stabilește că probele admisibile sunt apreciate după pertinența,

concludența, veridicitatea și utilitatea acestora și toate probele în ansamblul lor

sunt apreciate din punct de vedere al coroborării acestora.

Însă, cu referire la faptul dacă chestiunea de apreciere a probelor poate fi

invocată la această etapă a procedurilor, instanța de recurs reiterează, că

motivele de reapreciere a probelor, nu se conțin în temeiurile prevăzute la

alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, și astfel nu pot fi considerate ca

motiv sub aspectul casării ca fiind ilegală a hotărârii contestate, deoarece

instanța de recurs nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă

apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea

constatată de instanțele de fond, aceasta fiind sarcina primordială a instanțelor

respective.

Din aceste considerente, Colegiul penal nu examinează criticile referitoare

la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a

anumitor elemente faptice, ci verifică, prin raportare la situația de fapt stabilită

de instanțele de fond, corectitudinea dispunerii condamnării inculpatului

conform învinuirii incriminate, astfel că reaprecierea probelor, în modul

propus de către partea apărării, nu se încadrează în prevederile art. 427 Cod de

procedură penală, iar o altă opinie asupra probelor, care au fost puse la baza

hotărârii primei instanțe, apoi verificate de instanța de apel, prin continuarea

judecării cauzei în fond, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei.

În acest sens Colegiul penal atestă, că la soluționarea cauzei instanța de

apel a ținut cont de prevederile art. 99-101, 414 Cod de procedură penală, a

cercetat probele sub toate aspectele, verificându-le și apreciindu-le prin prisma

pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct

de vedere al coroborării lor, astfel întemeiat ajungând la concluzia privind

menținerea sentinței primei instanțe.

Contrar argumentelor apărării prin care se invocă faptul, că instanțele de

fond și-au fundamentat soluția doar în baza declarațiilor părții vătămate

Stratan Iurie, ignorând declarațiile atât ale martorilor Cornovanu Dorin,

18

Negrii Mihail, cât și ale expertului Cojocaru Valerian depuse în prima instanță,

Colegiul penal conchide, că instanța de apel a examinat toate probele din dosar

și nu a dat prioritate celor în favoarea condamnării inculpatului

Gheorghița Oleg, așa cum susține apărarea, însă le-a analizat în ansamblul lor

prin coroborare, corect ajungând la concluzia că ele sunt suficiente pentru a

fundamenta o acuzație penală în privința inculpatului.

Totodată, apărarea consideră că instanța de apel, a adoptat o soluție

insuficient motivată, însă Colegiul penal relevă că nu s-a stabilit presupusa

eroare de drept invocată de către recurent, or, din conținutul deciziei recurate

rezultă în mod clar raționamentele care au fundamentat soluția instanței de

apel prin care a fost menținută sentința primei instanțe de condamnare a

inculpatului Gheorghița Oleg în baza art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal.

La fel, Colegiul penal stabilește, că în speță, nu a fost comisă nici o eroare

gravă de fapt, așa precum se susține de către apărare, or, pentru a constitui caz

de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi

influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică.

Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, dar

discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real al probelor, prin

ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei

soluții decât cea pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății o atare eroare nu a fost constatată de către

instanța de recurs.

Astfel, instanța de recurs nu a stabilit în speță existența erorii de drept

prevăzută de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală.

Cu referire la argumentele recurentului cu privire la existența în cauza

examinată a erorii de drept prevăzute la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de

procedură penală, instanța de recurs menționează, că potrivit art. 113 alin. (1)

Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea

juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și

semnele componenței infracțiunii prevăzute de norma penală.

Colegiul penal reține, că acest temei include cazurile când nu a fost stabilită

fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele

de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori

când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și

agravante ale infracțiunii.

Potrivit materialelor cauzei, de către prima instanță, inculpatul

Gheorghița Oleg a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 188 alin. (3) lit. c ) Cod penal, tâlhăria, adică atacul săvârșit asupra unei

persoane în scopul sustragerii bunurilor, însoțit de violență periculoasă pentru

viața sau sănătatea persoanei agresate, săvârșit de mai multe persoane, cu

aplicarea altor obiecte folosite în calitate de armă, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, cu vătămarea gravă a integrității corporale, soluție care

în latura penală a fost menținută și de către instanța de apel.

19

La examinarea cauzei, instanța de apel a conchis, că prima instanță corect

a stabilit situația de fapt și a încadrat acțiunile reținute în sarcina inculpatului

Gheorghița Oleg în baza art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal, or, prima instanță a

dat o apreciere corectă probatoriului administrat în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală, prin prisma admisibilității,

pertinenței și concludenții, utilității și veridicității.

Colegiul penal, analizând materialele cauzei în raport cu argumentele

invocate de către recurent, conchide că instanța de apel, menținând soluția

primei instanțe, la judecarea apelului a respectat prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, în mod întemeiat a ajuns la concluzia corectitudinii

încadrării juridice a acțiunilor inculpatului Gheorghița Oleg, astfel corect

concluzionând că în acțiunile inculpatului sunt prezente toate elementele

constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal,

motivându-și temeinic soluția în acest sens, așa cum este indicat în pct. 4. -4.1.,

al prezentei decizii, soluție pe care instanța de recurs o însușește și reiterarea

căreia nu o consideră necesară, deoarece soluția instanței de apel este pe deplin

conformă circumstanțelor de fapt și de drept stabilite, precum și practicii

judiciare constante.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în cazul în care instanțele de fond și-au

motivat decizia luată, arătând în mod concret la împrejurările, care confirmă

sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților să utilizeze eficient

orice drept de recurs eventual, o curte de recurs poate, în principiu, să se

mulțumească de a relua motivele jurisdicției acestor instanțe (a se vedea, în

special, cauzele Garcia Ruiz v. Spania, hotărârea din 21 ianuarie 1999;

Helle v. Finlanda, hotărârea din 19 decembrie 1997).

Totodată, în concepția Curții Europene, art. 6 § 1 nu impune motivarea

detaliată a deciziei unei instanțe de recurs care, întemeindu-se pe dispoziții

legale specifice, respinge un recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes” (cauza Van

de Hurk v. Olanda, nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Immeubles Groupe Kosser v.

Franța, nr. 38748/97 din 9 martie 1999).

Prin urmare, Colegiul penal conchide că în speță nu a fost constatată

existența erorii de drept prevăzută la art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură

penală, deoarece asemenea eroare în speță nu a fost comisă.

Cât privește invocarea de către recurent în calitate de temei pentru recurs

prevederile pct. 12) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal

atestă că, analizând decizia instanței de apel prin prisma erorii invocate de

către avocatul inculpatului, o astfel de eroare în speța dată nu a fost stabilită,

deoarece instanța de apel a constatat corect prin prisma probelor administrate

că acțiunile inculpatului Gheorghița Oleg întrunesc elementele componenței de

infracțiune prevăzute de art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Respectivele circumstanțe pentru calificarea faptei au fost constatate de

către prima instanță și menținută de către instanța de apel, inclusiv din

confruntarea efectuată între partea vătămată Stratan Iurie cu inculpatul

20

Gheorghița Oleg (f.d.183, Vol. I), în cadrul căreia inculpatul a recunoscut că l-a

lovit pe Stratan Iurie de două ori cu mîina și o dată cu piciorul, or, declarațiile

părții vătămate depuse la urmărirea penală și în cadrul ședințelor de judecată

ale instanțelor de fond nu poartă un caracter contradictoriu, după cum invocă

apărarea, dar au un caracter succesiv, coroborând între ele, fiind confirmate

inclusiv prin declarațiile martorilor Spînu Galina, Corostinchi Vadim,

Spînu Alexandru, Mironeț Nicolae, Secrieru Elena. Totodată, expertul

(medic-legist) Solovei Serghei, în urma efectuării expertizei medico-legale în

comisie, a constatat că în dependență de localizarea ei, apariția hematomei de

la cădere (una sau mai multe) se exclud; în cazul multiplelor căderi, reieșind din

existența leziunilor corporale, se exclud; hematomul a fost produs în urma

aplicării loviturii în regiunea temporală dreaptă, însă nu se poate spune cert,

care lovitură; hematomul nu se putea forma la cădere și lovire cu capul de

bordură, deoarece lipsesc leziuni pe membre și umăr.

Nu pot fi reținute nici argumentele apărării cu referire la faptul, că nimeni

din martori sau inculpați nu a invocat că partea vătămată avea careva bunuri

materiale la el, mai mult, partea vătămată din start nici nu a invocat că au fost

sustrase careva bunuri de la el, astfel că în acțiunile inculpaților lipsesc semnele

infracțiunii prevăzute de art. 188 alin. (3) Cod penal, deoarece scopul principal

al tâlhăriei este sustragerea bunurilor altor persoane, obiectul material îl

reprezintă bunul sau bunurile altei persoane.

Or, în sensul dat instanța de apel a reținut din probele administrate, că

partea vătămată Stratan Iurie în seara incidentului avea în buzunar: telefonul

mobil de model „Motorola” și bani în sumă de 700 dolari SUA și 2000 ruble

rusești. După incidentul care a avut loc nu a mai găsit bunurile ce le-a avut

asupra sa, fiind sustrase de către inculpați. Martorul Spînu Galina nu a pus la

îndoială că Stratan Iurie avea cu el sume mare de bani, deoarece acesta recent

a sosit din Federația Rusă unde a muncit, iar martorul Secrieru Elena a declarat,

că banii lui Stratan Iurie inițial erau pe masă, însă în acea dimineață când acesta

a fost adus bătut acasă banii lipseau.

Totodată Cornovanu Dorin și Negrii Mihail au recunoscut că împreună cu

alte persoane, în privința cărora cauza a fost disjunsă, la data de 10.05.2020,

aproximativ la ora 23:00, au comis tâlhăria în privința părții vătămate

Stratan Iurie, căruia i-au cauzat vătămări corporale grave și i-au sustras din

buzunarul hainelor 700 dolari SUA echivalentul 8822,24 lei moldovenești,

2000 ruble rusești echivalentul 829,4 lei moldovenești și telefonul mobil

„Motorola C-115” cu costul de 252 lei, cauzându-i prejudiciul considerabil total

de 8803,64 lei.

Astfel, ținând cont de cele stabilite de către instanța de apel și de

argumentele care au stat la baza menținerii calificării faptei inculpatului,

conform învinuirii înaintate prin rechizitoriu, Colegiul penal apreciază ca fiind

declarativ invocată prezența la caz a erorii prevăzute la pct. 12) alin. (1)

art. 427 Cod de procedură penală, întrucât instanța de apel la capitolul

21

respectiv a dat deplină eficiență prevederilor legale ce țin de aprecierea

materialului probator, care a confirmat întrunirea în acțiunile inculpatului

Gheorghița Oleg a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 188 alin. (3) lit. c) Cod penal.

Mai mult apărarea, invocând aceste temei de casare nu a indicat în baza

cărei norme legale , în opinia sa, urmau a fi încadrate acțiunile inculpatului în

condițiile invocării încadrării greșite de către instanță a faptelor acestuia.

Față de cele ce preced, Colegiul penal atestă că instanța de apel la judecarea

cauzei în ordine de apel, nu a comis erori de drept, care ar genera casarea

deciziei adoptate, urmând a fi dispusă inadmisibilitatea recursului declarat, ca

fiind vădit neîntemeiat.

6.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de avocatul Pavlov Victor în

numele inculpatului Ilașcu Nicolai.

Analizând respectarea condițiilor de formă a cererii de recurs ordinar

declarat de avocatul Pavlov Victor în numele inculpatului Ilașcu Nicolai,

Colegiul penal reține nerespectarea cerințelor obligatorii prevăzute de art. 429

alin. (1) Cod de procedură penală.

Potrivit prevederilor art. 429 alin. (1) Cod de procedură penală, recursul

se depune de persoanele menționate în art. 421 și trebuie să fie motivat.

Din materialele cauzei, Colegiul penal atestă că pe parcursul procesului

penal, inclusiv în prima instanță și în instanța de apel, avocatul Pavlov Victor

nu a participat, implicându-se în proces la etapa recursului ordinar, unde a

anexat la cererea de recurs, mandatul din 02 februarie 2021 (f.d. 79, Vol. VII),

însă fără ca acesta să fie semnat pe verso de către inculpatul Ilașcu Nicolai, sau

să fie prezentată o cerere scrisă a ultimului ce ar confirma împuternicirile

apărătorului, fapt ce contravine prevederilor art. 70 alin. (7) pct. 3) Cod de

procedură penală.

În același context, este necesar de menționat că în corespundere cu

prevederile art. 432 alin. (1), în coroborare cu art. 433 alin. (1) Cod de

procedură penală, instanța de recurs examinează admisibilitatea în principiu și

judecă recursul declarat în procedura scrisă, adică fără citarea părților. Astfel,

instanța de recurs este în imposibilitate de a constata dacă condamnatul

acceptă să fie reprezentat de către apărătorul care a declarat recurs ordinar în

numele său.

Prin urmare, avocatul care declară recurs împotriva deciziei instanței de

apel anexează mandatul, care urmează a fi completat în corespundere cu

cerințele expuse în Hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu

privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului

avocatului și al avocatului stagiar, cu modificările ulterioare.

Astfel, în mandatul prezentat, în mod obligatoriu, se va indica că avocatul

este împuternicit în cauza penală concretă să declare în numele inculpatului

recurs ordinar la Curtea Supremă de Justiție, iar pe verso se va indica numele,

prenumele și semnătura inculpatului (pct. 6, subpct. 2) lit. a1), b) din Hotărârea

22

Guvernului nr. 158 din 28.02.2013).

La caz, se evidențiază faptul că pe partea verso a mandatului depus la

materialele cauzei, prin care avocatul Pavlov Victor invocă că reprezintă

interesele inculpatului Ilașcu Nicolai (f.d. 79, Vol. VII), lipsește semnătura

inculpatului, precum și la materialele cauzei lipsește o cerere scrisă și semnată

personal de către Ilașcu Nicolai, care ar confirma consimțământul acestuia ca

avocatul respectiv să-i reprezinte interesele în instanța de recurs ordinar.

În consecință, având în vedere cele expuse supra, Colegiul penal atestă că

recursul declarat de avocatul Pavlov Victor este inadmisibil din motiv că nu

îndeplinește îndeplinește cerințele de formă, potrivit art. 429 Cod de procedură

penală.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 decembrie 2020, în cauza penală

în privința lui Gheorghița Oleg XXXXX și Ilașcu Nicolai XXXXX, din motiv că

recursul avocatului Pavlov Victor în numele inculpatului Ilașcu Nicolai nu

îndeplinește cerințele de formă, iar recursul avocatului Palade Rodica în

numele inculpatului Gheorghița Oleg, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 05 august 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

23