1ra-791/2021 — art. 201-1 alin. 1 lit. b, art. 320-1 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 201-1 alin. 1 lit. b, art. 320-1 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct. 6 CPP
1ra-791/2021 — art. 201-1 alin. 1 lit. b, art. 320-1 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 1ra-791/2021
Curtea Supremă de Justiție
D E C I Z I E
17 martie 2021 mun. Chișinău
Colegiul penal în componență:
Președinte – Iurie Diaconu,
Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către
avocatul Conoval Igor în numele inculpatului, prin care se solicită casarea deciziei
Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020, în cauza penală
prindu-l pe
Simion Petru XXXXX, născut la XXXXX, originar și
domiciliat în XXXXX.
Termenul examinării cauzei:
instanța de fond: 15.01.2020-24.07.2020;
2 .instanța de apel: 10.09.2020-03.11.2020;
instanța de recurs: 21.01.2021-17.03.2021.
a c o n s t a t a t:
Prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași din 24 iulie 2020, Simion
Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin.
(1) lit. b) și art. 3201 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă:
- în baza art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal – 1 an închisoare, cu ispășirea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis;
- în baza art. 3201 alin. (1) Cod penal – 6 luni închisoare, cu ispășirea pedepsei în
penitenciar de tip semiînchis.
În baza art. 84 alin.(1) Cod penal, pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total
al pedepselor, inculpatului i-a fost stabilită o pedeapsă definitivă sub formă de
închisoare pe un termen de 1 an și 6 luni, cu ispășirea acesteia în penitenciar de tip
semiînchis.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a constatat că, Simion Petru fiind
în căsătorie cu Simion Maria și locuind ambii în aceeași gospodărie amplasată în
XXXXX, anterior, acesta fiind condamnat prin sentința Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași din 02 februarie 2017 pentru comiterea infracțiunii de „violență în familie”
anume pentru faptul că a înjunghiat-o pe soție cu o baionetă în regiunea
1
abdomenului, cauzîndu-i vătămări corporale grave și executînd pedeapsa în formă de
închisoare careva concluzii nu și-a făcut, însă eliberîndu-se din penitenciar, revenind
la domiciliu a continuat să manifeste un comportament agresiv în raport cu soția, pe
care sistematic o amenința cu aplicarea violenței fizice. Astfel, la 08 august 2019, în
jurul orelor 21:50 min., Simion Petru aflîndu-se la domiciliu, fiind sub influența
alcoolului, intenționat, acționînd cu scop de intimidare a soției Simion Maria, avînd cu
sine un topor pe care l-a pregătit din timp, l-a pus la ușa de intrare în odaia în care se
afla victima și a amenințat-o cu aplicarea violenței fizice, exprimîndu-și intenția de a-
și atinge scopul pe care nu a reușit să-l realizeze anterior, cel de a se răfui cu victima,
ca finalitate a acțiunilor sale premeditate îndreptate împotriva sanatății și integrității
corporale a soției, creînd astfel o atmosferă umilitoare, jignitoare, de nesiguranță și
anxietate, prin ce i-a cauzat victimei suferințe psihice.
Tot el, cunoscând despre existența ordonanței de protecție emisă de Judecătoria
Strășeni sediul Călărași la data 14 august 2019, în favoarea victimei violenței în familie
Simion Maria, intenționat, a încalcăt măsurile stabilite în aceasta pe un termen de 90
de zile, prin care dînsul a fost obligat să părăsească domiciliul comun cu cel al
victimei, să nu comunice sub nici o formă cu victima, să nu se apropie de victimă și de
domiciliul ei la o distanță de cel puțin 10 metri indiferent de locul aflării dînsei. Însă,
Simion Petru, contrar interdicțiilor stabilite în ordonanța de protecție, la data de 05
noiembrie 2019 aproximativ la orele 23:00, fiind sub influența alcoolului a revenit la
domiciliul victimei Simion Maria amplasat în XXXXX și manifestînd un
comportament agresiv a început să bată în ușă solicitînd insistent să intre în casă, la
solicitările victimei către agresor de a părăsi domiciliu, întrucît beneficiază de
ordonanță de protecție, dînsul a refuzat să se conformeze, în continuarea acțiunilor
sale ilegale a numit-o pe Simion Maria cu cuvinte necenzurate, lezîndu-i astfel
onoarea și demnitatea, a amenințat-o cu răfuiala fizică, după care cu scopul de a
pătrunde în casă a deteriorat geamurile.
Tot el, contrar interdicțiilor stabilite în ordonanța de protecție, la 08 noiembrie
2019, aproximativ la orele 15:00, fiind în stare de ebrietate alcoolică a revenit la
domiciliul victimei Simion Maria amplasat în XXXXX, unde a rămas să doarmă.
Împotriva sentinței a decarat apel avocatul Diaconov Vladimir în numele
inculpatului, prin care a solicitat casarea acesteia, rejudecarea cauzei și pronunțarea
unei noi hotărîri prin care inculpatul Simion Petru să fie achitat.
În susținerea cererii de apel a indicat că, din declarațiile părții vătămate Simion
Maria, martorilor Simion Tamara, Tabacaru Alexandra, Simion Vera și Chicu Serghei
date în cadrul ședinței de judecată, reiese că Simion Petru nu avea în mână un topor și
nu a amenințat pe nimeni cu acesta, motiv din care, consideră că în acțiunile
inculpatului lipsește faptul infracțiunii.
2
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 03 niembrie 2020,
a fost respins ca nefondat apelul avocatului Diaconov Vladimir în numele
inculpatului, cu menținerea sentinței fără modificări.
4.1. În motivarea deciziei sale, instanța de apel a indicat că, la pronunțarea
sentinței, instanța de judecată corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept,
ajungând just la concluzia că inculpatul a săvârșit infracțiunile imputate prin
recizitoriu.
Prin urmare, instanța de apel a specificat că, din probele cercetate în ședința de
judecată rezultă cu certitudine că Simion Petru a comis o infracțiune de violență în
familie, or, vinovăția acestuia se confirmă atât prin declarațiile părții vătămate, cât și a
martorilor Simion Tamara, Tabacaru Alexandra și Chicu Serghei, care au confirmat
faptul că Simion Petru intenționat nu a respectat măsurile stabilite în ordonanța de
protecție revenind acasă, drept urmare a făcut scandal și a deteriorat geamul de la
casă, fapt ce a fost confirmat în ședința de judecată și de către inculpat.
Subsecvent, s-a stabilit că vinovăția inculpatului se confirmă și prin mijloacele
materiale de probă examinate în cadrul ședinței judiciare și anume: prin circumstanțe
constatate în procesul-verbal de cercetare la fața locului la domiciliul părții vătămate
Simion Maria, de unde a fost ridicat un topor. (f.d. 37-45, V-II); ordonanța de
recunoaștere a toporului ridicat în cadrul cercetării la fața locului în calitate de corp
delict. (f.d. 46, V-II); circumstanțe constatate în proces-verbal de confruntare între
partea vătămată și bănuit, în cadrul căruia partea vătămată și-a menținut declarațiile
depuse anterior (f.d. 57-60, V-II); concluziile consilierei psihologice a victimei violenței
în familie din 29 octombrie 2019, prin care acesta recunoaște că de când a primit
ordonața de protectie se simte mai liniștită căci soțul nu o deranjează și în casă este
liniște, dar cum pronunță și începe a vorbi despre luna noiembrie, periaoada în care
se finalizează ordonața de protecție devine agitată, începe să plîngă, din motivul că
este sigură că soțul ei nu se va clam și nici schimba (f.d. 52, V-II); concluziile anchetei
sociale din 31 octombrie 2019, prin care Simion Petru se caraterizează nesatifăcător,
având un venit ocazional, relațiile dintre membrii familiei sunt tensionate (f.d. 56, V-
II); circumstanțe constatate în procesul-verbal de cercetare la fața locului, a
domiciliului părții vătămate în XXXXX și planșa fotografică (f.d. 16-20, V-I);
circumstanțe constatate în încheierea și ordonanța de protecție emisă de Judecătoria
Strășeni sediul Călărași din 14 august 2019, prin care Simion Petru este obligat pe
termen de 90 de zile să părăsească domiciliul comun cu cel al victimei, să nu
comunice sub nici o formă cu victima, să nu se apropie de victimă și de domiciliul ei
la o distanță de cel puțin 10 metri indiferent de locul aflării dînsei (f.d. 12-14, V-I).
Astfel, instanța de apel a stabilit că, cumulul de probe cercetat atât în cadrul
instanței de fond cât și în instanța de apel, sunt pertinente și utile, coroborează între
3
ele și demonstrează cu certitudine vina inculpatului în comiterea infracțiunilor
imputate, prevăzute de art. 2011 alin.(1) lit.c) și art. 3201 Cod penal.
Cât privește ipoteza lansată de către apărător, potrivit căruia declarațiile părții
vătămate urmau a fi apreciate critic, instanța de apel a respins acest argument,
menționând că, nu a fost stabilit nici un motiv de a pune la îndoială veridicitatea lor,
or, declarațiile părții vătămate coroborează cu cele ale martorilor, mai mult decât atât,
inculpatul Simion Petru nici nu a neagat faptul că între el și fosta soție relațiile sunt
tensionate și deseori apar certuri din diferite motive.
Cu referire la solicitarea apărării privind aplicarea unei pedespa non privative
de libertate în temeiul art. 3201 alin. (1) lit. b) Cpd penal, instanța de apel a constat că,
instanța de fond la aplicarea pedepsei a ținut cont de toate circumstanțele cauzei, de
comportamentul inculpatului înaintate și după comiterea infracțiunii, astfel i-a aplicat
o pedeapsă echitabilă în raport cu faptele comise.
La stabilirea categoriei și termenului pedepsei inculpatului, instanța de judecată
a ținut cont de gravitatea infracțiunilor săvârșite - că sunt mai puțin grave, că
inculpatul nu a recunoscut vinovăția, la locul de trai se caracterizează nesatisfăcător,
la evidența medicului narcolog și psihiatru nu se află, este încadrat în cîmpul muncii.
În calitate de circumstanță care ar agrava răspunderea penală a inculpatului, s-a
stabilit că acesta anterior a fost condamnat pentru infractiune similar și este la
evidenta ca agresor în familie.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Conoval Igor în numele inculpatului, prin care în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod
de procedură penală, solicită casarea deciziei și dispunerea rejudecării cauzei de către
aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.
În susținerea cerințelor sale, avocatul indică că, la individualizarea pedepsei în
latura condamnării inculpatului în temeiul art. 3201 alin. (1) Cod penal, instanța de
judecată nu a ținut cont de criteriile generale de individualizare a pedepsei, aplicând
inculpatului o sancțiune neproporțională faptei comise.
Totodată, consideră că instanța de apel nu și-a motivat suficient decizia privind
menținerea condamnării pe capătul de acuzare conform art. 2011 Cod penal, mai mult
decât atât, la baza deciziei sale, la fel ca și prima instanță, instanța de apel pus
declarațiile părții vătămate, care sunt contradictorii.
La recursul ordinar declarat de avocat, în conformitate cu prevederile art. 431
alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a
manifestat dezacordul cu recursul declarat, indicând că instanța de apel just a
constatat circumstanțele de drept și de fapt ale cauzei, corect încadrând acțiunile
inculpatului și i-a stabilit o pedeapsă echitabilă.
4
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar în raport cu
materialele cauzei și ținând cont de opinia procurorului expusă în referință, Colegiul
penal conchide că, acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele
considerente.
Conform art. 432 alin.(2) pct.4) Cod de procedură penală, instanța de recurs este
în drept să decidă asupra inadmisibilității recursului în cazul în care constată că este
vădit neîntemeiat.
Totodată, se relevă că, potrivit dispoziției art. 424 alin. (2) Cod de procedură
penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor prevăzute
de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate și
argumentate corespunzător de către recurent.
Prin urmare, recursul este declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat,
atunci când titularul acestuia invocă în cerere temeiuri care în mod evident nu sunt
aplicabile circumstanțelor cauzei, sau când nu este descrisă și argumentată esența
încălcării, sau recurentul se referă preponderent la starea de fapt și la chestiunea de
apreciere a probelor, care nu este obiect de cercetare în procedura de recurs.
Din conținutul recursului declarat de avocat, se reține că recurentul invocă
temeiul pentru recurs stipulat la pct. 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,
potrivit cărora hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara
erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel când instanța de apel nu s-a
pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și hotărârea atacată nu cuprinde
motivele pe care se întemeiază soluția.
În esență, criticele recurentului se axează pe ideea că instanța de apel nu a intrat
pe deplin în esența acțiunilor inculpatului Simion Petru, și eronat a menținut sentința
prin care inculpatul a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de
art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, iar pedepasa aplicată inculpatului în temeiul art.
3201 Cod penal este prea aspră.
Astfel, Colegiul penale reamintește că, o instanță de recurs doar verifică dacă s-a
aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au
fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.
În această ordine de idei și în raport cu circumstanțele invocate în recursul
ordinar, se atestă că împrejurările menționate în partea descriptivă a hotărârii
contestate, relevă în mod concludent că instanța de apel dispunând menținerea
sentinței, corect a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale cauzei, în
conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept
material, prin prisma cumulului de probe anexate la dosar, fiind apreciate în
conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) Cod de procedură penală, din punct de
vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării lor.
5
În acest context, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul
recurentului precum că, instanțele de fond la adoptarea hotărârii de condamnare a
inculpatului s-au bazat în exclusivitate pe probele acuzării, care nu coroborează cu
celelalte probe, deoarece acesta reprezintă poziția subiectivă a părții apărării.
Totodată, instanța de recurs ține să menționeze că, potrivit art. 101 alin. (2) Cod
de procedură penal, judecătorul apreciază probele conform propriei convingeri,
formate în urma examinării lor în ansamblu, sub toate aspectele și în mod obiectiv,
călăuzindu-se de lege.
Astfel, competența de apreciere a probelor în instanța de judecată îi revine
judecătorului.
De asemenea, Colegiul penal apreciază drept neîntemeiat argumentul
recurentului precum că, instanțele de fond au pus la baza sentinței de condamnare
declarațiile părții vătămate care sunt contradictorii, or, acesta este lipsit de suport
probatoriu din punct de vedere al coroborării cu toate probele în ansamblu.
Totodată, Colegiul penal accentuează că, argumentele avocatului Conoval Igor în
numele inculpatului invocate în cererea de recurs privind modalitatea de apreciere a
probelor și neîntrunirea în acțiunile inculpatului a elementelor constitutive a
infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. b) Cod penal, au constituit obiect de
examinare în instanța de apel și, cărora instanța le-a dat o motivare corespunzătoare,
argumentată și pe larg expusă în prezenta decizie la pct. 4.1., concluzii care se
însușesc de către instanța de recurs pe deplin.
Astfel nu se mai impune reluarea unei motivări repetate, fapt ce vine în
corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct.37 al hotărârii sale în cauza Albert
c. României din 16 februarie 2010, a statuat că, art.6 §1 din CțEDO, deși obligă
instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un
răspuns detaliat pentru fiecare argument, cu toate acestea noțiunea de proces echitabil
necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță
inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.
Subsecvent, instanța de recurs respinge ca neîntemeiat argumentul recurentului
precum că, pedeapsa stabilită inculpatului în baza art. 3201 Cod penal este prea aspră
și una inechitabilă din considerentul că aceasta este echitabilă și direct proporțională
cu caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, motivul și scopul celor
comise, persoana celui vinovat, caracterul și mărimea daunei prejudiciabile,
circumstanțele ce atenuează sau agravează răspunderea, și anume, la caz, trebuie de
luat în considerare faptul că inculpatul anterior a fost condamnat pentru infracțiuni
simiare.
În baza celor expuse, Colegiul penal conchide că temeiul invocat de către partea
apărării nu este aplicabil din punct de vedere al prezenții erorilor de drept, care ar da
6
temei de implicare a instanței de recurs în sensul casării hotărârii contestate și,
potrivit legii, se dispune inadmisibilitatea recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură
penală, Colegiul penal,
d e c i d e:
inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Conoval Igor în
numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău
din 03 noiembrie 2020, în cauza penală privindu-l pe Simion Petru XXXXX, ca fiind
vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 15 aprilie 2021.
Președinte: Iurie Diaconu
Judecători: Ion Guzun
Liliana Catan
7