1ra-1831/2021 — art.217-1 alin. 3, lit. f CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art.217-1 alin. 3, lit. f CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6, 10, 11 CPP
1ra-1831/2021 — art.217-1 alin. 3, lit. f CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-1831/2021
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
17 noiembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență:
Președinte –Diaconu Iurie,
Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,
examinând fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,
admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul
Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Bîzgu Petru, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021, în cauza
penală în privința lui
Bîzgu Petru XXXXXX, născut la
xxxxxxxx, originar și domiciliat în mun.
xxxxxx, s. xxxxxx.
Termenul examinării cauzei:
Prima instanță: 02.11.2020-11.12.2020;
Instanța de apel: 29.12.2020– 02.06.2021;
Instanța de recurs: 18.08.2021 –17.11.2021.
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 11 decembrie
2020, pronunțată în urma examinării cauzei penale pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, prevăzută de art. 3641 Cod de
procedură penală, Bîzgu Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal și i s-a aplicat în
baza acestei norme o pedeapsă principală sub formă de închisoare pe un
termen de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni, cu executare în penitenciar de tip
semiînchis, cu calcularea acestui termen de la data devenirii definitive a
sentinței, precum și o pedeapsă complementară obligatorie – privarea de
dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și
manipularea cu substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un
termen de 5 (cinci) ani.
A fost soluționată soarta corpurilor delicte.
S-a încasat de la Bîzgu Petru în beneficiul bugetului de stat suma de 3
360 (trei mii trei sute șaizeci) lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
1
Pentru a se pronunța, prima instanță a constatat că, Bîzgu Petru
urmărind punerea în circulație ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare,
acționând prin păstrarea, transportarea, distribuirea, precum și alte
operațiuni ilegale cu droguri, pe parcursul perioadei de timp cuprinse între
începutul anului 2020 - până la 17.06.2020, a efectuat operațiuni ilegale în
vederea păstrării și înstrăinării drogurilor pe teritoriul Republicii Moldova.
Astfel, Bîzgu Petru, dobândea din surse nestabilite până la moment de
organul de urmărire penală, diferite cantități de droguri- marijuana,
împărțindu-le în prealabil în doze mai mici după care, în repetate rânduri
contacta telefonic persoane neidentificate de organul de urmărire penală, cu
care negocia vânzarea acestui tip de droguri persoanelor dependente de
consumul de droguri, cu prețuri majorate. În aceste condiții, Bîzgu Petru
xxxxx, la data de 26 februarie 2020, urmărind scopul punerii în circulație
ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, aflându-se în fața marketului nr.
1, amplasat pe str. Alecu Russo 17, din mun. Chișinău, i-a comercializat
investigatorului sub acoperire cu date cifrate Lupașcu Sandu, droguri sub
forma unui pachețel de tip „zip-lock” în care se afla o substanță de culoare
verde la prețul de 1600 lei, care se atribuie la droguri și constituie proporții
mari, pe care anterior le-a păstrat la sine și le-a dobândit dintr-o sursă la
moment nestabilită de organul de urmărire penală. Potrivit Raportului de
expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-918 din 18.03.2020, s-a stabilit că masa
vegetală uscată și mărunțită de culoare verde-cafenie, prezentată la
examinare într-un plic de hârtie de culoare albă, ridicate de la investigatorul
sub acoperire, în urma achiziției de control, de la Lupașcu Sandu reprezintă
marijuana, care se atribuie la droguri. Cantitatea totală a drogurilor
(marijuana) constituie 4,51 grame (masă uscată). Conform Listei
substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de
substanțe, depistate în traficul ilicit precum și cantitățile acestora aprobată
prin Hotărârea Guvernului R. Moldova nr. 79 din 23.01.2006, aceste 4,51
grame (masă uscată) de marijuană, constituie proporții mari.
Tot el, Bîzgu Petru, urmărind scopul circulației ilegale a drogurilor în
scop de înstrăinare, pentru păstrare, prelucrare și vânzare, în circumstanțe
nestabilite de organul de urmărire penală a obținut substanțele narcotice -
marijuana, pe care le-a păstrat la sine și la domiciliul său de pe adresa sat.
xxxxxx, mun. xxxxxx, până la 17.06.2020, aproximativ ora 10:40, când în
cadrul percheziției la domiciliu, conform raportului de expertiză judiciară
nr. 34/12/1-R-2323 din 15.07.2020, asupra acestuia au fost depistate și
ridicate droguri sub formă de masa vegetală, uscată și mărunțită de culoare
verde, prezentată la examinare în două pachete din hârtie precum si
2
particulele unice de masă vegetală de pe suprafața interioară a râșniței din
metal, depistate și ridicate la 17.06.2020 în rezultatul efectuării percheziției
la domiciliul cet. Bîzgu Petru, reprezintă marijuană, care se atribuie la
categoria substanțelor stupefiante. Masa totală a substanței stupefiante,
marijuană, constituie 2,23 g. Cantitatea totală a drogurilor (marijuana)
constituie 6,74 grame (masă uscată). Conform Listei substanțelor narcotice,
psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe, depistate în traficul
ilicit precum și cantitățile acestora aprobată prin Hotărârea Guvernului R.
Moldova nr.79 din 23.01.2006, atât cantitățile separate de 2,23 g cît și de 4,51
g, precum și masa totală a acestora - 6,74 grame (masă uscată) de marijuană,
constituie proporții mari.
Astfel, acțiunile inculpatului Bîzgu Petru au fost încadrate în baza art.
2171 alin.(3) lit. f) din Cod penal, și anume: circulația ilegală a drogurilor în
scop de înstrăinare, manifestată prin păstrarea, transportarea, distribuirea,
precum și alte operațiuni ilegale cu drogurile, săvârșite în proporții mari.
Sentința a fost atacată cu apeluri de către:
- procurorul în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Buiucani, Beșliu
Liliana, solicitând: admiterea apelului, casarea parțială a sentinței pe cauza
penală de învinuire a lui Bîzgu Petru din motivele expuse în partea
descriptivă a apelului, cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului
stabilit pentru prima instanță, recunoscându-l pe Bîzgu Petru culpabil de
săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, cu
stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și
8 (opt) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semi-închis, precum
și o pedeapsă complimentară obligatorie – privarea de dreptul de a ocupa
funcții sau de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu
substanțe narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 4 (patru)
ani; încasarea din contul inculpatului Bîzgu Petru, în beneficiul bugetului
de stat suma de 3 360 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare; nimicirea corpului
delict ce se află în camera de păstrare a IP Rîșcani al DP mun. Chișinău.
- avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Bîzgu Petru,
solicitând: admiterea apelului, casarea sentinței în partea soluționării
liberării inculpatului de răspundere penală în baza art. 217 alin. (5) Cod
penal și încasării cheltuielilor de judecată cu pronunțarea în această parte a
unei hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care
procesul penal să fie încetat.
3.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că:
- deși instanța a calificat corect acțiunile inculpatului Bîzgu Petru,
sentința este nefondată sub aspectul blândeții pedepsei stabilite sub formă
3
de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare, cu executarea pedepsei în
penitenciar de tip semi- închis, cu privarea de dreptul de a ocupa funcții sau
de a exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe
narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 (cinci) ani,
deoarece instanța de judecată nu a luat în considerație în cumul toate
circumstanțele stabilite la aplicarea pedepsei, rezultând din personalitatea
inculpatului;
- pedeapsa stabilită inculpatului este prea blândă și contrar
prevederilor art. 61 Cod penal, nu-și va atinge scopul de corectare a
condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din
partea lui cât și din partea altor persoane, predispuse săvârșirii unor
infracțiuni similare.
3.2 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Zadorojnîi Andrei a
invocat că:
- în ședința de judecată, inculpatul Bîzgu Petru a declarat că recunoaște
vinovăția în comiterea infracțiunii care îi este incriminată și nu dorește
administrarea altor probe, fiind depusă în conformitate cu art. 3641 Cod de
procedură penală o cerere prin care a solicitat examinarea cauzei în baza
probelor administrate în cadrul urmăririi penale;
- apărarea nu contestă latura obiectivă și componența de infracțiune,
însă menționează că instanța de fond a acceptat învinuirea în întregime,
copiind rechizitoriul în textul sentinței, considerând ca probe ordonanțele
indicate de către acuzare, nerespectând în acest sens prevederile articolelor
93, 6 pct. 28) Cod de procedură penală, neputând servi drept probe, sunt
inadmisibile în această calitate și urmează să fie excluse din lista probelor,
nu pot fi puse în baza sentinței;
- adoptând sentința, instanța de fond nu a luat în considerație
modificările din 01.12.2020 Organizației Națiunilor Unite (ONU), și anume
Comisia pentru Stupefiante a recomandat recalificarea cannabis-ului,
eliminând această plantă de pe lista stupefiantelor cele mai periculoase și l-a
exclus din lista nr. 4 a Convenției unice asupra drogurilor din 1961, care a
stat la baza Hotărârii de Guvern nr.79 din 23.01.2006 privind aprobarea
Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de
substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, substanța
„marijuana (masă uscată)” este o substanță stupefiantă;
- examinând superficial și neobiectiv solicitarea apărării de aplicare a
prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal și informația nr. 34/18/4-12/443 din
03.12.2020, semnată de șeful Direcției Investigații Infracțiuni legate de
droguri, comisar principal Ion Țurcanu (f.d. 80 Vol. II), prin care se confirmă
4
faptul că Bîzgu Petru a contribuit activ la descoperirea unor infracțiuni,
inclusiv de comercializare a drogurilor, instanța de judecată nejustificat și
ilegal a respins-o sub un pretext nepotrivit, că ”eventualul suport acordat de
un inculpat la descoperirea altor fapte criminale, decât cea investigată de
instanță, nu poate fi apreciat ca o contribuție activă a acestuia la
descoperirea infracțiunii investigate de instanță în prezenta cauză penală”;
- sunt întrunite condițiile pentru liberarea lui Bîzgu Petru de
răspundere penală în legătură cu contribuirea activă la descoperirea și
contracararea infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor, fapt
confirmat documentar;
- cheltuielile judiciare suportate în cadrul procesului-penal, se trec în
contul statului, fiind suportate în cadrul urmării penale în vederea
demonstrării vinovăției inculpatului în comiterea infracțiunii incriminate,
din ce motiv, cerința procurorului privind încasarea cheltuielilor de
judecată din contul inculpatului, susține că urmează să fie respinsă ca fiind
neîntemeiată.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie
2021 au fost respinse apelurile declarate de procuror, de avocatul Zadorojnîi
Andrei în numele inculpatului Bîzgu Petru, ca fiind nefondate, cu
menținerea fără modificări a hotărârii contestate.
4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că prima
instanță, în sentința sa, corect și justificat și-a motivat soluția sub aspectul
recunoașterii vinovăției inculpatului Bîzgu Petru în comiterea infracțiunii
prevăzute la art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, luând în considerație probele
administrate legal de către organul de urmărire penală și cercetate în
ședința de judecată la prezenta cauză penală, cu respectarea prevederilor
art. 100 alin. (4) Cod de procedură penală, le-a dat o apreciere justă potrivit
art. 101 Cod de procedură penală.
Instanța de apel a statuat că vinovăția inculpatului Bîzgu Petru în
comiterea infracțiunii imputate se confirmă nu doar prin declarațiile de
recunoaștere a vinovăției, ci și prin cumulul probelor administrate de
organul de urmărire penală, care sunt pertinente, concludente, utile și
veridice și coroborează între ele.
Audiind opiniile participanților la proces și cercetând suplimentar
probele administrate de instanța de fond și apreciindu-le din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar în
ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, călăuzindu-se de propria
convingere, instanța de apel a conchis că instanța de fond a stabilit corect
starea de fapt, iar acțiunile inculpatului Bîzgu Petru just au fost încadrate în
5
dispoziția art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, după indicii calificativi –
circulația ilegală a drogurilor în scop de înstrăinare, manifestată prin
păstrarea, transportarea, distribuirea, precum și alte operațiuni ilegale cu
drogurile, săvârșite în proporții mari.
Pentru a evita repetări inutile, instanța de apel a însușit argumentele
expuse de instanța de fond și motivele din sentință referitor la
recunoașterea vinovăției inculpatului.
Prin justificarea probelor cercetate, instanța de apel a determinat ca
fiind dovedită vinovăția inculpatului Bîzgu Petru în comiterea infracțiunii
pentru care a fost deferit justiției, făcând trimitere la declarațiile ultimului
date în cadrul ședinței de judecată în prima instanță, cât și motivele
examinării apelurilor în lipsa inculpatului.
Instanța de apel a reținut că vinovăția inculpatului în comiterea
infracțiunii imputate se confirmă nu doar prin declarațiile de recunoaștere a
vinovăției, ci și prin cumulul probelor administrate de organul de urmărire
penală, care sunt pertinente, concludente, utile și veridice și coroborează
între ele, cum ar fi: procesul - verbal de audiere a martorului Lupașcu
Sandu din 26.02.2020 (f.d.30 Vol. I), procesul - verbal de audiere a
martorului Lupașcu Sandu din 26.02.2020 (f.d.31 Vol. I), procesul - verbal de
audiere a martorului Lavric Ghenadie din 18.06.2020 (f.d.118 Vol. I),
ordonanța de ridicare din 26.02.2020, prin care s-a dispus efectuarea
ridicării de la Lupașcu Sandu Andrei a drogurilor procurate la data de
26.02.2020 de la o persoană pe nume „Petru” (f.d.32 Vol. I), procesul-verbal
de ridicare din 26.02.2020, prin care a fost ridicate un pachețel de polietilenă
de tip zip-lock, în care se afla masă vegetală de culoare verde, uscată,
achiziționată la data de 26.02.2020 (f.d.33 Vol. I), raportul de expertiză
judiciară nr. 34/12/1-R-918 din 18.03.2020 (f.d.37-40 Vol. I), ordonanța de
recunoaștere în calitate de corp delict a obiectelor suspuse expertizei
chimice din 09.04.2020 (f.d.41 Vol. I), chitanță nr. 3563 în primirea corpurilor
delicte pe dosar penal nr. 2019320037 la data de 09.04.2020, a unui plic alb
cu masa vegetală de culoare verde ce reprezintă marijuană cu masa de 4,51
g, conform ordonanței de transmitere la păstrare (f.d.42 Vol. I), procesul -
verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații (interceptării și
înregistrării convorbirilor telefonice) din 04.04.2020, stenograma și suportul
digital CD-R din 04.04.2020 (f.d.50-58 Vol. I), portul digital CD-R din
04.04.2020 (f.d.50-58 Vol. I) (instanța de apel a reținut că proba respectivă
demonstrează că inculpatul a realizat acțiuni de comercializare a drogurilor,
atât vânzare către alte persoane cît și procurare, inclusiv în luna aprilie 2020,
adică după ce i-a fost stabilită pedeapsă prin sentința din 09 martie 2020),
6
procesul - verbal de consemnare a măsurilor speciale de investigații
(interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice), stenogramă și suport
digital CD-R din 04.05.2020 (f.d.72-75 Vol. I) (în decizie s-a menționat că
informațiile relevate de probele enunțate până la această etapă, exclud
versiunea sugerată de inculpat precum că el ar fi fost provocat de
investigatorul sub acoperire să comită comercializarea drogurilor. Ori este
evident că inculpatul comitea acte de comercializare a drogurilor atât până
cît și după contactarea acestuia de către investigatorul sub acoperire. Mai
mult, se pare că acesta a continuat să comercializeze droguri, chiar și după
ce i-a fost stabilită pedeapsa prin sentința din 09 martie 2020), procesul -
verbal de percheziție din 17.06.2020, prin care a fost efectuată percheziția la
domiciliul cet. Bîzgu Petru (f.d.103-104 Vol. I) (s-a indicat că instanța de
fond a reținut că, proba respectivă relevă că inculpatul nu a predat benevol
careva din substanțele depistate la domiciliul său în timpul percheziției, ori
acestea au fost depistate în urma realizării acțiunii procesuale specificate),
raport de expertiză judiciară nr. 34/12/1-R-2323 din 15.07.2020 (f.d.109-114
Vol. I), ordonanța din 23.07.2020, prin care a fost recunoscut în calitate de
corp delict masa vegetală de culoare verde, prezentată în două pachete din
hârtie și particule unice de masă vegetală de pe suprafața interioară a
râșniței din metal, depistate și ridicate la 17.06.2020 în cadrul percheziției la
domiciliu, reprezintă marijuana (f.d.115 Vol. I), chitanță nr. 3673 în primirea
corpurilor delicte pe dosar penal nr. 2019320037, la data de 23.07.2020 a
unui plic alb cu marijuana cu masa de 2, 23 g de la Bîzgu Petru conform
ordonanței de transmitere spre păstrare (f.d.116 Vol. I), corpurile delicte: - 1)
masa vegetală de culoare verde-cafenie reprezintă marijuană, care se
atribuie la substanțele stupefiante, recunoscută în calitate de corp delict prin
ordonanța din 09.04.2020. Cantitatea substanței stupefiante- marijuană,
constituie 4,51 g, sigilată în plic de hârtie cu inscripția „R/E 918 din
18.03.2020 cu impresiunea ștampilei EXPERT JUDICIAR 038”, anexate la
cauza penală prin ordonanța din 09.04.2020 (f.d. 41 Vol. I). Masă vegetală de
culoare verde, uscată, mărunțită prezentată la examinare reprezintă
marijuană, masa totală a substanței stupefiante, marijuană, constituie 2,23 g
și râșnița din metal, recunoscute în calitate de corp delict prin ordonanța
din 23.07.2020 (f.d. 115 vol. I), sigilate în plic din hârtie cu inscripția Ambalaj
nr. 2/2 RE nr. 34/12/1 -R-2323 din 15.07.2020, cu ștampila EXPERT
JUDICIAR 030, anexate la cauza penală prin ordonanța din 23.07.2020,
(transmise în camera de păstrare a corpurilor delicte IP Râșcani, mun.
Chișinău), procesul - verbal privind controlul transmiterii banilor din
26.02.2020 (f.d.20-21 Vol. I), procesul - verbal de consemnare a măsurii
7
speciale de investigație (achiziția de control) din 27.02.2020 (f.d.22-23 Vol. I),
procesul - verbal de consemnare a măsurii speciale de investigație
(investigarea sub acoperire) din 27.02.2020 (f.d.24-25 Vol. I).
Instanța de apel a reținut că legalitatea și temeinicia sentinței este
contestată cu apel de către procuror în partea individualizării pedepsei și de
avocatul Andrei Zadorojnîi în numele inculpatului Bîzgu Petru prin care a
solicitat ca inculpatul să fie liberat de răspunderea penală în conformitate cu
prevederile art. 217 alin. (5) Cod penal pentru comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal.
Instanța de apel, verificând legalitatea individualizării pedepsei penale
în privința inculpatului, a constatat că instanța de fond a acordat deplină
eficiență prevederilor articolelor 6, 7, 61, 75 Cod penal, a ținut cont de
gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui
vinovat, de circumstanțele care atenuează (recunoașterea vinovăției și
contribuția activă la descoperirea unor infracțiuni inclusiv de comercializare
a drogurilor) ori agravează răspunderea penală (săvârșirea infracțiunii de
către o persoană care anterior a fost condamnată pentru infracțiune
similară), de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia.
Subsecvent, instanța de apel a reținut că prin sentința nr. 1-201/2012 din
26.09.2012, Judecătoria Ciocana, mun. Chișinău a încetat procesul penal de
învinuire a lui Iavița Ivan și Bîzgu Petru în comiterea infracțiunii prevăzute
de art. 186 alin. (2) Cod penal, din motivul împăcării părții vătămate cu
inculpații, (f.d.231-232 Vol. I). Potrivit art. 111 alin. (1) lit. a) Cod penal, nu
are antecedente penale. Prin sentința nr. 1-226/17 din 26.07.2017, Judecătoria
Chișinău, sediul Ciocana l-a recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii
prevăzute de art. 217 alin. (2) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 100
ore muncă neremunerată în folosul comunității pe care acesta le-a executat
(f.d.228-230 Vol. I). Astfel, conform certificatului BP Ciocana nr. 04/04-11703
din 11.12.2020, Bîzgu Petru a executat pedeapsa de 100 ore de muncă
neremunerată în folosul comunității și a fost exclus de la evidență la data de
14.11.2018. Din aceste considerente, instanța de apel a constatat că
antecedentul penal determinat de această condamnare era stins la
momentul comiterii prezentei infracțiuni.
Sub acest aspect, instanța de apel a menționat că inculpatul Bîzgu Petru
a continuat să comită infracțiuni legate de comercializarea ilegală a
drogurilor, chiar și după ce a fost condamnat pentru o astfel de infracțiune.
Or, prin Decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 18.11.2020,
apelul declarat de procuror împotriva sentinței Judecătoriei Chișinău, sediul
8
Buiucani din 09 martie 2020 în cauza penală de învinuire a lui Bîzgu Petru
în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, a
fost admis cu casarea sentinței în partea aplicării art. 90 Cod penal și
pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima
instanță și anume: pedeapsa cu închisoarea pe un termen de 3 ani, aplicată
lui Bîzgu Petru în baza art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal, s-a dispus că
urmează a fi executată în penitenciar de tip semiînchis.
Instanța de apel a indicat că, respectiv, atât în luna aprilie cât și în luna
mai-iunie 2020, adică după emiterea sentinței din 09 martie 2020, inculpatul
a continuat să comercializeze droguri.
Instanța de apel, efectuând o analiză complexă a circumstanțelor cauzei
și a personalității inculpatului, a conchis că pedeapsa stabilită de instanța de
fond este motivată, individualizată și aplicată inculpatului în acord cu
prevederile legale, corespunde principiului proporționalității și scopului de
restabilire a echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii
de săvârșirea de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor
persoane.
În acest sens, instanța de apel a respins motivele invocate de procuror
în apelul depus, cu privire la stabilirea pedepsei în privința lui Bîzgu Petru
sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni, cu
ispășirea pedepsei în penitenciar de tip semi-închis, precum și o pedeapsă
complimentară obligatorie – privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe
narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 4 (patru) ani.
Instanța de apel a constatat că, reieșind din noile limite ale pedepsei
prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal coroborat cu art. 3641 Cod de
procedură penală și anume limita minimă de 2 ani închisoare (3 ani – 1/3
din 3 ani) și limita maximă de 4 ani și 8 luni închisoare (7 ani – 1/3 din 7
ani), dar și luând în calcul pericolul social sporit al păstrării, transportării,
distribuirii și înstrăinării drogurilor, ținând cont de circumstanțele
atenuante, instanța de fond întemeiat a considerat că în privința
inculpatului Bîzgu Petru, este proporțională aplicarea unei pedepse
principale sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni cu
executare în penitenciar de tip semiînchis, precum și o pedeapsă
complementară obligatorie – privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe
narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 (cinci) ani.
Instanța de apel a menționat că, având în vedere că inculpatul și-a
recunoscut vinovăția, nu este echitabil aplicarea unei pedepse sub formă de
9
închisoare pe o perioadă mai mare, adică de 4 (patru) ani și 8 (opt) luni în
privința inculpatului și nici cu reducerea pedepsei complimentare
obligatorii – privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a exercita
activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe narcotice,
psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 4 (patru) ani.
Referitor la argumentul apărătorului, care a menționat că la 01.12.2020,
ONU Comisia pentru Stupefiante a recomandat recalificarea cannabisului și
l-a exclus din lista la Convenția din 1961 care a stat la baza Hotărârii de
Guvern nr.79, instanța de apel a relevat faptul că apărătorul a făcut referire
la un articol redactat de către New York Times la data de 02.12.2020, potrivit
căruia „Comisia Națiunilor Unite pentru stupefiante a decis să excludă marijuana
medicală și derivații săi din categoria celor mai periculoase droguri din lume.
Cannabis-ul în scopuri medicale a fost eliminat din Anexa IV a Convenției unice
privind stupefiantele din 1961, conform unei declarații a unei comisii a ONU cu
sediul la Viena. Decizia a fost luată pe baza recomandărilor Organizației Mondiale
a Sănătății făcute în ianuarie 2019. Totodată, marijuana a fost lăsată pe lista I a
Convenției unice privind stupefiantele, adică este supusă tuturor măsurilor de
control aplicate drogurilor”.
Instanța de apel a menționat că, potrivit art. 3 alin. (1) din Convenția
unică asupra stupefiantelor și protocolul de modificare a acestei Convenții
din 30.03.61, dacă o parte sau Organizația Mondială a Sănătății este în
posesia unor informații care, după părerea sa, fac necesară modificarea
vreunui tabel, ea se va adresa secretarului general cu o notificare însoțită de
toate informațiile respective necesare în sprijinul acesteia.
S-a mai indicat în decizie că, conform art. 3 alin. (5) din aceeași
Convenție, dacă Organizația Mondială a Sănătății constată că un stupefiant
din tabelul I este susceptibil în mod deosebit să dea naștere la abuzuri și să
producă efecte nocive (paragraful 3) și că acest pericol nu este compensat
prin avantajele terapeutice apreciabile pe care să nu le posede alte substanțe
decât cele din tabelul IV, comisia poate, în conformitate cu recomandarea
Organizației Mondiale a Sănătății, să înscrie acest stupefiant în tabelul IV.
Respectiv, instanța de apel a atestat că în lista stupefiantelor incluse în
tabelul I și IV din Convenția unică asupra stupefiantelor și protocolul de
modificare a acestei Convenții din 30.03.61, cannabis (cânepă indiană),
rășina, extract și tinctură din cannabis, cannabis și rășină de cannabis sunt
incluse în aceste liste.
Instanța de apel a indicat că, în conformitate cu Hotărârea privind
aprobarea Listei substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care
conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile
10
acestora nr. 79 din 23.01.2006, cannabisul, marijuana sunt incluse la poziția
nr.7 în lista substanțelor stupefiante, psihotrope și a plantelor care conțin
astfel de substanțe, depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, în
calitate de substanță stupefiantă.
Astfel, instanța de apel a reiterat că informațiile relevate de HG 79 din
23.01.2006, precum și cele relevate de Convenția unică asupra stupefiantelor
din 30.03.1961, demonstrează că în Lista nr. 1 anexă la Convenția unică
privind stupefiantele, este în continuare inclus cannabisul (o formă a căruia
este și marijuana în masă uscată). Nimic din conținutul Convenției regăsite
pe site-ul depozitarului său, dar nici din textul HG nr. 79 nu demonstrează
că ar fi fost liberalizată comercializarea sau păstrarea, cannabisului. Mai
mult decât atât, actele specificate demonstrează în continuare că marijuana
este o substanță stupefiantă a cărei circulație și comercializare este interzisă
pe teritoriul Republicii Moldova.
Instanța de apel a constatat că nu se pot reține motivele formulate de
avocat, ori, chiar dacă cannabisul a fost exclus din lista nr. 4, acesta se
regăsește în lista nr. 1 la Convenție, ceea ce înseamnă că circulația acestuia
este restricționată, fapt care rezultă și din prevederile HG. Nr. 79. Reieșind
din acest fapt, motivele invocate de apărător în interesele inculpatului sunt
declarative și este clar că inculpatul nu era autorizat și nici nu este autorizat
să realizeze comercializarea marijuanei pe teritoriul Republicii Moldova.
Enunțând prevederile art. 217 alin. (5) Cod penal și analizând
ordonanța de disjungere a cauzei penale (f. d. 1, V. I), raportul ofițerului
principal de investigații, Vladimir Dediu (f. d. 14, V.I), procesul-verbal de
percheziție (f. d. 103-104, V. I), procesul-verbal de audiere a bănuitului și a
învinuitului (f. d. 161, 167-169, V. I) și răspunsului semnat de șeful Direcției
Investigații Infracțiuni legate de droguri, comisar principal Ion Țurcanu (f.
d. 80 V. II), instanța de apel a conchis că inculpatul Bîzgu Petru a fost
documentat conform normelor de procedură penală de Inspectoratul
Național de Investigații cu mult timp până la data reținerii și audierii, astfel
că inspectorii de investigații cunoșteau despre acțiunile sale ilegale. Mai
mult decât atât, după reținerea sa, acesta a refuzat de a da careva declarații
și doar ulterior după înaintarea ordonanței de punere sub învinuire, Bîzgu
Petru a decis să colaboreze parțial cu organul de urmărire penală.
Instanța de apel a reținut că în ședința de judecată a instanței de fond,
inculpatul nu a divulgat de la cine a luat drogurile respective, dar a
comunicat că ar fi găsit în februarie o plantă de marijuana în comuna
Colonița. În acest sens, nu s-a reținut această declarație ca o comunicare a
sursei provenienței drogurilor și nici o careva divulgare a persoanelor care
11
ar fi contribuit la săvârșirea infracțiunii investigate.
Instanța de apel a constatat că aceste circumstanțe nu pot servi temei
pentru liberarea inculpatului Bîzgu Petru de răspundere penală în baza
prevederile art. 217 alin. (5) Cod penal, or circumstanța de recunoaștere a
vinovăției a fost luată în considerație la individualizarea pedepsei,
inculpatul beneficiind de o reducere conform prevederilor art. 3641 Cod de
procedură penală.
Instanța de apel a stabilit că inculpatul nu poate fi liberat de
răspundere penală în sensul art. 217 alin. (5) Cod penal, deoarece a
contribuit la descoperirea infracțiunii incriminate, doar după reținerea lui
de organele de drept, iar aceasta nu poate fi considerată drept
autodenunțare, predare benevolă a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii
acestora, indicare a sursei de procurare a acestor substanțe, divulgarea
persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii etc.
Cu privire la solicitarea acuzatorului de stat referitor la soarta
corpurilor delicte și încasării din contul inculpatului Bîzgu Petru în
beneficiul statului a cheltuielilor judiciare în mărime de 3 360 lei ca plată
pentru efectuarea expertizei, instanța de apel a menținut în această parte
sentința contestată.
Având în vedere solicitarea avocatului Zadorojnîi Andrei în interesele
inculpatului, referitor la încasarea cheltuielilor de judecată în cauza penală
dată din contul inculpatului în contul statului de a fi respinsă ca
neîntemeiată, instanța de apel a reținut că, în prezenta speță au fost
suportate cheltuieli de judecată legate de perfectarea rapoartelor de
expertiză nr. 34/12/1-R-918 din 18.03.2020 și nr. 34/12/1-R-2323 din
15.07.2020 în sumă de 3 360 lei. Instanța de apel a considerat că soluția
instanței de fond prin care a fost dispusă încasarea sumei date din contul
inculpatului Bîzgu Petru, este una justificată și întemeiată, or, acestea sunt
cheltuieli efectuate în cadrul urmăririi penale în vederea acumulării
probatoriului necesar pentru demonstrarea vinovăției inculpatului în
comiterea infracțiunii incriminate.
Făcând trimitere la prevederile articolelor 142 alin. (1) și (2), 143 alin. (1)
și (6), 227, 229 Cod de procedură penală și la prevederile art. 75 alin. (3) din
Legea cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar nr. 68
din 14.04.2016, instanța de apel a considerat că cheltuielile de judecată în
sumă de 3 360, suportate pentru efectuarea Rapoartelor de expertiză nr.
34/12/1-R-918 din 18.03.2020 (f.d. 36 Vol. I) și nr. 34/12/1-R-2323 din
15.07.2020 (f.d. 108 Vol. I), urmează a fi achitate din contul lui Bîzgu Petru în
contul statului, având în vedere că, la momentul derulării a acțiunilor de
12
urmărire penală aceste cheltuieli au fost suportate de stat, deoarece procesul
penal era guvernat de principiul prezumției nevinovăției, iar în situația în
care, în cadrul cercetării judecătorești a fost dovedită pe deplin vinovăția
inculpatului, ultimul urmează să recupereze cheltuielile judiciare suportate
de stat pentru efectuarea la caz, a expertizelor judiciare.
Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către
avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Bîzgu Petru, prin care
invocând incidența pct. 6, 10 și 11 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de
procedură penală, a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și a
sentinței cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei hotărâri prin care
procesul penal să fie încetat cu liberarea lui Bîzgu Petru de răspundere
penală în baza art. 217 alin. (5) Cod penal, fără achitarea cheltuielilor de
judecată.
5.1 În susținerea recursului avocatul a invocat că:
- instanța de apel a evitat să se expună asupra argumentelor concrete
aduse de către apărare și indicațiile directe asupra erorilor comise de
instanța de fond, doar întocmai le-a repetat;
- în pct. 9 din decizie, instanța de apel а ignorat argumentele aduse de
apărare și contrar prevederilor articolelor 6, pct. 28) și 93 Cod de procedură
penală, din nou a inclus în lista probelor ordonanțele, care la etapa urmăririi
penale, greșit au fost incluse de către acuzare: ordonanța de ridicare din
26.02.2020 (f.d. 32, Vоl. I); ordonanța de recunoaștere în calitate de corp
delict а obiectelor suspuse expertizei chimice din 09.04.2020 (f.d. 41, Vоl. I);
ordonanța din 23.07.2020 (f.d. 115, Vоl. I);
- instanța de apel a omis de а lua în calcul, că cauza s-a examinat în
procedură specială și potrivit prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de
procedură penală sunt aplicate limitele noi stabilite prin reducerea cu о
treime а limitelor de pedeapsă cu închisoare, astfel limitele noi de pedeapsă
sunt de la 2 ani până la 4 ani și 8 luni;
- în pct. 13.3 a deciziei, Colegiul Penal a făcut concluzia care contravine
celor constatate tot în același punct, și anume se menționează, că în
conformitate cu art. 77 Cod penal, circumstanțe agravante, în privința
inculpatului, instanța de judecată а stabilit săvârșirea infracțiunii de către o
persoană care anterior а fost condamnată pentru infracțiune similară. Tot in acest
punct al Deciziei se constată, că antecedentul penal determinat de condamnarea
anterioară era stins la momentul comiterii prezentei infracțiuni. Într-adevăr, cum
prevede art. 111 Cod penal acest antecedent penal este stins cu anularea
tuturor incapacităților și decăderilor din drepturi legate de antecedentele
penale. Astfel, consideră avocatul, că constatarea instanței de fond referitor
13
lа circumstanța din art. 77 Cod penal nu poate fi aplicabilă în speță,
deoarece contravine și art. 4 Protocolului nr. 7 CtEDO, în acest sens
indicând că motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;
- hotărârea atacată nu cuprinde motivele de respingere a solicitării
părții apărării de aplicare a prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal, iar
soluția de refuz în liberarea inculpatului de răspundere penală contrazice
dispozitivului hotărârii;
- instanța de apel urma să examineze toate circumstanțele cauzei și să
se expună și asupra problemei în partea dispunerii încasării cheltuielilor de
judecată, care urmau a fi trecute în contul statului.
La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431
alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, care
pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat,
în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal conchide că acesta este
inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente.
În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422
Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.
Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală,
instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului
declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera
de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care
constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,
instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate
expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie
să fie invocate de recurent.
Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile
instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de
drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.
Din aceste considerente, Colegiul penal constată că în susținerea
recursului depus, avocatul invocă incidența prevederilor art. 427 alin. (1)
pct. 6), 10) și 11 Cod de procedură penală, care prevăd că hotărârea instanței
de apel poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise
de instanțele de fond și de apel în cazul când instanța de apel nu s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul
hotărârii, s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale și există o
cauză de înlăturare a răspunderii penale.
14
Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la faptele
reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu
respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
Colegiul constată că, instanța de apel, la examinarea cauzei a respectat
prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură
penală și prin decizia adoptată de casare a sentinței în latura penală,
instanța de apel, legal și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de
fapt și de drept privind învinuirea înaintată inculpatei, și încadrarea juridică
corectă a acțiunilor infracționale, în strictă conformitate cu prevederile
normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept material, prin
prisma cumulului de probe consemnate în procesul-verbal al ședinței de
judecată în instanța de apel, cercetate, verificate și analizate în decizia
pronunțată.
Cu referire la hotărârile organului de urmărire penală criticate în
cererea de recurs de avocat, precum că nu urmau a fi incluse în lista probelor
ordonanța de ridicare din 26.02.2020 (f.d. 32, Vоl. I); ordonanța de recunoaștere în
calitate de corp delict а obiectelor suspuse expertizei chimice din 09.04.2020 (f.d.
41, Vоl. I); ordonanța din 23.07.2020 (f.d. 115, Vоl. I), Colegiul penal atestă că
instanța de apel just le-a apreciat ca fiind pertinente, concludente, utile și
veridice și coroborează între ele. Or, din analiza materialelor cauzei, se
constată că ordonanțele respective au fost emise în cadrul cauzei penale nr.
2019320037 pornite la 04.02.2019, materialele căreia ulterior au fost disjunse
prin ordonanța de disjungere cauzei penale într-o procedură separată din
31.07.2020, cu acordarea cauzei penale disjungate numărul de ordine
2020020807 (cauza penală de învinuire a cet. Bîzgu Petru de comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal).
Mai mult decât atât, pornind de la relevanțele articolelor 27, 101 alin.
(2) și (3), 414 alin. (1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul
apreciază probele în conformitate cu propria sa convingere, formată în
urma cercetării tuturor probelor administrate.
Potrivit materialelor cauzei, instanța de apel, judecând apelul, a
verificat legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor
examinate de prima instanță.
Critica recurentului privitor la omisiunea instanței de apel de a lua în calcul
că cauza s-a examinat în procedură specială și potrivit prevederilor art. 3641 alin.
(8) Cod de procedură penală sunt aplicate limitele noi, nu și-a găsit confirmare,
Colegiul penal constatând că instanța de apel, în pct. 13.8, 13.9 a deciziei
adoptate amănunțit a descris concluzia de menținerea a sentinței în această
parte. Mai mult decât atât, instanța de apel nu s-a rezumat doar a transcrie
15
raționamentele primei instanțe de respectare a prevederilor art. 3641 alin. (8)
Cod de procedură penală, dar a și indicat limite noi a pedepsei stabilite,
menționând că, „... reieșind din noile limite ale pedepsei prevăzute de art. 2171
alin. (3) lit. f) Cod penal coroborat cu art. 3641 Cod de procedură penală și anume
limita minimă de 2 ani închisoare (3 ani – 1/3 din 3 ani) și limita maximă de 4 ani
și 8 luni închisoare (7 ani – 1/3 din 7 ani).”
Colegiul penal constată că instanța de apel just a calculat și a
argumentat răspunsul oferit apelantului la această critică, expusă și în
cererea de recurs ordinar, concluzionând asupra acelorași limite de
pedeapsă: de la 2 ani până la 4 ani și 8 luni.
Totodată, instanța de apel corect a statuat că instanța de fond întemeiat
a considerat că în privința inculpatului Bîzgu Petru, este proporțională
aplicarea unei pedepse principale sub formă de închisoare pe un termen de
2 ani și 6 luni.
La acest capitol, Colegiul penal menționează că individualizarea
pedepsei este un proces personal - rezultat al propriei convingeri al
instanței de judecată, ce nu trebuie conceput ca fiind un proces arbitrar,
subiectiv, el implicând obligațiunea instanței de a stabili măsura pedepsei
concrete infractorului necesară și suficientă pentru realizarea scopurilor
legii penale și pedepsei penale.
În aceste condiții, Colegiul penal consideră corectă concluzia instanței
de apel că pedeapsa stabilită de instanța de fond este motivată,
individualizată și aplicată inculpatului în acord cu prevederile legale,
corespunde principiului proporționalității și scopului de restabilire a
echității sociale, corectare a inculpatului, precum și prevenirii de săvârșirea
de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a altor persoane, dar și
luând în calcul pericolul social sporit al păstrării, transportării, distribuirii și
înstrăinării drogurilor, ținând cont de circumstanțele atenuante, întemeiat s-
a statuat că în privința inculpatului este proporțională aplicarea unei
pedepse principale sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani și 6 luni
cu executare în penitenciar de tip semiînchis, precum și o pedeapsă
complementară obligatorie – privarea de dreptul de a ocupa funcții sau de a
exercita activități legate de gestionarea și manipularea cu substanțe
narcotice, psihotrope sau analoage a lor pe un termen de 5 (cinci) ani.
Cu referire la mențiunea recurentul, precum că în pct. 13.3, instanța de
apel a făcut concluzia care contravine celor constatate tot în același punct, Colegiul
penal statuează că, deși instanța de apel constată faptul condamnării
anterioare menționând că antecedentele penale sunt stinse, aceasta nu
reprezintă o eroare gravă de drept, condamnarea anterioară a inculpatului
16
reprezentând o caracteristică a personalității, din care considerente nu
atrage după sine aprecierea soluției ca fiind una eronată.
Cât privește alegațiile recurentului precum că hotărârea atacată nu
cuprinde motivele de respingere a solicitării de liberare de răspundere penală a
inculpatului în legătură cu contribuția la descoperirea sau contracararea
infracțiunii ce ține de circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogii
acestora, Colegiul penal constată că instanța de apel și-a argumentat soluția
de neaplicare a prevederilor art. 217 alin. (5) Cod penal în pct. 16-17.1 a
deciziei (f.d. 185-187, Vol. II). Iar cu referire la subiectul care urmează să
suporte cheltuielile de judecată, instanța de apel s-a expus în pct. 18-18.2 a
deciziei emise (f.d. 187-189, Vol. II).
În pofida răspunsurilor argumentate și întemeiate oferite de instanța de
apel, Colegiul penal, cu risc de reiterare, consideră oportun de a invoca că în
baza art. 217 alin. (5) Cod penal, liberarea de răspundere penală pentru
infracțiunile prevăzute la art. 217 și art. 2171 Cod penal este posibilă în cazul
în care există una din două condiții: a) predarea benevolă de către persoană
a drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora; b) acțiunile active ale
persoanei care contribuie la descoperirea sau curmarea infracțiunilor legate
de circulația unor astfel de substanțe: autodenunțare, divulgarea
persoanelor care au contribuit la săvârșirea infracțiunii, indicarea sursei de
procurare a drogurilor, etnobotanice sau analoagelor acestora, participarea
la depistarea mijloacelor bănești, a bunurilor sau a veniturilor dobândite în
rezultatul comiterii infracțiunii. Caracterul benevol se exprimă prin absența
unei situații în care persoana respectivă se vede nevoită să predea
substanțele menționate reprezentanților organelor de drept, deoarece
acestea, într-un fel sau altul, vor fi confiscate.
Nu poate fi considerată ca predare benevolă a drogurilor, etnobotanice
sau analoagelor acestora lăsarea unui bilet scris printre substanțele
respective, în care se menționează năzuința autorului biletului de a le preda
organelor abilitate. În cazul reținerii persoanei, precum și al desfășurării
acțiunilor de urmărire penală pentru depistarea și ridicarea drogurilor,
etnobotanice sau analoagelor acestora, predarea acestor substanțe la
solicitarea persoanei responsabile, care desfășoară acțiunile menționate, nu
poate servi drept temei pentru aplicarea prevederilor art. 217 alin. (5) Cod
penal.
Potrivit alin. (5) art. 217 Cod penal, prin contribuție activă trebuie să se
înțeleagă înlesnirea în mod efectiv, real, care să presupună consecința
scontată la apariția sau dezvoltarea acțiunilor socialmente utile. Persoana
poate contribui la descoperirea infracțiunii ce ține de circulația substanțelor
17
narcotice, psihotrope sau analoagelor lor atunci când aceasta este în proces
de săvârșire sau când ea deja a fost săvârșită. Ea poate înlesni contracararea
infracțiunii atunci când aceasta se află la etapa de pregătire.
Prin urmare, Colegiul menține concluzia instanței de apel pe care o
consideră ca fiind una întemeiată, precum că prevederile art. 217 alin. (5)
Cod penal nu sunt aplicabile în situația dată, iar la menținerea sentinței prin
care i-a fost stabilită pedeapsa, s-a ținut cont pe deplin de principiile de
aplicare și individualizare a pedepsei, corect considerând că inculpatul
urmează să execute real pedeapsa închisorii stabilite.
Colegiul penal consideră întemeiată concluzia instanței de apel de
neaplicare a prevederile art. 217 alin. (5) Cod penal, fiind just constatat că
inculpatul a contribuit la descoperirea infracțiunii incriminate, doar după
reținerea lui de organele de drept, iar aceste împrejurări nu pot servi la
aplicarea instituției liberării de răspundere penală.
Colegiul penal, analizând argumentele recurentului invocate în acest
sens, în raport cu decizia contestată, învederează că concluziile expuse pe
larg de către instanța de apel în decizia sa, sunt juste, întemeiate și
argumentate pe deplin, iar argumentele recurentului, instanța de recurs le
consideră neîntemeiate și pur declarative.
Referitor la eroarea invocată de avocatul-recurent prevăzută de art. 427
alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală și anume că, există o cauză de
înlăturare a răspunderii penale, Colegiul concluzionează, că acest temei
pentru declararea recursului ordinar, de asemenea nu și-a găsit confirmare
la examinare, nefiind stabilită presupusa eroare de drept invocată de
recurent, mai mult ca atât, asupra cauzei care în opinia recurentului ar
înlătura răspunderea penală, instanța de recurs s-a expus mai sus în
prezenta decizie.
Totodată, Colegiul penal reține faptul că, motivele invocate în recursul
vizat au constituit deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite
răspunsuri argumentate în acest sens, iar decizia atacată nu prezintă
deficiențe de motivare, fiind oferite răspunsuri la toate criticile aduse, atât
în mod separat pentru fiecare argument, cât și prin însușirea concluziilor
instanței de apel, care fiind analizate au fost considerate întemeiate și
complet motivate.
La caz, Colegiul penal consideră că instanța de apel s-a pronunțat
asupra tuturor motivelor invocate în apel, decizia acesteia cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției nu contrazice
dispozitivul hotărârii, s-au aplicat pedepse individualizate în conformitate
cu prevederile legale și nu sunt incidente cazurile de casare invocate în
18
speță și prevăzute de art. 427 alin. (1) pct. 6) 10) și 11) Cod de procedură
penală.
În concluzie, instanța de recurs indică faptul că erorile la care face
trimitere recurentul nu au fost depistate în decizia instanței de apel, deci
temei pentru a interveni întru modificarea acesteia nu sunt, deoarece atât
prima instanță, cât și instanța de apel, în hotărârile sale și-au motivat pe
deplin și desfășurat concluziile sale, Colegiul penal va susține concluziile
instanțelor de fond, fiind solidar cu argumentarea motivată a hotărârilor
instanțelor inferioare.
Prin urmare, Colegiul penal conchide că recursul ordinar declarat de
către avocatul Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Bîzgu Petru, este
vădit neîntemeiat, din care motiv se decide inadmisibilitatea acestuia.
În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,
D E C I D E :
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul avocatul
Zadorojnîi Andrei în numele inculpatului Bîzgu Petru, împotriva deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021, în cauza
penală în privința lui Bîzgu Petru XXXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată este pronunțată la 17 decembrie 2021.
Președinte Diaconu Iurie
Judecători Boico Victor
Catan Liliana
19