1ra-1604/21 — art. 179 alin. 3 lit. a CP

1ra-1604/21 — art. 179 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1604/2021

Curtea Supremă de Justiție

DECIZIE

02 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

judecători – Cobzac Elena, Țurcan Anatolie, Boico Victor, Guzun Ion,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursurile ordinare declarate de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail și de către

avocatul Negoiță Valeriu în numele părții vătămate Carastoian Adrian, prin care se

solicită casarea sentinței Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir din 10 ianuarie 2020 și

a deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 04 mai 2021, în cauza

penală privindu-l pe

Surdu Eugeniu Xxxxx, născut la xxxxx, originar

din Xxxxx, domiciliat în Xxxxx.

Termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Eugeniu a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179

alin. (3) lit. a) Cod penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii.

Surdu Eugeniu a fost considerat reabilitat.

inculpatul Surdu Eugeniu, este învinuit în aceea că, pe data de 24 august 2017,

aproximativ pe la orele 14 și 00 minute, activând în calitate de medic la Centru de

Sănătate Cantemir, fără acordul proprietarului și contrar art. 29 din Constituția

Republicii Moldova, care prevede inviolabilitatea domiciliului, și art. 426 Cod

contravențional, care prevede cercetarea la fața locului, a pătruns ilegal în garajul

cetățeanului Carastoian Adrian, anul nașterii Xxxx, amplasat în satul Cania, raionul

Cantemir, care este proprietate privată și limitată accesului, având spre examinare

cererea cetățencei Cavlac Svetlana, a efectuat cercetarea garajului cetățeanului

Carastoian Adrian.

Acțiunile lui Surdu Eugeniu, au fost încadrate de către organul de urmărire

penală în prevederile alin. (3), lit. a), art. 179 Cod penal, conform indiciilor - violare

1

de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără

consimțământul acesteia, cu folosirea situației de serviciu.

raionului Cantemir, Gheorghe Enachi, a declarat apel, prin care a solicitat admiterea

apelului, casarea totală a sentinței de achitare în privința lui Surdu Eugeniu, ca fiind

ilegală, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit,

cu recunoașterea inculpatului Surdu Eugeniu, vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzute de alin. (2), lit. a) art. 179 Cod penal, și pe acest articol să-i fie aplicată o

pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei într-

un penitenciar cu regim semiînchis, cu aplicarea art. 90 Cod penal și suspendarea

condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 2 ani, cu privarea

de dreptul de a deține funcții de control în autoritățile publice, pe un termen de 3 ani.

Încasarea din contul inculpatului Surdu Eugeniu, a cheltuielilor judiciare în sumă de

1573 lei, potrivit notei anexate la cauza penală.

În motivarea apelului a invocat că, sentința primei instanțe este una ilegală și

urmează să fie casată, iar de către acuzare au fost acumulate și prezentate suficiente

probe, care demonstrează vinovăția inculpatului Surdu Eugeniu, în săvârșirea

infracțiunii incriminate. La urmărirea penală și la judecarea cauzei, partea vătămată

Carastoian Adrian, a indicat expres că, inculpatul Surdu Eugeniu, a pătruns ilegal în

garajul său, fapt care poate fi confirmat de către martorii Iacobeț Ianic și Fitcov

Vitalie.

3.1. La data de 23 ianuarie 2021, avocatul Negoiță Valeriu în numele părții

vătămate Carastoian Adrian, a declarat apel împotriva sentinței, prin care a solicitat

admiterea cererii de apel, a casa integral, ca ilegală sentința Judecătoriei Cahul,

sediul Cantemir, din 10 ianuarie 2021. Audierea în calitate de martor a lui Fitcov

Vitalie, domiciliat în satul Cania, raionul Cantemir. Rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin

care a recunoaște pe inculpatul Surdu Eugeniu, vinovat de săvârșirea infracțiunii

prevăzută de alin. (3), lit. a), art. 179 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de

închisoare pe termen de 3 ani.

În conformitate cu art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei

stabilite inculpatului Surdu Eugeniu, pe un termen de probă de 2 ani.

În motivarea apelului a invocat că, potrivit alin. (3), art. 26 Cod de procedură

penală, sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului. Prima instanță

a argumentat superficial soluția cu privire la respingerea și aprecierea probelor

acuzării, prin ce se atestă că prima instanță nu a verificat probele în conformitate cu

prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

fost admise apelurile declarate de către procurorul în Procuratura raionului

Cantemir, Gheorghe Enachi și de către avocatul Negoiță Valeriu, în numele părții

vătămate Carastoian Adrian.

2

S-a casat total, inclusiv din oficiu, sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir,

din 10 ianuarie 2020, cu rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează.

Surdu Eugeniu, a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (3), lit.

a), art. 179 Cod penal, pe motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a reținut că, în ședința instanței de

apel, la solicitarea procurorului au fost audiați: partea vătămată Carastoian Adrian,

martorii Cavlac Stela și Manoli Vasile, și inculpatul Surdu Eugeniu.

Totodată, la solicitarea procurorului, în instanța de apel au fost examinate

materialele din dosar, verificate probele administrate în ședința instanței de fond,

inclusiv declarațiile necontestate ale părții vătămate Carastoian Adrian, martorilor

Cavlac Stela, Manoli Vasile și Iacobeț Ianic, cât și a inculpatului Surdu Eugeniu,

depuse în ședința de judecată în prima instanță.

Alte probe decât declarațiile martorilor, administrate în instanța de fond și

verificate în instanța de apel sânt:

- hotărârea nr. 4 din 01 septembrie 2017, privind interzicerea deservirii și

reparația unităților de transport, în zona de trai pe teritoriul satului Cania, strada

Tineretului, raionul Cantemir, emisă în privința părții vătămate Carastoian Adrian,

de către medicul-șef al Centrului de Sănătate Publică Cantemir, Dumitru Vrabie, f.

d. 7 vol. I;

- copia declarației pe propria răspundere, întocmită de partea vătămată

Carastoian Adrian, prin care a declarat că nu prestează servicii de reparare a

automobilelor contra plată, f. d. 9 vol. I;

- declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian, depuse în cadrul urmăririi

penale, în care relatează poziția sa referitor la circumstanțele de fapt ale cazului, f.

d. 12 vol. I;

- copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 24 august 2017,

întocmit de către inculpatul Surdu Eugeniu, prin care a constatat că, partea vătămată

Carastoian Adrian, la data de 24 august 2017, efectua lucrări de reparație a

automobilelor în stradă, satul Cania raionul Cantemir, f. d. 14 vol. I;

- copia plângerii depusă de către Cavlac Stela și Cavlac Vasile, în adresa

Președintelui raionului Cantemir, din 16 august 2017, privind acțiunile ilegale de

activitate ilegală a părții vătămate Carastoian Adrian, f. d. 15 vol. I;

- declarațiile martorului Manoli Vasile, depuse în cadrul urmăririi penale, în

care relatează circumstanțele de fapt ale cazului, f. d. 33 vol. I;

- declarațiile suplimentare ale părții vătămate Carastoian Adrian, depuse în

cadrul urmăririi penale, prin care a completat declarațiile depuse anterior, f. d. 34

vol. I;

- declarațiile martorului Cavlac Stela, depuse în cadrul urmăririi penale, în care

relatează circumstanțele de fapt ale cazului, f. d. 36 vol. I;

3

- declarațiile inculpatului Surdu Eugeniu, depuse în calitate de bănuit, în cadrul

urmăririi penale, prin care relatează toate circumstanțele de fapt ale cazului, f. d. 47

vol. I;

- procesul-verbal de confruntare între inculpatul Surdu Eugeniu și partea

vătămată Carastoian Adrian, prin care se demonstrează că, fiecare în parte și-a

menținut declarațiile depuse anterior în cadrul urmăririi penale, f. d. 48-50 vol. I;

- declarațiile suplimentare ale inculpatului Surdu Eugeniu, depuse în calitate de

bănuit, prin care și-a completat declarațiile depuse anterior în cadrul urmăririi

penale, f. d. 64 vol. I;

- declarațiile inculpatului Surdu Eugeniu, depuse în cadrul urmăririi penale în

calitate de învinuit prin care își menține poziția relatată în declarațiile anterioare

depuse în cadrul urmăririi penale în calitate de bănuit, f. d. 68 vol. I;

- copia deciziei de evaluare nr. 230 din 24 august 2017, prin care se

demonstrează că, medicul-șef sanitar al Centrului de Sănătate Publică Cantemir,

Dumitru Vrabie, a dispus supunerea unui control inopinat a activității părții vătămate

Carastoian Adrian, în baza examinării petiției lui Cavlac Stela, f. d. 99 vol. I;

- delegația de evaluare nr. 230 din 24 august 2017, prin care se demonstrează

că, medicul-șef sanitar al Centrului de Sănătate Publică Cantemir, Dumitru Vrabie,

a dispus efectuarea unui control de către inculpatul Surdu Eugeniu, Șeful secției

ESPR, în scopul examinării petiției lui Cavlac Stela, privind activitatea părții

vătămate Carastoian Adrian. Termenul de control una zi, f. d. 99 verso, vol. I.

Instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a reținut despre necesitatea

achitării inculpatului Surdu Eugeniu, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (3),

lit. a), art. 179 Cod penal, însă eronat și-a întemeiat soluția de achitare prin faptul că

fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, pe când la caz, nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

Instanța de apel a constatat că, în cazul din speță acuzarea nu a prezentat probe

pertinente și concludente, care ar demonstra existența faptului infracțiunii imputate

inculpatului Surdu Eugeniu. Probatoriul acumulat în cadrul urmăririi penale și

prezentat instanței de fond pentru examinare la judecarea cauzei penale, nu

demonstrează în mod incontestabil existența faptei infracțiunii care a fost imputată

inculpatului. În acest sens, acuzarea nu a respectat obligația ce îi revine, privind

demonstrarea existenței faptei infracțiunii, ceea ce generează în mod inevitabil

adoptarea unei soluții de achitare a inculpatului, din motivul că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii.

Instanța de apel a invocat că, învinuirea adusă inculpatului Surdu Eugeniu, se

bazează în exclusivitate pe declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian și

martorului Iacobeț Ianic, care fiind audiați în prima instanță, au declarat că inculpatul

a intrat fără permisiune în garajul părții vătămate. Însă, declarațiile acestora, se

combat prin ansamblu de probe examinate în cadrul judecării cauzei în instanța de

4

fond, cât și în cadrul judecării apelurilor, care combat în totalmente faptul invocat,

că inculpatul a intrat în garajul părții vătămate fără permisiunea acestuia.

Instanța de apel a reținut că, martorul Iacobeț Ianic, fiind audiat în ședința de

judecată în prima instanță a declarat că, în luna august 2017, se afla acasă la partea

vătămată Carastoian Adrian, din satul Cania raionul Cantemir. În acel timp, a venit

inculpatul Surdu Eugeniu, împreună cu o altă persoană și a intrat în casa de peste

drum. După ce a vorbit cu Cavlac Stela, inculpatul Surdu Eugeniu, a intrat în garajul

părții vătămate Carastoian Adrian. Inculpatul a intrat în garajul părții vătămate și a

început să țipe că partea vătămată poluează aerul și vecinii se plâng pe acest fapt.

Inculpatul a început să scrie careva acte și partea vătămată Carastoian Adrian, i-a

solicitat inculpatului să iasă din garaj. Inculpatul Surdu Eugeniu, certându-se cu

partea vătămată, totuși a ieșit din garaj. După ce inculpatul a ieșit din garaj, cearta

dintre inculpat și partea vătămată a continuat. Inculpatul a intrat în garaj, fără

permisiunea părții vătămate. În garajul părții vătămate inculpatul a stat câteva

minute. Partea vătămată Carastoian Adrian, de 2-3 ori a spus inculpatului ca să iasă

din garaj, iar inculpatul nu se împotrivea și a ieșit din garaj, f. d. 34-36 vol. II.

Pe când partea vătămată Carastoian Adrian, fiind audiat în ședința de judecată în

prima instanță a declarat că, în luna august 2017, data precisă nu ține minte, el stătea

în stradă cu niște prieteni, în timpul în care a venit inculpatul Surdu Eugeniu,

împreună cu Manoli Vasile. Inculpatul s-a apropiat de el și i-a comunicat că,

împotriva sa este depusă o plângere. Inculpatul a întrat în ograda gospodăriei lui

Cavlac Stela unde s-a aflat aproximativ 5 sau 10 minute, după care a ieșit. Inculpatul

Surdu Eugeniu s-a apropiat de el și i-a comunicat că urmează să depisteze și să

verifice poluarea aerului, la ce el i-a zis să efectueze acțiunile necesare. Atunci,

inculpatul a intrat în garajul său și a început să întocmească un proces-verbal pe o

foaie, și pe urma i-a arătat că a indicat precum că are aparat de sudat și alte

instrumente, iar el văzând acest lucru a solicitat ca acesta să iasă din garaj,

reproșându-i că a venit să depisteze poluarea aerului, da nu să facă inventarierea în

garaj. Inculpatul a ieșit din garaj și a continuat să întocmească procesul-verbal pe

capotul automobilului. În garaj, inculpatul Surdu Eugeniu, a intrat fără permisiunea

sa. Faptul că inculpatul a intrat în garaj, a fost văzut și de către martorii, Iacobeț Ianic

și Fitcov Vitalie. Inculpatul nu și-a cerut permisiunea de a intra în garaj, iar de tot,

s-a aflat în garaj aproximativ 3-4 minute. După ce el a solicitat ca inculpatul Surdu

Eugeniu, să părăsească garajul, acesta s-a conformat cerinței date. Inculpatul l-a

întrebat unde poate să scrie actele și el i-a răspuns că dacă trebuie, ei pot intra și în

casă, f. d. 22-27 vol. II.

Fiind audiat în ședința instanței de apel, partea vătămată Carastoian Adrian, a

declarat că, la data de 24 august 2017, el împreună cu Iacobeț Ianic și Fitcov Vitalie,

se aflau în fața casei sale din satul Cania, raionul Cantemir. La un moment a venit

inculpatul Surdu Eugeniu și i-a comunicat că, în privința sa este depusă o plângere,

și după asta a intrat în ograda lui Cavlac Stela. Ulterior, peste aproximativ 10 minute,

5

inculpatul Surdu Eugeniu a venit cu o mapă neagră, și a început să scrie ceva. El l-a

întrebat pe inculpat ce scrie și apropiindu-se s-a uitat și a văzut că scrie ceva de un

aparat de sudat, și atunci a spus inculpatului să iasă din gospodăria sa. Inculpatul a

ieșit și a mers la automobilul său. Inculpatul Surdu Eugeniu, a intrat în garajul său

fără a solicita permisiunea sa, iar el nu i-a dat voie să intre în garaj. În garaj,

inculpatul Surdu Eugeniu s-a aflat o perioadă de aproximativ 5 minute, și descria în

act bunurile ce se află în garaj. El nu a vorbit cu inculpatul Surdu Eugeniu, pe ton

ridicat. El a solicitat ca inculpatul să părăsească garajul său, din motivul că a început

să scrie în act toate bunurile ce se aflau în garaj. El nu a avut nici o pretenție față de

inculpat, până acesta nu a început întocmirea actelor împotriva sa. Inculpatul a

motivat faptul intrării în garaj, prin aceea că nu are unde să întocmească procesul-

verbal, f. d. 129-130 vol. II.

Astfel, instanța de apel analizând declarațiile martorului Iacobeț Ianic, depuse în

cadrul ședinței de judecată în prima instanță și a părții vătămate Carastoian Adrian,

depuse în ședința de judecată în prima instanță și în instanța de apel, a constatat

neconcordanța acestor declarații, ce nu coroborează între ele și demonstrează

neveridicitatea lor și respectiv în sensul nedemonstrării vinovăției inculpatului Surdu

Eugeniu.

Or, partea vătămată Carastoian Adrian, a afirmat prin declarațiile sale că,

martorul Iacobeț Ianic pe tot parcursul cât inculpatul Surdu Eugeniu, s-a aflat la el,

era prezent la fața locului și a văzut tot ce s-a petrecut. Însă, declarațiile părții

vătămate Carastoin Adrian, nu sunt susținute prin declarațiile martorului Iacobeț

Ianic. Partea vătămată Carastoian Adrian a declarat că, inculpatul Surdu Eugeniu, a

întrat fără permisiunea sa în garaj și la prima solicitare de a părăsi garajul, s-a

conformat și a ieșit din garaj. Cu inculpatul Surdu Eugeniu, nu a vorbit pe un ton

ridicat, nu au avut conflict.

Pe când martorul Iacobeț Ianic, afirmă că, inculpatul Surdu Eugeniu, a intrat în

garajul părții vătămate Carastoian Adrian și a început să țipe că partea vătămată

poluează aerul și vecinii se plâng pe acest fapt. Partea vătămată Carastoian Adrian,

i-a solicitat inculpatului să iasă din garaj. Inculpatul Surdu Eugeniu, certându-se cu

partea vătămată a ieșit din garaj. După ce inculpatul a ieșit din garaj, cearta dintre

inculpat și partea vătămată a continuat. Inculpatul a intrat în garaj, fără permisiunea

părții vătămate.

Astfel, incontestabil s-a demonstrat o neconcordanță esențială în declarațiile

martorului Iacobeț Ianic și părții vătămate Carastoian Adrian, fiind niște declarații

contradictorii și respectiv declarațiile martorului Iacobeț Ianic, nu pot servi ca probă

ce ar demonstra vinovăția inculpatului Surdu Eugeniu, în săvârșirea infracțiunii

imputate.

Instanța de apel a reținut că, declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian nu

coroborează cu declarațiile martorului Iacobeț Ianic, creând niște incertitudini, dubii,

fiind niște declarații contradictorii ce nu pot fi puse la baza unei decizii de

6

condamnare și necesită a fi interpretate în favoarea inculpatului Surdu Eugeniu, în

sensul nedemonstrării vinovăției.

Totodată, instanța de apel a considerat necesar de menționat că, fiind audiată în

ședința de judecată în prima instanță și în ședința de judecată în instanța de apel,

martorul Cavlac Stela a declarat că, la data de 24 august 2017, inculpatul Surdu

Eugeniu a venit pentru a examina petiția depusă de ea, privind faptul prestării ilegale

a serviciilor de reparație a automobilelor, de către partea vătămată Carastoian

Adrian. Toată perioadă cât inculpatul Surdu Eugeniu, s-a aflat la fața locului, ea nu

a auzit nici o ceartă sau scandal, precum și nu a văzut ca inculpatul Surdu Eugeniu

să intre în garajul părții vătămate. Martorul Cavlac Stela, în ședința de judecată în

instanța de apel a menționat că, inculpatul Surdu Eugeniu, a întocmit actele privind

examinarea petiției fiind în automobilul său de serviciu, ceea ce combate declarațiile

părții vătămate Carastoian Adrian și ale martorului Iacobeț Ianic, precum că

inculpatul a întocmit procesul-verbal în garaj, f. d. 30 vol. II; f. d. 127-128 vol. II.

Declarațiile martorului Cavlac Stela, sunt în plină coroborare cu declarațiile

martorului Manoli Vasile, f. d. 32 vol. II; f. d. 166-167 vol. II.

Declarațiile martorilor Cavlac Stela și Manoli Vasile, pe deplin coroborează cu

declarațiile inculpatului Surdu Eugeniu, depuse în ședința de judecată în prima

instanță și în ședința de judecată în instanța de apel. Or, fiind audiat, inculpatul Surdu

Eugeniu, a declarat că, nu era necesitatea de a intra în garajul părții vătămate

Carastoian Adrian, deoarece era vizibil că acesta efectuează lucrări de reparație a

automobilelor în stradă. Lucrările de sudare erau efectuate în stradă, iar pe o poartă

a garajului părții vătămate erau sprijinite două roți proaspăt vopsite. Totodată,

inculpatul a declarat că, procesul-verbal privind constatările la fața locului, a fost

întocmit în automobilul său, deși partea vătămată Carastoian Adrian i-a permis să

întocmească actele în garaj, însă în garaj nu era masă și scaun, sau să între în casă,

motiv din care a și fost întocmit în automobilul său f. d. 37 vol. II; f. d. 168-169 vol.

II.

Astfel, instanța de apel a considerat că, declarațiile martorilor Cavlac Stela și

Manoli Vasile, urmează să fie apreciate ca fiind unele veridice, care coroborează cu

alte probe examinate în cadrul judecării cauzei și demonstrează faptul că inculpatul

Surdu Eugeniu, nu a intrat în garajul părții vătămate Carastoian Adrian.

Or, instanța de apel a constatat că, la toate etapele procesului penal, începând cu

etapa urmăririi penale și terminând cu judecarea apelurilor, martorii Cavlac Stela,

Manoli Vasile și inculpatul Surdu Eugeniu, au depus declarații consecutive și logice,

ce coroborează între ele. Cu atât mai mult, declarațiile acestora coroborează pe

deplin cu alte probe și înscrisurile administrate și examinate în cadrul prezentului

proces penal, ce denotă lipsa faptei infracțiunii imputate inculpatului de către

acuzare.

Instanța de apel reiterând cele constatate supra, a reținut că, la rândul lor

declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian și martorului Iacobeț Ianic, urmează

7

să fie apreciate critic, deoarece nu coroborează între ele și nici cu alte probe

administrate în cadrul procesului penal. Instanța de apel a considerat că declarațiile

părții vătămate Carastoian Adrian și ale martorului Iacobeț Ianic, nu sunt unele

sincere și se combat prin înscrisurile anexate ca probe la materialele cauzei penale.

Or, fiind audiat în ședința de judecată în prima instanță, partea vătămată

Carastoian Adrian, a declarat că nu a scris nici o declarație pe propria răspundere,

precum că nu prestează servicii de reparație a automobilelor, pe când la materialele

dosarului este anexată copia declarației pe propria răspundere întocmită personal de

către partea vătămată Carastoian Adrian și semnată personal de el, precum că nu

exercită activități de reparație a automobilelor, f. d. 9 vol. I.

Totodată, în ședința de judecată în prima instanță și în ședința de judecată în

instanța de apel, partea vătămată Carastoian Adrian a declarat că, inculpatul Surdu

Eugeniu a indicat în procesul-verbal de examinare a petiției, bunurile ce se aflau în

garajul său, faptul respectiv fiind invocat și de către martorul Iacobeț Ianic.

Însă, potrivit conținutului copiei procesului-verbal din 24 august 2017, întocmit

de către inculpat, nu sunt indicate careva bunuri aflate în garajul părții vătămate

Carastoian Adrian, ci doar este consemnat ce lucrări efectua partea vătămată, cum

ar fi lucrări de sudare, vopsire și reparație a automobilelor, f. d 14 vol. I.

Instanța de apel a conchis că această probă demonstrează veridicitatea versiunii

inculpatului Surdu Eugeniu, precum că partea vătămată Carastoian Adrian, la acea

dată efectua reparația automobilului în stradă, lucrând cu aparatul de sudat, ceea ce

a fost constatat fără a avea necesitatea de a intra în garajul acestuia.

Mai mult ca atât, în ședința de judecată în instanța de apel, însuși partea vătămată

Carastoian Adrian, a declarat că în momentul venirii la fața locului a inculpatului

Surdu Eugeniu, el împreună cu Iacobeț Ianic, se aflau afară în fața garajului său și

nu în garaj, cum invocă martorul Iacobeț Ianic. Faptul respectiv, iarăși confirmă

versiunea inculpatului Surdu Eugeniu, precum că partea vătămată efectua lucrări de

reparație a automobilelor în stradă și pentru constatarea acestui fapt, nu era necesară

pătrunderea în garajul părții vătămate.

Astfel, instanța de apel a considerat că, declarațiile părții vătămate Carastoian

Adrian și martorului Iacobeț Ianic, nu sunt unele sincere și nu pot fi apreciate în

sensul demonstrării existenței faptei infracțiunii în speță.

Mai mult ca atât, fiind audiat în ședința de judecată în instanța de apel, partea

vătămată Carastoian Adrian a declarat că, nu a avut careva pretenții față de inculpatul

Surdu Eugeniu, până când acesta nu a întocmit procesul-verbal privind examinarea

petiției. Totodată, partea vătămată a indicat că, nu avea să aibă careva pretenții față

de inculpat dacă acesta nu avea să indice în procesul-verbal bunurile ce se aflau în

garaj, f.d 129-130 vol. II.

Totodată, instanța de apel a menționat că, potrivit procesului-verbal de

examinare a obiectului din 24 august 2017, întocmit de către inculpat, partea

vătămată Carastoian Adrian a refuzat să facă cunoștință cu procesul-verbal, precum

8

și a refuzat să primească o copie de pe procesul-verbal, fapt confirmat și prin

declarațiile martorului Manoli Vasile și a inculpatului.

Pe de altă parte, partea vătămată indică că, pretențiile față de inculpat au apărut

după ce a văzut că, inculpatul indică în procesul-verbal bunurile aflate în garajul său.

De rând cu aceasta, potrivit declarațiilor martorilor Cavlac Stela, Manoli Vasile,

inculpatul a întocmit procesul-verbal în automobilul său de serviciu și alături de el

nu se afla nici o persoană.

Astfel, nu este clar cum putea partea vătămată să cunoască că, inculpatul indică

în procesul-verbal bunurile aflate în garaj, dacă nu se afla alături de inculpat la

întocmirea procesului-verbal, precum și a refuzat să facă cunoștință cu procesul-

verbal și a refuzat să primească o copie de pe procesul-verbal. Aceste circumstanțe

demonstrează existența unor dubii în sinceritatea declarațiilor părții vătămate

Carastoian Adrian și a martorului Iacobeț Ianic, privind faptul pătrunderii

inculpatului Surdu Eugeniu, în garajul părții vătămate. Mai mult ca atât, rezultă că

în declarațiile sale, partea vătămată Carastoian Adrian, indirect recunoaște că, pe

fundalul speței în cauză se află nemulțumirea sa cu faptul întocmirii de către inculpat

a procesului-verbal pe plângerea lui Cavlac Stela, cu care se află în relații ostile.

Prin urmare, instanța de apel a menționat că declarațiile părții vătămate

Carastoian Adrian și a martorului Iacobeț Ianic, urmează să fie apreciate critic, ce

nu demonstrează existența faptei infracțiunii în cauză.

Totodată, instanța de apel a considerat că, acuzarea în mod greșit a indicat în

învinuirea adusă inculpatului Surdu Eugeniu, precum că acesta a efectuat cercetarea

garajului părții vătămate Carastoian Adrian, or, acest fapt nu este susținut de nici o

probă din dosar. Or, potrivit materialelor cauzei penale, nu se atestă existența unui

proces-verbal de cercetare a garajului părții vătămate Carastoian Adrian.

S-a atestat că, Cavlac Stela s-a adresat către președintele raionului Cantemir, cu

plângere pe faptul executării ilegale de către partea vătămată Carastoian Adrian, a

unor lucrări de reparație a automobilelor, invocând influența faptului respectiv

asupra sănătății sale, f. d. 15 vol. I.

Potrivit deciziei de evaluare nr. 230 din 24 august 2017, emisă de către medicul-

șef al Centrului de Sănătate Publică Cantemir, Dumitru Vrabie, s-a dispus efectuarea

unui control inopinat, în scopul verificării circumstanțelor invocate în plângerea

depusă de către Cavlac Stela, f. d. 99 vol. I.

Mai mult ca atât, chiar și în declarațiile sale depuse în ședința de judecată în

instanța de apel, partea vătămată Carastoian Adrian a declarat că, inculpatul Surdu

Eugeniu, ajungând la fața locului și prezentându-se, i-a explicat că urmează să

depisteze și să constate faptul poluării aerului.

Instanța de apel a conchis că probele respective, confirmă pe deplin versiunea

inculpatului Surdu Eugeniu, precum că a acționat într-un mod absolut legal și prin

acțiunile sale nu a încălcat nici un drept al părții vătămate Carastoian Adrian.

9

Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele invocate în apel

de către procuror, precum că existența faptei infracțiunii își găsește confirmare prin

incertitudinea poziției apărării în cadrul urmăririi penale, manifestată prin înaintarea

diferitor demersuri de încetare a urmăririi penale, pe diferite temeiuri fără o

concretizare certă.

Instanța de apel a menționat că o astfel de abordare este una absolut nefondată și

urmează să fie respinsă. Or, înaintarea demersurilor într-un proces penal, reprezintă

o strategie de apărare a inculpatului și acesta este în drept să-și apere interesele sale,

prin orice mijloace de apărare neinterzise de lege. Respectiv chiar și în cazul în care,

inculpatul și apărătorul său în cadrul urmăririi penale, au înaintat mai multe

demersuri privind încetarea urmăririi penale, chiar și invocând temeiuri diferite de

încetare, aceasta nu poate fi interpretată ca o circumstanță ce demonstrează existența

faptei infracțiunii în cauză. Circumstanțele respective, demonstrează folosirea de

către inculpatul Surdu Eugeniu, a dreptului său privind înaintarea demersurilor în

scopul realizării apărării intereselor sale, ceea ce nu este interzis de lege. Or, în

cadrul procesului penal, inculpatul este liber în alegerea mijloacelor de apărare, iar

principala condiție este ca mijloacele alese să nu fie interzise de lege.

La fel, au fost respinse ca absolut nefondate argumentele procurorului invocate

în apelul declarat, precum că, în urma pronunțării sentinței de către prima instanță

privind achitarea inculpatului Surdu Eugeniu, a indicat în mod indirect că partea

vătămată Carastoian Adrian și martorul Iacobeț Ianic, au săvârșit infracțiunea de

prezentare cu bună-știință, a declarațiilor mincinoase, și practic a obligat organele

de drept să se autosesizeze pe faptul respectiv.

Instanța de apel a considerat aceste argumente ca fiind unele eronate, deoarece

în sentința pronunțată prima instanță nici direct și nici indirect nu a efectuat astfel de

constatări. Mai mult ca atât, faptul că declarațiile unor participanți ai procesului

penal sunt apreciate critic de către instanța de judecată, nu denotă că instanța de

judecată le consideră ca fiind unele mincinoase, ci pur și simplu instanța de judecată

dă o apreciere probelor în cauză și constată că acestea nu coroborează cu alte probe

acumulate și prezentate în ședința de judecată spre examinare. Astfel, instanța de

apel a conchis că poziția procurorului în acest sens este una absolut nefondată și

urmează să fie respinsă.

La fel, a fost respins și argumentul procurorului invocat în apelul declarat,

privind lipsa unei acțiuni civile din numele părții vătămate Carastoian Adrian, ce ar

demonstra lipsa scopului părții vătămate de a obține careva foloase din condamnarea

inculpatului și respectiv prin aceasta ar fi demonstrată vinovăția inculpatului.

Instanța de apel a reținut că, astfel de argumente nici nu pot fi invocate în

susținerea unei acuzații într-un proces penal.

Or, la baza unei sentințe de condamnare se pun probele administrate în

conformitate cu legislația procesual-penală, probe pertinente, concludente, utile și

veridice ce coroborează între ele și care în ansamblul lor demonstrează vinovăția

10

inculpatului în săvârșirea faptei prejudiciabile imputate și nu dacă a înaintat sau nu

acțiune civilă partea vătămată.

Referitor la argumentul invocat de către procuror și avocatul Negoiță Valeriu,

precum că partea vătămată Carastoian Adrian și martorul Iacobeț Ianic, au fost

audiați fiind preîntâmpinați de răspunderea penală ce o poartă în caz de depunere a

unor declarații mincinoase, și din acest punct de vedere declarațiile acestora urmează

să fie apreciate ca fiind unele veridice, instanța de apel a reiterat că, modul de audiere

a părții vătămate și a martorilor, este strict prevăzut de legislația procesual-penală,

și nu denotă că declarațiile în cauză nu pot fi supuse unor analize din punct de vedere

a pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

De rând cu aceasta instanța de apel a respins argumentul invocat în apelul

declarat de către avocatul Negoiță Valeriu, în numele părții vătămate Carastoian

Adrian, precum că instanța de fond în sentința pronunțată a admis faptul că,

inculpatul Surdu Eugeniu a intrat în garajul părții vătămate. Or, acest argument la

fel este unul nefondat, deoarece din conținutul sentinței atacate nu rezultă că instanța

de fond a efectuat o constatare certă, precum că inculpatul Surdu Eugeniu, a intrat

fără permisiune în garajul părții vătămate Carastoian Adrian. Argumentul respectiv

invocat în apelul declarat de către avocatul Negoiță Valeriu, în numele părții

vătămate, reprezintă o afirmație declarativă nesusținută în fapt, și a fost respinsă.

Astfel, în urma examinării tuturor probelor administrate în prezentul proces

penal, instanța de apel a constatat că, la caz nu s-a constatat existența faptei

infracționale și inculpatul Surdu Eugeniu urmează să fie achitat, din motivul că nu

s-a constatat existența faptei infracțiunii.

procurorul Tomița Mihail, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1)

pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei atacate, și dispunerea

rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroare judiciară nu poate

fi corectată de instanța de recurs.

În motivarea recursului procurorul indică următoarele motive:

- hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de

drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 6) instanța de

apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de

fapt, care a afectat soluția instanței;

- procurorul consideră că, vinovăția inculpatului Surdu Eugeniu, și încadrarea

juridică a acțiunilor lui în baza art. 179, alin. (3), lit. a) Cod penal, se bazează pe

cumulul de probe administrate, amplu analizate și just apreciate;

- se constată că, din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei

descrise în decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv declarațiile

martorilor în cadrul ședinței instanței de fond, fără a evalua celelalte probe și fără a

11

efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea

asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele

administrate la caz;

- recurentul consideră că, instanța de apel, ajungând la concluzia ca inculpatul

Surdu Eugeniu urmează a fi achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179

alin.(3), lit. a) Cod penal, din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii,

n-a ținut cont de normele legale și practica judiciară la caz, n-a dat apreciere tuturor

probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor,

iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, în special:

declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian (f. d. 129-130 vol. II); declarațiile

martorului Iacobeț Ianic (f. d. 34-36 vol. II);

- recurentul menționează că analizând declarațiile părții vătămate Carastoian

Adrian și a martorului Iacobeț Ianic se ajunge la concluzia că constatările instanței

de apel precum că, „declarațiile martorului Iacobeț Ianic, depuse în cadrul ședinței

de judecată în prima instanță și a părții vătămate Carastoian Adrian, depuse în

ședința de judecată în prima instanță și în instanța de apel, se constată

neconcordanța acestor declarații, ce nu coroborează între ele și demonstrează

neveridicitatea lor și respectiv în sensul nedemonstrării vinovăției inculpatului

Surdu Eugeniu” - sunt neîntemeiate, or apreciind critic declarațiile părții vătămate

Carastoian Adrian și a martorului Iacobeț Ianic instanța de apel face concluzii

greșite, luând în considerație versiunea propusă de partea apărării privind

nevinovăția inculpatului Surdu Eugeniu de comiterea infracțiunii prevăzute de

art.179 alin.(3), lit. a) Cod penal;

- concluzia instanței de apel, precum că, „incontestabil se demonstrează o

neconcordanță esențială în declarațiile martorului Iacobeț Ianic și părții vătămate

Carastoian Adrian, fiind niște declarații contradictorii și respectiv declarațiile

martorului Iacobeț Ianic, nu pot servi ca probă ce ar demonstra vinovăția

inculpatului Surdu Eugeniu, în săvârșirea infracțiunii imputate” - este neîntemeiată

și nu corespunde circumstanțelor cauzei, or chiar dacă între declarațiile martorului

Iacobeț Ianic și părții vătămate Carastoian Adrian persistă divergențele neesențiale,

acest fapt nu poate fi valorificat ca neconcordanță esențială în declarațiile martorului

Iacobeț Ianic și părții vătămate Carastoian Adrian. Or, la urmărirea penală și la

judecarea cauzei, atât partea vătămată Carastoian Adrian, cât și martorul Iacobeț

Ianic, au declarat ferm că inculpatul a intrat fără permisiune în garajul părții

vătămate;

- procurorul consideră că declarațiile martorului Iacobeț Ianic sunt veridice și

reieșind din faptul că el este în relații de rudenie cu Cavlac Stela, care a sesizat

autoritățile competente, pe faptul acțiunilor ilicite ale părții vătămate Carastoian

Adrian. Astfel, martorul Iacobeț Ianic nu este persoană interesată în cauză dată și nu

a fost demonstrat că acesta are un interes să facă declarații contrare declarațiilor

rudei sale, cu care se află în relații bune;

12

- concluzia instanței de apel, precum că, „declarațiile martorilor Cavlac Stela și

Manoli Vasile, urmează să fie apreciate ca fiind unele veridice, care coroborează

cu alte probe examinate în cadrul judecării cauzei și demonstrează faptul că

inculpatul Surdu Eugeniu, nu a intrat în garajul părții vătămate Carastoian Adrian”

- demonstrează că instanța de apel nu a pătruns în esența problemei în cauză, or,

martorii Cavlac Stela și Manoli Vasile în cadrul audierii au declarat că nu au văzut

faptul intrării inculpatului Surdu Eugeniu în garajul părții vătămate, f. d. 127-128

vol. II; f. d. 166-167, vol. II.

- recurentul consideră că, declarațiile martorilor Cavlac Stela și Manoli Vasile

nu pot fi puse la baza sentinței de achitare a inculpatului Surdu Eugeniu, întrucât

martorii dați nu au văzut faptul intrării inculpatului Surdu Eugeniu în garajul părții

vătămate Carastoian Adrian, deoarece nu au fost prezenți în momentul examinării

petiției.

5.1. La fel, împotriva hotărârilor judecătorești inferioare declară în termen,

recurs ordinar avocatul Negoiță Valeriu în numele părții vătămate Carastoian

Adrian, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de

procedură penală, solicită casarea hotărârilor atacate, rejudecarea cauzei cu

pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a recunoaște pe inculpatul Surdu Eugeniu,

vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 179 alin. (3), lit. a) Cod penal, cu

stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 3 ani. În conformitate cu

art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei stabilite inculpatului

Surdu Eugeniu, pe un termen de probă de 2 ani.

În motivarea recursului avocatul indică următoarele motive:

- conform prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală -

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri, instanța de apel nu

s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă

de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

- instanța apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a cercetat

în deplină măsură cumulul de probe în ansamblu, fiind prezentă discrepanța între

cele reținute și conținutul real al probelor, ignorând aspecte evidente, ce a avut drept

consecință pronunțarea unei concluzii eronate, privind calificarea acțiunilor lui

Surdu Eugeniu;

- avocatul consideră că soluția instanțelor judecătorești inferioare pronunțată

privind achitarea lui Surdu Eugeniu pentru infracțiunea săvârșită, pe motiv că nu s-

a constatat existența faptei infracționale, este una total eronată;

- instanță de apel nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile

prevăzute de lege, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe

care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii.

13

avocatul Negoiță Valeriu în numele părții vătămate Carastoian Adrian, a depus

referință avocatul Rusev Serghei în numele inculpatului Surdu Eugeniu, prin care a

solicitat inadmisibilitatea acestora, din motiv că nu există nici o eroare gravă și nici

o contradicție evidentă între cele reținute de către instanța de apel și conținutul

probelor administrate, starea de fapt reținută nefiind consecința unei denaturări

evidente a probelor, ci rezultatul unei analize coroborate a acestora, astfel că decizia

nu cuprinde vreun viciu sub aspect de fapt sau de drept material sau procesual.

lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea

deciziei atacate din următoarele motive.

În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul se declară în

termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursuri ordinare în termen.

Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând

recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea

hotărîrii atacate.

Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin

hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor

de drept formal și material.

Dat fiind faptul că la materialele cauzei penale sunt declarate două cereri de

recurs de către procurorul Tomița Mihail și avocatul Negoiță Valeriu în numele părții

vătămate Carastoian Adrian, prin care se invocă motive similare și anume solicită

ambii casarea deciziei atacate cu recunoașterea inculpatului Surdu Eugeniu vinovat

de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, instanța de

recurs se va expune concomitent asupra ambelor recursuri.

La caz, Colegiul penal lărgit reține că, recurenții indică ca temeiuri pentru

declararea recursurilor ordinare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de

procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul reține că

motivele – temeiurile de recurs invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurenți, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel”, Colegiul penal lărgit constată că acesta

nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a

14

respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură

penală și prin hotărârea adoptată (f.d. 176 – 196, vol. II) s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor relevante invocate în apelurile declarate, decizia instanței de apel cuprinde

motivele pe care se întemeiază soluția în partea contestată de recurenți în recursurile

prezente, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția, care este

întemeiată pe cumulul de probe, cercetate, verificate și apreciate just prin prisma

prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de

vedere al coroborării lor, fără a fi admisă vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta

legalitatea deciziei instanței de apel, fapt ce determină lipsa unor temeiuri

justificative de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate.

În esență, recurenții critică hotărârile adoptate de instanțele ierarhic inferioare

din motiv că acestea nu au dat o apreciere corespunzătoare probelor cercetate, pe

cînd în opinia procurorului și a avocatului părții vătămate ele demonstrează

indubitabil vinovăția lui Surdu Eugeniu de cele incriminate prin actul de sesizare a

instanței.

De asemenea, recurenții pledează că instanțele de fond au dat prioritate

declarațiilor martorilor Cavlac Stela și Manoli Vasile, ceea ce în consecință a dus la

adoptarea unei soluții greșite de achitare.

Raportînd materialele dosarului la criticile recurenților, Colegiul penal lărgit

conchide că erorile semnalate nu sunt subsecvente cauzei și sunt invocate

neîntemeiat de titulari, iar pentru a statua astfel s-a rezultat din raționamentele ce

urmează.

În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a

procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere

materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de

instanțele ierarhic inferioare, or aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond.

Deci, Colegiul penal lărgit nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită

reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va

verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond,

corectitudinea soluției de achitare adoptată în privința lui Surdu Eugeniu.

Totodată, se impune precizarea că în cadrul procesului penal aprecierea probelor

este unul din cele mai importante momente, deoarece întregul volum de muncă

depus de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din

proces, se concretizează pe soluția ce urmează a fi dată în urma acestei activități.

În pofida acestui fapt, instanța de recurs reiterează că chestiunea de apreciere a

probelor și temeinicia faptelor dovedite de ele, nu este obiect de cercetare la etapa

judecării cauzei în recurs. Or, pentru a constitui temei de casare, eroarea de fapt

trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe

de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul

de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real

15

al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință

pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține.

În cauza deferită judecății, o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de

recurs.

Mai mult, raportînd cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor

efectuată de instanța de apel, Colegiul penal lărgit specifică că instanța de apel corect

a ajuns la concluzia de achitare a inculpatului Surdu Eugeniu de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal și just a apreciat probele

administrate în cauză.

Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurenți, Colegiul penal lărgit subsidiar

verificînd materialele dosarului, specifică că judecând apelurile declarate instanța de

apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție

corectă, potrivit căreia s-a dispus achitarea lui Surdu Eugeniu, învinuit de săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii.

În vederea continuării expunerii de raționamente care au stat la baza soluției de

respingere a prezentului recurs, Colegiul reiterează că, în esență, Surdu Eugeniu a

fost pus sub învinuire pentru faptul că folosindu-se de situația de serviciu a pătruns

ilegal în garajul cetățeanului Carastoian Adrian, fără acordul acestuia, având spre

examinare cererea cetățencei Cavlac Stela, efectuând cercetarea garajului lui

Carastoian Adrian. Colegiul penal lărgit menționează că prima instanță l-a chitat pe

Surdu Eugeniu de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3)

lit. a) Cod penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii, ulterior prin decizia instanței de apel din 04 mai 2021 a

fost menținută achitarea, însă din motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii.

Colegiul penal lărgit subliniază că soluția instanței de apel privitor la achitarea

lui Surdu Eugeniu în baza art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, este corectă, la judecarea

cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise

de art.414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală, astfel că nu

există careva temeiuri pentru admiterea recursurilor ordinare în sensul declarat.

Prin urmare, verificând materialele cauzei în raport cu temeiurile de recurs

indicate de recurenți și motivele invocate în susținerea acestor temeiuri, precum că

partea acuzării a administrat suficiente probe care confirmă vinovăția inculpatului

Surdu Eugeniu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod

penal, Colegiul penal lărgit atestă că nu le acceptă, or instanța de apel la judecarea

apelurilor declarate, a respectat prevederile art. 413-416 Cod de procedură penală,

ținând cont totodată de jurisprudența relevantă a CtEDO în coraport cu art. 6 CEDO,

și corect și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, expunându-se asupra chestiunilor esențiale invocate în

apelurile declarate, iar decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept

16

care au dus, la caz, la admiterea apelurilor, casarea sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, prin care Surdu Eugeniu a fost achitat de sub învinuirea de comitere a

infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii, motivarea soluției fiind în corespundere cu

dispozitivul hotărârii care este expus clar și fără ca instanța de apel să comită careva

erori de fapt sau de drept, motiv din care instanța de recurs ordinar nu a constatat

existența cărorva temeiuri justificate pentru a pune la îndoială constatările instanței

de apel în speța dată.

Ce ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală,

invocat de avocat, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute

de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, instanța de apel pronunțând o concluzie

eronată privind calificarea acțiunilor lui Surdu Eugeniu”, Colegiul penal lărgit

verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul

că inculpatul Surdu Eugeniu a săvârșit infracțiunea imputată, iar probele

coroborează între ele, îl consideră ca neîntemeiat, fiindcă instanța de apel cercetând

și verificând probele în ședința de judecată, a motivat detaliat și clar soluția adoptată

în urma propriei metode de apreciere a probelor, ce au servit ca temei pentru

soluționarea elementelor de fapt, pe care se sprijină soluția de achitare dispusă în

cauză, expunându-se argumentat în decizie (f.d.176 – 196, vol. II) din care motive a

ajuns la concluzia de nevinovăție a inculpatului Surdu Eugeniu în săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(3) lit. a) Cod penal și că nu s-a constatat

existența faptei infracțiunii. Mai mult ca atât, avocatul menționează că instanța de

apel a pronunțat o concluzie eronată privind calificarea acțiunilor lui Surdu Eugeniu,

însă acesta nu aduce argumente în baza cărui articol inculpatul urma să fie

recunoscut vinovat și condamnat.

Instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în recurs, referitor

la vinovăția inculpatului Surdu Eugeniu, sunt neîntemeiate, au fost obiect de dispută

în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și

veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților, pe care Colegiul penal

lărgit le însușește, ce este conform practicii CtEDO, hotărârea Albert vs România

din 16.02.2010.

Colegiul penal lărgit respinge criticele recurenților precum că „instanța de apel

n-a dat apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al

coroborării lor, în special declarațiilor părții vătămate Carastoian Adrian și

martorului Iacobeț Ianic”, or, învinuirea adusă inculpatului Surdu Eugeniu, se

bazează doar pe declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian și martorului Iacobeț

Ianic, care fiind audiați în prima instanță, au declarat că inculpatul a intrat fără

permisiune în garajul părții vătămate. Însă, declarațiile acestora, se combat prin

ansamblu de probe examinate în cadrul judecării cauzei în instanța de fond, cât și în

cadrul judecării apelurilor, care combat în totalmente faptul invocat, că inculpatul a

17

intrat în garajul părții vătămate fără permisiunea acestuia. Prin urmare, analizând

declarațiile acestor martori se constatată neconcordanța acestor declarații, ce nu

coroborează între ele și demonstreză neveridicitatea lor și respectiv în sensul

nedemonstrării vinovăției inculpatului Surdu Eugeniu.

Pe de altă parte, se reține că declarațiile martorilor Cavlac Stela și Manoli Vasile,

pe deplin coroborează cu declarațiile inculpatului Surdu Eugeniu, depuse în ședința

de judecată în prima instanță și în ședința de judecată în instanța de apel. Prin urmare,

declarațiile martorilor Cavlac Stela și Manoli Vasile just au fost apreciate de către

instanța de apel ca fiind unele veridice, care coroborează cu alte probe examinate în

cadrul judecării cauzei, făcând întemeiată concluzia instanței precum că inculpatul

nu a comis infracțiunea imputată.

Instanța de apel a dat aprecierea cuvenită probelor prezente la dosar, punând

întemeiat la baza deciziei de achitare declarațiile martorului Cavlac Stela (f.d. 127-

128, vol. II) și martorului Manoli Vasile (f. d. 166-167, vol. II) date în instanța de

apel sub jurământ, fiind preîntâmpinați de răspundere penală, conform art.311 și 312

Cod penal, care sunt concludente, pertinente și neschimbate pe tot parcursul

procesului penal și care coroborează pe deplin atât cu declarațiile inculpatului Surdu

Eugeniu cât și cu alte probe anexate la dosar, administrate în prima instanță și

verificate în instanța de apel, cum ar fi: hotărârea nr. 4 din 01 septembrie 2017,

privind interzicerea deservirii și reparația unităților de transport, în zona de trai pe

teritoriul satului Cania, strada Tineretului, raionul Cantemir, emisă în privința părții

vătămate Carastoian Adrian, de către medicul-șef al Centrului de Sănătate Publică

Cantemir, Dumitru Vrabie, (f. d. 7 vol. I); copia declarației pe propria răspundere,

întocmită de partea vătămată Carastoian Adrian, prin care a declarat că nu prestează

servicii de reparare a automobilelor contra plată, (f. d. 9 vol. I); copia procesului-

verbal de examinare a obiectului din 24 august 2017, întocmit de către inculpatul

Surdu Eugeniu, prin care a constatat că, partea vătămată Carastoian Adrian, la data

de 24 august 2017, efectua lucrări de reparație a automobilelor în stradă, satul Cania

raionul Cantemir, (f. d. 14 vol. I); copia plângerii depusă de către Cavlac Stela și

Cavlac Vasile, în adresa Președintelui raionului Cantemir, din 16 august 2017,

privind acțiunile ilegale de activitate ilegală a părții vătămate Carastoian Adrian, (f.

d. 15 vol. I); procesul-verbal de confruntare între inculpatul Surdu Eugeniu și partea

vătămată Carastoian Adrian, prin care se demonstrează că, fiecare în parte și-a

menținut declarațiile depuse anterior în cadrul urmăririi penale, (f. d. 48-50 vol. I);

copia deciziei de evaluare nr. 230 din 24 august 2017, prin care se demonstrează că,

medicul-șef sanitar al Centrului de Sănătate Publică Cantemir, Dumitru Vrabie, a

dispus supunerea unui control inopinat a activității părții vătămate Carastoian

Adrian, în baza examinării petiției lui Cavlac Stela, (f. d. 99 vol. I); delegația de

evaluare nr. 230 din 24 august 2017, prin care se demonstrează că, medicul-șef

sanitar al Centrului de Sănătate Publică Cantemir, Dumitru Vrabie, a dispus

efectuarea unui control de către inculpatul Surdu Eugeniu, Șeful secției ESPR, în

18

scopul examinării petiției lui Cavlac Stela, privind activitatea părții vătămate

Carastoian Adrian. Termenul de control una zi, (f. d. 99 verso, vol. I), și în acest

sens, Colegiul penal lărgit respinge argumentul recurenților precum că soluția

instanței de apel de achitare se bazează doar pe declarațiile martorilor Cavlac Stela

și Manoli Vasile.

La fel, nefondate sânt și argumentele acuzării precum că inculpatul ilegal a

pătruns în garajul părții vătămate Carastoian Adrian și a efectuat cercetarea garajului

ultimului, după cum se indică în rechizitoriu, or după cum a constatat instanța de

apel în decizia sa că conform procesului-verbal din 24 august 2017 și declarațiilor

martorului Iacobeț Ianic și părții vătămate Carastoian A. rezultă cert că inculpatul a

întocmit procesul verbal în stradă pe capota automobilului, în care este consemnat

ce lucrări efectua partea vătămată, cum ar fi lucrări de sudare, vopsire și reparație a

automobilelor (f. d. 14, vol. I), care erau efectuate în stradă, în fața garajului și pentru

constatarea acestui fapt, nu era necesară pătrunderea în garajul părții vătămate.

În atare circumstanțe, nu pot fi considerate admisibile argumentele procurorului

și ale avocatului Negoiță Valeriu privitor la faptul că din probele cercetate de

instanța de apel se dovedește indubitabil vinovăția lui Surdu Eugeniu în baza art.

179 alin. (3) lit. a) Cod penal, odată ce acestea nu susțin învinuirea incriminată

ultimului prin rechizitoriu.

Or, atunci cînd unei persoane i se reproșează săvîrșirea unei fapte penale și i se

aduce o acuzație aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și

concludente care dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există,

constituie infracțiune și a fost comisă de inculpat.

Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat

concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere

justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere

al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind

cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept.

La caz, nu se constată careva acțiuni de pătrundere ilegală în garajul părții

vătămate Carastoian Adrian fără consimțământul acestuia.

Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele

contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita

repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România

din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își

motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat

pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate

acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea

motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

19

În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept

invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursurile ordinare declarate de către procurorul Tomița Mihail și de către avocatul

Negoiță Valeriu în numele părții vătămate Carastoian Adrian urmează a fi respinse

ca inadmisibile.

penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în

Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail și de către avocatul Negoiță

Valeriu în numele părții vătămate Carastoian Adrian, împotriva deciziei Colegiului

judiciar al Curții de Apel Cahul din 04 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe

Surdu Eugeniu Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 16 decembrie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Cobzac Elena

Țurcan Anatolie

Boico Victor

Guzun Ion

20