1ra-620/2020 — art. 186 alin. 2 lit. c, d CP

Dosarul nr. 1ra-620/2020

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

29 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul Penal în următoarea componență:

președinte: Diaconu Iurie

judecători: Catan Liliana

Guzun Ion

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de inculpat,

prin care se solicită casarea deciziei Colegiului penal al Curți de Apel Chișinău din

01 octombrie 2019, în cauza penală privindu-l pe

Calugari Petru XXXXX, născut la XXXXX,

originar și domiciliat XXXXX.

Termenul de examinare a cauzei:

Prima instanță: 26.06.2017 – 11.11.2018;

Instanța de apel: 12.08.2019 – 01.10.2019;

Instanța de recurs: 18.12.2019 – 29.01.2020.

c o n s t a t ă:

cauza fiind examinată conform prescripțiilor din art. 3641 Cod de procedură penală,

Calugari Petru a fost recunoscut vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal, fiindu-i stabilită o pedeapsă sub formă de închisoare

pe un termen de 3 luni, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 85 alin. (1) Cod penal, pentru cumul cu sentința Judecătoriei Călărași

din 02.04.2015, prin cumulul parțial al pedepselor aplicate, lui Calugari Petru i-a fost

stabilită pedeapsa definitivă sub formă de închisoare pe un termen de 4 ani și 1 luni

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

De la inculpat s-a încasat în beneficiul statului, cheltuieli judiciare pentru

efectuarea expertizei psihiatrice în sumă de 1078 lei.

una din zilele sfârșitului lunii martie 2017, aproximativ la orele 23:00, urmărind

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, prin forțarea geamului, a pătruns în casa

lui Cojocari Valeriu, amplasată în XXXXX, de unde pe ascuns a sustras un burghiu

1

electric de culoare verde cu inscripția CHAO BO la preț de 1000 lei, un polizor

unghiular de culoare sură combinat cu negru de model „Makita” la preț de 3000 lei și

un motoferăstrău de model „Stihl” de culoare orange la preț de 1000 lei, astfel

cauzându-i părții vătămate un prejudiciu material considerabil în valoare totală de

5000 lei.

către inculpat, care a solicitat casarea parțială a acesteia în partea stabilirii pedepsei,

rejudecarea cauzei cu adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru

prima instanță, prin care să-i fie numită o pedeapsă mai blindă. În motivare a indicat

că recunoaște faptele comise și se căiește pentru acestea, dar pentru infracțiunea dată

este pedepsit prea aspru. Nu este de acord de modul de aplicare a art. 3641 alin. (8)

Cod de procedură penală în micșorarea pedepsei incriminate.

2019, apelul inculpatului a fost respins ca depus peste termen, și s-a menținut această

sentință fără modificări.

atac al sentinței a decurs din momentul pronunțării ei integrale, de pe data de 11

octombrie 2018, iar inculpatul a depus acest apel la data de 15 iulie 2019, adică peste

9 luni și 4 zile.

Instanța de apel a conchis că acest apel este depus peste termen cu omiterea

termenului de depunere a apelului, fără motive întemeiate, nefiind stabilite careva

temeiuri de repunere a apelului declarat în termen or, conform art. 402 alin.(1) Cod

de procedură penală, termenul de apel este de 15 zile de la data pronunțării sentinței

integrale, dacă legea nu dispune altfel.

Deși inculpatul n-a fost prezent la ședința de judecată din 11 octombrie 2018,

ședința în cadrul căreia a fost deliberată și pronunțată sentința, dânsul a primit și făcut

cunoștință cu sentința adoptată în privința sa la 22 octombrie 2018 și a cunoscut

termenul de atac, de 15 zile, fapt confirmat prin recipisa anexată la dosar, însă

inculpatul a depus acest apel peste termen, fără motive întemeiate, la 5 iulie 2019.

Astfel, dânsul a omis termenul de depunere a apelului fără careva motive

întemeiate, motiv din care apelul nu a putut fi repus în termen, întrucât nu sunt motive

întemeiate; prevăzute de legiuitor la art. 403 Cod de procedură penală, de repunere în

termen.

Deci, în contextul celor statuate, instanța de apel a amintit că termenul de apel

este un termen procesual legal, durata lui este stabilită exhaustiv prin lege, acesta fiind

absolut și având un caracter imperativ, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din

dreptul de a exercita calea de atac.

2

Subsidiar, instanța de apel a reiterat că prin admiterea unui apel tardiv și

poziționarea uneia dintre părțile procesului penal pe o treaptă mai avantajoasă decât

cealaltă parte, se încalcă vădit principiul egalității armelor, care inter alia prevede că

fiecare parte trebuie să beneficieze de o posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa

în condiții care să nu-i plaseze într-o situație net dezavantajoasă în raport cu partea

adversă. În cele din urmă, instanța de apel a notat că aplicarea regulilor privind

termenele de procedură este susceptibilă de a încălca principiul egalității armelor și a

securității raporturilor juridice, în general, în măsura în care fiecare dintre părți nu se

va bucura de aceleași mijloace pentru a prezenta argumentele sale în fața unei instanțe

(a se vedea în acest sens, Varnima Corporation International S.A. contra Greciei,

nr.48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben Naceur contra Franței, nr.63879/00, §32, 3

octombrie 2006; Wynen contra Belgiei, nr.32576/96, §32 CEDO 2002-VIII).

ordinar, solicitând casarea deciziei în partea stabilirii pedepsei și pronunțarea în

această parte a unei noi hotărîri.

În motivare recurentul a indicat că, prin sentința judecătoriei Strășeni, sediul

Călărași au fost aduse argumente false și fără dovadă. În cadrul ședinței de judecată

nu au fost date citirii probele anexate și nu au fost cercetate minuțios. A menționat că

procesele judecătorești s-au desfășurat haotic. Instanțele ierarhice inferioare au

respins solicitările inculpatului pe motive de insuficiența de probe și depunerea peste

termen a apelului.

penală, procurorul a depus referință privitor la opinia sa asupra recursului avocatului,

menționând că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, ca fiind vădit neîntemeiat.

baza materialului din dosarul cauzei și motivelor invocate, Colegiul penal

concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil din următoarele

considerente.

Pornind de la dispoziția art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, în care

se relevă că instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului

declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să

decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor specificate de art. 427 Cod de

procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent și preia

spre examinare doar acele recursuri care sunt declarate împotriva hotărârilor

pronunțate asupra fondului cauzei, nefiind pasibile contestării deciziile prin care

3

apelul a fost respins peste termen.

Din textul recursului declarat, se constată că titularul acestuia nu invocă expres

vreun temei de casare din cele înserate în art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

criticând soluția instanțelor de fond preponderent din motivul că, în opinia sa,

instanțele i-au aplicat o pedeapsă prea aspră.

Verificând alegațiile recurentului, în raport cu actele cauzei, Colegiul Penal

conchide că acestea sunt vădit nefondate, iar decizia instanței de apel este legală și

întemeiată, în partea ce ține de respingerea apelului declarat de inculpat, ca tardiv, or

în motivarea soluției adoptate s-a specificat că, potrivit art. 415 alin. (1) lit. a) Cod de

procedură penală, instanța de apel, judecând cauza în ordine de apel, este în drept să

respingă apelul, menținând hotărârea atacată, dacă acesta este tardiv.

Conform art. 402 alin. (1) Cod de procedură penală și practicii judiciare despre

judecarea cauzelor penale în ordine de apel, termenul de apel este de 15 zile de la data

pronunțării sentinței integrale, dacă legea nu dispune altfel. În acest sens, se relevă că

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cauza Sutter vs. Elveția, a statuat că de la

data pronunțării hotărârii începe a curge termenul de exercitare a căii de atac. Mai

mult ca atât, cu privire la necesitatea prezentării părților la pronunțarea integrală a

sentinței, Colegiul ține să remarce că această chestiune este facultativă, adică părțile

la dorință pot asista în ședință și primi o copia a hotărârii, sau ulterior se pot adresa

pentru recepționarea acesteia, însă indiferent de prezentarea sau neprezentarea

acestora, termenul de atac a hotărârii va curge începând cu ziua următoare pronunțării.

Statuarea dată, rezultă din analiza coroborată a prevederilor expuse de legislator în

art. 402, 340 și 230 Cod de procedură penală.

În același context, instanța de recurs amintește că, potrivit art. 231 alin. (3) Cod

de procedură penală, raportat la explicațiile date de Curtea Supremă de Justiție în

deciziile sale, la calcularea termenului de apel se aplică sistemul de unități libere (zile

libere) cu posibilitatea prelungirii termenului până la prima zi lucrătoare, dacă acesta

urmează să se sfârșească într-o zi nelucrătoare. La calcularea termenului de apel, nu

se ia în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua în care acesta se

împlinește.

Or, la calcularea termenului de apel determinant este constatarea momentului de

la care începe să curgă acesta. Regula generală în acest sens prevede că termenul

începe să curgă pentru părți din ziua următoare în care a fost pronunțată sentința.

În cauza deferită judecății se constată că inculpatul nu a fost prezent la ședința

primei instanțe din 11 octombrie 2018, care s-a finalizat cu pronunțarea integrală a

hotărârii. După sentință, la actele cauzei este anexată recipisa prin care se confirmă

că inculpatul a primit copia hotărârii și a făcut cunoștință la data de 22 octombrie

2018, deci a cunoscut termenul de atac de 15 zile (f.d. 140). Instanța de recurs observă

4

că, în recipisa nominalizată este inserat numele, prenumele și semnătura inculpatului,

recipisa fiind datată cu 22 octombrie 2018. Apelul declarat de inculpat a fost depus

de acesta prin intermediul poștal la data de 15 iulie 2019, ceea ce se confirmă prin

ștampila aplicată de instituția dată pe plic, ulterior fiind recepționat de Curtea de Apel

Chișinău la 17 iulie 2019.

Prin urmare, Colegiul Penal apreciază că instanța de apel corect a statuat că

termenul de declarare a apelului de 15 zile, a expirat pentru apelant, acesta fiind scurs

la data de 26 octombrie 2018, iar declarând apel la 17 iulie 2019 (f.d.140), partea a

omis termenul legal de depunere a acestuia, întrucât sentința a fost pronunțată integral.

Subsidiar la cele consemnate supra, Colegiul menționează că termenul de apel

este un termen procesual legal, durata lui fiind stabilită exhaustiv prin lege. Termenul

respectiv este absolut și are caracter imperativ, adică depășirea lui atrage decăderea

din dreptul de a exercita calea de atac, iar dacă totuși apelul a fost declarat după

expirarea termenului, acesta urmează a fi respins ca declarat peste termen, cu excepția

când întârzierea a fost determinată de motive întemeiate, însă, la caz, această din urmă

premiză nu s-a confirmat.

Corect instanța de apel a menționat că în apel nu s-au invocat motive întemeiate

ce ar fi determinat întârzierea declarării apelului, astfel, instanța fiind în imposibilitate

să repună în termen cererea inculpatului.

Mai mult, conform art. 230 alin. (2) Cod de procedură penală, în cazul în care

pentru exercitarea unui drept procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea

acestuia impune pierderea dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste

termen.

Relevante în acest sens sunt și unele aspecte ale principiului securității

raporturilor juridice ce se conțin în hotărârea CtEDO din 05 iunie 2012 în cauza

Ghirea contra Moldovei, unde s-a statuat că: „ ... principiul egalității armelor, care

reprezintă unul din elementele noțiunii mai largi a procesului echitabil – presupune

că fiecare parte beneficiară de o posibilitate rezonabilă de ași prezenta cazul în

condițiile, că nu ar pune-o într-un dezavantaj substanțial în raport cu cealaltă parte.”

Prin alte cuvinte, aplicarea regulilor referitoare la termenele limită este de natură să

aducă atingere principiului egalității armelor în cazul în care părțile nu beneficiază de

aceleași mijloace pentru a-și susține argumentele în fața instanței.

Din atare considerente, instanța de recurs, făcând trimitere la art. 420 Cod de

procedură penală, care stipulează că recursul este o cale ordinară de atac ce poate fi

folosită împotriva hotărârilor pronunțate asupra fondului cauzei și nu pot fi atacate cu

recurs sentințele în privința cărora părțile nu au folosit calea apelului, sau apelul a fost

respins peste termen, va dispune inadmisibilitatea recursului declarat de inculpat,

considerându-l ca vădit neîntemeiat.

5

Penal

d e c i d e :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de inculpatul Calugari Petru

XXXXX, împotriva deciziei Colegiului penal al Curți de Apel Chișinău din 01

octombrie 2019, în propria cauză penală, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 28 februarie 2020.

Președinte Diaconu Iurie

Judecător Catan Liliana

Judecător Guzun Ion

6