1ra-1766/2020 — art. 208-1 CP

1ra-1766/2020 — art. 208-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 1ra-1766/2020

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

DECIZIE

03 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit în următoarea componență:

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

Boico Victor

a judecat, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și

Cauze Speciale, Brînza Ion, prin care se solicită casarea parțială a deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie 2020, în cauza

penală privindu-l pe

Ptașenco Arcadie Xxxxx, născut la xxxxx, originar și

domiciliat de facto în mun. Xxxxx str. Xxxxx ap. xx, viza de

domiciliu mun. Xxxxx str. Xxxxx ap. xx.

Termenul de examinare a cauzei:

C O N S T A T Ă :

decembrie 2019, procesul penal intentat în privința inculpatului Ptașenco

Arcadie Xxxxx în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal a fost

încetat, cu tragerea acestuia la răspundere contravențională și aplicarea față

de el a sancțiunii contravenționale sub formă de amendă în mărime de 150

(una sută cincizeci) unități convenționale, ceea ce constituie 7500 (șapte mii

cincisute) lei. Cheltuielile judiciare s-au trecut în contul statului.

de timp cuprinsă între 22 aprilie 2018 - 07 aprilie 2019, aflându-se la domiciliul

său, amplasat în mun. Xxxxx, str. Xxxxx, ap. xx, utilizând sisteme informatice

ce erau conectate la rețeaua internet cu adresa IP: Xxxxx, ce a fost alocată la

adresa sa de domiciliu de către compania „Starnet Soluții” SRL, intenționat a

folosit, deținut și distribuit în rețeaua internet, prin intermediul programei

soft specializate în partajarea de fișiere în spațiul internet de tip „torrent” - 16

fișiere video, care potrivit bazei de date internaționale, administrată de OIPC

„Interpol” - „ICSE”, se atribuie la categoria pornografiei infantile, printre care

și următoarele fișiere: „two girls (11 yo and 12yo) and one boy (15 yo) (pthc)

1

Hussyfan Masterbating and Suck_Complete.mpg” și „PTHC-Jap two 13yo

boys and 15yo girl fuck in the car.mpg”

Totodată, potrivit procesului-verbal de examinare din 17.09.2019 s-a

constatat că, în dispozitivul rigid de stocare a informației (HDD) de marca

„Kingston”, de model „Hyper X”, cu nr. de serie „XXXXX”, extras din blocul

de sistem ce are inscripția „DeepCool”, ce îi aparține lui Ptașenco Arcadie,

ridicat prin procesul-verbal de percheziție din 13.08.2019, efectuată la

domiciliul acestuia amplasat în mun. Xxxxx, str. Xxxxx, au fost depistate 52

fișiere foto și 216 fișiere video, care au fost deținute intenționat de către

Ptașenco Arcadie până la 13.08.2019, stabilindu-se că toate sunt înregistrate în

baza de date internațională administrată de OIPC „Interpol” - ICSE, ca fiind

material din categoria pornografiei infantile și care constituie imagini în formă

electronică ale copiilor implicați în activități sexuale explicite, reale sau

simulate, ale organelor sexuale ale unui copil, reprezentate în manieră lascivă

sau obscenă, în formă electronică.

casarea acesteia, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care inculpatul Ptașenco Arcadie să fie recunoscut

vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal, aplicându-i

o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni, cu

executarea în penitenciar de tip semiînchis.

În motivarea cerințelor sale a invocat următoarele aspecte:

- deși instanța corect a reținut circumstanțele de fapt, încadrarea

juridică a acțiunilor inculpatului în baza art. 2081 Cod penal, a realizat analiza

probatoriului administrat și cercetat în ședința de judecată, în consecință a

aplicat o pedeapsă prea blândă în privința lui Ptașenco Arcadie;

- pedeapsa sub formă de amendă, stabilită prin sentința Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani din 20.12.2019, nu își va realiza scopul propus al

pedepsei penale, și anume corectarea condamnatului și prevenirea săvârșirii

de noi infracțiuni atât de către condamnat, cât și de alte persoane. Or, practica

judiciară demonstrează că o pedeapsă prea blândă generează dispreț față de

ea și nu este eficientă nici pentru corectarea infractorului, nici pentru

prevenirea săvârșirii de noi infracțiunii;

- infracțiunea prevăzută de art. 2081 Cod penal, face parte din categoria

„infracțiunilor contra familiei și a minorilor”, menită să protejeze integritatea

fizică și psihică a copilului. Totodată, scopul acestei norme penale constă în

prevenirea săvârșirii de către făptuitori a unor eventuale infracțiuni grave și

deosebit de grave împotriva minorilor, dar și a infracțiunilor privind viața

sexuală a acestora. Obiectul juridic îl reprezintă relațiile sociale cu privire la

dezvoltarea socială, spirituală și morală a minorului, apărate împotriva

pornografiei infantile.

2

februarie 2020, a fost admis apelul declarat, fiind casată sentința parțial și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță,

prin care lui Ptașenco Arcadie Xxxxx recunoscut vinovat în comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2081 Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa cu

închisoare pe termen de 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

semiînchis. În conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat

executarea pedepsei pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani, obligându-l ca

în termenul stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul

organului competent și prin comportare exemplară și muncă cinstită să

îndreptățească încrederea ce i s-a acordat. În rest, sentința a fost menținută.

învinuirea înaintată inculpatului Ptașenco Arcadie, că acțiunile infracționale

ale inculpatului întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de

art. 2081 Cod penal, sentința primei instanțe nefiind contestată în această

parte, de către părțile la proces.

Instanța de apel verificând legalitatea individualizării pedepsei penale în

privința inculpatului Ptașenco Arcadie a constatat că, instanța de fond, nu a

acordat deplină eficiență prevederilor art. art. 6, 7, 61, 75 Cod penal, respectiv,

nu a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei ce atenuează ori agravează

răspunderea penală, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării vinovatului, ceea ce a dus la aplicarea eronată a prevederilor art. 55

Cod penal, în privința inculpatului Ptașenco Arcadie.

Instanța de apel a constatat că, acțiunile inculpatului Ptașenco Arcadie

cuprind elementele constitutive ale infracțiunii art. 2081 Cod penal, care în

conformitate cu criteriile enunțate la art. 16 Cod penal se califică ca infracțiune

„mai puțin gravă”.

Din materialele cauzei penale, instanța de apel a reținut că, inculpatul

Ptașenco Arcadie a recunoscut integral vina în comiterea infracțiunii

incriminate, a solicitat examinarea cauzei în procedură simplificată, sincer s-a

căit de cele comise, este angajat în câmpul muncii la SRL „Topshop

StudioModerna” în calitate de operator.

Din revendicarea eliberată în privința inculpatului Ptașenco Arcadie

rezultă că dânsul anterior nu a fost judecat, la evidența medicului narcolog

sau psihiatru nu se află (f.d. 71, 110, 111).

Instanța de apel a reținut că, inculpatul Ptașenco Arcadie a recunoscut

vina în comiterea infracțiunii incriminate și a solicitat examinarea cauzei

penale în ordinea prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, a comis

pentru prima dată o infracțiune mai puțin gravă, s-a căit de cele comise, însă

aceste circumstanțe nu sunt suficiente pentru aplicarea prevederilor art. 55

3

Cod penal, respectiv, să fie dispusă liberarea de răspundere penală cu

tragerea la răspundere contravențională a inculpatului.

În acest sens, instanța de apel a notat că, aplicarea prevederilor art. 55

Cod penal - liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere

contravențională nu este o obligație, ci un drept al instanței de judecată, în

cazul în care persoana care a săvîrșit pentru prima oară o infracțiune ușoară

sau mai puțin gravă, cu excepția infracțiunilor prevăzute la art.1811, 256, art.

264 alin. (2), art.2641, 303, 314, art. 326 alin.(1) și (11), art. 327 alin.(1), art. 328

alin.(1), art. 332 alin.(1), art. 333 alin.(1), art. 334 alin.(1) și (2), art. 335 alin.(1) și

art. 3351 alin. (1), și-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin

infracțiune și s-a constatat că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă

răspunderii penale.

Cu referire la cea din urmă condiție pentru aplicarea art. 55 Cod penal, și

anume, „constatarea că corectarea ei este posibilă fără a fi supusă răspunderii

penale”, instanța de apel a stabilit, că instanța de fond nu a indicat

circumstanțe ce ar constata că, corectarea inculpatului Ptașenco Arcadie este

posibilă fără tragerea la răspundere penală a acestuia, instanța limitându-se

doar la enumerarea circumstanțelor care le consideră atenuante în acțiunile

inculpatului, considerând posibilă liberarea lui de răspundere penală.

În context, cu referire la constatarea faptului că, corectarea persoanei este

posibilă fără a fi supusă răspunderii penale contrar poziției primei instanței

care a constatat că, corectarea și reeducarea inculpatului Ptașenco Arcadie este

posibilă în condițiile liberării de răspundere penală cu atragerea la răspundere

contravențională, instanța de apel în baza materialelor administrate la cauza

penală a constat contrariul concluziei primei instanțe, or, recunoașterea

vinovăției și căința sinceră manifestată de inculpatul Ptașenco Arcadie nu

poate echivala cu constatarea faptului că, corectarea și reeducarea inculpatului

este posibilă în condițiile liberării de răspundere penală, dat fiind faptul că,

acest fapt urmează a fi constatat în coraport cu toate datele din dosarul penal,

iar în acest sens, s-a reținut că, inculpatul a comis o infracțiune cu intenție,

care nu poate fi considerată ca o faptă accidentală în viața acestuia, ci

reprezintă intenția directă și conștientă a inculpatului, care recurgând la

comiterea acestor fapte infracționale și-a asumat și responsabilitățile care pot

urma.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că inculpatul Ptașenco

Arcadie a comis infracțiunea prevăzută de art. 2081 Cod penal, care face parte

din categoria „infracțiunilor contra familiei și a minorilor”, menită să protejeze

integritatea fizică și psihică a copilului. Totodată, scopul acestei norme penale

constă în prevenirea săvârșirii de către făptuitori a unor eventuale infracțiuni

grave și deosebit de grave împotriva minorilor, dar și a infracțiunilor privind

viața sexuală a acestora. Obiectul juridic îl reprezintă relațiile sociale cu

4

privire la dezvoltarea socială, spirituală și morală a minorului, apărate

împotriva pornografiei infantile.

Instanța de apel a considerat că, menținerea soluției instanței de fond

privind încetarea procesului penal, cu atragerea la răspundere

contravențională în baza art. 55 Cod penal, pentru comiterea infracțiunii de

art. 2081 Cod penal, nu ar asigura realizarea scopului pedepsei penale,

deoarece nu ar avea un efect descurajant atât pentru inculpat, cât și pentru

alte persoane de săvârșire a noi infracțiuni din această categorie.

Prin urmare, instanța de apel a considerat că, pedeapsa aplicată

inculpatului Ptașenco Arcadie pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2081 Cod penal, și anume, sub formă de sancțiune contravențională este una

ineficientă, nu corespunde exigenților individualizării pedepsei penale și este

inechitabilă în coraport cu fapta săvârșită de inculpat.

În contextul dat, instanța de apel, ținând cont de faptul că, infracțiunea

săvârșită de inculpatul Ptașenco Arcadie face parte din categoria infracțiunilor

mai puțin grave, că a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate,

solicitând examinarea cauzei penale în baza probelor administrate la faza de

urmărire penală, sincer s-a căit de cele comise, de circumstanțele atenuante -

săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave și contribuirea

activă la descoperirea infracțiunii, lipsa circumstanțelor agravante a aplicat

inculpatului Ptașenco Arcadie pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art.

2081 Cod penal, pedeapsa penală sub formă de închisoare pe un termen de 8

(opt) luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei penale, instanța

de apel a respins solicitarea acuzatorului de stat de a dispune executarea reală

a pedepsei penale sub formă de închisoare, așa cum acuzatorul de stat nu a

invocat careva temeiuri pertinente în acest sens în baza cărora să fie constatat

faptul că izolarea inculpatului de societate este unica măsură aplicabilă și

necesară în situația dată.

Or, în conformitate cu art. 90 Cod penal, instanța de apel a dispus

suspendarea condiționată a executării pedepsei penale stabilită inculpatului

Ptașenco Arcadie pe un termen de probațiune de 2 (doi) ani, așa cum

inculpatul anterior nu a fost judecat, este încadrat în câmpul muncii la SRL

„Topshop StudioModerna” în calitate de operator, iar aceste circumstanțe

permit instanței de apel de a concluziona că, scopul pedepsei penale poate fi

atins fără izolarea inculpatului de societate, deoarece ultimul nu prezintă

pericol social, urmând ca în termenul de probațiune fixat să nu-și schimbe

domiciliul fără consimțământul organului competent și prin comportare

exemplară și muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat.

Astfel, instanța de apel a apreciat că pedeapsa penală aplicată

inculpatului Ptașenco Arcadie constituie o pedeapsă echitabilă în coraport cu

5

circumstanțele cauzei și cu personalitatea inculpatului, fiind de natură să

satisfacă exigențele individualizării pedepsei penale și care nu poate genera

apariția unor sentimente de nedreptate, jignire, înrăire și de neîncredere în

lege, fiind stabilită în limitele prevăzute de sancțiunea normei penale

prevăzute de art. 2081 Cod penal și reduse în conformitate cu prevederile art.

3641 alin. (8) Cod procedură penală, iar pentru această categorie de

infracțiune, prevederile art. 90 Cod penal, sunt aplicabile.

procurorul, care invocând prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 10) Cod de

procedură penală, solicită casarea parțială a acesteia, cu remiterea cauzei la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea recursului invocă:

- contestă decizia doar la numirea pedepsei penale inculpatului Ptașenco

Arcadie, ca greșit individualizată, or neîntemeiat i-a aplicat prevederile art.90

Cod penal;

- potrivit prevederilor art. 901 alin. (4) din Codul penal, condamnarea cu

suspendarea parțială a executării pedepsei cu închisoare în cazul infracțiunilor

deosebit de grave și excepțional de grave, precum și al infracțiunilor

prevăzute la art. 165, art.1661 alin.(2)-(4), art. 171 — 1751, 2011, 206, 208, 2081 și

2082, nu se aplică;

-instanța de apel a ignorat prevederile art. 75 Cod penal, conform cărora

persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o

pedeapsă echitabilă în limitele fixate în partea specială a Cod penal și în strictă

conformitate cu dispozițiile părții generale a acestui cod;

-consideră concluziile instanței de apel în partea individualizării

pedepsei stabilite inculpatului Ptașenco Arcadie greșite și în contradicție cu

probatoriul administrat la etapa urmăririi penale și cercetării judiciare,

neconforme scopului legii penale și principiului individualizării răspunderii

penale și pedepsei penale;

- pronunțînd o decizie de condamnare cu suspendarea condiționată a

executării pedepsei pentru comiterea infracțiuni imputate lui Ptașenco

Arcadie, nu va fi atins scopul principal și anume prevenirea de comitere de

noi infracțiuni similare de către inculpat;

- instanța de apel neîntemeiat a respins argumentele acuzatorului de stat

privind aplicarea pedepsei sub formă de închisoare, cu executarea în

penitenciar de tip semiînchis, deoarece pedeapsa penală este o măsură de

constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului ce

se aplică de instanțele de judecată, în numele legii, persoanelor care au

săvârșit infracțiuni, cauzând anumite lipsuri și restricții drepturilor lor;

- instanța de apel a menționat faptul că, inculpatul Ptașenco Arcadie a

comis infracțiunea prevăzută de art. 2081 Cod penal, care face parte din

6

categoria „infracțiunilor contra familiei și a minorilor” menită să protejeze

integritatea fizică și psihică a copilului. Totodată, scopul acestei norme penale

constă în prevenirea săvârșirii de cătie făptuitori a unor eventuale infracțiuni

grave și deosebit de grave împotriva minorilor, dar și a infracțiunilor privind

viața sexuală a acestora;

- instanța de apel a statuat că, asupra pericolului social avansat al

faptelor infracționale de pornografie infantilă, în special, că această categorie

de infracțiune se răsfrânge asupra minorilor;

- în conformitate cu art. 16 alin. (3) Cod penal, infracțiunea prevăzută de

art. 2081 Cod penal se califică ca infracțiune „mai puțin gravă”, pentru care

legea prevede pedeapsa sub formă de închisoare de la 1 la 3 ani aplicată

persoanei fizice;

- luând în considerație că infracțiunile în cauză au o amploare răspîndită

în Republica Moldova, iar legea penală apără aceste valori de orice atentat și

este pasibil de pedeapsă, instanța de apel urma a exclude pedeapsa aplicată

de instanța de fond inculpatului cu art.90 Cod penal, pentru a evita

contribuirea la dezvoltarea în rîndul cetățenilor a sentimentului că nu pot

beneficia de o protecție adecvată din partea statului și curmarea încrederii

infractorilor în faptul, că vor fi blând pedepsiți;

- consideră concluziile instanței de apel în partea individualizării

pedepsei stabilite inculpatului greșite, neconforme scopului legii penale și

principiului individualizării răspunderii penale și pedepsei penale;

- în cadrul examinării acestei cauze penale nu au fost stabilite careva

motive care ar concluziona că nu este rațional ca inculpatul Ptașenco Atcadie

să nu execute pedeapsa cu închisoarea prevăzută de lege și solicitată de

acuzare pentru fapta săvîrșită.

În drept, recurentul își întemeiază recursul declarat în baza art. 427 alin.

(1) pct. 6), 10) Cod de procedură penală.

concluzionează că acesta urmează a fi admis, cu casarea parțială a hotărârii

contestate, în latura penală, în partea individualizării pedepsei, din

următoarele considerente.

Potrivit prevederilor art. 434 Cod de procedură penală, judecând

recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza

materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în

recurs de titularul acestuia.

În această ordine de idei, rațiunea și finalitatea exercitării căii de atac, în

particular avându-se în vedere recursul ordinar, rezidă în înlăturarea erorilor

admise de instanța ierarhic inferioară la etapa precedentă de judecare a

cauzei, iar controlul judecătoresc pe care acesta îl declanșează, are un rol

7

preventiv și unul reparator.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.

435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să îl admită, să dispună rejudecarea

de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Prin urmare, instanța de recurs poate să intervină în soluția instanței de

apel, inclusiv și să o caseze, atunci când se constată admiterea erorilor de

drept, de natură să afecteze echitatea desfășurării procesului și care au avut

drept consecință adoptarea unei hotărâri contradictorii și nemotivate.

Potrivit art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând

apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în baza

oricăror probe noi prezentate instanței de apel. În vederea soluționării

apelului, instanța de apel poate da o nouă apreciere probelor. Instanța de apel

se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Relevant este de specificat în acest context că, hotărârea instanței de apel,

potrivit art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, trebuie să cuprindă,

printre altele, temeiurile de fapt și de drept care au dus, după caz, la

respingerea sau admiterea apelului, precum și motivele adoptării soluției

date.

Însă, contrar celor stipulate de legea procesual-penală, în cauza deferită

judecății instanța de apel nu a exercitat în deplină măsură aceste atribuții

legale reglementate exhaustiv de legislator.

Reieșind din sumarul recursului declarat de procuror, se constată că

acesta este întemeiat în baza pct. 6), 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și apel, în cazul

în care instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărîrea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția și s-au aplicat

pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Din conținutul recursului rezultă că, partea acuzării este de acord cu

starea de fapt stabilită de instanțele de fond, precum și cu încadrarea juridică a

acțiunilor inculpatului, însă critică decizia instanței de apel, în partea ce

ține de individualizarea pedepsei și anume faptul că neîntemeiat a fost aplicat

art. 90 Cod penal.

Colegiul penal lărgit, verificând legalitatea deciziei instanței de apel sub

acest aspect, constată că această instanță, la examinarea apelului, în partea

individualizării pedepsei, nu a respectat întru totul prevederile art. 414 alin.

(1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, la fel instanța de apel la judecarea

8

cauzei nu a examinat-o sub toate aspectele și nu a dat răspuns la motivele

esențiale invocate, în ordine de apel.

Astfel, instanța de recurs reține că, prima instanță a încetat procesul

penal în privința inculpatului Ptașenco A. în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 2081 Cod penal, cu tragerea acestuia la răspundere contravențională și

aplicarea sancțiunii contravenționale sub formă de amendă în mărime de 150

unități convenționale, ceea ce constituie 7500 lei.

Procurorul, nefiind de acord cu hotărârea adoptată a contestat-o în

ordine de apel, criticând-o și prin prisma faptului blândeței pedepsei,

considerând echitabilă aplicarea unei pedepse reale cu închisoarea, față de

inculpat.

Astfel, instanța de apel a admis apelul declarat, fiind casată sentința,

parțial și pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima

instanță, prin care lui Ptașenco A. recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2081 Cod penal, i s-a aplicat pedeapsa cu închisoare pe

termen de 8 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În

conformitate cu art. 90 Cod penal, a fost suspendată condiționat executarea

pedepsei pe o perioadă de probațiune de 2 ani, obligându-l ca în termenul

stabilit să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent

și prin comportare exemplară și muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce

i s-a acordat. În rest, sentința a fost menținută.

Instanța de recurs reține că, argumentele din recursul procurorului

urmează a fi admise, deoarece din analiza hotărârii contestate, se atestă faptul

că, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra celor mai esențiale motive

invocate de procuror în ordine de apel, unde au fost puse pentru discuție în

instanța de apel, inclusiv câteva argumente principale cum ar fi:

- infracțiunea prevăzută de art. 2081 Cod penal, face parte din categoria

„infracțiunilor contra familiei și a minorilor”, menită să protejeze integritatea

fizică și psihică a copilului. Totodată, scopul acestei norme penale constă în

prevenirea săvârșirii de către făptuitori a unor eventuale infracțiuni grave și

deosebit de grave împotriva minorilor, dar și a infracțiunilor privind viața

sexuală a acestora. Obiectul juridic îl reprezintă relațiile sociale cu privire la

dezvoltarea socială, spirituală și morală a minorului, apărate împotriva

pornografiei infantile.

În opinia Colegiului penal lărgit, argumentele enunțate mai sus

constituie fondul apelului și asupra cărora instanța de apel era obligată să se

pronunțe motivat.

Așa cum se observă din partea descriptivă a deciziei atacate, instanța

ierarhic inferioară nu s-a expus asupra motivelor esențiale menționate mai

sus, fără o fi făcută o analiză sau o argumentare din care considerente

alegațiile nominalizate sânt respinse sau apreciate ca neîntemeiate, aplicând

9

inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare pe termen de 8 luni, adică la

limita minimă, totodată aplicând și prevederile art. 90 Cod penal, limitându-se

cu expunerea unor fraze generale, precum că: „În ceea ce privește modalitatea de

executare a pedepsei penale, instanța de apel a respins solicitarea acuzatorului de stat

de a dispune executarea reală a pedepsei penale sub formă de închisoare, așa cum

acuzatorul de stat nu a invocat careva temeiuri pertinente în acest sens în baza cărora

să fie constatat faptul că izolarea inculpatului de societate este unica măsură aplicabilă

și necesară în situația dată.

Or, în conformitate cu art. 90 Cod penal, instanța de apel a dispus suspendarea

condiționată a executării pedepsei penale stabilită inculpatului Ptașenco Arcadie pe

un termen de probațiune de 2 (doi) ani, așa cum inculpatul anterior nu a fost judecat,

este încadrat în câmpul muncii la SRL „Topshop StudioModerna” în calitate de

operator, iar aceste circumstanțe permit instanței de apel de a concluziona că, scopul

pedepsei penale poate fi atins fără izolarea inculpatului de societate, deoarece ultimul

nu prezintă pericol social, urmând ca în termenul de probațiune fixat să nu-și schimbe

domiciliul fără consimțământul organului competent și prin comportare exemplară și

muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat.”, fără a se expune

asupra principalelor motive invocate în apel, referitor la faptul că, infracțiunea

prevăzută de art. 2081 Cod penal, face parte din categoria „infracțiunilor

contra familiei și a minorilor” și dacă în prezenta speță, prin stabilirea

pedepsei minime de 8 luni închisoare și aplicarea prevederilor art. 90 Cod

penal, va fi atins scopul de prevenire a săvârșirii de către făptuitor a unor

eventuale infracțiuni grave și deosebit de grave împotriva minorilor, dar și a

infracțiunilor privind viața sexuală a acestora.

Prin urmare, în opinia Colegiului penal lărgit, concluziile instanței de

apel cu privire la aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, menționându-se că

„…scopul pedepsei penale poate fi atins fără izolarea inculpatului de societate,

deoarece ultimul nu prezintă pericol social, urmând ca în termenul de probațiune fixat

să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent și prin

comportare exemplară și muncă cinstită să îndreptățească încrederea ce i s-a acordat”,

nu sunt pe deplin argumentate din punct de vedere legal, astfel această

instanță nu a dezbătut și nu s-a pronunțat asupra celor mai esențiale motive

invocate de procuror în ordine de apel, neexaminând cauza sub toate

aspectele.

În aceiași ordine de idei, instanța de recurs reiterează că obligația

instanței de a-și motiva hotărârea face parte din setul de garanții stabilite

pentru existența unui proces echitabil, iar potrivit considerentelor CtEDO,

expuse în cazurile aplicării art. 6 al Convenției, s-a conchis că o hotărâre

motivată demonstrează că părțile au fost auzite în cadrul procesului penal

(Suominen c. Finlandei (2003) § 37, Kuznețov și alții c. Rusiei (2007) § 85).

10

Deci, Colegiul penal lărgit notează, pentru a demonstra că părțile au fost

auzite în prezenta cauză, instanța de apel urmează să dea răspunsuri

argumentate în hotărâre asupra motivelor decisive invocate de apelanți, prin

prisma criticilor invocate de părți, care în viziunea lor ar putea afecta într-o

măsură oarecare legalitatea soluției adoptate la caz.

Așadar, în decizie, instanța de apel urmează să analizeze argumentele

importante invocate de apelant și menționate mai sus, motivându-și

temeiurile de fapt și de drept, ce conduc la admiterea sau la respingerea

fiecăruia din aceste motive invocate de apelant. Nepronunțarea instanței de

apel asupra tuturor motivelor invocate echivalează cu nerezolvarea fondului

apelului și, în acest caz, decizia urmează a fi casată, cu rejudecarea cauzei în

apel, așa cum cer prevederile art. 435 Cod de procedură penală, întrucât o

asemenea eroare judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Din considerentele expuse mai sus, Colegiul penal lărgit constată că

instanța de apel nu și-a motivat soluția adoptată în conformitate cu

dispozițiile legale și nu a dat răspuns alegațiilor de bază invocate de către

procuror, care în opinia acestuia au importanță în cauză, prin ce a admis

eroarea de drept prevăzută de pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură

penală.

Din considerentele expuse, Colegiul penal lărgit statuează, că decizia

instanței de apel în cauza dată, este afectată de insuficiență în partea motivării

soluției adoptate, în partea aplicării pedepsei, ceea ce este incident cazului de

casare invocat în speță și prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de

procedură penală, iar erorile admise de către instanța de apel nu pot fi

corectate în ordinea procedurii de recurs, deoarece instanța de recurs nu este

abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității

sentinței, substituind instanța care a judecat apelul, cu încălcarea prevederilor

procesuale-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești.

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit consideră că, decizia instanței

de apel în cauză urmează a fi casată parțial, în partea individualizării

pedepsei, cu dispunerea rejudecării cauzei în acestă parte în instanța de apel,

într-un nou complet de judecată.

La rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de

prevederile art. 436 Cod de procedură penală, care prevăd procedura de

rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă

conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale

invocate în cererea de apel depusă de procuror în partea pedepsei aplicate

inculpatului; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, să

aprecieze toate circumstanțele cauzei, să emită o soluție clară și motivată, să

țină cont de pe ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica

unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să

11

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art.

417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E:

Se admite recursul ordinar declarat de procurorul în Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, Brînza Ion, se casează

parțial decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 26 februarie

2020, în latura penală, în partea individualizării pedepsei, în cauza penală în

privința lui Ptașenco Arcadie Xxxxx și se dispune rejudecarea cauzei în

această parte de către aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Celelalte dispoziții ale deciziei atacate se mențin.

Decizia nu se supune căilor de atac, în partea rejudecării cauzei, în rest este

irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la data de 03 decembrie 2020.

Președinte Timofti Vladimir

Judecător Cobzac Elena

Judecător Toma Nadejda

Judecător Țurcan Anatolie

Judecător Boico Victor

12