1ra-286/2021 — art.320 alin.1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.320 alin.1 CP
- Temei legal
- art.427, pct. 8, 11 CPP
1ra-286/2021 — art.320 alin.1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-286/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
07 aprilie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:
Președinte – Timofti Vladimir,
Judecători – Boico Victor, Toma Nadejda,
examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Șchiopu Arcadie în numele inculpatei, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iulie 2020, și sentinței
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 decembrie 2019, în cauza
penală în privința lui,
Mitișova Elena xxxxxx, născută la xxxxx,
originară din or. Chișinău, domiciliată în
mun. Chișinău, str. xxxxxxxx.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 10.06.2019-19.12.2019;
Instanța de apel: 13.01.2020-29.07.2020;
Instanța de recurs: 09.10.2020–07.04.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 19 decembrie
2019, Mitișova Elena a fost recunoscută vinovată în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal și condamnată în
baza acestei Legi, la pedeapsă penală sub formă de amendă în mărime de
în mărime de 550 (cinci sute cinzeci) unități convenționale ceea ce
constituie 27500 (douăzeci și șapte mii cinci sute) lei.
Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că:
Mitișova Elena în perioada cuprinsă între 10.01.2019 - 05.03.2019,
având intenția neexecutării intenționate și a eschivării de la executarea
încheierii Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Centru din 19.02.2018,
emise în cadrul examinării cauzei civile nr. xxxxxx, conform căreia cet.
Mitișova Elena i s-a interzis efectuarea cărorva lucrări de construcție
asupra bunurilor imobile situate pe terenul cu numărul cadastral
xxxxxxxx, contrar prevederilor art. 254 și art. 255 Cod de procedură
civilă și necătând la faptul că a avut posibilitate reală de a executa
prevederile hotărârii judecătorești menționate, intenționat nu a executat-
1
o și cunoscând despre faptul că îi este interzisă efectuarea cărorva lucrări
de construcție a bunului imobil menționat, la data de 05.03.2019 a
efectuat lucrări de construcție, manifestate prin termoizolarea pereților
exteriori ai imobilului.
Astfel, Mitișova Elena intenționat nu a executat încheierea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 19.02.2018, nici după ce la
26.12.2018 prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost
recunoscută vinovată de comiterea contravenției prevăzute de art. 318
alin. (1) Cod contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea
contravențională - amendă în mărime de 50 unități convenționale.
Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către inculpata
Mitișova Elena, prin care a solicitat casarea sentinței și pronunțarea unei
noi hotărâri prin care să fie achitată de comiterea infracțiunii incriminate
pe motiv că lipsesc elementele constitutive ale infracțiunii.
3.1 În susținerea cererii de apel inculpata a motivat că:
- cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un ansamblu
de probe pertinente și utile din care ar fi posibil de concluzionat că cet.
Mitișova Elena a săvârșit infracțiunea prevăzută de art. 320 alin.(1) Cod
penal;
- prima instanță nu a dat nici o apreciere probelor prezentate de
apărare, și anume declarațiile martorului apărării Patrașcu Natalia, la fel
instanța nu a dat nici o apreciere probei apărării, prezentând raportului
de expertiză extrajudiciară nr. 110 din 10 iulie 2019, efectuat de către
expertul judiciar Achimov Anatolie, prin care s-a concluzionat că,
lucrarea de termoizolare face parte din categoria lucrărilor obligatorii
pentru protecția și menținerea bunului imobil în stare tehnică
satisfăcătoare, totodată lucrarea de termoizolare nu afectează și nu
creează incomodități atât din punct de vedere tehnic cât și din punctul
de vedere a exploatării cotelor părții învecinate, totodată instanța greșit a
concluzionat că prin acțiunile sale intenționate Mitișova Elena a comis
infracțiunea prevăzută de art.320 alin.(1) Cod Penal;
- interzicerea de a efectua careva lucrări de construcție, a fost
dispusă asupra bunurilor imobile situate pe terenul cu numărul cadastral
aflat în mun. Chișinău, str. xxxxxx și nu există nici o hotărâre
judecătorească care dispune interzicerea de a efectua careva lucrări de
construcție asupra bunurilor imobile situate pe terenul cu numărul
cadastral xxxxx, aflat în mun. Chișinău, str. xxxxxx. conform datelor din
Registrul bunurilor imobile, subcapitolul 11, subpunctul 2.2., fapt ce
denotă și demonstrează nevinovăția inculpatei Mitișova Elena;
- declarațiile martorului din partea acuzării Cvilencov Iurii, date la
urmărirea penală și în cadrul ședințelor de judecată, pot fi apreciate
2
critic, din motivul că cu Mitișova Elena sunt în relații ostile;
- prima instanță, a concluzionat greșit, punând declarațiile
martorului Cvilencov Iurii și a martorului Catan Tatiana, ca probe ce
demonstrează vinovăția inculpatei Mitișova Elena. Ori o sentință nu
poate fi bazată doar pe presupuneri și conform principiului nevinovăției,
toate dubiile în probarea învinuirii, care nu pot fi înlăturate, se vor
interpreta în favoarea inculpatului.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iulie
2020, a fost respins ca nefondat, apelul inculpatei Mitișova Elena și
apelul suplimentar al acesteia și menținută sentința fără modificări.
4.1 Instanța de apel a statuat că: analizând și apreciind declarațiile
martorilor prin prisma prevederilor art. 101 din Codul de procedură
penală, din punct de vedere al pertinenții, concludenții și utilității lor le
apreciază ca fiind utile, veridice, consecvente, pertinente, care combat
declarațiile inculpatei și indică la vinovăția acesteia în comiterea
infracțiunii pentru care a fost condamnată.
Instanța de apel analizând declarațiile inculpatei prin prisma
prevederilor art. 101 din Codul de procedură penală, lea apreciat critic,
or inculpata a oferit astfel de depoziții cu scopul de induce în eroare
instanța și a se eschiva de răspundere penală, mai mult, depozițiile
inculpatei sunt combătute prin probele analizate.
Instanța de apel a reținut că vina inculpatei se mai probează și prin
sistemul de acte și documente acumulate și administrate în cadrul
urmăriri penale, cum ar fi, hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani
din 26.12.2018, privind recunoașterea Mitișova Elena, vinovată de
comiterea contravenției prevăzute de art. 318 alin. (1) Cod
contravențional, (f.d.28); procesul-verbal nr. xxxxx din 05.03.2019 prin
care executorul judecătoresc Catan Tatiana ieșind la fața locului pe str.
xxxxxxx, mun. Chișinău, a constatat efectuarea de către pârâta Mitișova
Elena a lucrărilor de construcție la imobilul din adresa data și anume
termoizolarea pereților și a fotografiilor efectuate la fața locului, (f.d. 31,
33-38); somația repetată din 05.03.2019, eliberată de executorul
judecătoresc pe numele cet. Mitișova Elena, (f.d.32).
Instanța de apel a indicat că potrivit încheierii Judecătoriei mun.
Chișinău, sediul Centru din 19.02.2018, emise în cadrul examinării cauzei
civile nr. xxxxx, conform căreia cet. Mitișova Elena i s-a interzis
efectuarea cărorva lucrări de construcție asupra bunurilor imobile situate
pe terenul cu numărul cadastral xxxxxxxx.
Mitișova Elena a efectuat lucrări de termoizolare a construcției,
fapt ce intră în categoria de acțiuni care au fost interzise prin încheierea
instanței de judecată din 02.10.2018, enunțată.
3
Cu referire la argumentul precum că acțiunile lui Mitișova Elena
constituie o extremă necesitate, instanța de apel reiterează astfel de probe
nu au fost prezentate. Or, Mitișova Elena cunoscând de interdicțiile
impuse de instanța de judecată, cunoscând despre faptul că titlu
executoriu se află la executorul judecătoresc care întreprindea acțiuni de
executare, aceasta nu s-a prezentat la executorul judecătoresc și nu a
comunicat despre o astfel de necesitate extremă. De asemenea, nu au fost
prezentate careva acte întocmite de experți în domeniu care ar atesta că
bunul imobil are mucegai precum că această faptă ar influența asupra
stării de sănătate a copiilor minori a lui Mitișova Elena, or martorul
apărării fiind audiat în ședința de judecată a comunicat că în anul 2019,
nu a fost prezentă la Mitișova Elena.
Instanța de apel a stabilit că probele analizate și apreciate de
instanța de apel, indică indubitabil că prin acțiunile sale intenționate
inculpata Mitișova Elena a comis infracțiunea prevăzută de art. 320 alin.
(1) Cod penal, neexecutarea intenționată a hotărîrii instanței de judecată,
dacă aceasta a fost comisă după aplicarea sancțiunii contravenționale.
A menționat instanța de apel că, deși inculpata a solicitat achitarea
acesteia pe motiv că fapta inculpatei nu întrunește elementele
infracțiunii, Colegiul reține că Mitișova Elena, nu a invocat și nu a
justificat care element al infracțiunii în speță lipsește, iar în ședința de
judecată, prin cercetarea probelor și aprecierea acestora conform art. 101
Cod de procedură penală, s-a stabilit contrariul.
Instanța de apel a mai indicat că la individualizarea, stabilirea
categoriei pedepsei inculpatei Mitișova Elena, instanța de fond a ținut
cont de prevederile art. art. 7, 61, 76, 77, 75 Cod penal și anume de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea
celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează
răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acestuia precum și scopul
pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, aplicând o
pedeapsă echitabilă și proporțională faptelor comise.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către
avocatul Șchiopu Arcadie în numele inculpatei prin care invocând
incidența pct. 8, 11 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală a solicitat casarea deciziei și sentinței, rejudecarea cauzei cu
pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie dispusă achitarea lui
Mitișova Elena xxxxx, învinuită în săvârșirea infracțiunii prevăzute de
art.320 alin.(1) Cod penal, pe motiv, că fapta inculpatei nu întrunește
elementele infracțiunii.
5.1 În susținerea recursului avocatul Șchiopu Arcadie a invocat că:
- în cadrul cercetării judecătorești nu au fost acumulate un
4
ansamblu de probe pertinente și utile din care ar fi posibil de
concluzionat că cet. Mitișova Elena a săvârșit infracțiunea prevăzută de
art. 320 alin.(1) Cod penal;
- inculpata Mitișova Elena în cadrul audierii în prima instanță cât și
în instanța de apel, a dat declarații consecvente, a spus adevărul, nu și-a
recunoscut vina, explicând că nu a comis infracțiunea de care este
învinuită, declarând că lucrările dc termoizolare a peretelui casei, era o
necesitate și anume din cauza că copii săi sufereau dc boli respiratorii,
totodată explicând instanței că în urma adresării la Pretura sectorului
Centru, secția Arhitectură, întrebând dacă lucrarea de termoizolare a
unui perete prezintă lucrare de construcție, a primit răspuns verbal, că
nu prezintă lucrare de construcție termoizolarea peretelui a casei de
locuit, și nu se eliberează autorizație pentru așa gen de lucrări;
- nu este clară încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
din 19.02.2018, prin care s-a dispus, interzicerea pârâtei Mitișova Elena
de a efectua careva lucrări de construcție asupra bunurilor imobile
situate pe terenul cu numărul cadastral xxxxxxx, aflat în mun. Chișinău,
str. xxxxxx, ne indicând în încheiere, numerele cadastrale a bunurilor
imobile prin care sunt interzise lucrările de construcție, situate pe terenul
de construcție cu nr. cadastral xxxxxxx, totodată nu este clară,
interzicerea prin: “de a efectua careva lucrări de construcție”, în
încheierea sus menționată, și anume genurile de lucrări de construcție,
autorizate sau neautorizate, legea care reglementează lucrările de
construcție; în instanța de judecată am depus o cerere privind explicarea
încheierii sus menționate, însă până în prezent nu a primit nici un
răspuns, privind explicarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru din 19.02.2019;
- instanța de apel și prima instanță nu a dat nici o apreciere
probelor prezentate de apărare, și anume declarațiile martorului apărării
Patrașcu Natalia, activând în calitate dc medic de familie, declarând că,
în anul 2017-2018 când a fost la domiciliul lui Mitișova Elena pe str.
xxxxxx, a observat miros înțepător de mucegai în toate camerele, a
recomandat să înlăture aceste observații, chiar din prima zi;
- instanța de apel nu a dat nici o apreciere a probei apărării,
prezentând raportului de expertiză extrajudiciară nr. 110 din 10 iulie
2019, efectuat de către expertul judiciar Achimov Anatolie, prin care s-a
concluzionat că, lucrarea de termoizolare face parte din categoria
lucrărilor obligatorii pentru protecția și menținerea bunului miopii în
stare tehnică satisfăcătoare, totodată lucrarea de termoizolare nu
afectează și nu creează incomodități atât din punct de vedere tehnic cât și
din punctul de vedere a exploatării cotelor părții învecinate;
5
- instanța de apel greșit a concluzionat: că prin acțiunile sale
intenționate Mitișova Elena a comis infracțiunea prevăzuta pe art.320
alin.(1) Cod Penal- neexecutarea intenționată a hotărîrii instanței de
judecată, dacă aceasta a fost comisă după aplicarea sancțiunii
contravenționale, deoarece prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, din 19.02.2018, s-a dispus interzicerea pârâtei Mitișova Elena de
a efectua careva lucrări de construcție asupra bunurilor imobile situate
pe terenul cu numărul cadastral xxxxxx, aflat în mun. Chișinău.
xxxxxx, în realitate Mitișova Elena a efectuat lucrarea de termoizolare a
peretelui a casei de locuit individuală situată pe strada xxxxxxx, fapt
confirmat în baza de date a I.P. Agenția Servicii Publice, Departamentul
Cadastru, prin „ Registrul bunurilor imobile xxxx” din 11.07.2019, și prin
buletinul de identitate a lui Mitișova Elena;
- instanța de apel nu s-a expus la motivul suplimentar invocat de
apărător, suplimentar la motivele invocate de apelanta Mitișova Elena, și
anume că inculpata Mitișova Elena, a fost sancționată contravențional în
baza art.318 alin.(1) Cod contravențional, prin hotărîrea Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 26.12.2018, care a rămas definitivă la
11.01.2019, nefiind supusă niciunei căi de atac;
- în opinia apărării, urmărirea penală urma a fi pornită numai după
stabilirea unui nou termen de executare a titlului executoriu xxxxxxxx
din 19.02.2018 emis de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, fapt care nu
a avut loc. După aplicarea sancțiunii contravenționale executorul
judecătoresc Catan Tatiana a întocmit un demers din 18.03.2019, adresat
la Procuratura mun. Chișinău, oficiul Centru, prin care a sesizat
procuratura despre neexecutarea de către Mitișova Elena, fără a-i stabili
un nou termen de executare a titlului executoriu din 19.02.2018;
- consideră că declarațiile martorului din partea apărării Cvilencov
Iurii, date la urmărirea penală și în cadrul ședințelor de judecată, pot fi
apreciate critic, din motivul că cu Mitișova Elena sunt în relații rele,
adică ostile, sunt coproprietari a imobilului de pe str. xxxx, cu inculpata
Mitișova Elena, sunt într-un litigiu civil, privind partajarea terenului, cu
cet. Mitișova Elena, urmărind scopul de a majora cota parte a terenului
în favoarea sa;
- nu există nici o garanție că Cvilencov Iurii a declarat adevărul și
declarațiile sale sunt veridice;
- consider că instanțele de fond, au concluzionat greșit, punând
declarațiile martorului Cvilencov Iurii și a martorului Catan Tatiana, ca
probe ce demonstrează vinovăția inculpatei Mitișova Elena.
În temeiul art. 431 alin. (1), pct. 11 Cod de procedură penală,
procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat,
6
pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil, considerând
corecte constatările instanței de apel.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar
declarat, în raport cu materialele cauzei și motivele invocate, Colegiul
penal dispune inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente.
Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar
declarat împotriva hotărârii instanței de apel, dispune inadmisibilitatea
lui în cazul în care se constată că acesta este vădit neîntemeiat.
Din conținutul recursului declarat se constată că titularul acestuia
invocă temei de drept pct. 8) 11) alin. (1) art. 427 Cod de procedură
penală, care stipulează că hotărârea instanței de apel poate fi supusă
recursului pentru a repara eroarea de drept comisă de instanțele de fond
ori de apel, atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii; persoana
condamnată a fost judecată anterior în mod definitiv pentru aceeași faptă sau
există o cauză de înlăturare a răspunderii penale, sau aplicarea pedepsei a fost
înlăturată de o nouă lege sau anulată de un act de amnistie, a intervenit decesul
inculpatului ori a intervenit împăcarea părților în cazul prevăzut de lege.
Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recurs,
Colegiul penal constată că nici unul din ele nu și-au găsit confirmarea la
examinarea recursului declarat.
Colegiul Penal remarcă faptul că, temeiul de drept pentru recurs
prevăzut la pct. 8) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, este
aplicabil atunci când nu a fost stabilită fapta care corespunde
elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin
intermediul cărora s-au constatat elementele infracțiunii, ori când nu au
fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale
infracțiunii.
Conform art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a
infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte
între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței
infracțiunii, prevăzute de norma penală.
În cauza supusă judecării Colegiul Penal consideră, că instanța de
apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia
prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o evaluare
justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, corect
ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatei, în săvârșirea
infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal.
Astfel, se relevă că, instanța de apel întemeiat a reținut
circumstanțele de fapt și de drept stabilite de prima instanță și just a
concluzionat că, inculpata a săvârșit infracțiunea imputată. Aceste
7
împrejurări au fost constatate din totalitatea de probe acumulate în cauza
penală, fiind corect apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de
procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludentei,
utilității și veridicității, iar toate în ansamblu - din punct de vedere al
coroborării lor.
Colegiul Penal reține că, în cadrul examinării cauzei prima instanță
a constatat cu certitudine că Mitișova Elena a efectuat lucrări de
termoizolare a construcției, fapt ce intră în categoria de acțiuni care au
fost interzise prin încheierea Judecătoriei mun. Chișinău, sediul Centru
din 19.02.2018, emise în cadrul examinării cauzei civile nr. xxxxxx, prin
care cet. Mitișova Elena i s-a interzis efectuarea cărorva lucrări de
construcție asupra bunurilor imobile situate pe terenul cu numărul
cadastral xxxx.
În aceste circumstanțe, Colegiul penal consideră justă concluzia
instanței de apel precum că, vinovăția inculpatei este dovedită și se
probează prin declarațiile martorilor și prin sistemul de probe și
documente acumulate și administrate în cadrul urmăririi penale, cum ar
fi, hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 26.12.2018, privind
recunoașterea Elenei Mitișova, vinovată de comiterea contravenției
prevăzute de art. 318 alin. (1) Cod contravențional, (f.d.28); procesul-
verbal nr. xxxxx din 05.03.2019 prin care executorul judecătoresc Catan
Tatiana ieșind la fața locului pe str. xxxxxxxx, mun. Chișinău, a constatat
efectuarea de către pârâta Mitișova Elena a lucrărilor de construcție la
imobilul din adresa data și anume termoizolarea pereților și a
fotografiilor efectuate la fata locului, (f.d. 31, 33-38); somația repetată din
05.03.2019, eliberată de executorul judecătoresc pe numele cet. Mitișova
Elena, (f.d.32), care fiind cumulate indică indubitabil că inculpata a
comis infracțiunea pentru care a fost condamnată, iar acțiunile comise și
caracterul acestora întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii
prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal.
Analizând materialele cauzei, instanța de apel întemeiat a
concluzionat că, prima instanță, în mod corect, a stabilit situația de fapt
și vinovăția inculpatei Mitișova Elena, care a fost dovedită cu certitudine
și fără echivoc, dând faptei săvârșite încadrarea juridică corespunzătoare
materialului probator administrat - art. 320 alin. (1) Cod penal, adică,
neexecutarea intenționată a hotărîrii instanței de judecată, dacă aceasta a
fost comisă după aplicarea sancțiunii contravenționale.
Colegiul penal constată că instanța de apel corect a statuat că
Mitișova Elena cunoscând de interdicțiile impuse de instanța de
judecată, cunoscând despre faptul că titlu executoriu se află la executorul
judecătoresc care întreprindea acțiuni de executare, aceasta nu s-a
8
prezentat la executorul judecătoresc și nu a comunicat despre o astfel de
necesitate extremă. Mai mult, nu au fost prezentate careva acte întocmite
de experți în domeniu care ar atesta că bunul imobil are mucegai precum
că această faptă ar influența asupra stării de sănătate a copiilor minori a
lui Mitișova Elena, iar martorul apărării Patrașcu Natalia fiind audiat în
ședința de judecată a comunicat că în anul 2019, nu a fost prezentă la
Mitișova Elena.
Totodată, Colegiul penal apreciază corectitudinea soluției instanței
de apel, și anume că nu s-a invocat și nu s-a justificat care elemente al
infracțiunii în speță lipsește, iar în ședința de judecată, prin cercetarea
probelor și aprecierea acestora conform art. 101 Cod de procedură
penală, s-a stabilit contrariul, or în cererea de recurs ordinar înaintată de
către avocatul Șchiopu Arcadie la fel s-a limitat a solicita achitarea
inculpatei lui Mitișova Elena, învinuită în săvârșirea infracțiunii
prevăzute de art.320 alin.(2) Cod penal, pe motiv, că fapta inculpatei nu
întrunește elementele infracțiunii, fără a specifica care elemente al
infracțiunii în speță lipsește.
Sub acest aspect, contrar argumentelor invocate de recurent,
Colegiul Penal reține că instanța de apel a constatat vinovăția inculpatei
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 320 alin. (1) Cod penal,
adoptând soluția anterior nominalizată, care este pe deplin justificată.
Instanța de recurs, mai atestă că, recurentul invocă argumentul
precum că, „instanța de apel nu s-a expus la motivul suplimentar invocat de
apărător, suplimentar la motivele invocate de apelanta Mitișova Elena, și anume
că inculpata Mitișova Elena, a fost sancționată contravențional în baza art.318
alin.(1) Cod contravențional, prin hotărîrea Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani din 26.12.2018, care a rămas definitivă la 11.01.2019, nefiind supusă
niciunei căi de atac”, Colegiul Penal menționează că este unul declarativ,
deoarece din materialele cauzei și textul deciziei atacate rezultă că pentru
pronunțarea deciziei, instanța de apel și-a motivat corect soluția
bazându-se pe cumulul de probe administrat la cauza penală, examinate
și cercetate în prima instanță, cercetate suplimentar și verificate în
instanța de apel, apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură.
Temeiuri de a pune la îndoială legalitatea și veridicitatea acestor probe și
argumente nu s-au stabilit în instanța de recurs.
Cu referire la eroarea de drept prevăzută de art. 427 alin. (1) pct.
11) Cod de procedură penală, Colegiul penal constată din conținutul
recursului că recurentul nu și-a motivat recursul sub acest aspect, or,
poziția instanței de recurs de a suplini din oficiu recursul avocatului prin
constatări subiective ar constitui o derogare de la principiul
contradictorialității în condițiile egalității armelor.
9
În acest context, Colegiul penal tine să menționeze că, instanța de
recurs nu este competentă să completeze din oficiu recursul ordinar al
apărării cu circumstanțe în fapt și în drept, care l-ar justifica.
Conform art.24 alin.(2) Cod de procedură penală, instanța
judecătorească nu este organ de urmărire penală, nu se manifestă în
favoarea acuzării sau a apărării și nu exprimă alte interese decât
interesele legii.
În virtutea considerentelor expuse mai sus, în cauză nu au fost
comise erori de drept, inclusiv semnalate prin prisma pct. 11) alin. (1) art.
427 Cod de procedură penală.
Concomitent, instanța de recurs remarcă, că criticile formulate de
recurent, au format obiect de discuție la judecarea cauzei în instanța de
apel, cărora instanța le-a dat o motivare clară și argumentată expusă în
pct. 5.1 al prezentei decizii, soluție, care este susținută și de instanța de
recurs și a cărei reluare nu se mai impune.
Totodată, instanța de recurs consideră, că decizia instanței de apel
cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, în sensul că
argumentele pe care instanța de apel le-a expus în partea descriptivă a
deciziei, echivalează cu o motivare conformă rigorilor și exigențelor din
art. 6 CEDO.
În opinia instanței de recurs, instanța de apel s-a pronunțat asupra
tuturor motivelor invocate în apel și a adoptat o hotărâre legală,
întemeiată și motivată, cuprinzând argumente fundamentate în fapt și în
drept, prezentate în hotărârea atacată și corect a considerat, că Mitișova
Elena este vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 320 alin.
(1) Cod penal.
Instanța de recurs relevă, că argumentele recurentului invocate în
recurs, referitor la nevinovăția inculpatei, au fost obiect de dispută în
cadrul instanței de apel, asupra cărora s-a formulat și s-a punctat
minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurentului,
pe care Colegiul le însușește, fapt ce vine în corespundere cu
jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza „Albert vs.
România” din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă
instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca
impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs
Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces
echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor
furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat
chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Astfel, Colegiul penal consideră concluziile expuse pe larg de către
instanța de apel în decizia sa fiind juste, lipsind temeiuri de fapt și de
10
drept care ar genera intervenția instanței ierarhic superioare, în sensul
casării hotărârii judecătorești adoptate de instanța de apel, recursul
urmând a fi declarat inadmisibil ca vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul
Șchiopu Arcadie în numele inculpatei, împotriva deciziei Colegiului
penal al Curții de Apel Chișinău din 29 iulie 2020, în cauza penală în
privința lui Mitișova Elena xxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la 21 mai 2021.
Președinte Timofti Vladimir
Judecători Boico Victor
Toma Nadejda
11