1ra-1643/2021 — art. 217 alin. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Soroca /sediul Central/ din 05 februarie 2021, Gherghelinic Tatiana a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea dreptului de a exercita activitatea ce ține de circulația drogurilor, pe un termen de 3 ani. În baza art. 90 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei stabilită lui Gherghelinic Tatiana pe un termen de probațiune de 2 ani. S-a încasat în mod solidar din contul inculpaților Gherghelinic Tatiana și Duda Igor cheltuielile judiciare în sumă de 1 680 lei. S-a soluționat soarta corpurilor delicte. Prin aceeași sentință, a fost condamnat și inculpatul Duda Igor, în privința căruia hotărârea în prezent nu se contestă, din care motiv instanța de recurs nu se v- a expune în privința acestuia. 1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Gherghelinic Tatiana, intenționat, dându-și seama de caracterul acțiunilor sale și prevăzând urmările lor, de comun acord și împreună cu fiul său Duda Igor, la domiciliul lor, situat în XXXXX, au păstrat ilegal fără scop de înstrăinare un mecanism confecționat artizanal în vederea consumului de droguri, format din două fragmente 1 de butelii din plastic și un dop din plută, în interiorul cărora se aflau depuneri cu o substanță cafenie cu miros specific de cânepă, până la 20.02.2020, când în rezultatul efectuării percheziției a domiciliului sus indicat au fost depistate și ridicate de către colaboratorii de poliție. Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-181 din 04.03.2020, depunerile de pe pereții interni a fragmentelor de butelii și a dopului din plută, prezentate la examinare depistate și ridicate la 20.02.2020, în cadrul percheziției la domiciliul lui Duda Igor, pe adresa: XXXXX, reprezintă substanță - rășină de cannabis, care conține - tetrahidrocannabinol, prin urmare se atribuie la categoria substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - rășina de canabis (materie uscată), constituie în total - 0,119 g. Conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora” aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, - rășina de canabis de la 0,05 g până la 10 g reprezintă cantități mari. Astfel, acțiunile lui Gherghelinic Tatiana au fost încadrate în baza art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal: „Circulația ilegală a drogurilor fără scop de înstrăinare, adică păstrarea, drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în proporții mari și fără scop de înstrăinare, acțiuni săvârșite de două persoane”.

Sentința primei instanțe, a fost atacată cu apel de către inculpata Gherghelinic Tatiana, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie achitată, invocând că, ordonanța de percheziție, încheierea privind efectuarea percheziției, ordonanța de dispunere a expertizei, etc. au fost efectuate fără a exista bănuiala rezonabilă precum că Gherghelinic Tatiana ar fi implicată în comiterea vreunei infracțiuni; în ordonanța și în încheiere de autorizare a percheziției lipsesc datele pe numele lui Gherghelinic Tatiana, iar copiile acestora nu i-au fost înmânate, astfel fiind privată de dreptul de a contesta actele în cauză cu recurs; în încheierea de percheziție nu se face referire la materiale factologice care ar indica la presupunerea rezonabilă că la domiciliul lui Gherghilinic Tatiana s-ar afla careva obiecte interzise de lege; ofițerul de urmărire penală a interpretat extensiv prevederile art. 57 Cod de procedură penală, și prin ordonanța de anexare a actelor de procedură dintr-o altă cauză penală disjunsă, a insuflat legalitatea infracțiunii incriminate; nu a avut parte de un proces echitabil, deoarece încă la etapa urmăririi penale a informat organul de urmărire penală referitor la persoanele care ar putea avea tangență cu obiectele depistate în cadrul percheziției, însă la caz nu s-a recurs la audierea acestora; ordonanța de recunoaștere și procesul verbal de audiere a lui Gherghelinic Tatiana în calitate de bănuită, sunt falsificate, fiind denaturate cu semnătura apărătorului, fiind insinuată prezența acestuia la întocmirea actelor respective, solicitându-se declararea nulității lor; nu au fost luate în considerație și verificate declarațiile inculpatei depuse pe parcursul procesului cu privire la nevinovăție, iar vinovăția nu a fost demonstrată prin probe pertinente și concludente, nefiind identificat gradul de participare a inculpatei la comiterea presupusei 2 infracțiuni; urmează a fi apreciate critic declarațiile martorilor acuzării, deoarece având calitatea de reprezentanți ai organului de urmărire penală au contribuit la ilegalitățile invocate; nu au beneficiat de o anchetă completă, obiectivă și capabilă să stabilească persoana vinovată în comiterea infracțiunii, or, a beneficiat de o anchetă cu diferite scheme, combinații, acte false prin care i s-a încălcat dreptul la apărare în cadrul unui proces inechitabil.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 aprilie 2021, s-a respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței. 3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță în conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenții, concludenții, utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatei Gherghelinic Tatiana în comiterea infracțiunii incriminate, constatând și reținând în acțiunile acesteia comiterea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal. În urma verificării probatoriului, instanța de apel a conchis, că probele puse la baza sentinței de condamnare corespund cerințelor legale, prin prisma acestora instanța de judecată a apreciat obiectiv aspectele de fapt și de drept ale cauzei. Probele administrate în cadrul prezentei cauze penale formează un ansamblu probatoriu, prin care se dovedește pe deplin vinovăția inculpatei Gherghelinic Tatiana în fapta adusă ei în învinuire, fiind totalmente combătute argumentele invocate în cererea de apel cu privire la nevinovăția inculpatei. Cu toate, că inculpații nu și-au recunoscut vina în comiterea infracțiunii imputate, contrariul a fost demonstrat prin probele cercetate, respectiv, potrivit procesului verbal din 20.02.2020 (f.d.15-16), la domiciliul lui Duda Igor, din XXXXX, a fost efectuată percheziție, unde s-au depistat și ridicat: un aparat artizanal de consumare a drogurilor, alcătuit din părțile a două butelii partea de sus de culoare străvezie având în orificiul o porțiune de materie solidă - bambuc în interiorul căruia se află un vas de dimensiuni mici metalic de culoare închisă și partea de jos a unei butelii de culoare cafenie în interiorul căreia se afla apă. Masă vegetală sub formă de semințe de culoare verzuie, împachetate într-o coală de hârtie de culoare cafenie; masă vegetală de culoare verde împachetate într-o coală de hârtie de culoare albă cu înscrisuri de mână pe ea; o porțiune de butelie - partea de sus, în jur la orificiu pe din exterior având un inel plastic de culoare albastră; o porțiune de butelie - partea de sus, în jur la orificiu pe din exterior având un inel plastic de culoare roșie (f.d.15). Efectuarea respectivei percheziții a fost ordonată de către procurorul în Procuratura Soroca, Cebanciuc Alexandru, în baza ordonanței din 17.02.2020 (f.d.14), fiind autorizată prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei Soroca din 18.02.2020 (f.d.13). În continuare, instanța de apel a menționat, că atât ordonanța, cât și încheierea indicate supra (f.d.13-14) au fost emise în baza materialelor cauzei penale 3 nr.2019328017, disjunsă din cauza penală nr.2019320450, urmărirea penală fiind pornită conform indicilor infracțiunilor prevăzute de art. 248 alin. (2) și art. 2171 alin. (3) lit. f) Cod penal. În ordonanță, și în încheiere se menționează, că presupunerea rezonabilă despre faptul, că la domiciliul lui Duda Igor se pot afla substanțe narcotice introduse ilegal prin contrabandă pe teritoriul Republicii Moldova, instrumente ce au fost destinate pentru a fi folosite sau au servit ca mijloace la săvârșirea infracțiunii, cum ar fi: mecanisme confecționate artizanal în scopul preparării drogurilor, precum și alte obiecte sau documente care ar putea avea importanță pentru cauza penală, cum ar fi: recipiente de păstrare a drogurilor, notițe referitor la activitatea criminală ce ține de circulația drogurilor și care prin alte procedee probatorii nu pot fi obținute. Respectiva acțiune a fost dispusă și autorizată reieșind din necesitatea demascării acțiunilor de ordin criminal al persoanelor care au comis fapte infracționale, dispunerea și autorizarea percheziției s-a bazat inclusiv și pe raportul șefului adjunct al SII, șef al SPC a IP Soroca, comisar-principal, Strochin Eugen, prin care a comunicat, că efectuând măsuri speciale de investigații pe cauza penală nr.2019328017 a parvenit informația precum că substanțele narcotice depistate și ridicate la reținerea lui Grigorii Lazarev, erau menite spre a fi transmise mai multor persoane, printre care și Duda Igor, care urmau să realizeze aceste substanțe narcotice pe teritoriul raionului Soroca. Potrivit cererilor de apel, se pretinde că copia ordonanței și a încheierii de autorizare a percheziției - nu au fost înmânate lui Duda Igor, astfel atât acesta cât și Gherghelinic Tatiana au fost privați de dreptul de a contesta actele în cauză cu recurs. Cu privire la aceste invocări, instanța de apel a menționat, că copia ordonanței de percheziție a fost înmânată lui Duda Igor contra semnătură la data de 20.02.2020 (f.d.14), iar percheziția la domiciliul lui Gherghelinic Tatiana și Duda Igor, situat în XXXXX, a fost efectuată în prezența inculpaților - fapt care rezultă din conținutul procesului verbal din 20.02.2020 cu privire la efectuarea percheziției (f.d.15-16). Apelanții susțin, că ofițerul de urmărire penală în gestiunea căruia s-a aflat cauza penală, a insuflat legalitatea acțiunilor întreprinse în vederea constatării infracțiunii imputată lui Duda Igor și Gherghelinic Tatiana, prin interpretarea extensivă a prevederile art. 57 Cod de procedură penală și anexarea actelor de procedură dintr-o altă cauză penală. Referitor la ordonanța de recunoaștere și procesul verbal de audiere a lui Gherghelinic Tatiana în calitate de bănuit, privitor la care apelanta invocă că sunt falsificate, fiind denaturate cu semnătura apărătorului, fiind insinuată prezența acestuia la întocmirea actelor respective, solicitându-se declararea nulității lor, instanța de apel a indicat, că prin ordonanța din 19.05.2020 Gherghelinic Tatiana a fost recunoscută pe cauza dată în calitate de bănuit (f.d.59), ordonanța fiindu-i adusă la cunoștință la aceiași dată, însă ultima a refuzat să o contrasemneze, fiind prezentă doar semnătura apărătorului Musteață Nicolae. De asemenea, semnătura apărătorului este prezentă și în procesul verbal din 19.05.2020 de audiere a lui 4 Gherghelinic Taiana în calitate de bănuit (f.d.62), însă ultima a refuzat de a depune careva declarații folosindu-se de prevederile art. 64 Cod de procedură penală, mai mult ca atât, la finalizarea urmăririi penale, materialele cauzei penale au fost prezentate apărătorului a lui Gherghelinic Taiana, însă careva obiecții, cereri de completare a urmăririi penale sau de declarare a nulității a careva acte, acesta nu a înaintat.

Decizia instanței de apel, este atacată cu recurs ordinar de către inculpata Gherghelinic Tatiana, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei și a sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată, invocând: - nu s-a dorit să se examineze probele care confirmă bănuiala rezonabilă necesară și prevăzută de lege înfăptuirii percheziției doar s-a enunțat că percheziția a fost necesară în spiritul combaterii criminalității, astfel, în cazul în care autoritățile se abțin de a da răspuns la cele mai importante întrebări pe care partea le folosește în apărarea sa se consideră că are loc încălcarea dreptului la un proces echitabil; - anchetatorul și-a depășit atribuțiile anexând la dosarul cu pricina acte procedurale de pe un alt dosar insuflând legalitatea acuzării mie; - ancheta n-a fost completă și anume n-au fost audiate toate persoanele care au avut tangență cu partea casei unde au fost depistate rășina de canabis; - declarațiile inculpatei precum că unele acte de procedură au fost și sunt falsificate, susținute prin actele prezentate unde lipsește semnătura avocatului și toate acestea corelate cu acțiunile întreprinse pentru aflarea adevărului au fost apreciate critic, în opoziție, nu au fost apreciate critic alegațiile procurorului bazate pe datele obținute din cadrul unei anchete în care n-au fost audiate persoanele implicate, n-au fost examinate secvențele video din data și ora recunoașterii în calitatea mea de bănuit și toate acestea examinate de un procuror implicat direct în frauda enunțată, astfel, consider că instanța nu a fost imparțială la examinarea cauzei; - conform art. 76 lit. a) Cod penal, săvârșirea pentru prima dată a unei infracțiuni mai puțin grave reprezintă circumstanță atenuantă ceea ce instanța nu a reținut, stabilind o pedeapsa arbitrar; - instanța nu s-a expus asupra gradului de implicare în săvârșirea infracțiunii încriminate; - probele prezentate nu sunt suficiente pentru a răsturna principiul prezumției nevinovăției.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că instanța de apel și-a argumentat suficient soluția.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. 5 În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține că motivul – temeiul de recurs invocat de recurentă nu s-a confirmat în urma cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele. Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția”, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și prin hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în apelul declarat, întemeindu-și corect soluția de menținere a sentinței, prin care inculpata a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal, în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, iar decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și în partea contestată în prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică motive justificative de a interveni în decizia contestată. Cât ține de argumentele inculpatei precum că: „probele prezentate nu sunt suficiente pentru a răsturna principiul prezumției nevinovăției, concluziile instanței de apel nu sunt bazate pe probe”, Colegiul penal indică că sunt declarative, reprezintă o interpretare subiectivă a recurentei ce nu poate fi acceptată, or, atât prima instanță cât și instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-au motivat sentință(v. I, f.d. 161 – 162) și în decizie (f.d. 226 – 230 v.I) concluziile prin cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-au dat aprecieri juste și obiective, prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței, 6 concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine toate aspectele de fapt și de drept, motivări ce sunt în coroborare cu circumstanțele constatate în prezenta cauza penală, și se acceaptă de instanța de recurs, fapt ce nu contravine practicii CtEDO. În acest sens, instanța de recurs ține să menționeze că, conform declarațiilor martorului Levodeanschi Ivan, efectuând percheziția, în camera în care dormea Duda și mama lui, s-a depistat lângă icoană, niște semințe învelite în hârtie, iar în dreapta pe o etajeră un pachet de polietilenă cu masă vegetală verzuie, fiind întrebați de unde, Gherghelinic Tatiana a zic că de la biserică sau mănăstire. În continuare, Colegiul penal respinge alegațiile recurentei precum că „nu s-a dorit să se examineze probele care confirmă bănuiala rezonabilă necesară și prevăzută de lege înfăptuirii percheziției doar s-a enunțat că percheziția a fost necesară în spiritul combaterii criminalității, astfel, în cazul în care autoritățile se abțin de a da răspuns la cele mai importante întrebări pe care partea le folosește în apărarea sa se consideră că are loc încălcarea dreptului la un proces echitabil”, or, sunt declarative, mai mult, asupra acestor alegații instanța de apel s-a expus detaliat(v. I, f.d. 227 verso – 228), subliniind faptul că: „respectiva acțiune a fost dispusă și autorizată inclusiv și în baza raportului șefului adjunst al SII, șef al SPC a IP Soroca, comisar-principal, Sorochin Eugen, prin care a comunicat că efectuând măsuri speciale de investigații a parvenit informația că substanțele narcotice depistate și ridicate la reținerea lui Lazarev Grigorii erau menite spre a fi transmise mai multor peroane, printre care și Duda Igor, care urmau să realizeze aceste substanțe narcotice pe teritoriul r-nului Soroca”. Instanța de recurs conchide că nu poate fi acceptat nici argumentul recurentei precum că „nu au fost audiate toate persoanele care au avut tangență cu partea casei unde au fost depistată rășina de canabis”, or, la etapa urmăririi penale, inculpata a refuzat de a depune careva declarații, nu a conlucrat cu organul de urmărire penală în vederea constatării tuturor circumstanțelor, neînaintând cereri cu privire la chestionarea persoanelor care ar putea furniza informații importante privitor la obiectele depistate. Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul penal nu a constatat prezența erorilor de drept invocate de recurentă ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate, 7 deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

Conducându-se de prevederile art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpata Gherghelinic Tatiana împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 aprilie 2021, în cauza penală privind-o pe Gherghelinic Tatiana XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 16 decembrie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecători Toma Nadejda Țurcan Anatolie 8