1ra-1784/2021 — art. 151 alin. 4 CP

1ra-1784/2021 — art. 151 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1784/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun și Liliana Catan,

examinând admisibilitatea în principiu a recursurilor ordinare declarate de către

avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatului Straistari Pavel și de către inculpatul

Straistari Pavel, prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 27 mai 2021, în cauza penală în privința lui

Straistari Pavel XXXXX, născut la

XXXXX, originar și domiciliat în XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 14.02.2018 − 30.05.2018;

Instanța de apel: 27.02.2020 − 27.05.2021;

Instanța de recurs: 10.08.2021 − 10.11.2021.

Asupra admisibilității în principiu a recursurilor ordinare în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

judecată în procedura prevăzută la art. 3641 Cod de procedură penală, inculpatul Straistari

Pavel XXXXX, a fost recunoscut vinovat și condamnat pentru comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 151 alin. (4) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de

închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani, cu executarea acesteia în penitenciar de tip închis.

Conform art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul de sentințe, lui Straistari Pavel i s-

a adăugat parțial la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea neexecutată a pedepsei

stabilite prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30.06.2017, prin care a fost

condamnat în baza art. 157 Cod penal la 1 an închisoare, fiindu-i stabilită o pedeapsă

definitivă sub formă formă de închisoare pe un termen de 9 (nouă) ani și 6 (șase) luni, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

S-a admis acțiunea civilă înaintată de succesorului părții vătămate, Natalia

Matușenco și s-a încasat din contul inculpatului Straistari Pavel în contul succesorului

1

părții vătămate, Natalia Matușenco suma de 28 000 (douăzeci și opt mii) lei, cu titlu de

prejudiciu cauzat prin infracțiune.

S-a respins demersul acuzatorului de stat cu privire la încasarea din contul lui

Straistari Pavel în beneficiul statului a cheltuielilor de judecată pentru efectuarea expertizei

medico-legale nr. 201803C0002 din 25.01.2018 în privința lui Catan Gheorghe în mărime de

4 188 (patru mii una sută optzeci și opt) lei. Toate aceste cheltuieli judiciare fiind trecute în

contul statului, potrivit prevederilor art. 227 alin. (3) Cod de procedură penală.

1.1. Pentru a pronunța sentința adoptată, prima instanță, în fapt, a reținut că

Straistari Pavel, la 05.12.2017, aproximativ la ora 23:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică

și aflându-se în apartamentul nr. X situat pe str. XXXXX, din mun. XXXXX, unde se afla și

Catan Gheorghe, urmare a unui schimb de expresii și reproșuri avute cu ultimul, precum

și observând faptul că acesta era vulnerabil pe motivul imposibilității de a se apară aferent

stării de ebrietate avansate și constituției corporale, fără careva motive întemeiate a inițiat

un conflict cu Catan Gheorghe și urmărind scopul cauzării vătămărilor corporale s-a

apropiat de ultimul.

Tot atunci, Straistari Pavel în vederea realizării scopului infracțional, conștientizând

faptul că Catan Gheorghe este în imposibilitate de a se apăra și a opune rezistență,

acționând prin intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările lor și admițând în mod conștient survenirea acestora, în lipsa

unor motive întemeiate a continuat să se exprime cu cuvinte obscene și de amenințare în

adresa lui Catan Gheorghe după care, intenționat i-a aplicat multiple lovituri cu pumnii și

picioarele peste diferite părți ale corpului, majoritatea fiind în regiunea capului, cauzându-

i astfel, dureri și suferințe fizice insuportabile, în urma cărora starea de sănătate a ultimului

s-a agravat, iar la data de 30.12.2017 a fost constatat decesul victimei Catan Gheorghe.

În rezultatul acțiunilor violente comise de Straistari Pavel XXXXX, victimei Catan

Gheorghe i-au fost cauzate traumă cranio-cerebrală închisă manifestată prin: echimoză

periorbital din dreapta, hemoragii în țesuturi moi epicraniene, hematom subdural,

hemoragie subarahnoideană, traumatisme care potrivit raportului de expertiză medico-

judiciară cu nr. 201803D010 din 29 ianuarie 2018 se califică ca vătămări corporale grave,

periculoase pentru viață și care sânt în legătură cauzală directă cu decesul victimei Catan

Gheorghe.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, în drept, acțiunile inculpatului au fost încadrate

în baza art. 151 alin. (4) Cod penal, adică vătămarea intenționată gravă a integrității corporale

și a sănătății, care este periculoasă pentru viață, săvârșită cu profitarea stării de neputință evidentă

a victimei, și cu deosebită cruzime care au provocat decesul victimei.

- procurorul, care a solicitat casarea acesteia în partea încasării cheltuielilor judiciare,

rejudecarea cauzei penale în această parte conform ordinii stabilite pentru prima instanță

2

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să se dispună încasarea din contul inculpatului

Straistari Pavel în beneficiul statului a cheltuielilor judiciare legate de efectuarea

expertizelor judiciare și anume, a Raportului de constatare nr. 201803C002 din 25 ianuarie

2018, în sumă de 4 188 lei.

În motivarea cerințelor solicitate în apel, acuzatorul de stat a invocat că instanța de

judecată neîntemeiat a dispus trecerea cheltuielilor judiciare în contul statului, întrucât la

judecarea cauzei pe fond nu au fost stabilite de către instanță careva circumstanțe care ar

forma convingerea că nu este rațional de a încasa cheltuielile judiciare de la inculpat.

Or, în corespundere cu pct. 1), alin. (2) art. 227 Cod de procedură penală, cheltuielile

judiciare cuprind sumele plătite sau care urmează a fi plătite martorilor, părții vătămate,

reprezentanților lor, experților, specialiștilor, interpreților, traducătorilor și asistenților

procedurali.

Potrivit art. 229 alin. (1) și (2) din același Cod, cheltuielile judiciare sânt suportate de

condamnat sau sânt trecute în contul statului. Instanța de judecată poate să oblige

condamnatul să recupereze cheltuielile judiciare, cu excepția sumelor plătite interpreților,

traducătorilor, precum și apărătorilor în cazul asigurării inculpatului cu avocat, care

acordă asistență juridică garantată de stat, atunci când aceasta o cer interesele justiției și

condamnatul nu dispune de mijloacele necesare.

A mai subliniat apelantul că la emiterea sentinței, instanța eronat a interpretat

prevederile legislației, or, legea procesual-penală stabilește cazuri concrete, cu titlu de

excepție, când condamnatul poate fi eliberat de plata cheltuielilor judiciare (în speță nu au

fost stabilite asemenea cazuri), însă instanța de judecată nu a luat în considerație

prevederile legale și absolut neîntemeiat a soluționat chestiunea legată de cheltuielile

judiciare suportate în prezenta cauză penală.

Înafară de aceasta, instanța de judecată nu a argumentat din care motiv statul și

societatea urmează să suporte cheltuielile în legătură cu restabilirea echității în rezultatul

săvârșirii de către Straistari Pavel a infracțiunii reținute în sarcina sa. În aceste

circumstanțe, statului, și societății în general, îi vor fi impuse inechitabil cheltuieli pentru

acțiunile prejudiciabile ale persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni;

- inculpatul Straistari Pavel, care a solicitat să-i fie stabilită o pedeapsă mai blândă,

invocând că și-a recunoscut vina.

declarat de procuror a fost respins ca nefondat, iar apelul inculpatului Straistari Pavel a

fost admis, casată parțial sentința, în partea termenului executării pedepsei și în temeiul

art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, s-a dispus reducerea pedepsei stabilită

inculpatului Straistari Pavel pentru deținerea în condiții inumane în Penitenciarul nr. 13,

în calitate de prevenit pentru perioada 02.02.2018 - 30.05.2018 cu 117 (una sută

șaptesprezece) zile.

3

În rest, sentința a fost menținută fără modificări.

3.1. Pentru a motiva soluția pronunțată, instanța de apel a apreciat că prima instanță

a stabilit în mod corect situația de fapt și de drept, vinovăția inculpatului care a fost

dovedită cu certitudine și fără echivoc, apreciind fapta săvârșită de acesta și încadrarea

juridică corespunzătoare materialului probator administrat. Cercetarea judecătorească s-a

efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual penale privind administrarea legală a

probelor acumulate de către partea acuzării.

În continuare, instanța a precizat că, nici partea acuzării, nici partea apărării, nici

inculpatul, nici un alt careva participant la proces nu au atacat sentința în partea încadrării

juridice a acțiunilor inculpatului, motiv pentru care instanța de apel nu a purces la

judecarea fondului cauzei în această parte, dar s-a expus doar în partea cheltuielilor

judiciare, pedepsei, precum și aplicării prevederilor art. 385 alin. (5) Cod de procedură

penală, solicitată de către inculpat în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel.

Cu referire la pedeapsa stabilită de către prima instanță, s-a reținut că la categoria și

mărimea acesteia au fost luate în vedere personalitatea inculpatului, infracțiunea imputată

lui Straistari Pavel XXXXX, care este una deosebit de gravă și care prevede o sancțiune sub

formă de închisoare de la 12 la 15 ani. Însă, acesta a beneficiat în temeiul art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, de o reducere cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de

norma de incriminare, astfel că, lui Straistari Pavel XXXXX i s-a stabilit o pedeapsă sub

formă de închisoare pe un termen de 9 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip

închis.

La fel, instanța de apel a mai constatat că Straistari Pavel XXXXX a fost condamnat

prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 30.06.2017 în baza art. 157 Cod

penal la 1 an închisoare, iar cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal, execuatrae

pedepsei s-a suspendat condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an, pedeapsa nefiind

executată integral.

În acest sens, instanța de apel a relevat că prima instanță corect a aplicat prevederile

art. 85 alin. (1) Cod penal, care stipulează că, dacă după pronunțarea sentinței, dar înainte

de executarea completă a pedepsei, condamnatul săvârșește o nouă infracțiune, instanța

de judecată adaugă, în întregime sau parțial, la pedeapsa aplicată prin noua sentință, partea

neexecutată a pedepsei stabilite de sentința anterioară.

Concomitent, instanța de apel a notat că inculpatul Straistari Pavel a depus cerere

privind constatarea condițiilor de detenție, degradante și inumane, cu solicitarea de a fi

redus din termenul pedepsei, în temeiul art. 385 alin. (5) din Codul de procedură penală.

În motivarea cererii sale, a indicat că s-a aflat o perioadă îndelungată în Penitenciarul

nr. 13 Chișinău, care a fost nominalizat în nenumărate hotărâri CtEDO sub aspectul

constatărilor condițiilor inumane și degradante de detenție (cauza Modârca vs Moldova,

nr. 14437/05, § 47, 10 mai 2007; și Stepuleac vs Moldova, nr. 8207/06, § 46, 6 noiembrie 2007),

dar și în numeroase rapoarte ale altor organisme internaționale precum Comitetul ONU

împotriva Torturii, Comisarul European privind drepturile omului. Starea și condițiile

4

create deținuților din penitenciar fiind catalogate ca condiții ce constituie tratamente

degradante și inumane în sensul art. 3 al Convenției Consiliului Europei privind Drepturile

și Libertățile Omului. O carență importantă în Penitenciarul nr. 13 Chișinău, o constituie

blocul sanitar, imposibilitatea deținutților de a-și satisfice necesitățile fiziologice în condiții

decente și curate, conform prevederilor art. 226 Cod de executare. Camera suprapopulată,

veceul neizolat de restul camerei aflat în imediata apropiere de paturi și de masă, care

generează un miros neplăcut, și o incomoditate în ceea ce privește satisfacerea necesităților

fiziologice.

Cu referire la acest aspect, în Raportul anual pentru anul 2017 al Consiliului pentru

Prevenirea Torturii, membrii Consiliului au făcut trimitere la constatările Comitetului

European pentru prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și

Degradante, în care a fost subliniat că, starea spațiului de locuit pentru deținut ar trebui de

examinat nu doar prin prisma numărului de deținuți din celulele instituțiilor penitenciare

la momentul dat, dar în egală măsură, și ținând cont de ratele oficiale de ocupare (numărul

de paturi per celulă), în baza standardului de cel puțin 4 m2 din spațiu locativ per deținut

și de a revizui, în consecință, capacitatea oficială a instituțiilor penitenciare. Spațiul ocupat

de către anexele sanitare/toalete construite nu ar trebui să fie incluse în acest calcul.

Comitetul European pentru Prevenirea Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor

Inumane sau Degradante (CPT), în punctul 30 al Raportului din 13 decembrie 2018 către

Guvernul Republicii Moldova, întocmit în cadrul vizitei care a avut loc în perioada 05-11

iunie 2018, în câteva dintre penitenciarele din țară, a subliniat că, în Penitenciarul nr. 13 -

Chișinău, în continuare persistă faptul că în multe celule condițiile materiale și igienice

sunt deplorabile, acestea fiind ventilate insuficient și totodată fiind suprapopulate.

Totodată, accesul la lumină naturală este limitat, în majoritatea celulelor din cauza

ferestrelor de dimensiuni mici. Totodată, specialiștii din cadrul CPT au recomandat

autorităților din Republica Moldova ca să-și mărească eforturile în sensul îmbunătățirii

condițiilor de detenție curente în penitenciarul respectiv.

Contrar recomandărilor precitate, studiind raportul prezentat de către Penitenciarul

nr. 13, instanța de apel a stabilit că informația cu privire la suprafața celulelor în care a fost

deținut Straistari Pavel se referă la o suprafață totală calculată, fără excluderea mobilierului

sau anexelor sanitare.

Prin urmare, potrivit mformației Penitenciarului nr. 13 Chișinău din 04.02.2020 nr.

7/S-382/20, Straistari Pavel a fost deținut în calitate de prevenit în Penitenciarul nr. 13

Chișinău, în perioada 02.02.2018 - 30.05.2018.

Astfel, instanța a ajuns la concluzia că dificultățile cu care s-a confruntat

condamnatul pe parcursul detenției sale în perioada 02.02.2018 - 30.05.2018, au depășit

nivelul inevitabil de suferință inerent detenției și au atins pragul de severitate contrar

articolului 3 din Convenție, aceste condiții fiind suficiente pentru constatarea încălcărilor

admise în penitenciarul vizat și potrivit art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală,

pedeapsa definitivă stabilită lui Straistari Pavel a fost redusă cu 117 zile.

5

Cu referire la apelul procurorului, instanța de apel a ținut să sublinieze că nu poate

fi reținut argumentul apelantului precum că prin Legea nr. 316 din 22 decembrie 2017

(publicată în Monitorul Oficial nr. 40-108 din 09 februarie 2018), alin. (2) art. 143 Cod de

procedură penală a fost abrogat, prin ce se atestă intenția legiuitorului de a pune

cheltuielile judiciare în sarcina inculpatului, or, infracțiunile imputate inculpatului au fost

săvârșite și raportul de expertiză a fost înfăptuit la data de 29.01.2018, adică până la

introducerea acestor modificări.

Așadar, instanța de apel a constatat că prima instanță întemeiat a reținut că

cheltuielile invocate în speță urmează a fi suportate de către organul de urmărire penală,

care și are atribuția de a administra probele în vederea probării/combaterii acuzației aduse,

însă aceste cheltuieli nu sânt de natura de a pune pe seama statului costuri suplimentare,

sau exagerate, iar cheltuielile pentru efectuarea expertizei întru stabilirea apartenenței

urmelor digitale la locul săvârșirii infracțiunilor, sânt evidente și necesare pentru a

demonstra existența/lipsa bănuielii rezonabile privind săvârșirea infracțiunii.

de către:

- avocatul Lupea Georgeta în numele inculpatului Straistari Pavel, care invocând

temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, solicită

casarea acesteia, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

În argumentarea recursului, partea apărării afirmă că instanța de apel nu s-a

pronunțat asupra tuturor motivelor invocate in apel de către inculpatul Straistari Pavel,

care a solicitat reducerea pedepsei de bază, cât și nu s-a calculat corect termenul executării

în calitate de prevenit. Toate în cumul dovedesc ilegalitate deciziei Curții de Apel Chișinău,

care la data de 27.05.2021 a pronunțat o decizie ce nu corespunde motivelor invocate in

apelul inculpatului Straistari Pavel;

- inculpatul Straistari Pavel, care fără a invoca vreun temei pentru recurs din cele

16 prevăzute la art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, solicită reducerea pedepsei în

baza art. 385 alin. (5) Cod de procedură penală, menționând că este deținut în condiții

inumane la Penitenciarul nr. 13, având un spațiu locativ mai mic de 4 m2 , doarme pe o

saltea murdară și nu are acces la apă potabilă. Afirmă faptul că nu au fost înaintate careva

plângeri de către administrația penitenciarului asupra compor-tamentului acestuia și că

execută conștiincios orice sarcină lucrativă care se solicită a fi efectuată de către

administrația penitenciarului.

4.1. Pe marginea recursurilor declarate a depus referință procurorul de nivelul

Curții Supreme de Justiție, care a solicitat inadmisibilitatea acestora, pe motiv că decizia

instanței de apel este legală și pe deplin motivată.

6

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal concluzionează

că acestea urmează a fi declarate inadmisibile din următoarele considerente.

În corespundere cu prescripțiile art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, dar doar în temeiurile prevăzute de lege.

Conform art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs ordinar

examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute de art. 427 Cod de procedură

penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și argumentate de recurent.

Reieșind din textul recursului declarat de către partea apărării, se atestă următorul

temei pentru recurs ordinar, potrivit căruia, hotărârile instanței de apel pot fi supuse

recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul

când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal reține că

temeiul invocat de recurentă nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei.

Așadar, referitor la alegațiile punctate de către avocatul inculpatului și cel din urmă,

care vizează mecanismul de constatare a condițiilor inumane de detenție și reducerea

pedepsei în cazul stabilirii acestor condiții, instanța de recurs notează că acestea nu și-au

găsit confirma în cauza penală dedusă judecății.

La acest capitol, Colegiul penal constată faptul că, în decizia pronunțată, instanța de

apel a făcut referință la Raportul Penitenciarului nr. 13, în care a fost deținut Straistari

Pavel.

În continuare, reieșind din informația preluată, instanța de apel a evidențiat că în

Raportul anual pentru anul 2017 al Consiliului pentru Prevenirea Torturii, membrii

Consiliului au făcut trimitere la constatările Comitetului European pentru prevenirea

Torturii și Tratamentelor sau Pedepselor Inumane și Degradante, subliniind că starea

spațiului de locuit pentru deținut ar trebui de examinat, nu doar prin prisma numărului

de deținuți din celulele instituțiilor penitenciare la momentul dat, dar în egală măsură și

ținând cont de ratele oficiale de ocupare (numărul de paturi per celulă), în baza

standardului de cel puțin 4 m.p. de spațiu locativ per deținut și de a revizui, în consecință,

capacitatea oficială a instituțiilor penitenciare. Spațiul ocupat de către anexele

sanitare/toalete construite nu ar trebui să fie incluse în acest calcul.

Raportând opiniile expuse în Raportul dat, cu practica judiciară internațională,

instanța de apel a indicat cauze relevante în acest sens, prin care Republica Moldova a fost

condamnată de către Curtea de la Strasbourg pentru condițiile precare de detenție în

Penitenciarul nr. 13 Chișinău. Astfel, în cazurile anterioare, în care reclamanții au avut la

dispoziție mai puțin de 3 m2 de spațiu vital, Curtea a constatat că supraaglomerarea era

suficient de gravă încât să justifice, în sine, constatarea încălcării art. 3 din Convenție (cauza

7

Sulejmanovic c. Italiei, 16 iulie 2009, §51; cauza Lind c. Rusiei, 6 decembrie 2007, §59).

Astfel că, instanța de apel a considerat ca fiind incidente prevederile art. 385 alin. (5)

Cod de procedură penală, potrivit cărora a redus pedeapsa definitivă stabilită lui Straistari

Pavel cu 117 zile (a se vedea pct. 3.1. din prezenta decizie).

Toate cele consemnate supra, formează convingerea că instanța de apel a soluționat

întemeiat și motivat, solicitarea inculpatului privind constatarea condițiilor inumane de

detenție, care sânt corespunzătoare realității obiective, dar și practicii judiciare

internaționale.

Prin urmare, Colegiul penal consideră că, în speța dată nu a fost constatată prezența

erorilor de drept semnalate de către recurenți, ce ar servi drept temei de implicare în sensul

casării deciziei contestate și din aceste motive, se impune soluția de inadmisibilitate a

recursurilor ordinare declarate, ca fiind vădit neîntemeiate.

penal al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Inadmisibilitatea recursurilor ordinare declarate de către avocatul Lupea Georgeta în

numele inculpatului Straistari Pavel și de către inculpatul Straistari Pavel, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 27 mai 2021, în cauza penală în

privința lui Straistari Pavel XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiate.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 22 decembrie 2021.

Președinte Iurie Diaconu

Judecători Ion Guzun

Liliana Catan

8