1ra-1604/21 — art. 179 alin. 3 lit. a CP

Prima instanță: 25.04.2018 - 10.01.2020;

Instanța de apel : 29.01.2020 - 04.05.2021;

Instanța de recurs ordinar : 01.07.2021 - 02.11.2021. Asupra recursurilor în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, A C O N S T A T A T : 1. Prin sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, din 10 ianuarie 2020, Surdu Eugeniu a fost achitat de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. Surdu Eugeniu a fost considerat reabilitat. 2. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a reținut că, potrivit rechizitoriului, inculpatul Surdu Eugeniu, este învinuit în aceea că, pe data de 24 august 2017, aproximativ pe la orele 14 și 00 minute, activând în calitate de medic la Centru de Sănătate Cantemir, fără acordul proprietarului și contrar art. 29 din Constituția Republicii Moldova, care prevede inviolabilitatea domiciliului, și art. 426 Cod contravențional, care prevede cercetarea la fața locului, a pătruns ilegal în garajul cetățeanului Carastoian Adrian, anul nașterii Xxxx, amplasat în satul Cania, raionul Cantemir, care este proprietate privată și limitată accesului, având spre examinare cererea cetățencei Cavlac Svetlana, a efectuat cercetarea garajului cetățeanului Carastoian Adrian. Acțiunile lui Surdu Eugeniu, au fost încadrate de către organul de urmărire penală în prevederile alin. (3), lit. a), art. 179 Cod penal, conform indiciilor - violare 1 de domiciliu, adică pătrunderea ilegală în domiciliul unei persoane fără consimțământul acesteia, cu folosirea situației de serviciu. 3. Nefiind de acord cu sentința primei instanțe, procurorul în Procuratura raionului Cantemir, Gheorghe Enachi, a declarat apel, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea totală a sentinței de achitare în privința lui Surdu Eugeniu, ca fiind ilegală, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit, cu recunoașterea inculpatului Surdu Eugeniu, vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (2), lit. a) art. 179 Cod penal, și pe acest articol să-i fie aplicată o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu ispășirea pedepsei într- un penitenciar cu regim semiînchis, cu aplicarea art. 90 Cod penal și suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de probațiune de 2 ani, cu privarea de dreptul de a deține funcții de control în autoritățile publice, pe un termen de 3 ani. Încasarea din contul inculpatului Surdu Eugeniu, a cheltuielilor judiciare în sumă de 1573 lei, potrivit notei anexate la cauza penală. În motivarea apelului a invocat că, sentința primei instanțe este una ilegală și urmează să fie casată, iar de către acuzare au fost acumulate și prezentate suficiente probe, care demonstrează vinovăția inculpatului Surdu Eugeniu, în săvârșirea infracțiunii incriminate. La urmărirea penală și la judecarea cauzei, partea vătămată Carastoian Adrian, a indicat expres că, inculpatul Surdu Eugeniu, a pătruns ilegal în garajul său, fapt care poate fi confirmat de către martorii Iacobeț Ianic și Fitcov Vitalie. 3.1. La data de 23 ianuarie 2021, avocatul Negoiță Valeriu în numele părții vătămate Carastoian Adrian, a declarat apel împotriva sentinței, prin care a solicitat admiterea cererii de apel, a casa integral, ca ilegală sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, din 10 ianuarie 2021. Audierea în calitate de martor a lui Fitcov Vitalie, domiciliat în satul Cania, raionul Cantemir. Rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care a recunoaște pe inculpatul Surdu Eugeniu, vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de alin. (3), lit. a), art. 179 Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 3 ani. În conformitate cu art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei stabilite inculpatului Surdu Eugeniu, pe un termen de probă de 2 ani. În motivarea apelului a invocat că, potrivit alin. (3), art. 26 Cod de procedură penală, sarcina prezentării probelor învinuirii îi revine procurorului. Prima instanță a argumentat superficial soluția cu privire la respingerea și aprecierea probelor acuzării, prin ce se atestă că prima instanță nu a verificat probele în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 04 mai 2021, au fost admise apelurile declarate de către procurorul în Procuratura raionului Cantemir, Gheorghe Enachi și de către avocatul Negoiță Valeriu, în numele părții vătămate Carastoian Adrian. 2 S-a casat total, inclusiv din oficiu, sentința Judecătoriei Cahul, sediul Cantemir, din 10 ianuarie 2020, cu rejudecarea cauzei și adoptarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după cum urmează. Surdu Eugeniu, a fost achitat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (3), lit. a), art. 179 Cod penal, pe motiv că, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. 4.1. Pentru a se pronunța, instanța de apel a reținut că, în ședința instanței de apel, la solicitarea procurorului au fost audiați: partea vătămată Carastoian Adrian, martorii Cavlac Stela și Manoli Vasile, și inculpatul Surdu Eugeniu. Totodată, la solicitarea procurorului, în instanța de apel au fost examinate materialele din dosar, verificate probele administrate în ședința instanței de fond, inclusiv declarațiile necontestate ale părții vătămate Carastoian Adrian, martorilor Cavlac Stela, Manoli Vasile și Iacobeț Ianic, cât și a inculpatului Surdu Eugeniu, depuse în ședința de judecată în prima instanță. Alte probe decât declarațiile martorilor, administrate în instanța de fond și verificate în instanța de apel sânt: - hotărârea nr. 4 din 01 septembrie 2017, privind interzicerea deservirii și reparația unităților de transport, în zona de trai pe teritoriul satului Cania, strada Tineretului, raionul Cantemir, emisă în privința părții vătămate Carastoian Adrian, de către medicul-șef al Centrului de Sănătate Publică Cantemir, Dumitru Vrabie, f. d. 7 vol. I; - copia declarației pe propria răspundere, întocmită de partea vătămată Carastoian Adrian, prin care a declarat că nu prestează servicii de reparare a automobilelor contra plată, f. d. 9 vol. I; - declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian, depuse în cadrul urmăririi penale, în care relatează poziția sa referitor la circumstanțele de fapt ale cazului, f. d. 12 vol. I; - copia procesului-verbal de examinare a obiectului din 24 august 2017, întocmit de către inculpatul Surdu Eugeniu, prin care a constatat că, partea vătămată Carastoian Adrian, la data de 24 august 2017, efectua lucrări de reparație a automobilelor în stradă, satul Cania raionul Cantemir, f. d. 14 vol. I; - copia plângerii depusă de către Cavlac Stela și Cavlac Vasile, în adresa Președintelui raionului Cantemir, din 16 august 2017, privind acțiunile ilegale de activitate ilegală a părții vătămate Carastoian Adrian, f. d. 15 vol. I; - declarațiile martorului Manoli Vasile, depuse în cadrul urmăririi penale, în care relatează circumstanțele de fapt ale cazului, f. d. 33 vol. I; - declarațiile suplimentare ale părții vătămate Carastoian Adrian, depuse în cadrul urmăririi penale, prin care a completat declarațiile depuse anterior, f. d. 34 vol. I; - declarațiile martorului Cavlac Stela, depuse în cadrul urmăririi penale, în care relatează circumstanțele de fapt ale cazului, f. d. 36 vol. I; 3 - declarațiile inculpatului Surdu Eugeniu, depuse în calitate de bănuit, în cadrul urmăririi penale, prin care relatează toate circumstanțele de fapt ale cazului, f. d. 47 vol. I; - procesul-verbal de confruntare între inculpatul Surdu Eugeniu și partea vătămată Carastoian Adrian, prin care se demonstrează că, fiecare în parte și-a menținut declarațiile depuse anterior în cadrul urmăririi penale, f. d. 48-50 vol. I; - declarațiile suplimentare ale inculpatului Surdu Eugeniu, depuse în calitate de bănuit, prin care și-a completat declarațiile depuse anterior în cadrul urmăririi penale, f. d. 64 vol. I; - declarațiile inculpatului Surdu Eugeniu, depuse în cadrul urmăririi penale în calitate de învinuit prin care își menține poziția relatată în declarațiile anterioare depuse în cadrul urmăririi penale în calitate de bănuit, f. d. 68 vol. I; - copia deciziei de evaluare nr. 230 din 24 august 2017, prin care se demonstrează că, medicul-șef sanitar al Centrului de Sănătate Publică Cantemir, Dumitru Vrabie, a dispus supunerea unui control inopinat a activității părții vătămate Carastoian Adrian, în baza examinării petiției lui Cavlac Stela, f. d. 99 vol. I; - delegația de evaluare nr. 230 din 24 august 2017, prin care se demonstrează că, medicul-șef sanitar al Centrului de Sănătate Publică Cantemir, Dumitru Vrabie, a dispus efectuarea unui control de către inculpatul Surdu Eugeniu, Șeful secției ESPR, în scopul examinării petiției lui Cavlac Stela, privind activitatea părții vătămate Carastoian Adrian. Termenul de control una zi, f. d. 99 verso, vol. I. Instanța de apel a considerat că, prima instanță corect a reținut despre necesitatea achitării inculpatului Surdu Eugeniu, de săvârșirea infracțiunii prevăzute de alin. (3), lit. a), art. 179 Cod penal, însă eronat și-a întemeiat soluția de achitare prin faptul că fapta inculpatului nu întrunește elementele infracțiunii, pe când la caz, nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de apel a constatat că, în cazul din speță acuzarea nu a prezentat probe pertinente și concludente, care ar demonstra existența faptului infracțiunii imputate inculpatului Surdu Eugeniu. Probatoriul acumulat în cadrul urmăririi penale și prezentat instanței de fond pentru examinare la judecarea cauzei penale, nu demonstrează în mod incontestabil existența faptei infracțiunii care a fost imputată inculpatului. În acest sens, acuzarea nu a respectat obligația ce îi revine, privind demonstrarea existenței faptei infracțiunii, ceea ce generează în mod inevitabil adoptarea unei soluții de achitare a inculpatului, din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Instanța de apel a invocat că, învinuirea adusă inculpatului Surdu Eugeniu, se bazează în exclusivitate pe declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian și martorului Iacobeț Ianic, care fiind audiați în prima instanță, au declarat că inculpatul a intrat fără permisiune în garajul părții vătămate. Însă, declarațiile acestora, se combat prin ansamblu de probe examinate în cadrul judecării cauzei în instanța de 4 fond, cât și în cadrul judecării apelurilor, care combat în totalmente faptul invocat, că inculpatul a intrat în garajul părții vătămate fără permisiunea acestuia. Instanța de apel a reținut că, martorul Iacobeț Ianic, fiind audiat în ședința de judecată în prima instanță a declarat că, în luna august 2017, se afla acasă la partea vătămată Carastoian Adrian, din satul Cania raionul Cantemir. În acel timp, a venit inculpatul Surdu Eugeniu, împreună cu o altă persoană și a intrat în casa de peste drum. După ce a vorbit cu Cavlac Stela, inculpatul Surdu Eugeniu, a intrat în garajul părții vătămate Carastoian Adrian. Inculpatul a intrat în garajul părții vătămate și a început să țipe că partea vătămată poluează aerul și vecinii se plâng pe acest fapt. Inculpatul a început să scrie careva acte și partea vătămată Carastoian Adrian, i-a solicitat inculpatului să iasă din garaj. Inculpatul Surdu Eugeniu, certându-se cu partea vătămată, totuși a ieșit din garaj. După ce inculpatul a ieșit din garaj, cearta dintre inculpat și partea vătămată a continuat. Inculpatul a intrat în garaj, fără permisiunea părții vătămate. În garajul părții vătămate inculpatul a stat câteva minute. Partea vătămată Carastoian Adrian, de 2-3 ori a spus inculpatului ca să iasă din garaj, iar inculpatul nu se împotrivea și a ieșit din garaj, f. d. 34-36 vol. II. Pe când partea vătămată Carastoian Adrian, fiind audiat în ședința de judecată în prima instanță a declarat că, în luna august 2017, data precisă nu ține minte, el stătea în stradă cu niște prieteni, în timpul în care a venit inculpatul Surdu Eugeniu, împreună cu Manoli Vasile. Inculpatul s-a apropiat de el și i-a comunicat că, împotriva sa este depusă o plângere. Inculpatul a întrat în ograda gospodăriei lui Cavlac Stela unde s-a aflat aproximativ 5 sau 10 minute, după care a ieșit. Inculpatul Surdu Eugeniu s-a apropiat de el și i-a comunicat că urmează să depisteze și să verifice poluarea aerului, la ce el i-a zis să efectueze acțiunile necesare. Atunci, inculpatul a intrat în garajul său și a început să întocmească un proces-verbal pe o foaie, și pe urma i-a arătat că a indicat precum că are aparat de sudat și alte instrumente, iar el văzând acest lucru a solicitat ca acesta să iasă din garaj, reproșându-i că a venit să depisteze poluarea aerului, da nu să facă inventarierea în garaj. Inculpatul a ieșit din garaj și a continuat să întocmească procesul-verbal pe capotul automobilului. În garaj, inculpatul Surdu Eugeniu, a intrat fără permisiunea sa. Faptul că inculpatul a intrat în garaj, a fost văzut și de către martorii, Iacobeț Ianic și Fitcov Vitalie. Inculpatul nu și-a cerut permisiunea de a intra în garaj, iar de tot, s-a aflat în garaj aproximativ 3-4 minute. După ce el a solicitat ca inculpatul Surdu Eugeniu, să părăsească garajul, acesta s-a conformat cerinței date. Inculpatul l-a întrebat unde poate să scrie actele și el i-a răspuns că dacă trebuie, ei pot intra și în casă, f. d. 22-27 vol. II. Fiind audiat în ședința instanței de apel, partea vătămată Carastoian Adrian, a declarat că, la data de 24 august 2017, el împreună cu Iacobeț Ianic și Fitcov Vitalie, se aflau în fața casei sale din satul Cania, raionul Cantemir. La un moment a venit inculpatul Surdu Eugeniu și i-a comunicat că, în privința sa este depusă o plângere, și după asta a intrat în ograda lui Cavlac Stela. Ulterior, peste aproximativ 10 minute, 5 inculpatul Surdu Eugeniu a venit cu o mapă neagră, și a început să scrie ceva. El l-a întrebat pe inculpat ce scrie și apropiindu-se s-a uitat și a văzut că scrie ceva de un aparat de sudat, și atunci a spus inculpatului să iasă din gospodăria sa. Inculpatul a ieșit și a mers la automobilul său. Inculpatul Surdu Eugeniu, a intrat în garajul său fără a solicita permisiunea sa, iar el nu i-a dat voie să intre în garaj. În garaj, inculpatul Surdu Eugeniu s-a aflat o perioadă de aproximativ 5 minute, și descria în act bunurile ce se află în garaj. El nu a vorbit cu inculpatul Surdu Eugeniu, pe ton ridicat. El a solicitat ca inculpatul să părăsească garajul său, din motivul că a început să scrie în act toate bunurile ce se aflau în garaj. El nu a avut nici o pretenție față de inculpat, până acesta nu a început întocmirea actelor împotriva sa. Inculpatul a motivat faptul intrării în garaj, prin aceea că nu are unde să întocmească procesul- verbal, f. d. 129-130 vol. II. Astfel, instanța de apel analizând declarațiile martorului Iacobeț Ianic, depuse în cadrul ședinței de judecată în prima instanță și a părții vătămate Carastoian Adrian, depuse în ședința de judecată în prima instanță și în instanța de apel, a constatat neconcordanța acestor declarații, ce nu coroborează între ele și demonstrează neveridicitatea lor și respectiv în sensul nedemonstrării vinovăției inculpatului Surdu Eugeniu. Or, partea vătămată Carastoian Adrian, a afirmat prin declarațiile sale că, martorul Iacobeț Ianic pe tot parcursul cât inculpatul Surdu Eugeniu, s-a aflat la el, era prezent la fața locului și a văzut tot ce s-a petrecut. Însă, declarațiile părții vătămate Carastoin Adrian, nu sunt susținute prin declarațiile martorului Iacobeț Ianic. Partea vătămată Carastoian Adrian a declarat că, inculpatul Surdu Eugeniu, a întrat fără permisiunea sa în garaj și la prima solicitare de a părăsi garajul, s-a conformat și a ieșit din garaj. Cu inculpatul Surdu Eugeniu, nu a vorbit pe un ton ridicat, nu au avut conflict. Pe când martorul Iacobeț Ianic, afirmă că, inculpatul Surdu Eugeniu, a intrat în garajul părții vătămate Carastoian Adrian și a început să țipe că partea vătămată poluează aerul și vecinii se plâng pe acest fapt. Partea vătămată Carastoian Adrian, i-a solicitat inculpatului să iasă din garaj. Inculpatul Surdu Eugeniu, certându-se cu partea vătămată a ieșit din garaj. După ce inculpatul a ieșit din garaj, cearta dintre inculpat și partea vătămată a continuat. Inculpatul a intrat în garaj, fără permisiunea părții vătămate. Astfel, incontestabil s-a demonstrat o neconcordanță esențială în declarațiile martorului Iacobeț Ianic și părții vătămate Carastoian Adrian, fiind niște declarații contradictorii și respectiv declarațiile martorului Iacobeț Ianic, nu pot servi ca probă ce ar demonstra vinovăția inculpatului Surdu Eugeniu, în săvârșirea infracțiunii imputate. Instanța de apel a reținut că, declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian nu coroborează cu declarațiile martorului Iacobeț Ianic, creând niște incertitudini, dubii, fiind niște declarații contradictorii ce nu pot fi puse la baza unei decizii de 6 condamnare și necesită a fi interpretate în favoarea inculpatului Surdu Eugeniu, în sensul nedemonstrării vinovăției. Totodată, instanța de apel a considerat necesar de menționat că, fiind audiată în ședința de judecată în prima instanță și în ședința de judecată în instanța de apel, martorul Cavlac Stela a declarat că, la data de 24 august 2017, inculpatul Surdu Eugeniu a venit pentru a examina petiția depusă de ea, privind faptul prestării ilegale a serviciilor de reparație a automobilelor, de către partea vătămată Carastoian Adrian. Toată perioadă cât inculpatul Surdu Eugeniu, s-a aflat la fața locului, ea nu a auzit nici o ceartă sau scandal, precum și nu a văzut ca inculpatul Surdu Eugeniu să intre în garajul părții vătămate. Martorul Cavlac Stela, în ședința de judecată în instanța de apel a menționat că, inculpatul Surdu Eugeniu, a întocmit actele privind examinarea petiției fiind în automobilul său de serviciu, ceea ce combate declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian și ale martorului Iacobeț Ianic, precum că inculpatul a întocmit procesul-verbal în garaj, f. d. 30 vol. II; f. d. 127-128 vol. II. Declarațiile martorului Cavlac Stela, sunt în plină coroborare cu declarațiile martorului Manoli Vasile, f. d. 32 vol. II; f. d. 166-167 vol. II. Declarațiile martorilor Cavlac Stela și Manoli Vasile, pe deplin coroborează cu declarațiile inculpatului Surdu Eugeniu, depuse în ședința de judecată în prima instanță și în ședința de judecată în instanța de apel. Or, fiind audiat, inculpatul Surdu Eugeniu, a declarat că, nu era necesitatea de a intra în garajul părții vătămate Carastoian Adrian, deoarece era vizibil că acesta efectuează lucrări de reparație a automobilelor în stradă. Lucrările de sudare erau efectuate în stradă, iar pe o poartă a garajului părții vătămate erau sprijinite două roți proaspăt vopsite. Totodată, inculpatul a declarat că, procesul-verbal privind constatările la fața locului, a fost întocmit în automobilul său, deși partea vătămată Carastoian Adrian i-a permis să întocmească actele în garaj, însă în garaj nu era masă și scaun, sau să între în casă, motiv din care a și fost întocmit în automobilul său f. d. 37 vol. II; f. d. 168-169 vol. II. Astfel, instanța de apel a considerat că, declarațiile martorilor Cavlac Stela și Manoli Vasile, urmează să fie apreciate ca fiind unele veridice, care coroborează cu alte probe examinate în cadrul judecării cauzei și demonstrează faptul că inculpatul Surdu Eugeniu, nu a intrat în garajul părții vătămate Carastoian Adrian. Or, instanța de apel a constatat că, la toate etapele procesului penal, începând cu etapa urmăririi penale și terminând cu judecarea apelurilor, martorii Cavlac Stela, Manoli Vasile și inculpatul Surdu Eugeniu, au depus declarații consecutive și logice, ce coroborează între ele. Cu atât mai mult, declarațiile acestora coroborează pe deplin cu alte probe și înscrisurile administrate și examinate în cadrul prezentului proces penal, ce denotă lipsa faptei infracțiunii imputate inculpatului de către acuzare. Instanța de apel reiterând cele constatate supra, a reținut că, la rândul lor declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian și martorului Iacobeț Ianic, urmează 7 să fie apreciate critic, deoarece nu coroborează între ele și nici cu alte probe administrate în cadrul procesului penal. Instanța de apel a considerat că declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian și ale martorului Iacobeț Ianic, nu sunt unele sincere și se combat prin înscrisurile anexate ca probe la materialele cauzei penale. Or, fiind audiat în ședința de judecată în prima instanță, partea vătămată Carastoian Adrian, a declarat că nu a scris nici o declarație pe propria răspundere, precum că nu prestează servicii de reparație a automobilelor, pe când la materialele dosarului este anexată copia declarației pe propria răspundere întocmită personal de către partea vătămată Carastoian Adrian și semnată personal de el, precum că nu exercită activități de reparație a automobilelor, f. d. 9 vol. I. Totodată, în ședința de judecată în prima instanță și în ședința de judecată în instanța de apel, partea vătămată Carastoian Adrian a declarat că, inculpatul Surdu Eugeniu a indicat în procesul-verbal de examinare a petiției, bunurile ce se aflau în garajul său, faptul respectiv fiind invocat și de către martorul Iacobeț Ianic. Însă, potrivit conținutului copiei procesului-verbal din 24 august 2017, întocmit de către inculpat, nu sunt indicate careva bunuri aflate în garajul părții vătămate Carastoian Adrian, ci doar este consemnat ce lucrări efectua partea vătămată, cum ar fi lucrări de sudare, vopsire și reparație a automobilelor, f. d 14 vol. I. Instanța de apel a conchis că această probă demonstrează veridicitatea versiunii inculpatului Surdu Eugeniu, precum că partea vătămată Carastoian Adrian, la acea dată efectua reparația automobilului în stradă, lucrând cu aparatul de sudat, ceea ce a fost constatat fără a avea necesitatea de a intra în garajul acestuia. Mai mult ca atât, în ședința de judecată în instanța de apel, însuși partea vătămată Carastoian Adrian, a declarat că în momentul venirii la fața locului a inculpatului Surdu Eugeniu, el împreună cu Iacobeț Ianic, se aflau afară în fața garajului său și nu în garaj, cum invocă martorul Iacobeț Ianic. Faptul respectiv, iarăși confirmă versiunea inculpatului Surdu Eugeniu, precum că partea vătămată efectua lucrări de reparație a automobilelor în stradă și pentru constatarea acestui fapt, nu era necesară pătrunderea în garajul părții vătămate. Astfel, instanța de apel a considerat că, declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian și martorului Iacobeț Ianic, nu sunt unele sincere și nu pot fi apreciate în sensul demonstrării existenței faptei infracțiunii în speță. Mai mult ca atât, fiind audiat în ședința de judecată în instanța de apel, partea vătămată Carastoian Adrian a declarat că, nu a avut careva pretenții față de inculpatul Surdu Eugeniu, până când acesta nu a întocmit procesul-verbal privind examinarea petiției. Totodată, partea vătămată a indicat că, nu avea să aibă careva pretenții față de inculpat dacă acesta nu avea să indice în procesul-verbal bunurile ce se aflau în garaj, f.d 129-130 vol. II. Totodată, instanța de apel a menționat că, potrivit procesului-verbal de examinare a obiectului din 24 august 2017, întocmit de către inculpat, partea vătămată Carastoian Adrian a refuzat să facă cunoștință cu procesul-verbal, precum 8 și a refuzat să primească o copie de pe procesul-verbal, fapt confirmat și prin declarațiile martorului Manoli Vasile și a inculpatului. Pe de altă parte, partea vătămată indică că, pretențiile față de inculpat au apărut după ce a văzut că, inculpatul indică în procesul-verbal bunurile aflate în garajul său. De rând cu aceasta, potrivit declarațiilor martorilor Cavlac Stela, Manoli Vasile, inculpatul a întocmit procesul-verbal în automobilul său de serviciu și alături de el nu se afla nici o persoană. Astfel, nu este clar cum putea partea vătămată să cunoască că, inculpatul indică în procesul-verbal bunurile aflate în garaj, dacă nu se afla alături de inculpat la întocmirea procesului-verbal, precum și a refuzat să facă cunoștință cu procesul- verbal și a refuzat să primească o copie de pe procesul-verbal. Aceste circumstanțe demonstrează existența unor dubii în sinceritatea declarațiilor părții vătămate Carastoian Adrian și a martorului Iacobeț Ianic, privind faptul pătrunderii inculpatului Surdu Eugeniu, în garajul părții vătămate. Mai mult ca atât, rezultă că în declarațiile sale, partea vătămată Carastoian Adrian, indirect recunoaște că, pe fundalul speței în cauză se află nemulțumirea sa cu faptul întocmirii de către inculpat a procesului-verbal pe plângerea lui Cavlac Stela, cu care se află în relații ostile. Prin urmare, instanța de apel a menționat că declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian și a martorului Iacobeț Ianic, urmează să fie apreciate critic, ce nu demonstrează existența faptei infracțiunii în cauză. Totodată, instanța de apel a considerat că, acuzarea în mod greșit a indicat în învinuirea adusă inculpatului Surdu Eugeniu, precum că acesta a efectuat cercetarea garajului părții vătămate Carastoian Adrian, or, acest fapt nu este susținut de nici o probă din dosar. Or, potrivit materialelor cauzei penale, nu se atestă existența unui proces-verbal de cercetare a garajului părții vătămate Carastoian Adrian. S-a atestat că, Cavlac Stela s-a adresat către președintele raionului Cantemir, cu plângere pe faptul executării ilegale de către partea vătămată Carastoian Adrian, a unor lucrări de reparație a automobilelor, invocând influența faptului respectiv asupra sănătății sale, f. d. 15 vol. I. Potrivit deciziei de evaluare nr. 230 din 24 august 2017, emisă de către medicul- șef al Centrului de Sănătate Publică Cantemir, Dumitru Vrabie, s-a dispus efectuarea unui control inopinat, în scopul verificării circumstanțelor invocate în plângerea depusă de către Cavlac Stela, f. d. 99 vol. I. Mai mult ca atât, chiar și în declarațiile sale depuse în ședința de judecată în instanța de apel, partea vătămată Carastoian Adrian a declarat că, inculpatul Surdu Eugeniu, ajungând la fața locului și prezentându-se, i-a explicat că urmează să depisteze și să constate faptul poluării aerului. Instanța de apel a conchis că probele respective, confirmă pe deplin versiunea inculpatului Surdu Eugeniu, precum că a acționat într-un mod absolut legal și prin acțiunile sale nu a încălcat nici un drept al părții vătămate Carastoian Adrian. 9 Totodată, instanța de apel a considerat neîntemeiate argumentele invocate în apel de către procuror, precum că existența faptei infracțiunii își găsește confirmare prin incertitudinea poziției apărării în cadrul urmăririi penale, manifestată prin înaintarea diferitor demersuri de încetare a urmăririi penale, pe diferite temeiuri fără o concretizare certă. Instanța de apel a menționat că o astfel de abordare este una absolut nefondată și urmează să fie respinsă. Or, înaintarea demersurilor într-un proces penal, reprezintă o strategie de apărare a inculpatului și acesta este în drept să-și apere interesele sale, prin orice mijloace de apărare neinterzise de lege. Respectiv chiar și în cazul în care, inculpatul și apărătorul său în cadrul urmăririi penale, au înaintat mai multe demersuri privind încetarea urmăririi penale, chiar și invocând temeiuri diferite de încetare, aceasta nu poate fi interpretată ca o circumstanță ce demonstrează existența faptei infracțiunii în cauză. Circumstanțele respective, demonstrează folosirea de către inculpatul Surdu Eugeniu, a dreptului său privind înaintarea demersurilor în scopul realizării apărării intereselor sale, ceea ce nu este interzis de lege. Or, în cadrul procesului penal, inculpatul este liber în alegerea mijloacelor de apărare, iar principala condiție este ca mijloacele alese să nu fie interzise de lege. La fel, au fost respinse ca absolut nefondate argumentele procurorului invocate în apelul declarat, precum că, în urma pronunțării sentinței de către prima instanță privind achitarea inculpatului Surdu Eugeniu, a indicat în mod indirect că partea vătămată Carastoian Adrian și martorul Iacobeț Ianic, au săvârșit infracțiunea de prezentare cu bună-știință, a declarațiilor mincinoase, și practic a obligat organele de drept să se autosesizeze pe faptul respectiv. Instanța de apel a considerat aceste argumente ca fiind unele eronate, deoarece în sentința pronunțată prima instanță nici direct și nici indirect nu a efectuat astfel de constatări. Mai mult ca atât, faptul că declarațiile unor participanți ai procesului penal sunt apreciate critic de către instanța de judecată, nu denotă că instanța de judecată le consideră ca fiind unele mincinoase, ci pur și simplu instanța de judecată dă o apreciere probelor în cauză și constată că acestea nu coroborează cu alte probe acumulate și prezentate în ședința de judecată spre examinare. Astfel, instanța de apel a conchis că poziția procurorului în acest sens este una absolut nefondată și urmează să fie respinsă. La fel, a fost respins și argumentul procurorului invocat în apelul declarat, privind lipsa unei acțiuni civile din numele părții vătămate Carastoian Adrian, ce ar demonstra lipsa scopului părții vătămate de a obține careva foloase din condamnarea inculpatului și respectiv prin aceasta ar fi demonstrată vinovăția inculpatului. Instanța de apel a reținut că, astfel de argumente nici nu pot fi invocate în susținerea unei acuzații într-un proces penal. Or, la baza unei sentințe de condamnare se pun probele administrate în conformitate cu legislația procesual-penală, probe pertinente, concludente, utile și veridice ce coroborează între ele și care în ansamblul lor demonstrează vinovăția 10 inculpatului în săvârșirea faptei prejudiciabile imputate și nu dacă a înaintat sau nu acțiune civilă partea vătămată. Referitor la argumentul invocat de către procuror și avocatul Negoiță Valeriu, precum că partea vătămată Carastoian Adrian și martorul Iacobeț Ianic, au fost audiați fiind preîntâmpinați de răspunderea penală ce o poartă în caz de depunere a unor declarații mincinoase, și din acest punct de vedere declarațiile acestora urmează să fie apreciate ca fiind unele veridice, instanța de apel a reiterat că, modul de audiere a părții vătămate și a martorilor, este strict prevăzut de legislația procesual-penală, și nu denotă că declarațiile în cauză nu pot fi supuse unor analize din punct de vedere a pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală. De rând cu aceasta instanța de apel a respins argumentul invocat în apelul declarat de către avocatul Negoiță Valeriu, în numele părții vătămate Carastoian Adrian, precum că instanța de fond în sentința pronunțată a admis faptul că, inculpatul Surdu Eugeniu a intrat în garajul părții vătămate. Or, acest argument la fel este unul nefondat, deoarece din conținutul sentinței atacate nu rezultă că instanța de fond a efectuat o constatare certă, precum că inculpatul Surdu Eugeniu, a intrat fără permisiune în garajul părții vătămate Carastoian Adrian. Argumentul respectiv invocat în apelul declarat de către avocatul Negoiță Valeriu, în numele părții vătămate, reprezintă o afirmație declarativă nesusținută în fapt, și a fost respinsă. Astfel, în urma examinării tuturor probelor administrate în prezentul proces penal, instanța de apel a constatat că, la caz nu s-a constatat existența faptei infracționale și inculpatul Surdu Eugeniu urmează să fie achitat, din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Împotriva deciziei instanței de apel declară în termen, recurs ordinar procurorul Tomița Mihail, prin care indicând temeiul prevăzut de art. 427 alin.(1) pct.6) Cod de procedură penală, solicită casarea deciziei atacate, și dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, în cazul în care eroare judiciară nu poate fi corectată de instanța de recurs. În motivarea recursului procurorul indică următoarele motive: - hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri: 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței; - procurorul consideră că, vinovăția inculpatului Surdu Eugeniu, și încadrarea juridică a acțiunilor lui în baza art. 179, alin. (3), lit. a) Cod penal, se bazează pe cumulul de probe administrate, amplu analizate și just apreciate; - se constată că, din declarațiile tuturor părților audiate și materialele cauzei descrise în decizie, instanța de apel a analizat și a apreciat selectiv declarațiile martorilor în cadrul ședinței instanței de fond, fără a evalua celelalte probe și fără a 11 efectua o analiză a acestora, cu aprecierea fiecărei probe în parte, cu expunerea asupra admisibilității sau inadmisibilității probei, ignorând totalmente probele administrate la caz; - recurentul consideră că, instanța de apel, ajungând la concluzia ca inculpatul Surdu Eugeniu urmează a fi achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin.(3), lit. a) Cod penal, din motivul că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, n-a ținut cont de normele legale și practica judiciară la caz, n-a dat apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu - din punct de vedere al coroborării lor, în special: declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian (f. d. 129-130 vol. II); declarațiile martorului Iacobeț Ianic (f. d. 34-36 vol. II); - recurentul menționează că analizând declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian și a martorului Iacobeț Ianic se ajunge la concluzia că constatările instanței de apel precum că, „declarațiile martorului Iacobeț Ianic, depuse în cadrul ședinței de judecată în prima instanță și a părții vătămate Carastoian Adrian, depuse în ședința de judecată în prima instanță și în instanța de apel, se constată neconcordanța acestor declarații, ce nu coroborează între ele și demonstrează neveridicitatea lor și respectiv în sensul nedemonstrării vinovăției inculpatului Surdu Eugeniu” - sunt neîntemeiate, or apreciind critic declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian și a martorului Iacobeț Ianic instanța de apel face concluzii greșite, luând în considerație versiunea propusă de partea apărării privind nevinovăția inculpatului Surdu Eugeniu de comiterea infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(3), lit. a) Cod penal; - concluzia instanței de apel, precum că, „incontestabil se demonstrează o neconcordanță esențială în declarațiile martorului Iacobeț Ianic și părții vătămate Carastoian Adrian, fiind niște declarații contradictorii și respectiv declarațiile martorului Iacobeț Ianic, nu pot servi ca probă ce ar demonstra vinovăția inculpatului Surdu Eugeniu, în săvârșirea infracțiunii imputate” - este neîntemeiată și nu corespunde circumstanțelor cauzei, or chiar dacă între declarațiile martorului Iacobeț Ianic și părții vătămate Carastoian Adrian persistă divergențele neesențiale, acest fapt nu poate fi valorificat ca neconcordanță esențială în declarațiile martorului Iacobeț Ianic și părții vătămate Carastoian Adrian. Or, la urmărirea penală și la judecarea cauzei, atât partea vătămată Carastoian Adrian, cât și martorul Iacobeț Ianic, au declarat ferm că inculpatul a intrat fără permisiune în garajul părții vătămate; - procurorul consideră că declarațiile martorului Iacobeț Ianic sunt veridice și reieșind din faptul că el este în relații de rudenie cu Cavlac Stela, care a sesizat autoritățile competente, pe faptul acțiunilor ilicite ale părții vătămate Carastoian Adrian. Astfel, martorul Iacobeț Ianic nu este persoană interesată în cauză dată și nu a fost demonstrat că acesta are un interes să facă declarații contrare declarațiilor rudei sale, cu care se află în relații bune; 12 - concluzia instanței de apel, precum că, „declarațiile martorilor Cavlac Stela și Manoli Vasile, urmează să fie apreciate ca fiind unele veridice, care coroborează cu alte probe examinate în cadrul judecării cauzei și demonstrează faptul că inculpatul Surdu Eugeniu, nu a intrat în garajul părții vătămate Carastoian Adrian” - demonstrează că instanța de apel nu a pătruns în esența problemei în cauză, or, martorii Cavlac Stela și Manoli Vasile în cadrul audierii au declarat că nu au văzut faptul intrării inculpatului Surdu Eugeniu în garajul părții vătămate, f. d. 127-128 vol. II; f. d. 166-167, vol. II. - recurentul consideră că, declarațiile martorilor Cavlac Stela și Manoli Vasile nu pot fi puse la baza sentinței de achitare a inculpatului Surdu Eugeniu, întrucât martorii dați nu au văzut faptul intrării inculpatului Surdu Eugeniu în garajul părții vătămate Carastoian Adrian, deoarece nu au fost prezenți în momentul examinării petiției. 5.1. La fel, împotriva hotărârilor judecătorești inferioare declară în termen, recurs ordinar avocatul Negoiță Valeriu în numele părții vătămate Carastoian Adrian, prin care indicând temeiurile prevăzute de art. 427 alin.(1) pct.6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor atacate, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care a recunoaște pe inculpatul Surdu Eugeniu, vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 179 alin. (3), lit. a) Cod penal, cu stabilirea pedepsei sub formă de închisoare pe termen de 3 ani. În conformitate cu art. 90 Cod penal, a suspenda condiționat executarea pedepsei stabilite inculpatului Surdu Eugeniu, pe un termen de probă de 2 ani. În motivarea recursului avocatul indică următoarele motive: - conform prevederilor art. 427 alin. (1) pct. 6) și 8) Cod de procedură penală - hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în următoarele temeiuri, instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, nu au fost întrunite elementele infracțiunii. - instanța apel nu a pătruns în esența problemei de fapt și de drept, nu a cercetat în deplină măsură cumulul de probe în ansamblu, fiind prezentă discrepanța între cele reținute și conținutul real al probelor, ignorând aspecte evidente, ce a avut drept consecință pronunțarea unei concluzii eronate, privind calificarea acțiunilor lui Surdu Eugeniu; - avocatul consideră că soluția instanțelor judecătorești inferioare pronunțată privind achitarea lui Surdu Eugeniu pentru infracțiunea săvârșită, pe motiv că nu s- a constatat existența faptei infracționale, este una total eronată; - instanță de apel nu a judecat fondul cauzei în conformitate cu rigorile prevăzute de lege, deoarece a adoptat o hotărâre care nu cuprinde motive legale pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazicând dispozitivul hotărârii. 13

Pe marginea recursurilor declarate de către procurorul Tomița Mihail și avocatul Negoiță Valeriu în numele părții vătămate Carastoian Adrian, a depus referință avocatul Rusev Serghei în numele inculpatului Surdu Eugeniu, prin care a solicitat inadmisibilitatea acestora, din motiv că nu există nici o eroare gravă și nici o contradicție evidentă între cele reținute de către instanța de apel și conținutul probelor administrate, starea de fapt reținută nefiind consecința unei denaturări evidente a probelor, ci rezultatul unei analize coroborate a acestora, astfel că decizia nu cuprinde vreun viciu sub aspect de fapt sau de drept material sau procesual.

Judecînd argumentele recursurilor în raport cu actele cauzei, Colegiul penal lărgit consideră că acestea urmează a fi respinse ca inadmisibile, cu menținerea deciziei atacate din următoarele motive. În conformitate cu art.422 Cod de procedură penală, recursul se declară în termen de 30 de zile de la data pronunțării deciziei. În speță se constată, că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursuri ordinare în termen. Conform prevederilor art.435 alin.(1) pct.1) Cod de procedură penală, judecând recursul, instanța de recurs este în drept să-l respingă ca inadmisibil, cu menținerea hotărîrii atacate. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Dat fiind faptul că la materialele cauzei penale sunt declarate două cereri de recurs de către procurorul Tomița Mihail și avocatul Negoiță Valeriu în numele părții vătămate Carastoian Adrian, prin care se invocă motive similare și anume solicită ambii casarea deciziei atacate cu recunoașterea inculpatului Surdu Eugeniu vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, instanța de recurs se va expune concomitent asupra ambelor recursuri. La caz, Colegiul penal lărgit reține că, recurenții indică ca temeiuri pentru declararea recursurilor ordinare, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței sau nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul reține că motivele – temeiurile de recurs invocate de recurenți nu s-au confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurenți, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel”, Colegiul penal lărgit constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a 14 respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată (f.d. 176 – 196, vol. II) s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelurile declarate, decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția în partea contestată de recurenți în recursurile prezente, fiind reflectate clar motivele pe care se întemeiază soluția, care este întemeiată pe cumulul de probe, cercetate, verificate și apreciate just prin prisma prevederilor art.101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, fără a fi admisă vreo eroare de fapt sau de drept ce ar afecta legalitatea deciziei instanței de apel, fapt ce determină lipsa unor temeiuri justificative de a interveni în decizia instanței de apel sub aspectele contestate. În esență, recurenții critică hotărârile adoptate de instanțele ierarhic inferioare din motiv că acestea nu au dat o apreciere corespunzătoare probelor cercetate, pe cînd în opinia procurorului și a avocatului părții vătămate ele demonstrează indubitabil vinovăția lui Surdu Eugeniu de cele incriminate prin actul de sesizare a instanței. De asemenea, recurenții pledează că instanțele de fond au dat prioritate declarațiilor martorilor Cavlac Stela și Manoli Vasile, ceea ce în consecință a dus la adoptarea unei soluții greșite de achitare. Raportînd materialele dosarului la criticile recurenților, Colegiul penal lărgit conchide că erorile semnalate nu sunt subsecvente cauzei și sunt invocate neîntemeiat de titulari, iar pentru a statua astfel s-a rezultat din raționamentele ce urmează. În primul rând, instanța de recurs ține să remarce că, la această etapă a procedurilor nu analizează conținutul mijloacelor de probă, nu dă o nouă apreciere materialului probator și nu stabilește o altă situație de fapt, decât cea constatată de instanțele ierarhic inferioare, or aceasta fiind atributul exclusiv al instanțelor de fond. Deci, Colegiul penal lărgit nu va examina criticile referitoare la presupusa greșită reținere, pe baza probelor administrate în cauză, a anumitor elemente faptice, ci va verifica, prin raportare la situația de fapt stabilită de instanțele de fond, corectitudinea soluției de achitare adoptată în privința lui Surdu Eugeniu. Totodată, se impune precizarea că în cadrul procesului penal aprecierea probelor este unul din cele mai importante momente, deoarece întregul volum de muncă depus de către organele de urmărire, instanțele judecătorești, cât și de părțile din proces, se concretizează pe soluția ce urmează a fi dată în urma acestei activități. În pofida acestui fapt, instanța de recurs reiterează că chestiunea de apreciere a probelor și temeinicia faptelor dovedite de ele, nu este obiect de cercetare la etapa judecării cauzei în recurs. Or, pentru a constitui temei de casare, eroarea de fapt trebuie să fie gravă, adică, pe de o parte, să fi influențat asupra soluției cauzei, iar pe de altă parte să fie vădită, neîndoielnică. Eroarea gravă de fapt nu privește dreptul de apreciere a probelor, ci discrepanța între cele reținute de instanță și conținutul real 15 al probelor, prin ignorarea unor aspecte evidente ce au avut drept consecință pronunțarea altei soluții decît cea pe care materialul probator o susține. În cauza deferită judecății, o atare eroare nu a fost constatată de către instanța de recurs. Mai mult, raportînd cele expuse supra la verificarea și aprecierea probelor efectuată de instanța de apel, Colegiul penal lărgit specifică că instanța de apel corect a ajuns la concluzia de achitare a inculpatului Surdu Eugeniu de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal și just a apreciat probele administrate în cauză. Prin urmare, opozabil celor enunțate de recurenți, Colegiul penal lărgit subsidiar verificînd materialele dosarului, specifică că judecând apelurile declarate instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, complet și obiectiv, adoptând o soluție corectă, potrivit căreia s-a dispus achitarea lui Surdu Eugeniu, învinuit de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. În vederea continuării expunerii de raționamente care au stat la baza soluției de respingere a prezentului recurs, Colegiul reiterează că, în esență, Surdu Eugeniu a fost pus sub învinuire pentru faptul că folosindu-se de situația de serviciu a pătruns ilegal în garajul cetățeanului Carastoian Adrian, fără acordul acestuia, având spre examinare cererea cetățencei Cavlac Stela, efectuând cercetarea garajului lui Carastoian Adrian. Colegiul penal lărgit menționează că prima instanță l-a chitat pe Surdu Eugeniu de învinuirea în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motivul că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii, ulterior prin decizia instanței de apel din 04 mai 2021 a fost menținută achitarea, însă din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Colegiul penal lărgit subliniază că soluția instanței de apel privitor la achitarea lui Surdu Eugeniu în baza art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, este corectă, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art.414-419 Cod de procedură penală și a pronunțat o hotărâre legală, astfel că nu există careva temeiuri pentru admiterea recursurilor ordinare în sensul declarat. Prin urmare, verificând materialele cauzei în raport cu temeiurile de recurs indicate de recurenți și motivele invocate în susținerea acestor temeiuri, precum că partea acuzării a administrat suficiente probe care confirmă vinovăția inculpatului Surdu Eugeniu în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, Colegiul penal lărgit atestă că nu le acceptă, or instanța de apel la judecarea apelurilor declarate, a respectat prevederile art. 413-416 Cod de procedură penală, ținând cont totodată de jurisprudența relevantă a CtEDO în coraport cu art. 6 CEDO, și corect și-a motivat decizia în conformitate cu prevederile art. 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, expunându-se asupra chestiunilor esențiale invocate în apelurile declarate, iar decizia instanței de apel cuprinde temeiurile de fapt și de drept 16 care au dus, la caz, la admiterea apelurilor, casarea sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care Surdu Eugeniu a fost achitat de sub învinuirea de comitere a infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, din motiv că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii, motivarea soluției fiind în corespundere cu dispozitivul hotărârii care este expus clar și fără ca instanța de apel să comită careva erori de fapt sau de drept, motiv din care instanța de recurs ordinar nu a constatat existența cărorva temeiuri justificate pentru a pune la îndoială constatările instanței de apel în speța dată. Ce ține de temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, invocat de avocat, în sensul că „nu au fost întrunite elementele infracțiunii prevăzute de art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, instanța de apel pronunțând o concluzie eronată privind calificarea acțiunilor lui Surdu Eugeniu”, Colegiul penal lărgit verificând probatoriul administrat în cauză prin prisma opiniei recurentului, în sensul că inculpatul Surdu Eugeniu a săvârșit infracțiunea imputată, iar probele coroborează între ele, îl consideră ca neîntemeiat, fiindcă instanța de apel cercetând și verificând probele în ședința de judecată, a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei metode de apreciere a probelor, ce au servit ca temei pentru soluționarea elementelor de fapt, pe care se sprijină soluția de achitare dispusă în cauză, expunându-se argumentat în decizie (f.d.176 – 196, vol. II) din care motive a ajuns la concluzia de nevinovăție a inculpatului Surdu Eugeniu în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.179 alin.(3) lit. a) Cod penal și că nu s-a constatat existența faptei infracțiunii. Mai mult ca atât, avocatul menționează că instanța de apel a pronunțat o concluzie eronată privind calificarea acțiunilor lui Surdu Eugeniu, însă acesta nu aduce argumente în baza cărui articol inculpatul urma să fie recunoscut vinovat și condamnat. Instanța de recurs relevă, că argumentele recurenților invocate în recurs, referitor la vinovăția inculpatului Surdu Eugeniu, sunt neîntemeiate, au fost obiect de dispută în cadrul instanței de apel, asupra cărora s-au formulat și s-au punctat minuțios și veridic răspunsurile asupra tuturor alegațiilor recurenților, pe care Colegiul penal lărgit le însușește, ce este conform practicii CtEDO, hotărârea Albert vs România din 16.02.2010. Colegiul penal lărgit respinge criticele recurenților precum că „instanța de apel n-a dat apreciere tuturor probelor din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, în special declarațiilor părții vătămate Carastoian Adrian și martorului Iacobeț Ianic”, or, învinuirea adusă inculpatului Surdu Eugeniu, se bazează doar pe declarațiile părții vătămate Carastoian Adrian și martorului Iacobeț Ianic, care fiind audiați în prima instanță, au declarat că inculpatul a intrat fără permisiune în garajul părții vătămate. Însă, declarațiile acestora, se combat prin ansamblu de probe examinate în cadrul judecării cauzei în instanța de fond, cât și în cadrul judecării apelurilor, care combat în totalmente faptul invocat, că inculpatul a 17 intrat în garajul părții vătămate fără permisiunea acestuia. Prin urmare, analizând declarațiile acestor martori se constatată neconcordanța acestor declarații, ce nu coroborează între ele și demonstreză neveridicitatea lor și respectiv în sensul nedemonstrării vinovăției inculpatului Surdu Eugeniu. Pe de altă parte, se reține că declarațiile martorilor Cavlac Stela și Manoli Vasile, pe deplin coroborează cu declarațiile inculpatului Surdu Eugeniu, depuse în ședința de judecată în prima instanță și în ședința de judecată în instanța de apel. Prin urmare, declarațiile martorilor Cavlac Stela și Manoli Vasile just au fost apreciate de către instanța de apel ca fiind unele veridice, care coroborează cu alte probe examinate în cadrul judecării cauzei, făcând întemeiată concluzia instanței precum că inculpatul nu a comis infracțiunea imputată. Instanța de apel a dat aprecierea cuvenită probelor prezente la dosar, punând întemeiat la baza deciziei de achitare declarațiile martorului Cavlac Stela (f.d. 127- 128, vol. II) și martorului Manoli Vasile (f. d. 166-167, vol. II) date în instanța de apel sub jurământ, fiind preîntâmpinați de răspundere penală, conform art.311 și 312 Cod penal, care sunt concludente, pertinente și neschimbate pe tot parcursul procesului penal și care coroborează pe deplin atât cu declarațiile inculpatului Surdu Eugeniu cât și cu alte probe anexate la dosar, administrate în prima instanță și verificate în instanța de apel, cum ar fi: hotărârea nr. 4 din 01 septembrie 2017, privind interzicerea deservirii și reparația unităților de transport, în zona de trai pe teritoriul satului Cania, strada Tineretului, raionul Cantemir, emisă în privința părții vătămate Carastoian Adrian, de către medicul-șef al Centrului de Sănătate Publică Cantemir, Dumitru Vrabie, (f. d. 7 vol. I); copia declarației pe propria răspundere, întocmită de partea vătămată Carastoian Adrian, prin care a declarat că nu prestează servicii de reparare a automobilelor contra plată, (f. d. 9 vol. I); copia procesului- verbal de examinare a obiectului din 24 august 2017, întocmit de către inculpatul Surdu Eugeniu, prin care a constatat că, partea vătămată Carastoian Adrian, la data de 24 august 2017, efectua lucrări de reparație a automobilelor în stradă, satul Cania raionul Cantemir, (f. d. 14 vol. I); copia plângerii depusă de către Cavlac Stela și Cavlac Vasile, în adresa Președintelui raionului Cantemir, din 16 august 2017, privind acțiunile ilegale de activitate ilegală a părții vătămate Carastoian Adrian, (f. d. 15 vol. I); procesul-verbal de confruntare între inculpatul Surdu Eugeniu și partea vătămată Carastoian Adrian, prin care se demonstrează că, fiecare în parte și-a menținut declarațiile depuse anterior în cadrul urmăririi penale, (f. d. 48-50 vol. I); copia deciziei de evaluare nr. 230 din 24 august 2017, prin care se demonstrează că, medicul-șef sanitar al Centrului de Sănătate Publică Cantemir, Dumitru Vrabie, a dispus supunerea unui control inopinat a activității părții vătămate Carastoian Adrian, în baza examinării petiției lui Cavlac Stela, (f. d. 99 vol. I); delegația de evaluare nr. 230 din 24 august 2017, prin care se demonstrează că, medicul-șef sanitar al Centrului de Sănătate Publică Cantemir, Dumitru Vrabie, a dispus efectuarea unui control de către inculpatul Surdu Eugeniu, Șeful secției ESPR, în 18 scopul examinării petiției lui Cavlac Stela, privind activitatea părții vătămate Carastoian Adrian. Termenul de control una zi, (f. d. 99 verso, vol. I), și în acest sens, Colegiul penal lărgit respinge argumentul recurenților precum că soluția instanței de apel de achitare se bazează doar pe declarațiile martorilor Cavlac Stela și Manoli Vasile. La fel, nefondate sânt și argumentele acuzării precum că inculpatul ilegal a pătruns în garajul părții vătămate Carastoian Adrian și a efectuat cercetarea garajului ultimului, după cum se indică în rechizitoriu, or după cum a constatat instanța de apel în decizia sa că conform procesului-verbal din 24 august 2017 și declarațiilor martorului Iacobeț Ianic și părții vătămate Carastoian A. rezultă cert că inculpatul a întocmit procesul verbal în stradă pe capota automobilului, în care este consemnat ce lucrări efectua partea vătămată, cum ar fi lucrări de sudare, vopsire și reparație a automobilelor (f. d. 14, vol. I), care erau efectuate în stradă, în fața garajului și pentru constatarea acestui fapt, nu era necesară pătrunderea în garajul părții vătămate. În atare circumstanțe, nu pot fi considerate admisibile argumentele procurorului și ale avocatului Negoiță Valeriu privitor la faptul că din probele cercetate de instanța de apel se dovedește indubitabil vinovăția lui Surdu Eugeniu în baza art. 179 alin. (3) lit. a) Cod penal, odată ce acestea nu susțin învinuirea incriminată ultimului prin rechizitoriu. Or, atunci cînd unei persoane i se reproșează săvîrșirea unei fapte penale și i se aduce o acuzație aceasta trebuie să fie bazată pe probe pertinente, veridice și concludente care dovedesc, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta există, constituie infracțiune și a fost comisă de inculpat. Astfel, instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-a motivat concluzia prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-a dat o apreciere justă și obiectivă, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept. La caz, nu se constată careva acțiuni de pătrundere ilegală în garajul părții vătămate Carastoian Adrian fără consimțământul acestuia. Astfel, Colegiul penal lărgit conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale. 19 În consecință, Colegiul penal lărgit nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurenți ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursurile ordinare declarate de către procurorul Tomița Mihail și de către avocatul Negoiță Valeriu în numele părții vătămate Carastoian Adrian urmează a fi respinse ca inadmisibile.

În conformitate cu prevederile art. 434, 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit, D E C I D E : Respinge ca inadmisibile recursurile ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Cahul, Tomița Mihail și de către avocatul Negoiță Valeriu în numele părții vătămate Carastoian Adrian, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 04 mai 2021, în cauza penală privindu-l pe Surdu Eugeniu Xxxxx, cu menținerea deciziei atacate. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 16 decembrie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Cobzac Elena Țurcan Anatolie Boico Victor Guzun Ion 20