1ra-1643/2021 — art. 217 alin. 3 lit. b CP

1ra-1643/2021 — art. 217 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1643/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

17 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie

a examinat admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

inculpata Gherghelinic Tatiana prin care solicită casarea deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți din 28 aprilie 2021 și a sentinței Judecătoriei Soroca /sediul

Central/ din 05 februarie 2021, în cauza penală privind-o pe

Gherghelinic Tatiana XXXXX, născută la XXXXX,

originară și domiciliată în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Gherghelinic Tatiana a fost recunoscută vinovată în săvârșirea infracțiunii prevăzute

de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de

închisoare pe un termen de 2 ani, cu privarea dreptului de a exercita activitatea ce

ține de circulația drogurilor, pe un termen de 3 ani.

În baza art. 90 Cod penal, s-a suspendat executarea pedepsei stabilită lui

Gherghelinic Tatiana pe un termen de probațiune de 2 ani.

S-a încasat în mod solidar din contul inculpaților Gherghelinic Tatiana și Duda

Igor cheltuielile judiciare în sumă de 1 680 lei.

S-a soluționat soarta corpurilor delicte.

Prin aceeași sentință, a fost condamnat și inculpatul Duda Igor, în privința

căruia hotărârea în prezent nu se contestă, din care motiv instanța de recurs nu se v-

a expune în privința acestuia.

1.1 Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Gherghelinic

Tatiana, intenționat, dându-și seama de caracterul acțiunilor sale și prevăzând

urmările lor, de comun acord și împreună cu fiul său Duda Igor, la domiciliul lor,

situat în XXXXX, au păstrat ilegal fără scop de înstrăinare un mecanism

confecționat artizanal în vederea consumului de droguri, format din două fragmente

1

de butelii din plastic și un dop din plută, în interiorul cărora se aflau depuneri cu o

substanță cafenie cu miros specific de cânepă, până la 20.02.2020, când în rezultatul

efectuării percheziției a domiciliului sus indicat au fost depistate și ridicate de către

colaboratorii de poliție.

Conform raportului de expertiză judiciară nr.34/12/2-R-181 din 04.03.2020,

depunerile de pe pereții interni a fragmentelor de butelii și a dopului din plută,

prezentate la examinare depistate și ridicate la 20.02.2020, în cadrul percheziției la

domiciliul lui Duda Igor, pe adresa: XXXXX, reprezintă substanță - rășină de

cannabis, care conține - tetrahidrocannabinol, prin urmare se atribuie la categoria

substanțelor stupefiante. Cantitatea substanței stupefiante - rășina de canabis

(materie uscată), constituie în total - 0,119 g.

Conform „Listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin

astfel de substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora” aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.79 din 23.01.2006, - rășina de canabis de la 0,05 g

până la 10 g reprezintă cantități mari.

Astfel, acțiunile lui Gherghelinic Tatiana au fost încadrate în baza art. 217 alin.

(3) lit. b) Cod penal: „Circulația ilegală a drogurilor fără scop de înstrăinare, adică

păstrarea, drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora, săvârșite în proporții

mari și fără scop de înstrăinare, acțiuni săvârșite de două persoane”.

Tatiana, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi hotărâri, prin care să fie

achitată, invocând că, ordonanța de percheziție, încheierea privind efectuarea

percheziției, ordonanța de dispunere a expertizei, etc. au fost efectuate fără a exista

bănuiala rezonabilă precum că Gherghelinic Tatiana ar fi implicată în comiterea

vreunei infracțiuni; în ordonanța și în încheiere de autorizare a percheziției lipsesc

datele pe numele lui Gherghelinic Tatiana, iar copiile acestora nu i-au fost înmânate,

astfel fiind privată de dreptul de a contesta actele în cauză cu recurs; în încheierea

de percheziție nu se face referire la materiale factologice care ar indica la

presupunerea rezonabilă că la domiciliul lui Gherghilinic Tatiana s-ar afla careva

obiecte interzise de lege; ofițerul de urmărire penală a interpretat extensiv

prevederile art. 57 Cod de procedură penală, și prin ordonanța de anexare a actelor

de procedură dintr-o altă cauză penală disjunsă, a insuflat legalitatea infracțiunii

incriminate; nu a avut parte de un proces echitabil, deoarece încă la etapa urmăririi

penale a informat organul de urmărire penală referitor la persoanele care ar putea

avea tangență cu obiectele depistate în cadrul percheziției, însă la caz nu s-a recurs

la audierea acestora; ordonanța de recunoaștere și procesul verbal de audiere a lui

Gherghelinic Tatiana în calitate de bănuită, sunt falsificate, fiind denaturate cu

semnătura apărătorului, fiind insinuată prezența acestuia la întocmirea actelor

respective, solicitându-se declararea nulității lor; nu au fost luate în considerație și

verificate declarațiile inculpatei depuse pe parcursul procesului cu privire la

nevinovăție, iar vinovăția nu a fost demonstrată prin probe pertinente și concludente,

nefiind identificat gradul de participare a inculpatei la comiterea presupusei

2

infracțiuni; urmează a fi apreciate critic declarațiile martorilor acuzării, deoarece

având calitatea de reprezentanți ai organului de urmărire penală au contribuit la

ilegalitățile invocate; nu au beneficiat de o anchetă completă, obiectivă și capabilă

să stabilească persoana vinovată în comiterea infracțiunii, or, a beneficiat de o

anchetă cu diferite scheme, combinații, acte false prin care i s-a încălcat dreptul la

apărare în cadrul unui proces inechitabil.

respins ca nefondat apelul declarat, cu menținerea sentinței.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, prima instanță în

conformitate cu prevederile art. 101 Cod de procedură penală, a respectat normele

procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele

cauzei, a dat probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al

pertinenții, concludenții, utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării

lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatei Gherghelinic Tatiana

în comiterea infracțiunii incriminate, constatând și reținând în acțiunile acesteia

comiterea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal.

În urma verificării probatoriului, instanța de apel a conchis, că probele puse la

baza sentinței de condamnare corespund cerințelor legale, prin prisma acestora

instanța de judecată a apreciat obiectiv aspectele de fapt și de drept ale cauzei.

Probele administrate în cadrul prezentei cauze penale formează un ansamblu

probatoriu, prin care se dovedește pe deplin vinovăția inculpatei Gherghelinic

Tatiana în fapta adusă ei în învinuire, fiind totalmente combătute argumentele

invocate în cererea de apel cu privire la nevinovăția inculpatei.

Cu toate, că inculpații nu și-au recunoscut vina în comiterea infracțiunii

imputate, contrariul a fost demonstrat prin probele cercetate, respectiv, potrivit

procesului verbal din 20.02.2020 (f.d.15-16), la domiciliul lui Duda Igor, din

XXXXX, a fost efectuată percheziție, unde s-au depistat și ridicat: un aparat artizanal

de consumare a drogurilor, alcătuit din părțile a două butelii partea de sus de culoare

străvezie având în orificiul o porțiune de materie solidă - bambuc în interiorul căruia

se află un vas de dimensiuni mici metalic de culoare închisă și partea de jos a unei

butelii de culoare cafenie în interiorul căreia se afla apă. Masă vegetală sub formă

de semințe de culoare verzuie, împachetate într-o coală de hârtie de culoare cafenie;

masă vegetală de culoare verde împachetate într-o coală de hârtie de culoare albă cu

înscrisuri de mână pe ea; o porțiune de butelie - partea de sus, în jur la orificiu pe

din exterior având un inel plastic de culoare albastră; o porțiune de butelie - partea

de sus, în jur la orificiu pe din exterior având un inel plastic de culoare roșie (f.d.15).

Efectuarea respectivei percheziții a fost ordonată de către procurorul în

Procuratura Soroca, Cebanciuc Alexandru, în baza ordonanței din 17.02.2020

(f.d.14), fiind autorizată prin încheierea judecătorului de instrucție a Judecătoriei

Soroca din 18.02.2020 (f.d.13).

În continuare, instanța de apel a menționat, că atât ordonanța, cât și încheierea

indicate supra (f.d.13-14) au fost emise în baza materialelor cauzei penale

3

nr.2019328017, disjunsă din cauza penală nr.2019320450, urmărirea penală fiind

pornită conform indicilor infracțiunilor prevăzute de art. 248 alin. (2) și art. 2171

alin. (3) lit. f) Cod penal.

În ordonanță, și în încheiere se menționează, că presupunerea rezonabilă despre

faptul, că la domiciliul lui Duda Igor se pot afla substanțe narcotice introduse ilegal

prin contrabandă pe teritoriul Republicii Moldova, instrumente ce au fost destinate

pentru a fi folosite sau au servit ca mijloace la săvârșirea infracțiunii, cum ar fi:

mecanisme confecționate artizanal în scopul preparării drogurilor, precum și alte

obiecte sau documente care ar putea avea importanță pentru cauza penală, cum ar fi:

recipiente de păstrare a drogurilor, notițe referitor la activitatea criminală ce ține de

circulația drogurilor și care prin alte procedee probatorii nu pot fi obținute.

Respectiva acțiune a fost dispusă și autorizată reieșind din necesitatea

demascării acțiunilor de ordin criminal al persoanelor care au comis fapte

infracționale, dispunerea și autorizarea percheziției s-a bazat inclusiv și pe raportul

șefului adjunct al SII, șef al SPC a IP Soroca, comisar-principal, Strochin Eugen,

prin care a comunicat, că efectuând măsuri speciale de investigații pe cauza penală

nr.2019328017 a parvenit informația precum că substanțele narcotice depistate și

ridicate la reținerea lui Grigorii Lazarev, erau menite spre a fi transmise mai multor

persoane, printre care și Duda Igor, care urmau să realizeze aceste substanțe

narcotice pe teritoriul raionului Soroca.

Potrivit cererilor de apel, se pretinde că copia ordonanței și a încheierii de

autorizare a percheziției - nu au fost înmânate lui Duda Igor, astfel atât acesta cât și

Gherghelinic Tatiana au fost privați de dreptul de a contesta actele în cauză cu recurs.

Cu privire la aceste invocări, instanța de apel a menționat, că copia ordonanței de

percheziție a fost înmânată lui Duda Igor contra semnătură la data de 20.02.2020

(f.d.14), iar percheziția la domiciliul lui Gherghelinic Tatiana și Duda Igor, situat în

XXXXX, a fost efectuată în prezența inculpaților - fapt care rezultă din conținutul

procesului verbal din 20.02.2020 cu privire la efectuarea percheziției (f.d.15-16).

Apelanții susțin, că ofițerul de urmărire penală în gestiunea căruia s-a aflat

cauza penală, a insuflat legalitatea acțiunilor întreprinse în vederea constatării

infracțiunii imputată lui Duda Igor și Gherghelinic Tatiana, prin interpretarea

extensivă a prevederile art. 57 Cod de procedură penală și anexarea actelor de

procedură dintr-o altă cauză penală.

Referitor la ordonanța de recunoaștere și procesul verbal de audiere a lui

Gherghelinic Tatiana în calitate de bănuit, privitor la care apelanta invocă că sunt

falsificate, fiind denaturate cu semnătura apărătorului, fiind insinuată prezența

acestuia la întocmirea actelor respective, solicitându-se declararea nulității lor,

instanța de apel a indicat, că prin ordonanța din 19.05.2020 Gherghelinic Tatiana a

fost recunoscută pe cauza dată în calitate de bănuit (f.d.59), ordonanța fiindu-i adusă

la cunoștință la aceiași dată, însă ultima a refuzat să o contrasemneze, fiind prezentă

doar semnătura apărătorului Musteață Nicolae. De asemenea, semnătura

apărătorului este prezentă și în procesul verbal din 19.05.2020 de audiere a lui

4

Gherghelinic Taiana în calitate de bănuit (f.d.62), însă ultima a refuzat de a depune

careva declarații folosindu-se de prevederile art. 64 Cod de procedură penală, mai

mult ca atât, la finalizarea urmăririi penale, materialele cauzei penale au fost

prezentate apărătorului a lui Gherghelinic Taiana, însă careva obiecții, cereri de

completare a urmăririi penale sau de declarare a nulității a careva acte, acesta nu a

înaintat.

Gherghelinic Tatiana, indicând temeiul pentru recurs prevăzut de art. 427 alin. (1)

pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea deciziei și a sentinței,

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata să fie achitată, invocând:

- nu s-a dorit să se examineze probele care confirmă bănuiala rezonabilă

necesară și prevăzută de lege înfăptuirii percheziției doar s-a enunțat că percheziția

a fost necesară în spiritul combaterii criminalității, astfel, în cazul în care autoritățile

se abțin de a da răspuns la cele mai importante întrebări pe care partea le folosește

în apărarea sa se consideră că are loc încălcarea dreptului la un proces echitabil;

- anchetatorul și-a depășit atribuțiile anexând la dosarul cu pricina acte

procedurale de pe un alt dosar insuflând legalitatea acuzării mie;

- ancheta n-a fost completă și anume n-au fost audiate toate persoanele care au

avut tangență cu partea casei unde au fost depistate rășina de canabis;

- declarațiile inculpatei precum că unele acte de procedură au fost și sunt

falsificate, susținute prin actele prezentate unde lipsește semnătura avocatului și

toate acestea corelate cu acțiunile întreprinse pentru aflarea adevărului au fost

apreciate critic, în opoziție, nu au fost apreciate critic alegațiile procurorului bazate

pe datele obținute din cadrul unei anchete în care n-au fost audiate persoanele

implicate, n-au fost examinate secvențele video din data și ora recunoașterii în

calitatea mea de bănuit și toate acestea examinate de un procuror implicat direct în

frauda enunțată, astfel, consider că instanța nu a fost imparțială la examinarea cauzei;

- conform art. 76 lit. a) Cod penal, săvârșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni mai puțin grave reprezintă circumstanță atenuantă ceea ce instanța nu a

reținut, stabilind o pedeapsa arbitrar;

- instanța nu s-a expus asupra gradului de implicare în săvârșirea infracțiunii

încriminate;

- probele prezentate nu sunt suficiente pentru a răsturna principiul prezumției

nevinovăției.

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință procurorul, prin care a manifestat

dezacordul cu recursul declarat, a solicitat declararea recursului ca inadmisibil fiind

vădit neîntemeiat cu menținerea deciziei instanței de apel motivând prin faptul că

instanța de apel și-a argumentat suficient soluția.

cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit

neîntemeiat din următoarele considerente.

5

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva

hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să

decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este

vădit neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

La caz, Colegiul penal reține că recurentul indică ca temei pentru declararea

recursului ordinar, prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, în

sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel

sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul penal reține

că motivul – temeiul de recurs invocat de recurentă nu s-a confirmat în urma

cercetării materialelor cauzei, argumentând în acest context următoarele.

Astfel, ce ține de temeiul de recurs indicat de recurent, prevăzut de art. 427 alin.

(1) pct. 6) Cod de procedură penală, în sensul că „instanța de apel nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele

pe care se întemeiază soluția”, Colegiul penal constată că acesta nu și-a găsit

confirmarea, dat fiind faptul că, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat

prevederile art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală și prin

hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor relevante invocate în

apelul declarat, întemeindu-și corect soluția de menținere a sentinței, prin care

inculpata a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 217

alin. (3) lit. b) Cod penal, în baza probelor verificate și apreciate prin prisma art. 101

Cod de procedură penală, conform cerințelor art. 414 Cod de procedură penală, iar

decizia instanței de apel cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, și în partea

contestată în prezentul recurs, din care considerente instanța de recurs nu identifică

motive justificative de a interveni în decizia contestată.

Cât ține de argumentele inculpatei precum că: „probele prezentate nu sunt

suficiente pentru a răsturna principiul prezumției nevinovăției, concluziile instanței

de apel nu sunt bazate pe probe”, Colegiul penal indică că sunt declarative,

reprezintă o interpretare subiectivă a recurentei ce nu poate fi acceptată, or, atât

prima instanță cât și instanța de apel reținând circumstanțele de fapt ale cauzei și-au

motivat sentință(v. I, f.d. 161 – 162) și în decizie (f.d. 226 – 230 v.I) concluziile prin

cumulul de probe administrate în cauză, cărora le-au dat aprecieri juste și obiective,

prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din punct de vedere al pertinenței,

6

concludenții, utilității, veridicității și coroborării reciproce, stabilind cu certitudine

toate aspectele de fapt și de drept, motivări ce sunt în coroborare cu circumstanțele

constatate în prezenta cauza penală, și se acceaptă de instanța de recurs, fapt ce nu

contravine practicii CtEDO.

În acest sens, instanța de recurs ține să menționeze că, conform declarațiilor

martorului Levodeanschi Ivan, efectuând percheziția, în camera în care dormea

Duda și mama lui, s-a depistat lângă icoană, niște semințe învelite în hârtie, iar în

dreapta pe o etajeră un pachet de polietilenă cu masă vegetală verzuie, fiind întrebați

de unde, Gherghelinic Tatiana a zic că de la biserică sau mănăstire.

În continuare, Colegiul penal respinge alegațiile recurentei precum că „nu s-a

dorit să se examineze probele care confirmă bănuiala rezonabilă necesară și

prevăzută de lege înfăptuirii percheziției doar s-a enunțat că percheziția a fost

necesară în spiritul combaterii criminalității, astfel, în cazul în care autoritățile se

abțin de a da răspuns la cele mai importante întrebări pe care partea le folosește în

apărarea sa se consideră că are loc încălcarea dreptului la un proces echitabil”, or,

sunt declarative, mai mult, asupra acestor alegații instanța de apel s-a expus

detaliat(v. I, f.d. 227 verso – 228), subliniind faptul că: „respectiva acțiune a fost

dispusă și autorizată inclusiv și în baza raportului șefului adjunst al SII, șef al SPC

a IP Soroca, comisar-principal, Sorochin Eugen, prin care a comunicat că

efectuând măsuri speciale de investigații a parvenit informația că substanțele

narcotice depistate și ridicate la reținerea lui Lazarev Grigorii erau menite spre a

fi transmise mai multor peroane, printre care și Duda Igor, care urmau să realizeze

aceste substanțe narcotice pe teritoriul r-nului Soroca”.

Instanța de recurs conchide că nu poate fi acceptat nici argumentul recurentei

precum că „nu au fost audiate toate persoanele care au avut tangență cu partea casei

unde au fost depistată rășina de canabis”, or, la etapa urmăririi penale, inculpata a

refuzat de a depune careva declarații, nu a conlucrat cu organul de urmărire penală

în vederea constatării tuturor circumstanțelor, neînaintând cereri cu privire la

chestionarea persoanelor care ar putea furniza informații importante privitor la

obiectele depistate.

Astfel, Colegiul penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială veridicitatea

argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe aspectele contestate nu

se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor și pentru a evita repetări inutile, le

acceptă și le însușește, fapt ce vine în corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în

pct. 37 a hotărârii sale în cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art.

6 §1 din CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van de Hurk vs

Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de proces echitabil

necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor furnizate de o instanță

inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat chestiunile esențiale supuse atenției sale.

invocate de recurentă ce ar fi afectat hotărârea atacată sub aspectele contestate,

7

deoarece soluția adoptată de către instanța de apel este legală și întemeiată, iar

recursul ordinar declarat urmează a fi respins ca inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpata Gherghelinic

Tatiana împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 28 aprilie

2021, în cauza penală privind-o pe Gherghelinic Tatiana XXXXX, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 16 decembrie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Toma Nadejda

Țurcan Anatolie

8