1ra-1689/21 — art. 208-1 CP

1ra-1689/21 — art. 208-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1689/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

22 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan, Nicolae Craiu, Galina Stratulat,

a judecat în ședință, fără citarea părților declarat de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Chișinău Scutelnic Cătălin prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iunie 2021, în cauza

penală în privința lui

Ptașenco Arcadie XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

a c o n s t a t a t :

2019, procesul penal intentat în privința inculpatului Ptașenco Arcadie în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal a fost încetat, cu tragerea acestuia la

răspundere contravențională și aplicarea față de el a sancțiunii contravenționale sub

formă de amendă în mărime de 150 (una sută cincizeci) unități convenționale, ceea

ce constituie 7500 (șapte mii cinci sute) lei. Cheltuielile judiciare s-au trecut în contul

statului.

cuprinsă între 22 aprilie 2018 - 07 aprilie 2019, aflându-se la domiciliul său, amplasat

în XXXXX, utilizând sisteme informatice ce erau conectate la rețeaua internet cu

adresa IP: 95.65.52.229, ce a fost alocată la adresa sa de domiciliu de către compania

„Starnet Soluții" SRL, intenționat a folosit, deținut și distribuit în rețeaua internet,

prin intermediul programei soft specializate în partajarea de fișiere în spațiul

internet de tip „torrent" - 16 fișiere video, care potrivit bazei de date internaționale,

administrată de OIPC „Interpol" - „ICSE", se atribuie la categoria pornografiei infantile,

printre care și următoarele fișiere: „two girls (11 yo and 12yo) and one boy (15 yo) (pthc)

1

Hussyfan Masterbating and Suck_Complete.mpg" și „PTHC-Jap two 13yo boys and 15yo

girl fuck in the car.mpg".

Totodată, potrivit procesului-verbal de examinare din 17.09.2019 s-a constatat

că, în dispozitivul rigid de stocare a informației (HDD) de marca „Kingston", de

model „Hyper X", cu nr. de serie „SHSS7A240G", extras din blocul de sistem ce are

inscripția „DeepCool", ce îi aparține lui Ptașenco Arcadie, ridicat prin procesul-

verbal de percheziție din 13.08.2019, efectuată la domiciliul acestuia amplasat în

XXXXX, au fost depistate 52 fișiere foto și 216 fișiere video, care au fost deținute

intenționat de către Ptașenco Arcadie până la 13.08.2019, stabilindu-se că toate sunt

înregistrate în baza de date internațională administrată de OIPC „Interpol" - ICSE,

ca fiind material din categoria pornografiei infantile și care constituie imagini în

formă electronică ale copiilor implicați în activități sexuale explicite, reale sau

simulate, ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate în manieră lascivă sau

obscenă, în formă electronică.

acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care inculpatul Ptașenco Arcadie să fie recunoscut vinovat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal, aplicându-i o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni, cu executarea în penitenciar de

tip semiînchis.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- deși instanța corect a reținut circumstanțele de fapt, încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului în baza art. 2081 Cod penal, a realizat analiza probatoriului

administrat și cercetat în ședința de judecată, în consecință a aplicat o pedeapsă prea

blândă în privința lui Ptașenco Arcadie;

- pedeapsa sub formă de amendă, stabilită prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 20.12.2019, nu își va realiza scopul propus al pedepsei

penale, și anume corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni atât de către condamnat, cât și de alte persoane. Or, practica judiciară

demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de ea și nu este

eficientă nici pentru corectarea infractorului, nici pentru prevenirea săvârșirii de noi

infracțiunii;

- infracțiunea prevăzută de art. 2081 Cod penal, face parte din categoria

„infracțiunilor contra familiei și a minorilor", menită să protejeze integritatea fizică

și psihică a copilului. Totodată, scopul acestei norme penale constă în prevenirea

săvârșirii de către făptuitori a unor eventuale infracțiuni grave și deosebit de grave

împotriva minorilor, dar și a infracțiunilor privind viața sexuală a acestora. Obiectul

2

juridic îl reprezintă relațiile sociale cu privire la dezvoltarea socială, spirituală și

morală a minorului, apărate împotriva pornografiei infantile.

2020, a fost admis apelul declarat, fiind casată sentința parțial și pronunțată o nouă

hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Ptașenco

Arcadie XXXXX recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2081

Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe termen de 8 luni, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. In conformitate cu art. 90 Cod penal, a

fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 2

(doi) ani, obligându-l ca în termenul stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără

consimțământul organului competent și prin comportare exemplară și muncă

cinstită să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat. In rest, sentința a fost

menținută.

4.1 În motivarea soluției adoptate instanța de apel a reținut, cu referire la

învinuirea înaintată inculpatului Ptașenco Arcadie, că acțiunile infracționale ale

inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2081

Cod penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această parte, de către

părțile la proces.

Instanța de apel verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în

privința inculpatului Ptașenco Arcadie a constatat că, instanța de fond, nu a acordat

deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv, nu a ținut

cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele cauzei ce atenuează ori agravează răspunderea penală,

de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, ceea ce a

dus la aplicarea eronată a prevederilor art. 55 Cod penal, în privința inculpatului

Ptașenco Arcadie.

Instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului Ptașenco Arcadie

cuprind elementele constitutive ale infracțiunii art. 2081 Cod penal, care în

conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal se califică ca infracțiune „mai

puțin gravă".

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, inculpatul

Ptașenco Arcadie a recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii incriminate, a

solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, sincer s-a căit de cele comise,

este angajat în câmpul muncii la SRL „Topshop StudioModerna" în calitate de

operator.

3

Din revendicarea eliberată în privința inculpatului Ptașenco Arcadie rezultă

că dânsul anterior nu a fost judecat, la evidența medicului narcolog sau psihiatru

nu se află (f.d. 71, 110, 111).

Instanța de apel a reținut că, inculpatul Ptașenco Arcadie a recunoscut vina

în comiterea infracțiunii incriminate și a solicitat examinarea cauzei penale în

ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, a comis pentru prima dată

o infracțiune mai puțin gravă, s-a căit de cele comise, însă aceste circumstanțe nu

sunt suficiente pentru aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, respectiv, să fie

dispusă liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională

a inculpatului.

În acest sens, instanța de apel a notat că, aplicarea prevederilor art. 55 Cod

penal - liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională

nu este o obligație, ci un drept al instanței de judecată, în cazul în care persoana care

a săvîrșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția

infracțiunilor prevăzute la art.1811, 256, art. 264 alin. (2), art.2641, 303, 314, art. 326

alin.(1) și (11), art. 327 alin.(1), art. 328 alin.(1), art. 332 alin.(1), art. 333 alin.(1), art.

334 alin.(1) și (2), art. 335 alin.(1) și art. 3351 alin. (1), și-a recunoscut vina, a reparat

prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără

a fi supusă răspunderii penale.

Cu referire la cea din urmă condiție pentru aplicarea art. 55 Cod penal, și

anume, „constatarea că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii

penale", instanța de apel a stabilit, că instanța de fond nu a indicat circumstanțe ce

ar constata că, corectarea inculpatului Ptașenco Arcadie este posibilă fără tragerea

la răspundere penală a acestuia, instanța limitându-se doar la enumerarea

circumstanțelor care le consideră atenuante în acțiunile inculpatului, considerând

posibilă liberarea lui de răspundere penală.

În context, cu referire la constatarea faptului că, corectarea persoanei este

posibilă fără a fi supusă răspunderii penale contrar poziției primei instanței care a

constatat că, corectarea și reeducarea inculpatului Ptașenco Arcadie este posibilă în

condițiile liberării de răspundere penală cu atragerea la răspundere

contravențională, instanța de apel în baza materialelor administrate la cauza penală

a constat contrariul concluziei primei instanțe, or, recunoașterea vinovăției și căința

sinceră manifestată de inculpatul Ptașenco Arcadie nu poate echivala cu constatarea

faptului că, corectarea și reeducarea inculpatului este posibilă în condițiile liberării

de răspundere penală, dat fiind faptul că, acest fapt urmează a fi constatat în

coraport cu toate datele din dosarul penal, iar în acest sens, s-a reținut că, inculpatul

a comis o infracțiune cu intenție, care nu poate fi considerată ca o faptă accidentală

4

în viața acestuia, ci reprezintă intenția directă și conștientă a inculpatului, care

recurgând la comiterea acestor fapte infracționale și-a asumat și responsabilitățile

care pot urma.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că inculpatul Ptașenco Arcadie a

comis infracțiunea prevăzută de art. 2081 Cod penal, care face parte din categoria

„infracțiunilor contra familiei și a minorilor", menită să protejeze integritatea fizică și

psihică a copilului. Totodată, scopul acestei norme penale constă în prevenirea

săvârșirii de către făptuitori a unor eventuale infracțiuni grave și deosebit de grave

împotriva minorilor, dar și a infracțiunilor privind viața sexuală a acestora. Obiectul

juridic îl reprezintă relațiile sociale cu privire la dezvoltarea socială, spirituală și

morală a minorului, apărate împotriva pornografiei infantile.

Instanța de apel a considerat că, menținerea soluției instanței de fond privind

încetarea procesului penal, cu atragerea la răspundere contravențională în baza art.

55 Cod penal, pentru comiterea infracțiunii de art. 2081 Cod penal, nu ar asigura

realizarea scopului pedepsei penale, deoarece nu ar avea un efect descurajant atât

pentru inculpat, cât și pentru alte persoane de săvârșire a noi infracțiuni din această

categorie.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că, pedeapsa aplicată inculpatului

Ptașenco Arcadie pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal, și

anume, sub formă de sancțiune contravențională este una ineficientă, nu

corespunde exigenților individualizării pedepsei penale și este inechitabilă în

coraport cu fapta săvârșită de inculpat.

În contextul dat, instanța de apel, ținând cont de faptul că, infracțiunea

săvârșită de inculpatul Ptașenco Arcadie face parte din categoria infracțiunilor mai

puțin grave, că a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, solicitând

examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza de urmărire penală,

sincer s-a căit de cele comise, de circumstanțele atenuante - săvârșirea pentru prima

dată a unei infracțiuni mai puțin grave și contribuirea activă la descoperirea

infracțiunii, lipsa circumstanțelor agravante a aplicat inculpatului Ptașenco Arcadie

pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal, pedeapsa penală sub

formă de închisoare pe un termen de 8 (opt) luni, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semiînchis.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei penale, instanța de

apel a respins solicitarea acuzatorului de stat de a dispune executarea reală a

pedepsei penale sub formă de închisoare, așa cum acuzatorul de stat nu a invocat

careva temeiuri pertinente în acest sens în baza cărora să fie constatat faptul că

5

izolarea inculpatului de societate este unica măsură aplicabilă și necesară în situația

dată.

Or, în conformitate cu art. 90 Cod penal, instanța de apel a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei penale stabilită inculpatului

Ptașenco Arcadie pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani, așa cum inculpatul

anterior nu a fost judecat, este încadrat în câmpul muncii la SRL „Topshop

StudioModerna" în calitate de operator, iar aceste circumstanțe permit instanței de

apel de a concluziona că, scopul pedepsei penale poate fi atins fără izolarea

inculpatului de societate, deoarece ultimul nu prezintă pericol social, urmând ca în

termenul de probațiune fixat să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent și prin comportare exemplară și muncă cinstită să

îndreptățească încrederea ce i s-a acordat.

Astfel, instanța de apel a apreciat că pedeapsa penală aplicată inculpatului

Ptașenco Arcadie constituie o pedeapsă echitabilă în coraport cu circumstanțele

cauzei și cu personalitatea inculpatului, fiind de natură să satisfacă exigențele

individualizării pedepsei penale și care nu poate genera apariția unor sentimente

de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în lege, fiind stabilită în limitele

prevăzute de sancțiunea normei penale prevăzute de art. 2081 Cod penal și reduse

în conformitate cu prevederile art. 3641 alin. (8) Cod procedură penală, iar pentru

această categorie de infracțiune, prevederile art. 90 Cod penal, sunt aplicabile.

care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală, a

solicitat casarea parțială a acesteia, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului a invocat că concluziile instanței de apel în partea

individualizării pedepsei stabilite inculpatului Ptașenco Arcadie greșite și în

contradicție cu probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării

judiciare, neconforme scopului legii penale și principiului individualizării

răspunderii penale și pedepsei penale.

De asemenea, procurorul a susținut că instanța de apel a pronunțat o decizie

nemotivată iar în cadrul examinării acestei cauze penale nu au fost stabilite careva

motive care ar concluziona că nu este rațional ca inculpatul Ptașenco Atcadie să nu

execute pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege și solicitată de acuzare pentru

fapta săvârșită.

noiembrie 2020 a fost admis recursul declarat de către procuror, casată parțial

decizia în latura penală în partea individualizării pedepsei penale în cauza penală

6

în privința inculpatului Ptașenco Arcadie XXXXX și a dispus rejudecarea cauzei în

această parte în aceiași instanța de apel în alt complet de judecată.

În rest au fost menținute dispozițiile instanței de apel.

6.1. În partea descriptivă a deciziei, instanța de recurs ordinar a menționat că

instanța de apel nu s-a pronunțat asupra celor mai esențiale motive invocate de

procuror în ordine de apel, unde au fost puse pentru discuție în instanța de apel,

inclusiv câteva argumente principale cum ar fi: infracțiunea prevăzută de art. 2081

Cod penal, face parte din categoria „infracțiunilor contra familiei și a minorilor",

menită să protejeze integritatea fizică și psihică a copilului. Totodată, scopul acestei

norme penale constă în prevenirea săvârșirii de către făptuitori a unor eventuale

infracțiuni grave și deosebit de grave împotriva minorilor, dar și a infracțiunilor

privind viața sexuală a acestora. Obiectul juridic îl reprezintă relațiile sociale cu

privire la dezvoltarea socială, spirituală și morală a minorului, apărate împotriva

pornografiei infantile.

În opinia instanței de recurs, argumentele enunțate constituie fondul apelului

și asupra cărora instanța de apel era obligată să se pronunțe motivat.

Astfel, instanța de recurs a subliniat că din partea descriptivă a deciziei

atacate se constată că, instanța ierarhic inferioară nu s-a expus asupra motivelor

esențiale menționate mai sus, fără o fi făcută o analiză sau o argumentare din care

considerente alegațiile nominalizate sânt respinse sau apreciate ca neîntemeiate,

aplicând inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 8 luni, adică

la limita minimă, totodată aplicând și prevederile art. 90 Cod penal, limitându-se

cu expunerea unor fraze generale, precum că „În ceea ce privește modalitatea de

executare a pedepsei penale, instanța de apel a respins solicitarea acuzatorului de stat de a

dispune executarea reală a pedepsei penale sub formă de închisoare, așa cum acuzatorul de

stat nu a invocat careva temeiuri pertinente în acest sens în baza cărora să fie constatat

faptul că izolarea inculpatului de societate este unica măsură aplicabilă și necesară în

situația dată”.

Prin urmare, în opinia instanței de recurs concluziile instanței de apel cu

privire la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționându-se că „...scopul

pedepsei penale poate fi atins fără izolarea inculpatului de societate, deoarece ultimul nu

prezintă pericol social, urmând ca în termenul de probațiune fixat să nu-și schimbe

domiciliul fără consimțământul organului competent și prin comportare exemplară și

muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat", nu sunt pe deplin

argumentate din punct de vedere legal, astfel această instanță nu a dezbătut și nu

s-a pronunțat asupra celor mai esențiale motive invocate de procuror în ordine de

apel, neexaminând cauza sub toate aspectele.

7

Instanța de recurs a dispus ca la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează

să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd

procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în

strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor

esențiale invocate în cererea de apel depusă de procuror în partea pedepsei aplicate

inculpatului; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să aprecieze

toate circumstanțele cauzei, să emită o soluție clară și motivată, să țină cont de pe

ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest

domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală

și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

a fost respins apelul declarat de către procuror ca fiind nefondat cu menținerea

sentinței fără modificări.

7.1. În susținerea soluției pronunțate, instanța de apel a menționat că la

pronunțarea sentinței, prima instanță, corect, a stabilit circumstanțele de fapt și de

drept și just a concluzionat că inculpatul a comis anume infracțiunea imputată.

Aceste împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza

penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură

penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității, iar

toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța

de apel a conchis cu certitudine că Ptașenco Arcadie a comis infracțiunea prevăzută

de art. 2081 Cod penal - pornografie infantilă, adică distribuirea, folosirea și deținerea de

imagini sau alte reprezentări ale unui sau mai mulți copii implicați în activități sexuale

explicite, reale sau simulate, imagini sau alte reprezentări ale organelor sexuale ale unui

copil, reprezentate de manieră lascivă sau obscenă, în formă electronică.

Cu referire la individualizarea pedepsei pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2081 Cod penal, prima instanță a reținut, că conform art. 16 Cod

penal, infracțiunea în cauză este una mai puțin gravă, careva circumstanțe

agravante nu s-au stabilit, iar ca circumstanțe atenuante s-a reținut contribuția

activă la descoperirea infracțiunii, comiterea pentru prima oară a unei infracțiuni

mai puțin grave. La fel, s-a stabilit că inculpatul a recunoscut vina și a solicitat

examinarea cauzei în ordinea prevăzută de art. 3641 Codul de procedură penală.

Conform art. 55 alin. (1) Cod penal, persoana care a săvârșit pentru prima

oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția infracțiunilor prevăzute

la art. 1811, 256, art. 264 alin. (2), art. 2641, 303, 314, art. 326 alin. (1) și (11), art. 327

alin. (1), art. 328 alin. (1), art. 332 alin. (1), art. 333 alin. (1), art. 334 alin. (1) și (2), art.

335 alin. (1) și art. 3351 alin. (1), poate fi liberată de răspundere penală și trasă la

8

răspundere contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat

prejudiciul cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără

a fi supusă răspunderii penale.

În condițiile legii, răspunderea penală pentru infracțiunea săvîrșită, poate fi

înlocuită cu o altă formă de răspundere, extrapenală, care atrage o sancțiune cu

caracter contravențional. Deoarece, constrângerea penală reprezintă forma cea mai

gravă de constrângere, ea trebuie să reflecte întotdeauna gravitatea faptei, de aceea

s-a admis posibilitatea înlocuirii răspunderii penale, în cazul unor fapte penale

comise în condiții atenuante, cu o răspundere mai ușoară, care să se afle în

concordanță cu gravitatea faptei comise. Instituția liberării de răspundere penală cu

tragerea la răspundere contravențională reflectă preocuparea legiuitorului de a

institui și alte măsuri legale decît cele penale, pentru corectarea celor care au

săvârșit infracțiuni de o gravitate redusă. Esența acestui tip de liberare de

răspundere penală constă în aceea, că fapta comisă rămâne a fi considerată

infracțiune, însă, la caz, instanța de judecată, în condițiile stipulate de art. 55 Cod

penal, dispune înlocuirea răspunderii penale cu răspunderea contravențională.

Din conținutul art. 55 Cod penal, reiese că pentru liberarea de răspundere

penală cu tragerea la răspundere contravențională, trebuie să fie respectate unele

condiții, în particular: persoana a săvârșit o infracțiune și infracțiunea este comisă

pentru prima oară; infracțiunea este catalogată ca fiind una ușoară ori mai puțin

gravă; a fost reparat prejudiciul cauzat prin infracțiune; s-a constatat că corectarea

persoanei vinovate este posibilă, fără implicarea răspunderii penale; recunoaște

integral vinovăția. Astfel, legea penală reglementează instituția liberării de

răspundere penală, cu tragerea la răspundere contravențională a făptuitorului în

cazul în care sunt întrunite cumulativ condiții prevăzute la art. 55 Cod penal.

Astfel, instanța de apel a reținut că dispoziția art. 55 Cod penal, nu stabilește

în dispoziția sa inaplicabilitatea pentru infracțiunea prevăzută de art. 2081 Cod

penal, prin urmare careva impedimente în aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal,

instanța de apel nu a reținut.

Mai mult ca atât, instanța de apel a stabilit că prin infracțiunea săvârșită de

către inculpat a fost adusă atingere valorilor sociale protejate de legea penală în

partea dezvoltării sociale, spirituală și morală a minorului, apărate împotriva

pornografiei infantile totodată la caz fiind stabilită vinovăția inculpatului pentru

fapta săvârșită, subsecvent însă colegiu reține că dincolo de vălurea socială lezată

prin infracțiune individualizarea pedepsei urmează a fi apreciată potrivit regulilor

art.75-77 Cod penal.

9

Contrar alegațiilor părții acuzării, instanța de apel a conchis că instanța de

fond, la stabilirea pedepsei, just a ținut cont de caracterul și gradul prejudiciabil a

faptei, inclusiv de procedura în care a fost examinată cauza, a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii și se căiește sincer, fapta fiind comisă la vârsta de 21 de

ani, ultimul fiind caracterizat pozitiv la locul de muncă. Astfel, instanța de apel a

stabilit ca fiind legală și echitabilă liberarea de răspundere penală a inculpatului

prin prisma prevederilor art. 55 Cod penal.

Totodată, instanța de apel nu a constatat impedimente în aplicarea

prevederilor art. 55 Cod penal, dimpotrivă, s-a constatat prezența circumstanțelor

atenuante, prevăzute de art. 76 Cod penal, astfel fiind întrunite condițiile obligatorii

pentru aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal.

La caz, instanța de apel a conchis că infracțiunea prevăzute de art. 2081 Cod

penal, săvârșită de inculpatul Ptașenco Arcadie, face parte din categoria

infracțiunilor mai puțin grave, judecarea cauzei a avut loc în baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, adică inculpatul a recunoscut integral fapta

prejudiciabilă săvârșită și s-a căit sincer de cele comise, a contribuit activ la

descoperirea infracțiunii, astfel prima instanță corect a pronunțat o sentință de

încetare, cu atragerea inculpatului la răspundere contravențională, relevând în

acest sens asupra caracteristicii și comportamentului inculpatului ce denotă

conștientizarea celor comise, fiind la prima abatere de la lege, nefiind atras anterior

nici la răspundere contravențională, fiind convinsă că pedeapsa aplicată

inculpatului va avea drept scop restabilirea echității sociale și corectarea celui din

urmă și că Ptașenco Arcadie a conștientizat consecințele faptei sale, factori care au

determinat instanța de apel să considere că instanța de fond a constatat corect

liberarea acestuia de răspunderea penală.

care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală solicită casarea

parțială a deciziei în latura penală în partea stabilirii pedepsie penale, cu remiterea

cauzei spre rejudecare în această parte în aceiași instanță de apel în alt complet de

judecată.

În susținerea celor solicitate, procurorul indică că instanța de apel nu a

respectat prescripțiile legale, or, decizia nu conține motive clare și concludente

cauzei pentru aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal.

Astfel, recurentul susține că pedeapsa aplicată inculpatului este prea blândă

și nu va atinge la realizarea scopului pedepsei penale prevăzut de art. 61 Cod penal.

De asemenea, acuzatorul remarcă că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut

cont de prevederile legale ale art. 90 alin. (4) Cod penal prin care legiuitorul a stabilit

10

că nu poate fi aplicată instituția suspendării condiționate a executării pedepsei

penale în cazul persoanelor vinovate de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 2081

Cod penal.

Mai mult decât atât, procurorul remarcă că instanța de apel la pronunțarea

deciziei recurate nu a indicat în dispozitiv infracțiunea de care se face inculpatul

vinovat.

Totodată, recurentul subliniază că se constată erori de drept în partea aplicării

prevederilor art. 389 și 391 Cod de procedură penală, nefiind clar ce sentință a

pronunțat de încetare sau de condamnare.

invocate, ținând cont de opinia expusă în referință de către avocatul Terioșchin

Denis în numele inculpatului Ptașenco Arcadie, Colegiul penal lărgit consideră că,

recursul urmează a fi admis din următoarele considerente.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, la judecarea apelului, instanța de

apel are obligația de a verifica hotărârea atacată din punct de vedere al temeiniciei

și legalității acesteia, având în vedere circumstanțele faptice ale cauzei bazate pe

probele examinate de prima instanță, pe materialele dosarului și, în dependență de

aceste date, să aprecieze legalitatea concluziilor de vinovăție ori nevinovăție trase

de prima instanță, fiind obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe

prima instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută

ori numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului de probe

anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

În acest context, Colegiul penal lărgit reținând prevederile art. 100 alin. (4) și

art. 101 alin. (1)-(4) Cod de procedură penală, remarcă că verificarea probelor este o

activitate a instanței privind constatarea veridicității probei sub aspectul

corespunderii datelor de fapt pe care le conține proba cu realitatea obiectivă.

Verificarea constă în analiza probelor acumulate, coroborarea lor cu alte probe,

verificarea sursei de proveniență a probelor, care poate avea loc doar prin aplicarea

procedeelor probatorii prevăzute de cod și se efectuează la toate fazele procesului

penal. La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la

toate motivele invocate.

11

Colegiul penal lărgit conchide că, la examinarea cauzei, instanța de apel nu a

îndeplinit aceste stricte prevederi ale legii, din sensul cărora rezultă că,

nerespectarea acestor cerințe echivalează cu nerezolvarea fondului apelului, fapt ce

atrage după sine casarea deciziei instanței de apel.

Astfel, Colegiul penal lărgit susține că, potrivit art. 436 alin. (2) Cod de

procedură penală, pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt

obligatorii în măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea

recursului.

Rejudecând cauza, instanța de apel a omis prevederile art. 436 alin. (2) Cod

de procedură penală și fără a ține cont de indicațiile instanței de recurs, repetat a

examinat cauza fără a da o apreciere clară argumentele reflectate în apel, și anume

,,(…) infracțiunea prevăzută de art. 2081 Cod penal, face parte din categoria „infracțiunilor

contra familiei și a minorilor”, menită să protejeze integritatea fizică și psihică a copilului.

Totodată, scopul acestei norme penale constă în prevenirea săvârșirii de către făptuitori a

unor eventuale infracțiuni grave și deosebit de grave împotriva minorilor, dar și a

infracțiunilor privind viața sexuală a acestora. Obiectul juridic îl reprezintă relațiile sociale

cu privire la dezvoltarea socială, spirituală și morală a minorului, apărate împotriva

pornografiei infantile” (a se vedea decizia Colegiului penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție din 03 noiembrie 2020, f.d. 201, vol. I).

Astfel, problema abordată la etapa recursului ordinar declarat de procuror,

urmare fiind pronunțată decizie prin care s-a decis casarea parțială a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2020, în latura penală,

în partea individualizării pedepsei, în cauza penală în privința lui Ptașenco Arcadie

XXXXX și dispusă rejudecarea cauzei în această parte de către aceiași instanță de

apel, în alt complet de judecată, este dacă suspendarea condiționată a executării

pedepsei penale aplicate inculpatului va atinge scopul pedepsei în conformitate cu

prevederile art. 61 Cod penal.

Or, în partea descriptivă a deciziei Colegiului penal lărgit al Curții Supreme

de Justiție din 03 noiembrie 2020 a menționat clar următoarele ,,(…) instanța ierarhic

inferioară nu s-a expus asupra motivelor esențiale menționate mai sus, fără o fi făcută o

analiză sau o argumentare din care considerente alegațiile nominalizate sunt respinse sau

apreciate ca neîntemeiate, aplicând inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe termen

de 8 luni, adică la limita minimă, totodată aplicând și prevederile art. 90 Cod penal,

limitându-se cu expunerea unor fraze generale (…) fără a se expune asupra principalelor

motive invocate în apel, referitor la faptul că, infracțiunea prevăzută de art. 2081 Cod penal,

face parte din categoria „infracțiunilor contra familiei și a minorilor” și dacă în prezenta

speță, prin stabilirea pedepsei minime de 8 luni închisoare și aplicarea prevederilor art. 90

12

Cod penal, va fi atins scopul de prevenire a săvârșirii de către făptuitor a unor eventuale

infracțiuni grave și deosebit de grave împotriva minorilor, dar și a infracțiunilor privind

viața sexuală a acestora”.

Astfel, instanța de apel la data de 01 iunie 2021, pronunță o nouă hotărâre

prin care respinge ca fiind nefondat apelul procurorului cu menținerea sentinței

fără modificări, fără a ține cont de cele indicate în decizia Colegiului penal al Curții

Supreme de Justiție din 03 noiembrie 2020, de asemenea și de faptul că decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău 26 februarie 2020 parțial a devenit

definitivă și irevocabilă, fiind dispusă rejudecarea doar în partea individualizării

pedepsei penale.

În aceste circumstanțe, instanța de apel fără a intra în esența problemei dar și

cerințelor indicate de instanța ierarhic superioară, a menținut o sentință viciată.

Colegiul penal lărgit consideră că sentința pronunțată de către prima instanță

este viciată în partea ce ține de aplicarea prevederilor art. 55 Cod penal, și anume,

lecturând textul sentinței pronunțate de prima instanță, Colegiul penal atestă că

instanța nejustificat a aplicat față de Ptașenco Arcadie prevederile art. 55 Cod penal,

deoarece la caz nu sunt indicate circumstanțe care ar constata faptul că, corectarea

inculpatului este posibilă fără tragerea la răspundere penală și prin eliberarea de

răspundere penală se va atinge scopul pedepsei penale a inculpatului.

Sub acest aspect, Colegiul consideră necesar de invocat doctrina juridică

penală și anume:

Conform art. 55 alin. (1) Cod penal, persoana care a săvârșit pentru prima

oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă, cu excepția infracțiunii prevăzute la

art. 326, poate fi liberată de răspundere penală și trasă la răspundere

contravențională în cazurile în care și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul

cauzat prin infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă

răspunderii penale.

Liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravențională

constă în aceea că fapta comisă rămâne a fi considerată infracțiune, însă instanța de

judecată în condițiile prevăzute de lege, pentru unele infracțiuni ușoare sau mai

puțin grave, dispune înlocuirea răspunderii penale cu o altă formă de răspundere

juridică, ce atrage aplicarea unor sancțiuni contravenționale.

Posibilitatea corectării persoanei fără a fi condamnată penal are la bază careva

condiții: persoana a săvârșit pentru prima oară o infracțiune ușoară sau mai puțin gravă

cu excepția infracțiunii prevăzute la art. 326 Cod penal; prezența informației conform cărora

făptuitorul poate fi corectat fără a i se aplica o pedeapsă penală, cum ar fi atitudinea

vinovatului, din care rezultă regretul că a comis fapta, atitudine care poate să se manifeste

13

prin căință sinceră, depunere de eforturi pentru a înlătura rezultatul infracțiunii, reparare

a pagubei cauzate, colaborare cu organele de drept prin recunoașterea faptei și descoperirea

infracțiunii și a altor participanți la infracțiune.

În situația în care, pe parcursul judecării, se constată cazul prevăzut în art. 55

Cod penal, instanța este obligată să înceteze procesul penal, deoarece acesta exclude

continuarea judecării cauzei din momentul constatării lui.

Conform art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea

unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială

și în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a Codului penal.

Astfel, persoanei declarate vinovate trebuie să i se aplice o pedeapsă

echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară

vinovată. În același rând, după caz, instanța este în drept să aplice și prevederile

Părții generale a Codului penal în special, a prevederilor art. 55 Cod penal.

Totodată, conform art. 75 alin. (1) Cod penal, la stabilirea categoriei și

termenului pedepsei instanța de judecată are obligația să țină cont de gravitatea

infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de

circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de influența

pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile

de viață ale familiei acestuia.

Analizând sentința pronunțată de prima instanță și menținută prin decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iunie 2021, Colegiul conchide că

instanțele ierarhic inferioare au ignorat să se expună clar și motivat care

circumstanțe stau la baza concluziei precum că corectarea inculpatului este posibilă

fără a fi supus răspunderii penale, or, temeiurile indicate de către acestea sunt de

ordin general iar aplicarea în așa mod a prevederilor art. 55 Cod penal ar indica

faptul că justiția este una pur selectivă.

În aceste circumstanțe, Colegiul penal lărgit amintește că, Curtea de la

Strasbourg menționează că, judecătorii trebuie să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază deciziile, căci numai astfel, un acuzat poate exercita

căile de atac prevăzute de legislația națională. Instanța europeană a subliniat că

„motivarea unei decizii judiciare este strâns legată de preocupările privitoare la asigurarea

desfășurării unui proces echitabil, aceasta permițând respectarea dreptului la apărare.

Motivarea este indispensabilă însăși calității actului de justiție și constituie o pavăză

împotriva arbitrarului.” (cauza Fomin împotriva Moldovei, CtEDO hotărârea din 11

octombrie 2011).

14

Având în vedere că erorile de drept invocate nu pot fi corectate de către

instanța de recurs, decizia instanței de apel urmează a fi casată, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceeași instanță.

Potrivit art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, în cazul în care

eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ea casează

hotărârea atacată și dispune rejudecarea cauzei de către instanța de apel.

Totodată, în bază prevederilor art. 436 alin. (2) Cod de procedură penală,

pentru instanța de rejudecare, indicațiile instanței de recurs sunt obligatorii în

măsura în care situația de fapt rămâne cea care a existat la soluționarea recursului.

La noua rejudecare a cauzei instanța de apel are obligația să înlăture erorile

menționate, să țină seama de împrejurările expuse, care au servit temei de casare a

soluției adoptate și, cu respectarea prevederilor art. 414 Cod de procedură penală,

să verifice legalitatea și temeinicia sentinței atacate, să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate în cererea de apel și recurs, și în dependență de datele obținute,

să pronunțe o hotărâre legală, întemeiată și motivată, care să corespundă

prevederilor art. 417 al Codului de procedură penală și art. 6 al Convenției

Europene.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău Scutelnic Cătălin, casează total decizia Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 01 iunie 2021, în cauza penală, în privința lui Ptașenco

Arcadie XXXXX, și dispune rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel în

alt complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă căilor de atac.

Decizia pronunțată integral la 21 ianuarie 2022.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

Nicolae Craiu

Galina Stratulat

15