1ra-1831/2021 — art.217-1 alin. 3, lit. f CP

1ra-1831/2021 — art.217-1 alin. 3, lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1831/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte –Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Bîzgu Petru, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021, în cauza

penală în privința lui

Bîzgu Petru XXXXXX, născut la

xxxxxxxx, originar și domiciliat în mun.

xxxxxx, s. xxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 02.11.2020-11.12.2020;

Instanța de apel: 29.12.2020– 02.06.2021;

Instanța de recurs: 18.08.2021 –17.11.2021.

A C O N S T A T A T :

2020, pronunțată în urma examinării cauzei penale pe baza probelor

administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de

procedură penală, Bîzgu Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal și i s-a aplicat în

baza acestei norme o pedeapsă principală sub formă de închisoare pe un

termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip

semiînchis, cu calcularea acestui termen de la data devenirii definitive a

sentinței, precum și o pedeapsă complementară obligatorie – privarea de

dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și

manipularea cu substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un

termen de 5 (cinci) ani.

A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

S-a încasat de la Bîzgu Petru în beneficiul bugetului de stat suma de 3

360 (trei mii trei sute șaizeci) lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

1

urmărind punerea în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare,

acționând prin păstrarea, transportarea, distribuirea, precum și alte

operațiuni ilegale cu droguri, pe parcursul perioadei de timp cuprinse între

începutul anului 2020 - până la 17.06.2020, a efectuat operațiuni ilegale în

vederea păstrării și înstrăinării drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Astfel, Bîzgu Petru, dobândea din surse nestabilite până la moment de

organul de urmărire penală, diferite cantități de droguri- marijuana,

împărțindu-le în prealabil în doze mai mici după care, în repetate rânduri

contacta telefonic persoane neidentificate de organul de urmărire penală, cu

care negocia vânzarea acestui tip de droguri persoanelor dependente de

consumul de droguri, cu prețuri majorate. În aceste condiții, Bîzgu Petru

xxxxx, la data de 26 februarie 2020, urmărind scopul punerii în circulație

ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, aflându-se în fața marketului nr.

1, amplasat pe str. Alecu Russo 17, din mun. Chișinău, i-a comercializat

investigatorului sub acoperire cu date cifrate Lupașcu Sandu, droguri sub

forma unui pachețel de tip „zip-lock” în care se afla o substanță de culoare

verde la prețul de 1600 lei, care se atribuie la droguri și constituie proporții

mari, pe care anterior le-a păstrat la sine și le-a dobândit dintr-o sursă la

moment nestabilită de organul de urmărire penală. Potrivit Raportului de

expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-918 din 18.03.2020, s-a stabilit că masa

vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, prezentată la

examinare într-un plic de hârtie de culoare albă, ridicate de la investigatorul

sub acoperire, în urma achiziției de control, de la Lupașcu Sandu reprezintă

marijuana, care se atribuie la droguri. Cantitatea totală a drogurilor

(marijuana) constituie 4,51 grame (masă uscată). Conform Listei

substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată

prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 4,51

grame (masă uscată) de marijuană, constituie proporții mari.

Tot el, Bîzgu Petru, urmărind scopul circulației ilegale a drogurilor în

scop de înstrăinare, pentru păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe

nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanțele narcotice -

marijuana, pe care le-a păstrat la sine și la domiciliul său de pe adresa sat.

xxxxxx, mun. xxxxxx, până la 17.06.2020, aproximativ ora 10:40, când în

cadrul percheziției la domiciliu, conform raportului de expertiză judiciară

nr. 34/12/1-R-2323 din 15.07.2020, asupra acestuia au fost depistate și

ridicate droguri sub formă de masa vegetală, uscată și mărunțită de culoare

verde, prezentată la examinare în două pachete din hârtie precum si

2

particulele unice de masă vegetală de pe suprafața interioară a râșniței din

metal, depistate și ridicate la 17.06.2020 în rezultatul efectuării percheziției

la domiciliul cet. Bîzgu Petru, reprezintă marijuană, care se atribuie la

categoria substanțelor stupefiante. Masa totală a substanței stupefiante,

marijuană, constituie 2,23 g. Cantitatea totală a drogurilor (marijuana)

constituie 6,74 grame (masă uscată). Conform Listei substanțelor narcotice,

psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul

ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului R.

Moldova nr.79 din 23.01.2006, atât cantitățile separate de 2,23 g cît și de 4,51

g, precum și masa totală a acestora - 6,74 grame (masă uscată) de marijuană,

constituie proporții mari.

Astfel, acțiunile inculpatului Bîzgu Petru au fost încadrate în baza art.

2171 alin.(3) lit. f) din Cod penal, și anume: circulația ilegală a drogurilor în

scop de înstrăinare, manifestată prin păstrarea, transportarea, distribuirea,

precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, săvârșite în proporții mari.

- procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Beșliu

Liliana, solicitând: admiterea apelului, casarea parțială a sentinței pe cauza

penală de învinuire a lui Bîzgu Petru din motivele expuse în partea

descriptivă a apelului, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, recunoscându-l pe Bîzgu Petru culpabil de

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și

8 (opt) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semi-închis, precum

și o pedeapsă complimentară obligatorie – privarea de dreptul de a ocupa

funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu

substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 4 (patru)

ani; încasarea din contul inculpatului Bîzgu Petru, în beneficiul bugetului

de stat suma de 3 360 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare; nimicirea corpului

delict ce se află în camera de păstrare a IP Rîșcani al DP mun. Chișinău.

- avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Bîzgu Petru,

solicitând: admiterea apelului, casarea sentinței în partea soluționării

liberării inculpatului de răspundere penală în baza art. 217 alin. (5) Cod

penal și încasării cheltuielilor de judecată cu pronunțarea în această parte a

unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care

procesul penal să fie încetat.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că:

- deși instanța a calificat corect acțiunile inculpatului Bîzgu Petru,

sentința este nefondată sub aspectul blândeții pedepsei stabilite sub formă

3

de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în

penitenciar de tip semi- închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau

de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe

narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 (cinci) ani,

deoarece instanța de judecată nu a luat în considerație în cumul toate

circumstanțele stabilite la aplicarea pedepsei, rezultând din personalitatea

inculpatului;

- pedeapsa stabilită inculpatului este prea blândă și contrar

prevederilor art. 61 Cod penal, nu-și va atinge scopul de corectare a

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din

partea lui cât și din partea altor persoane, predispuse săvârșirii unor

infracțiuni similare.

3.2 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Zadorojnîi Andrei a

invocat că:

- în ședința de judecată, inculpatul Bîzgu Petru a declarat că recunoaște

vinovăția în comiterea infracțiunii care îi este incriminată și nu dorește

administrarea altor probe, fiind depusă în conformitate cu art. 3641 Cod de

procedură penală o cerere prin care a solicitat examinarea cauzei în baza

probelor administrate în cadrul urmăririi penale;

- apărarea nu contestă latura obiectivă și componența de infracțiune,

însă menționează că instanța de fond a acceptat învinuirea în întregime,

copiind rechizitoriul în textul sentinței, considerând ca probe ordonanțele

indicate de către acuzare, nerespectând în acest sens prevederile articolelor

93, 6 pct. 28) Cod de procedură penală, neputând servi drept probe, sunt

inadmisibile în această calitate și urmează să fie excluse din lista probelor,

nu pot fi puse în baza sentinței;

- adoptând sentința, instanța de fond nu a luat în considerație

modificările din 01.12.2020 Organizației Națiunilor Unite (ONU), și anume

Comisia pentru Stupefiante a recomandat recalificarea cannabis-ului,

eliminând această plantă de pe lista stupefiantelor cele mai periculoase și l-a

exclus din lista nr. 4 a Convenției unice asupra drogurilor din 1961, care a

stat la baza Hotărârii de Guvern nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea

Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, substanța

„marijuana (masă uscată)” este o substanță stupefiantă;

- examinând superficial și neobiectiv solicitarea apărării de aplicare a

prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal și informația nr. 34/18/4-12/443 din

03.12.2020, semnată de șeful Direcției Investigații Infracțiuni legate de

droguri, comisar principal Ion Țurcanu (f.d. 80 Vol. II), prin care se confirmă

4

faptul că Bîzgu Petru a contribuit activ la descoperirea unor infracțiuni,

inclusiv de comercializare a drogurilor, instanța de judecată nejustificat și

ilegal a respins-o sub un pretext nepotrivit, că ”eventualul suport acordat de

un inculpat la descoperirea altor fapte criminale, decât cea investigată de

instanță, nu poate fi apreciat ca o contribuție activă a acestuia la

descoperirea infracțiunii investigate de instanță în prezenta cauză penală”;

- sunt întrunite condițiile pentru liberarea lui Bîzgu Petru de

răspundere penală în legătură cu contribuirea activă la descoperirea și

contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor, fapt

confirmat documentar;

- cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului-penal, se trec în

contul statului, fiind suportate în cadrul urmării penale în vederea

demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate,

din ce motiv, cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor de

judecată din contul inculpatului, susține că urmează să fie respinsă ca fiind

neîntemeiată.

2021 au fost respinse apelurile declarate de procuror, de avocatul Zadorojnîi

Andrei în numele inculpatului Bîzgu Petru, ca fiind nefondate, cu

menținerea fără modificări a hotărârii contestate.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima

instanță, în sentința sa, corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul

recunoașterii vinovăției inculpatului Bîzgu Petru în comiterea infracțiunii

prevăzute la art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, luând în considerație probele

administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în

ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor

art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit

art. 101 Cod de procedură penală.

Instanța de apel a statuat că vinovăția inculpatului Bîzgu Petru în

comiterea infracțiunii imputate se confirmă nu doar prin declarațiile de

recunoaștere a vinovăției, ci și prin cumulul probelor administrate de

organul de urmărire penală, care sunt pertinente, concludente, utile și

veridice și coroborează între ele.

Audiind opiniile participanților la proces și cercetând suplimentar

probele administrate de instanța de fond și apreciindu-le din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în

ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, călăuzindu-se de propria

convingere, instanța de apel a conchis că instanța de fond a stabilit corect

starea de fapt, iar acțiunile inculpatului Bîzgu Petru just au fost încadrate în

5

dispoziția art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, după indicii calificativi –

circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin

păstrarea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu

drogurile, săvârșite în proporții mari.

Pentru a evita repetări inutile, instanța de apel a însușit argumentele

expuse de instanța de fond și motivele din sentință referitor la

recunoașterea vinovăției inculpatului.

Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a determinat ca

fiind dovedită vinovăția inculpatului Bîzgu Petru în comiterea infracțiunii

pentru care a fost deferit justiției, făcând trimitere la declarațiile ultimului

date în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, cât și motivele

examinării apelurilor în lipsa inculpatului.

Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii imputate se confirmă nu doar prin declarațiile de recunoaștere a

vinovăției, ci și prin cumulul probelor administrate de organul de urmărire

penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează

între ele, cum ar fi: procesul - verbal de audiere a martorului Lupașcu

Sandu din 26.02.2020 (f.d.30 Vol. I), procesul - verbal de audiere a

martorului Lupașcu Sandu din 26.02.2020 (f.d.31 Vol. I), procesul - verbal de

audiere a martorului Lavric Ghenadie din 18.06.2020 (f.d.118 Vol. I),

ordonanța de ridicare din 26.02.2020, prin care s-a dispus efectuarea

ridicării de la Lupașcu Sandu Andrei a drogurilor procurate la data de

26.02.2020 de la o persoană pe nume „Petru” (f.d.32 Vol. I), procesul-verbal

de ridicare din 26.02.2020, prin care a fost ridicate un pachețel de polietilenă

de tip zip-lock, în care se afla masă vegetală de culoare verde, uscată,

achiziționată la data de 26.02.2020 (f.d.33 Vol. I), raportul de expertiză

judiciară nr. 34/12/1-R-918 din 18.03.2020 (f.d.37-40 Vol. I), ordonanța de

recunoaștere în calitate de corp delict a obiectelor suspuse expertizei

chimice din 09.04.2020 (f.d.41 Vol. I), chitanță nr. 3563 în primirea corpurilor

delicte pe dosar penal nr. 2019320037 la data de 09.04.2020, a unui plic alb

cu masa vegetală de culoare verde ce reprezintă marijuană cu masa de 4,51

g, conform ordonanței de transmitere la păstrare (f.d.42 Vol. I), procesul -

verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații (interceptării și

înregistrării convorbirilor telefonice) din 04.04.2020, stenograma și suportul

digital CD-R din 04.04.2020 (f.d.50-58 Vol. I), portul digital CD-R din

04.04.2020 (f.d.50-58 Vol. I) (instanța de apel a reținut că proba respectivă

demonstrează că inculpatul a realizat acțiuni de comercializare a drogurilor,

atât vânzare către alte persoane cît și procurare, inclusiv în luna aprilie 2020,

adică după ce i-a fost stabilită pedeapsă prin sentința din 09 martie 2020),

6

procesul - verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații

(interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice), stenogramă și suport

digital CD-R din 04.05.2020 (f.d.72-75 Vol. I) (în decizie s-a menționat că

informațiile relevate de probele enunțate până la această etapă, exclud

versiunea sugerată de inculpat precum că el ar fi fost provocat de

investigatorul sub acoperire să comită comercializarea drogurilor. Ori este

evident că inculpatul comitea acte de comercializare a drogurilor atât până

cît și după contactarea acestuia de către investigatorul sub acoperire. Mai

mult, se pare că acesta a continuat să comercializeze droguri, chiar și după

ce i-a fost stabilită pedeapsa prin sentința din 09 martie 2020), procesul -

verbal de percheziție din 17.06.2020, prin care a fost efectuată percheziția la

domiciliul cet. Bîzgu Petru (f.d.103-104 Vol. I) (s-a indicat că instanța de

fond a reținut că, proba respectivă relevă că inculpatul nu a predat benevol

careva din substanțele depistate la domiciliul său în timpul percheziției, ori

acestea au fost depistate în urma realizării acțiunii procesuale specificate),

raport de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2323 din 15.07.2020 (f.d.109-114

Vol. I), ordonanța din 23.07.2020, prin care a fost recunoscut în calitate de

corp delict masa vegetală de culoare verde, prezentată în două pachete din

hârtie și particule unice de masă vegetală de pe suprafața interioară a

râșniței din metal, depistate și ridicate la 17.06.2020 în cadrul percheziției la

domiciliu, reprezintă marijuana (f.d.115 Vol. I), chitanță nr. 3673 în primirea

corpurilor delicte pe dosar penal nr. 2019320037, la data de 23.07.2020 a

unui plic alb cu marijuana cu masa de 2, 23 g de la Bîzgu Petru conform

ordonanței de transmitere spre păstrare (f.d.116 Vol. I), corpurile delicte: - 1)

masa vegetală de culoare verde-cafenie reprezintă marijuană, care se

atribuie la substanțele stupefiante, recunoscută în calitate de corp delict prin

ordonanța din 09.04.2020. Cantitatea substanței stupefiante- marijuană,

constituie 4,51 g, sigilată în plic de hârtie cu inscripția „R/E 918 din

18.03.2020 cu impresiunea ștampilei EXPERT JUDICIAR 038”, anexate la

cauza penală prin ordonanța din 09.04.2020 (f.d. 41 Vol. I). Masă vegetală de

culoare verde, uscată, mărunțită prezentată la examinare reprezintă

marijuană, masa totală a substanței stupefiante, marijuană, constituie 2,23 g

și râșnița din metal, recunoscute în calitate de corp delict prin ordonanța

din 23.07.2020 (f.d. 115 vol. I), sigilate în plic din hârtie cu inscripția Ambalaj

nr. 2/2 RE nr. 34/12/1 -R-2323 din 15.07.2020, cu ștampila EXPERT

JUDICIAR 030, anexate la cauza penală prin ordonanța din 23.07.2020,

(transmise în camera de păstrare a corpurilor delicte IP Râșcani, mun.

Chișinău), procesul - verbal privind controlul transmiterii banilor din

26.02.2020 (f.d.20-21 Vol. I), procesul - verbal de consemnare a măsurii

7

speciale de investigație (achiziția de control) din 27.02.2020 (f.d.22-23 Vol. I),

procesul - verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație

(investigarea sub acoperire) din 27.02.2020 (f.d.24-25 Vol. I).

Instanța de apel a reținut că legalitatea și temeinicia sentinței este

contestată cu apel de către procuror în partea individualizării pedepsei și de

avocatul Andrei Zadorojnîi în numele inculpatului Bîzgu Petru prin care a

solicitat ca inculpatul să fie liberat de răspunderea penală în conformitate cu

prevederile art. 217 alin. (5) Cod penal pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal.

Instanța de apel, verificând legalitatea individualizării pedepsei penale

în privința inculpatului, a constatat că instanța de fond a acordat deplină

eficiență prevederilor articolelor 6, 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui

vinovat, de circumstanțele care atenuează (recunoașterea vinovăției și

contribuția activă la descoperirea unor infracțiuni inclusiv de comercializare

a drogurilor) ori agravează răspunderea penală (săvârșirea infracțiunii de

către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune

similară), de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării

vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.

Subsecvent, instanța de apel a reținut că prin sentința nr. 1-201/2012 din

26.09.2012, Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău a încetat procesul penal de

învinuire a lui Iavița Ivan și Bîzgu Petru în comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 186 alin. (2) Cod penal, din motivul împăcării părții vătămate cu

inculpații, (f.d.231-232 Vol. I). Potrivit art. 111 alin. (1) lit. a) Cod penal, nu

are antecedente penale. Prin sentința nr. 1-226/17 din 26.07.2017, Judecătoria

Chișinău, sediul Ciocana l-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 100

ore muncă neremunerată în folosul comunității pe care acesta le-a executat

(f.d.228-230 Vol. I). Astfel, conform certificatului BP Ciocana nr. 04/04-11703

din 11.12.2020, Bîzgu Petru a executat pedeapsa de 100 ore de muncă

neremunerată în folosul comunității și a fost exclus de la evidență la data de

14.11.2018. Din aceste considerente, instanța de apel a constatat că

antecedentul penal determinat de această condamnare era stins la

momentul comiterii prezentei infracțiuni.

Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că inculpatul Bîzgu Petru

a continuat să comită infracțiuni legate de comercializarea ilegală a

drogurilor, chiar și după ce a fost condamnat pentru o astfel de infracțiune.

Or, prin Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18.11.2020,

apelul declarat de procuror împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul

8

Buiucani din 09 martie 2020 în cauza penală de învinuire a lui Bîzgu Petru

în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, a

fost admis cu casarea sentinței în partea aplicării art. 90 Cod penal și

pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima

instanță și anume: pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 3 ani, aplicată

lui Bîzgu Petru în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, s-a dispus că

urmează a fi executată în penitenciar de tip semiînchis.

Instanța de apel a indicat că, respectiv, atât în luna aprilie cât și în luna

mai-iunie 2020, adică după emiterea sentinței din 09 martie 2020, inculpatul

a continuat să comercializeze droguri.

Instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei

și a personalității inculpatului, a conchis că pedeapsa stabilită de instanța de

fond este motivată, individualizată și aplicată inculpatului în acord cu

prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de

restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii

de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor

persoane.

În acest sens, instanța de apel a respins motivele invocate de procuror

în apelul depus, cu privire la stabilirea pedepsei în privința lui Bîzgu Petru

sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni, cu

ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semi-închis, precum și o pedeapsă

complimentară obligatorie – privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a

exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe

narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 4 (patru) ani.

Instanța de apel a constatat că, reieșind din noile limite ale pedepsei

prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal coroborat cu art. 3641 Cod de

procedură penală și anume limita minimă de 2 ani închisoare (3 ani – 1/3

din 3 ani) și limita maximă de 4 ani și 8 luni închisoare (7 ani – 1/3 din 7

ani), dar și luând în calcul pericolul social sporit al păstrării, transportării,

distribuirii și înstrăinării drogurilor, ținând cont de circumstanțele

atenuante, instanța de fond întemeiat a considerat că în privința

inculpatului Bîzgu Petru, este proporțională aplicarea unei pedepse

principale sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni cu

executare în penitenciar de tip semiînchis, precum și o pedeapsă

complementară obligatorie – privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a

exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe

narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 (cinci) ani.

Instanța de apel a menționat că, având în vedere că inculpatul și-a

recunoscut vinovăția, nu este echitabil aplicarea unei pedepse sub formă de

9

închisoare pe o perioadă mai mare, adică de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni în

privința inculpatului și nici cu reducerea pedepsei complimentare

obligatorii – privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita

activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe narcotice,

psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 4 (patru) ani.

Referitor la argumentul apărătorului, care a menționat că la 01.12.2020,

ONU Comisia pentru Stupefiante a recomandat recalificarea cannabisului și

l-a exclus din lista la Convenția din 1961 care a stat la baza Hotărârii de

Guvern nr.79, instanța de apel a relevat faptul că apărătorul a făcut referire

la un articol redactat de către New York Times la data de 02.12.2020, potrivit

căruia „Comisia Națiunilor Unite pentru stupefiante a decis să excludă marijuana

medicală și derivații săi din categoria celor mai periculoase droguri din lume.

Cannabis-ul în scopuri medicale a fost eliminat din Anexa IV a Convenției unice

privind stupefiantele din 1961, conform unei declarații a unei comisii a ONU cu

sediul la Viena. Decizia a fost luată pe baza recomandărilor Organizației Mondiale

a Sănătății făcute în ianuarie 2019. Totodată, marijuana a fost lăsată pe lista I a

Convenției unice privind stupefiantele, adică este supusă tuturor măsurilor de

control aplicate drogurilor”.

Instanța de apel a menționat că, potrivit art. 3 alin. (1) din Convenția

unică asupra stupefiantelor și protocolul de modificare a acestei Convenții

din 30.03.61, dacă o parte sau Organizația Mondială a Sănătății este în

posesia unor informații care, după părerea sa, fac necesară modificarea

vreunui tabel, ea se va adresa secretarului general cu o notificare însoțită de

toate informațiile respective necesare în sprijinul acesteia.

S-a mai indicat în decizie că, conform art. 3 alin. (5) din aceeași

Convenție, dacă Organizația Mondială a Sănătății constată că un stupefiant

din tabelul I este susceptibil în mod deosebit să dea naștere la abuzuri și să

producă efecte nocive (paragraful 3) și că acest pericol nu este compensat

prin avantajele terapeutice apreciabile pe care să nu le posede alte substanțe

decât cele din tabelul IV, comisia poate, în conformitate cu recomandarea

Organizației Mondiale a Sănătății, să înscrie acest stupefiant în tabelul IV.

Respectiv, instanța de apel a atestat că în lista stupefiantelor incluse în

tabelul I și IV din Convenția unică asupra stupefiantelor și protocolul de

modificare a acestei Convenții din 30.03.61, cannabis (cânepă indiană),

rășina, extract și tinctură din cannabis, cannabis și rășină de cannabis sunt

incluse în aceste liste.

Instanța de apel a indicat că, în conformitate cu Hotărârea privind

aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care

conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile

10

acestora nr. 79 din 23.01.2006, cannabisul, marijuana sunt incluse la poziția

nr.7 în lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, în

calitate de substanță stupefiantă.

Astfel, instanța de apel a reiterat că informațiile relevate de HG 79 din

23.01.2006, precum și cele relevate de Convenția unică asupra stupefiantelor

din 30.03.1961, demonstrează că în Lista nr. 1 anexă la Convenția unică

privind stupefiantele, este în continuare inclus cannabisul (o formă a căruia

este și marijuana în masă uscată). Nimic din conținutul Convenției regăsite

pe site-ul depozitarului său, dar nici din textul HG nr. 79 nu demonstrează

că ar fi fost liberalizată comercializarea sau păstrarea, cannabisului. Mai

mult decât atât, actele specificate demonstrează în continuare că marijuana

este o substanță stupefiantă a cărei circulație și comercializare este interzisă

pe teritoriul Republicii Moldova.

Instanța de apel a constatat că nu se pot reține motivele formulate de

avocat, ori, chiar dacă cannabisul a fost exclus din lista nr. 4, acesta se

regăsește în lista nr. 1 la Convenție, ceea ce înseamnă că circulația acestuia

este restricționată, fapt care rezultă și din prevederile HG. Nr. 79. Reieșind

din acest fapt, motivele invocate de apărător în interesele inculpatului sunt

declarative și este clar că inculpatul nu era autorizat și nici nu este autorizat

să realizeze comercializarea marijuanei pe teritoriul Republicii Moldova.

Enunțând prevederile art. 217 alin. (5) Cod penal și analizând

ordonanța de disjungere a cauzei penale (f. d. 1, V. I), raportul ofițerului

principal de investigații, Vladimir Dediu (f. d. 14, V.I), procesul-verbal de

percheziție (f. d. 103-104, V. I), procesul-verbal de audiere a bănuitului și a

învinuitului (f. d. 161, 167-169, V. I) și răspunsului semnat de șeful Direcției

Investigații Infracțiuni legate de droguri, comisar principal Ion Țurcanu (f.

d. 80 V. II), instanța de apel a conchis că inculpatul Bîzgu Petru a fost

documentat conform normelor de procedură penală de Inspectoratul

Național de Investigații cu mult timp până la data reținerii și audierii, astfel

că inspectorii de investigații cunoșteau despre acțiunile sale ilegale. Mai

mult decât atât, după reținerea sa, acesta a refuzat de a da careva declarații

și doar ulterior după înaintarea ordonanței de punere sub învinuire, Bîzgu

Petru a decis să colaboreze parțial cu organul de urmărire penală.

Instanța de apel a reținut că în ședința de judecată a instanței de fond,

inculpatul nu a divulgat de la cine a luat drogurile respective, dar a

comunicat că ar fi găsit în februarie o plantă de marijuana în comuna

Colonița. În acest sens, nu s-a reținut această declarație ca o comunicare a

sursei provenienței drogurilor și nici o careva divulgare a persoanelor care

11

ar fi contribuit la săvârșirea infracțiunii investigate.

Instanța de apel a constatat că aceste circumstanțe nu pot servi temei

pentru liberarea inculpatului Bîzgu Petru de răspundere penală în baza

prevederile art. 217 alin. (5) Cod penal, or circumstanța de recunoaștere a

vinovăției a fost luată în considerație la individualizarea pedepsei,

inculpatul beneficiind de o reducere conform prevederilor art. 3641 Cod de

procedură penală.

Instanța de apel a stabilit că inculpatul nu poate fi liberat de

răspundere penală în sensul art. 217 alin. (5) Cod penal, deoarece a

contribuit la descoperirea infracțiunii incriminate, doar după reținerea lui

de organele de drept, iar aceasta nu poate fi considerată drept

autodenunțare, predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii

acestora, indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, divulgarea

persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii etc.

Cu privire la solicitarea acuzatorului de stat referitor la soarta

corpurilor delicte și încasării din contul inculpatului Bîzgu Petru în

beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 3 360 lei ca plată

pentru efectuarea expertizei, instanța de apel a menținut în această parte

sentința contestată.

Având în vedere solicitarea avocatului Zadorojnîi Andrei în interesele

inculpatului, referitor la încasarea cheltuielilor de judecată în cauza penală

dată din contul inculpatului în contul statului de a fi respinsă ca

neîntemeiată, instanța de apel a reținut că, în prezenta speță au fost

suportate cheltuieli de judecată legate de perfectarea rapoartelor de

expertiză nr. 34/12/1-R-918 din 18.03.2020 și nr. 34/12/1-R-2323 din

15.07.2020 în sumă de 3 360 lei. Instanța de apel a considerat că soluția

instanței de fond prin care a fost dispusă încasarea sumei date din contul

inculpatului Bîzgu Petru, este una justificată și întemeiată, or, acestea sunt

cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării

probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în

comiterea infracțiunii incriminate.

Făcând trimitere la prevederile articolelor 142 alin. (1) și (2), 143 alin. (1)

și (6), 227, 229 Cod de procedură penală și la prevederile art. 75 alin. (3) din

Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar nr. 68

din 14.04.2016, instanța de apel a considerat că cheltuielile de judecată în

sumă de 3 360, suportate pentru efectuarea Rapoartelor de expertiză nr.

34/12/1-R-918 din 18.03.2020 (f.d. 36 Vol. I) și nr. 34/12/1-R-2323 din

15.07.2020 (f.d. 108 Vol. I), urmează a fi achitate din contul lui Bîzgu Petru în

contul statului, având în vedere că, la momentul derulării a acțiunilor de

12

urmărire penală aceste cheltuieli au fost suportate de stat, deoarece procesul

penal era guvernat de principiul prezumției nevinovăției, iar în situația în

care, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedită pe deplin vinovăția

inculpatului, ultimul urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate

de stat pentru efectuarea la caz, a expertizelor judiciare.

avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Bîzgu Petru, prin care

invocând incidența pct. 6, 10 și 11 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și a

sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care

procesul penal să fie încetat cu liberarea lui Bîzgu Petru de răspundere

penală în baza art. 217 alin. (5) Cod penal, fără achitarea cheltuielilor de

judecată.

5.1 În susținerea recursului avocatul a invocat că:

- instanța de apel a evitat să se expună asupra argumentelor concrete

aduse de către apărare și indicațiile directe asupra erorilor comise de

instanța de fond, doar întocmai le-a repetat;

- în pct. 9 din decizie, instanța de apel а ignorat argumentele aduse de

apărare și contrar prevederilor articolelor 6, pct. 28) și 93 Cod de procedură

penală, din nou a inclus în lista probelor ordonanțele, care la etapa urmăririi

penale, greșit au fost incluse de către acuzare: ordonanța de ridicare din

26.02.2020 (f.d. 32, Vоl. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de corp

delict а obiectelor suspuse expertizei chimice din 09.04.2020 (f.d. 41, Vоl. I);

ordonanța din 23.07.2020 (f.d. 115, Vоl. I);

- instanța de apel a omis de а lua în calcul, că cauza s-a examinat în

procedură specială și potrivit prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de

procedură penală sunt aplicate limitele noi stabilite prin reducerea cu о

treime а limitelor de pedeapsă cu închisoare, astfel limitele noi de pedeapsă

sunt de la 2 ani până la 4 ani și 8 luni;

- în pct. 13.3 a deciziei, Colegiul Penal a făcut concluzia care contravine

celor constatate tot în același punct, și anume se menționează, că în

conformitate cu art. 77 Cod penal, circumstanțe agravante, în privința

inculpatului, instanța de judecată а stabilit săvârșirea infracțiunii de către o

persoană care anterior а fost condamnată pentru infracțiune similară. Tot in acest

punct al Deciziei se constată, că antecedentul penal determinat de condamnarea

anterioară era stins la momentul comiterii prezentei infracțiuni. Într-adevăr, cum

prevede art. 111 Cod penal acest antecedent penal este stins cu anularea

tuturor incapacităților și decăderilor din drepturi legate de antecedentele

penale. Astfel, consideră avocatul, că constatarea instanței de fond referitor

13

lа circumstanța din art. 77 Cod penal nu poate fi aplicabilă în speță,

deoarece contravine și art. 4 Protocolului nr. 7 CtEDO, în acest sens

indicând că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele de respingere a solicitării

părții apărării de aplicare a prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal, iar

soluția de refuz în liberarea inculpatului de răspundere penală contrazice

dispozitivului hotărârii;

- instanța de apel urma să examineze toate circumstanțele cauzei și să

se expună și asupra problemei în partea dispunerii încasării cheltuielilor de

judecată, care urmau a fi trecute în contul statului.

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care

pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.

în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal conchide că acesta este

inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422

Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,

instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera

de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care

constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate

expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie

să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Din aceste considerente, Colegiul penal constată că în susținerea

recursului depus, avocatul invocă incidența prevederilor art. 427 alin. (1)

pct. 6), 10) și 11 Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârea instanței

de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise

de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul

hotărârii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și există o

cauză de înlăturare a răspunderii penale.

14

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele

reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu

respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

Colegiul constată că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură

penală și prin decizia adoptată de casare a sentinței în latura penală,

instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de

fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei, și încadrarea juridică

corectă a acțiunilor infracționale, în strictă conformitate cu prevederile

normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin

prisma cumulului de probe consemnate în procesul-verbal al ședinței de

judecată în instanța de apel, cercetate, verificate și analizate în decizia

pronunțată.

Cu referire la hotărârile organului de urmărire penală criticate în

cererea de recurs de avocat, precum că nu urmau a fi incluse în lista probelor

ordonanța de ridicare din 26.02.2020 (f.d. 32, Vоl. I); ordonanța de recunoaștere în

calitate de corp delict а obiectelor suspuse expertizei chimice din 09.04.2020 (f.d.

41, Vоl. I); ordonanța din 23.07.2020 (f.d. 115, Vоl. I), Colegiul penal atestă că

instanța de apel just le-a apreciat ca fiind pertinente, concludente, utile și

veridice și coroborează între ele. Or, din analiza materialelor cauzei, se

constată că ordonanțele respective au fost emise în cadrul cauzei penale nr.

2019320037 pornite la 04.02.2019, materialele căreia ulterior au fost disjunse

prin ordonanța de disjungere cauzei penale într-o procedură separată din

31.07.2020, cu acordarea cauzei penale disjungate numărul de ordine

2020020807 (cauza penală de învinuire a cet. Bîzgu Petru de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal).

Mai mult decât atât, pornind de la relevanțele articolelor 27, 101 alin.

(2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul

apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în

urma cercetării tuturor probelor administrate.

Potrivit materialelor cauzei, instanța de apel, judecând apelul, a

verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor

examinate de prima instanță.

Critica recurentului privitor la omisiunea instanței de apel de a lua în calcul

că cauza s-a examinat în procedură specială și potrivit prevederilor art. 3641 alin.

(8) Cod de procedură penală sunt aplicate limitele noi, nu și-a găsit confirmare,

Colegiul penal constatând că instanța de apel, în pct. 13.8, 13.9 a deciziei

adoptate amănunțit a descris concluzia de menținerea a sentinței în această

parte. Mai mult decât atât, instanța de apel nu s-a rezumat doar a transcrie

15

raționamentele primei instanțe de respectare a prevederilor art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală, dar a și indicat limite noi a pedepsei stabilite,

menționând că, „... reieșind din noile limite ale pedepsei prevăzute de art. 2171

alin. (3) lit. f) Cod penal coroborat cu art. 3641 Cod de procedură penală și anume

limita minimă de 2 ani închisoare (3 ani – 1/3 din 3 ani) și limita maximă de 4 ani

și 8 luni închisoare (7 ani – 1/3 din 7 ani).”

Colegiul penal constată că instanța de apel just a calculat și a

argumentat răspunsul oferit apelantului la această critică, expusă și în

cererea de recurs ordinar, concluzionând asupra acelorași limite de

pedeapsă: de la 2 ani până la 4 ani și 8 luni.

Totodată, instanța de apel corect a statuat că instanța de fond întemeiat

a considerat că în privința inculpatului Bîzgu Petru, este proporțională

aplicarea unei pedepse principale sub formă de închisoare pe un termen de

2 ani și 6 luni.

La acest capitol, Colegiul penal menționează că individualizarea

pedepsei este un proces personal - rezultat al propriei convingeri al

instanței de judecată, ce nu trebuie conceput ca fiind un proces arbitrar,

subiectiv, el implicând obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei

concrete infractorului necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor

legii penale și pedepsei penale.

În aceste condiții, Colegiul penal consideră corectă concluzia instanței

de apel că pedeapsa stabilită de instanța de fond este motivată,

individualizată și aplicată inculpatului în acord cu prevederile legale,

corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a

echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea

de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, dar și

luând în calcul pericolul social sporit al păstrării, transportării, distribuirii și

înstrăinării drogurilor, ținând cont de circumstanțele atenuante, întemeiat s-

a statuat că în privința inculpatului este proporțională aplicarea unei

pedepse principale sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni

cu executare în penitenciar de tip semiînchis, precum și o pedeapsă

complementară obligatorie – privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a

exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe

narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 (cinci) ani.

Cu referire la mențiunea recurentul, precum că în pct. 13.3, instanța de

apel a făcut concluzia care contravine celor constatate tot în același punct, Colegiul

penal statuează că, deși instanța de apel constată faptul condamnării

anterioare menționând că antecedentele penale sunt stinse, aceasta nu

reprezintă o eroare gravă de drept, condamnarea anterioară a inculpatului

16

reprezentând o caracteristică a personalității, din care considerente nu

atrage după sine aprecierea soluției ca fiind una eronată.

Cât privește alegațiile recurentului precum că hotărârea atacată nu

cuprinde motivele de respingere a solicitării de liberare de răspundere penală a

inculpatului în legătură cu contribuția la descoperirea sau contracararea

infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii

acestora, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a argumentat soluția

de neaplicare a prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal în pct. 16-17.1 a

deciziei (f.d. 185-187, Vol. II). Iar cu referire la subiectul care urmează să

suporte cheltuielile de judecată, instanța de apel s-a expus în pct. 18-18.2 a

deciziei emise (f.d. 187-189, Vol. II).

În pofida răspunsurilor argumentate și întemeiate oferite de instanța de

apel, Colegiul penal, cu risc de reiterare, consideră oportun de a invoca că în

baza art. 217 alin. (5) Cod penal, liberarea de răspundere penală pentru

infracțiunile prevăzute la art. 217 și art. 2171 Cod penal este posibilă în cazul

în care există una din două condiții: a) predarea benevolă de către persoană

a drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora; b) acțiunile active ale

persoanei care contribuie la descoperirea sau curmarea infracțiunilor legate

de circulația unor astfel de substanțe: autodenunțare, divulgarea

persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, indicarea sursei de

procurare a drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora, participarea

la depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor dobândite în

rezultatul comiterii infracțiunii. Caracterul benevol se exprimă prin absența

unei situații în care persoana respectivă se vede nevoită să predea

substanțele menționate reprezentanților organelor de drept, deoarece

acestea, într-un fel sau altul, vor fi confiscate.

Nu poate fi considerată ca predare benevolă a drogurilor, etnobotanice

sau analoagelor acestora lăsarea unui bilet scris printre substanțele

respective, în care se menționează năzuința autorului biletului de a le preda

organelor abilitate. În cazul reținerii persoanei, precum și al desfășurării

acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea drogurilor,

etnobotanice sau analoagelor acestora, predarea acestor substanțe la

solicitarea persoanei responsabile, care desfășoară acțiunile menționate, nu

poate servi drept temei pentru aplicarea prevederilor art. 217 alin. (5) Cod

penal.

Potrivit alin. (5) art. 217 Cod penal, prin contribuție activă trebuie să se

înțeleagă înlesnirea în mod efectiv, real, care să presupună consecința

scontată la apariția sau dezvoltarea acțiunilor socialmente utile. Persoana

poate contribui la descoperirea infracțiunii ce ține de circulația substanțelor

17

narcotice, psihotrope sau analoagelor lor atunci când aceasta este în proces

de săvârșire sau când ea deja a fost săvârșită. Ea poate înlesni contracararea

infracțiunii atunci când aceasta se află la etapa de pregătire.

Prin urmare, Colegiul menține concluzia instanței de apel pe care o

consideră ca fiind una întemeiată, precum că prevederile art. 217 alin. (5)

Cod penal nu sunt aplicabile în situația dată, iar la menținerea sentinței prin

care i-a fost stabilită pedeapsa, s-a ținut cont pe deplin de principiile de

aplicare și individualizare a pedepsei, corect considerând că inculpatul

urmează să execute real pedeapsa închisorii stabilite.

Colegiul penal consideră întemeiată concluzia instanței de apel de

neaplicare a prevederile art. 217 alin. (5) Cod penal, fiind just constatat că

inculpatul a contribuit la descoperirea infracțiunii incriminate, doar după

reținerea lui de organele de drept, iar aceste împrejurări nu pot servi la

aplicarea instituției liberării de răspundere penală.

Colegiul penal, analizând argumentele recurentului invocate în acest

sens, în raport cu decizia contestată, învederează că concluziile expuse pe

larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste, întemeiate și

argumentate pe deplin, iar argumentele recurentului, instanța de recurs le

consideră neîntemeiate și pur declarative.

Referitor la eroarea invocată de avocatul-recurent prevăzută de art. 427

alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală și anume că, există o cauză de

înlăturare a răspunderii penale, Colegiul concluzionează, că acest temei

pentru declararea recursului ordinar, de asemenea nu și-a găsit confirmare

la examinare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de

recurent, mai mult ca atât, asupra cauzei care în opinia recurentului ar

înlătura răspunderea penală, instanța de recurs s-a expus mai sus în

prezenta decizie.

Totodată, Colegiul penal reține faptul că, motivele invocate în recursul

vizat au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite

răspunsuri argumentate în acest sens, iar decizia atacată nu prezintă

deficiențe de motivare, fiind oferite răspunsuri la toate criticile aduse, atât

în mod separat pentru fiecare argument, cât și prin însușirea concluziilor

instanței de apel, care fiind analizate au fost considerate întemeiate și

complet motivate.

La caz, Colegiul penal consideră că instanța de apel s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia acesteia cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției nu contrazice

dispozitivul hotărârii, s-au aplicat pedepse individualizate în conformitate

cu prevederile legale și nu sunt incidente cazurile de casare invocate în

18

speță și prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) 10) și 11) Cod de procedură

penală.

În concluzie, instanța de recurs indică faptul că erorile la care face

trimitere recurentul nu au fost depistate în decizia instanței de apel, deci

temei pentru a interveni întru modificarea acesteia nu sunt, deoarece atât

prima instanță, cât și instanța de apel, în hotărârile sale și-au motivat pe

deplin și desfășurat concluziile sale, Colegiul penal va susține concluziile

instanțelor de fond, fiind solidar cu argumentarea motivată a hotărârilor

instanțelor inferioare.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că recursul ordinar declarat de

către avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Bîzgu Petru, este

vădit neîntemeiat, din care motiv se decide inadmisibilitatea acestuia.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul avocatul

Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Bîzgu Petru, împotriva deciziei

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021, în cauza

penală în privința lui Bîzgu Petru XXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată este pronunțată la 17 decembrie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

19