1ra-1319/2021 — art. 217 alin. 3 lit. b CP

1ra-1319/2021 — art. 217 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1319/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

03 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență:

Președinte – Toma Nadejda

Judecători – Timofti Vladimir, Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion

judecând în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar declarat de către

procurorul în Procuratura de circumscripție Chișinău, Sâli Radu, prin care solicită

casarea deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2021, în

cauza penală privind-o pe

Chiriac Tatiana XXXXX, născută la XXXXX, originară

din XXXXX, domiciliată în XXXXX.

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar în cauză, în baza actelor din dosar, Colegiul penal

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

Chiriac Tatiana a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 1 an, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita activități ce vizează gestionarea drogurilor, etnobotanicilor sau analogii

acestora pe un termen de 2 ani.

Conform art. 90 Cod penal, executarea pedepsei stabilite lui Chiriac Tatiana, s-

a suspendat condiționat pe un termen de probațiune de 1 an.

S-a încasat din contul inculpatei suma de 1 680 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare.

S-a decis soarta corpurilor delicte.

1.1 Pentru a pronunța sentință, prima instanță a constatat că, Chiriac Tatiana,

urmărind scopul păstrării drogurilor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea

acestora, acționând împreună și în baza unei înțelegeri prealabile cu cunoscutul său

Talmaci Vladimir, cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului infracțional,

a obținut în circumstanțe necunoscute, la o dată nestabilită de organul de urmărire

1

penală și a păstrat asupra sa, până la 07 decembrie 2018, două boluri din sticlă cu

depuneri de culoare brună, 7 tuburi din masă plastică cu depuneri de culoare brună

și 2 pachețele de tip ziplock cu urme de substanță de culoare albă, toate fiind ridicate

în cadrul percheziției autorizate în cauza penală nr. 2018890437, efectuată la data de

07 decembrie 2018, la domiciliul acesteia pe adresa XXXXX.

Potrivit raportului de expertiză judiciară cu numărul 34/12/1-R-5831 din 28

decembrie 2018, depunerile de substanță de culoare brună de pe suprafața interioară

a bolurilor din sticlă și a tuburilor din masă plastică și urmele de substanță de culoare

albă din interiorul pachețelelor de tip ziplock, prezentate spre examinare, reprezintă

substanța stupefiantă PVP (a - pirrolidinovalerophenone), în cantitate de 0,12 grame.

Conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr.79 din 23 ianuarie 2006, privind

aprobarea listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de

substanțe depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cantitatea de 0,12

grame de PVP (a - pirrolidinovalerophenone) constituie cantități mari.

Astfel, acțiunile lui Chiriac Tatiana au fost încadrate în baza art. 217 alin. (3)

lit. b) Cod penal: „circulația ilegală a drogurilor, fără scop de înstrăinare -

păstrarea drogurilor, săvârșită în proporții mari și fără scop de înstrăinare, acțiuni

săvârșite de două persoane”.

Borislav în numele inculpatei, solicitând casarea sentinței, pronunțarea unei noi

decizii potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Chiriac Tatiana să

fie achitată, invocând că, Talmaci Vladimir a confirmat că dânsul este consumator

de droguri și că dispozitivele de inhalare a drogurilor îi aparțin, instanța de fond a

dat o apreciere eronată probelor, diametral opusă circumstanțelor cauzei, Chiriac

Tatiana fiind condamnată doar în baza unor presupuneri. Raportul de expertiză este

o vădită necorespundere în raport cu circumstanțele real întâmplate, este incorectă

și incompletă, deoarece urmează a fi exclusă concluzia experților care consideră că

substanța arsă depistată pe pereții bolurilor de sticlă are aceiași componență cu

substanța depistată în pachetele de tip zip-lock. Referitor la însuși procesul-verbal

de desfășurare a expertizei, inculpata și apărătorul acesteia nu au fost informați

despre dispunerea expertizei, neavând posibilitatea de a cere recuzarea experților.

Nu poate cenușa avea aceiași componență chimică ca și substanța inițială, or,

arderea reprezintă un proces fizico-chimic complex de transformare a substanțelor

inițiale în produse de ardere în cursul reacțiilor exoterme, însoțit de eliberare intentă

de căldură.

Prima instanță nu a analizat probele care dezvinovățesc inculpata Chiriac

Tatiana, nu a dat apreciere cuvenită purtătorului de informații electronice DVD-R,

din care rezultă că încă nefiind numite expertizele de către organul de urmărire

penală au fost făcute publice informațiile vădit eronate cu privire la cantitatea

drogurilor depistate, cu atât mai mult că partea apărării a contestat și a pus la îndoială

concluziile expertului, iar partea acuzării s-a opus realizării unei expertize

independente, atât inculpata Chiriac Tatiana cât și avocatul acesteia au fost lipsiți de

2

dreptul de a fi informați despre efectuarea expertizei, dar și de recuzare a experților,

precum și dreptul de a face obiecții asupra procesului-verbal întocmit. Raportul de

expertiză nu putea fi admis ca probă deoarece nu a fost cercetat în modul stabilit în

ședința de judecată conform prevederilor art. 94, 95 Cod de procedură penală și art.

6 CEDO, totodată încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale atrage în cele

din urmă nulitatea probelor vizate, iar în astfel de circumstanțe nu poate fi emisă

sentința de condamnare odată ce nu a fost stabilit cu certitudine că inculpata este

persoana care a comis infracțiunea, or, prima instanță nu a efectuat controlul efectiv

al învinuirii.

Din declarațiile depuse de către Talmaci Vladimir sub jurământ în ședința din

18.11.2019, a fost confirmat că bolurile de sticlă și pachetele de tip zip-lock aparțin

acestuia, și nu există absolut nici-o probă ce să dovedească contrariul, astfel că

Chiriac Tatiana nu putea fi condamnată pentru faptul că are reședința comună cu

Talmaci Vladimir sau pentru concubinajul cu acesta, deși avocatul a depus o cerere

de audiere suplimentară a lui Talmaci Vladimir în vederea înlăturării tuturor

divergențelor cauzei, cererea dată a fost respinsă ca neîntemeiată.

De asemenea, a mai indicat cu referință la convorbirile între Chiriac Tatiana și

Talmaci Vladimir prin intermediul aplicației „Telegram”, că în convorbirea unde

Chiriac Tatiana îi cere lui Talmaci Vladimir să procure produse pentru care va primi

bani, s-au subînțeles produse alimentare, pentru care ulterior îi va transmite bani lui

Talmaci Vladimir, ultimul avea accesul la telefonul mobil a lui Chiriac Tatiana,

inclusiv la dispozitivele de stocare a informației fapt confirmat prin procesul-verbal

de percheziție a lui Talmaci Vladimir unde la el a fost depistată tableta APPLE, care

aparținea fiicei inculpatei, deoarece deseori Talmaci Vladimir nu avea acces la

internet prin telefonul său, și se folosea de telefonul lui Chiriac Tatiana și tableta

APPLE a fiicei care aveau internet. Astfel, în sentința instanței de fond doar se

presupune că urmare a interceptării intensive a convorbirilor lui Chiriac Tatiana cu

Talmaci Vladimir, faptul că Chiriac Tatiana ar fi fost parte a unei tranzacții ilicite,

fără ca acest fapt să fie demonstrat în afara oricărui dubiu, cu atât mai mult că însuși

inculpata Chiriac Tatiana și-a exprimat acordul în deblocarea telefonul mobil

personal în vederea cercetării acestuia.

De asemenea avocatul a considerat că, chiar dacă obiectele interzise au fost

depistate în geanta persoanei, acest fapt nu echivalează cu faptul că obiectele date îi

aparțin acestei persoane, or, toate dubiile privind circumstanțele ce nu sunt cu

certitudine dovedite se apreciază în favoarea inculpatului, cu atât mai mult că, de

către procuror nu a fost dispusă efectuarea expertizei pentru depistarea amprentelor

digitale pe obiectele ilicite, fapt care a condus la constatarea vinovăției sau

nevinovăției lui Chiriac Tatiana, și identificarea adevăratului proprietar al obiectelor,

ca urmare argumentele procurorului referitoare la acest subiect urmează a fi

considerate subiective, deoarece nu sunt confirmate prin careva probe.

În viziunea avocatului nu a fost probată latura subiectivă a infracțiunii, și anume

că Chiriac Tatiana ar fi acționat cu Talmaci Vladimir, deoarece înțelegerea prealabilă

3

urma să fie dovedită prin probe directe, cu atât mai mult că, infracțiunea dată se

consideră comisă doar cu intenție directă, astfel că nu s-a confirmat existența

intenției directe a lui Chiriac Tatiana.

Instanța de fond urma să dea aprecierea corespunzătoare faptului că Chiriac

Tatiana nu era unica persoană care avea acces în imobilul unde s-a efectuat

percheziția, însă instanța de fond s-a limitat exclusiv la redarea argumentelor

invocate de către procuror, fără a analiza probele care conduc la aflarea adevărului.

2021:

S-a admis apelul avocatului, s-a casat total sentința, s-a pronunțat o hotărâre

nouă potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care:

Chiriac Tatiana, învinuită de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 217 alin.

(3) lit. b) Cod penal, a fost achitată, pe motiv că fapta nu a fost comisă de inculpată.

S-a decis soarta corpurilor delicte.

3.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, conform ordonanței

de punere sub învinuire, și rechizitoriului, Chiriac Tatiana, se învinuiește în aceia că,

urmărind scopul păstrării drogurilor, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al

acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea

acestora, acționând împreună și în baza unei înțelegeri prealabile cu cunoscutul său

Talmaci Vladimir, cu intenție directă îndreptată spre atingerea scopului infracțional,

a obținut în circumstanțe necunoscute, la o dată nestabilită de organul de urmărire

penală și a păstrat asupra sa, până la data de 07.12.2018, două boluri din sticlă cu

depuneri de culoare brună, 7 tuburi din masă plastică cu depuneri de culoare brună

și 2 pachețele de tip ziplock cu urme de substanță de culoare albă, toate fiind ridicate

în cadrul percheziției autorizate în cauza penală nr. 2018890437, efectuată la data de

07.12.2018, la domiciliul acesteia pe adresa XXXXX.

Potrivit raportului de expertiză judiciară cu numărul 34/12/1-R-5831 din

28.12.2018, depunerile de substanță de culoare brună de pe suprafața interioară a

bolurilor din sticlă și a tuburilor din masă plastică și urmele de substanță de culoare

albă din interiorul pachețelelor de tip ziplock, prezentate spre examinare, reprezintă

substanța stupefiantă PVP (a - pirrolidinovalerophenone), în cantitate de 0,12 grame.

Conform prevederilor Hotărîrii Guvernului nr.79 din 23.01.2006, privind aprobarea

listei substanțelor narcotice, psihotrope și a plantelor care conțin astfel de substanțe

depistate în trafic ilicit, precum și cantitățile acestora, cantitatea de 0,12 grame de

PVP (a - pirrolidinovalerophenone) constituie cantități mari.

Astfel, de către procuror, Chiriac Tatiana este învinuită de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 217 alin. (3), lit. b) Cod penal, individualizată prin

„circulația ilegală a drogurilor, fără scop de înstrăinare, conform semnelor de

calificare - păstrarea drogurilor, săvârșită în proporții mari și fără scop de

înstrăinare, acțiuni săvârșite de două persoane”.

În acest sens, instanța de apel a indicat că, prima instanță nu a dat o apreciere

cuvenită normelor procedurale penale, or, concluziile primei instanțe cu privire la

4

condamnarea inculpatei Chiriac Tatiana, de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

217 alin. (3), lit. b) Cod penal, sunt eronate, în contextul înaintării de către procuror

a unei învinuiri formale, convenționale și bazată doar pe presupuneri, și cu atât mai

mult contradictorii având în vedere că probatoriul administrat de către organul de

urmărire penală și cercetat în cadrul procesului judiciar denotă o altă concluzie decât

cea abordată de către instanța de fond.

În continuare, instanța de apel a menționat că, ținând cont de prevederile art.

27, 99 – 101 Cod de procedură penală, cercetând sub toate aspectele probele

administrate, verificându-le minuțios, prin prisma admisibilității, pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, a considerat că în speța dată acestea nu sunt

suficiente pentru a demonstra că infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (3), lit. b)

Cod penal, a fost comisă de către Chiriac Tatiana.

Instanța de apel a susținut că, inculpata Chiriac Tatiana fiind audiată în ședința

instanței de fond a comunicat clar că, dânsa a locuit împreună cu Talmaci Vladimir

în apartamentul XXXXX, și tot în acest timp ultimul avea un comportament suspect,

aducea diferite pastile spunând că sunt calmante și obiecte care le-a văzut doar în

rezultatul percheziției, dânsa necunoscând cu ce se ocupă ultimul, și nu cunoaște

cum au ajuns obiectele ridicate în cadrul percheziției la data de 07.12.2018, din

geanta ei personală, deoarece se folosea de geantă rar, la fel inculpata a indicat că,

ustensilele cu care Talmaci Vladimir întrebuința substanțele narcotice, nu cunoaște

dacă sunt aceleași care au fost ridicate de la domiciliul ei în cadrul percheziției. Nu

cunoștea despre ce Talmaci Vladimir discuta cu alte persoane prin intermediul

telefonului mobil al ei. El avea acces la telefonul mobil, iar când discuta cu cineva,

el mereu se dădea într-o parte și ea nu vedea ce face. Talmaci Vladimir lua telefonul

și pleca atunci când avea nevoie. Ea se folosea de alt telefon. Talmaci Vladimir se

mai folosea de o tabletă (dispozitiv electronic), care a dispărut din casă. Tableta dată

a fost găsită la poliție, deoarece a fost ridicată de la Talmaci Vladimir.

Sub acest aspect, instanța de apel a considerat aceste declarații veridice și

confirmate integral, or, declarațiile martorilor Chihai Igor și Cebotari Igor nu pot fi

reținute, or, acestea din urmă de fapt confirmă doar ipoteza de depistare a drogurilor

în apartamentul XXXXX, însă nicidecum nu confirmă că acestea au fost păstrate

nemijlocit de către inculpata Chiriac Tatiana, în acest sens careva probe nefiind

acumulate, iar procesele-verbale de percheziție, cât și de ridicare la fel nu confirmă

realizarea faptei infracționale anume de către inculpată, însă doar depistarea lor în

geanta ei personală în XXXXX.

De altfel, instanța de apel a reținut că, martorul Talmaci Vladimir a confirmat

că, a locuit împreună cu inculpata Chiriac Tatiana aproximativ patru ani, cunoaște

despre percheziția efectuată în apartamentul XXXXX, dar lucrurile care au fost

ridicate în cadrul percheziției la data de 07.12.2018, în apartamentul dat îi aparțin

lui, acesta confirmând că utilizează drogurile.

La fel Talmaci Vladimir a comunicat că anume dânsul consuma o substanță

care se numea „sare”. „Sarea” dată se punea pe foaia de staniol sau pe bec pe care o

5

încălzea și o consuma. Chiriac Tatiana nu știa despre faptul că consuma acea

substanță. Din acești 4 ani, până la reținere a început a consuma acea substanță cu 3

luni înainte de reținere. Chiriac Tatiana avea o geantă pe care nu o folosea și el utiliza

acea geantă pentru a păstra lampa acolo, geanta se afla într-un dulap. Apartamentul

care a fost percheziționat are 3 camere, geanta se păstra în dormitor. Obiectele cu

care consuma drogurile le punea în geanta lui Chiriac Tatiana ca să nu vadă copilul

când consuma. Geanta în care s-a găsit acele obiecte era de culoare neagră, se afla

în dulap în momentul în care a pus acele obiecte în ea. Nu-și amintește data când a

pus acele obiecte în geantă, atunci Chiriac Tatiana nu era acasă.

În cazul dat, instanța de apel a reținut că, organul de urmărire penală nu a

demonstrat prin careva probe că, obiectele ridicate în cadrul percheziției efectuate la

data de 07.12.2018, au fost plasate în geanta, care la rândul său a fost ridicată în

dulap în dormitorul din apartamentul XXXXX, a fost plasată anume de către

inculpata Chiriac Tatiana, cu atât mai mult că, însuși martorul Talmaci Vladimir a

confirmat clar că, dânsul fiind consumator de droguri, a plasat ustensilele pentru

consumul de droguri în geanta lui Chiriac Tatiana.

Instanța de apel a apreciat ca fiind nepertinente declarațiile martorilor Cebotari

Igor și Chihai Igor, precum și procesul-verbal de percheziție din 07.12.2018,

procesele-verbale de ridicare și de examinare, precum și raportul de expertiză

judiciară cu nr. 34/12/1-R-5831 din 28.12.2018, în condițiile în care aceste probe

adeveresc depistarea în procesul de percheziție în XXXXX, a ustensilelor care conțin

substanțe stupefiante, însă probele date la rândul său sunt indirecte, și nicidecum nu

indică la faptul că probele date au fost plasate și păstrate anume de către inculpata

Chiriac Tatiana, or, și martorul Talmaci Vladimir a confirmat că, dânsul fiind

consumator de droguri, a ascuns ustensilele pentru a nu le vedea Chiriac Tatiana, cu

care locuia în concubinaj.

Cu referire la procesul-verbal de examinare a obiectului din 23.01.2019, și

anume a telefonul mobil de modelul „Samsung”, din care ar reieși careva discuții cu

privire la pretinsa procurare de droguri prin intermediul aplicației „Telegram”,

instanța de apel a susținut că, însuși inculpata Chiriac Tatiana, dar și martorul

Talmaci Vladimir au confirmat că, ultimul folosea telefonul mobil, și uneori lua

telefonul mergând într-o parte pentru a discuta, sau a scrie mesaje, iar cerințele lui

Chiriac Tatiana adresate lui Talmaci Vladimir privind procurarea de bunuri, sau

„procurarea a ceva”, nicidecum nu pot fi interpretate în defavoarea inculpatei, în

condițiile în care inculpata și martorul Talmaci Vladimir locuiau în concubinaj, iar

cerințele acestora se refereau la necesitatea procurării de careva bunuri și obiecte

pentru uz casnic, și nicidecum nu la pretinsa procurare de droguri, după cum a

considerat eronat organul de urmărire penală.

În așa mod, instanța de apel a conchis că fapta infracțională de păstrare ilicită

de droguri fără scop de înstrăinare nu a fost comisă de către inculpata Chiriac

Tatiana, în sensul dat lipsind careva probe directe ce ar demonstra vina ei, or,

probatoriul administrat denotă de fapt comiterea faptei infracționale de către o altă

6

persoană, și nicidecum nu de către inculpata Chiriac Tatiana, iar instanța de fond

pripit a conchis că fapta a fost comisă de către inculpată.

în Procuratura de circumscripție Chișinău, indicând temeiul pentru recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, prin care solicită casarea

deciziei, cu menținerea sentinței, invocând:

- prima instanță corect a constatat că vinovăția inculpatei se demonstrează prin

următoarele probe:

- Declarațiile martorului Cebotari Igor;

- Declarațiile martorului Chihai Igor;

- Declarațiile martorului Talmaci Vladimir;

- Procesul – verbal de percheziție, acțiune procesuală efectuată la 07

decembrie 2018, pe adresa XXXXX, la domiciliul lui Chiriac Tatiana;

- Procesul-verbal de ridicare, acțiune procesuală efectuată la 11 ianuarie

2019;

- Procesul-verbal de ridicare, acțiune procesuală efectuată la 13 mai 2019;

- Procesul-verbal de examinare a obiectului, acțiune procesuală efectuată la

23 ianuarie 2019;

- Raportul de expertiză judiciară cu nr. 34/12/1 -R-5831 din 28 decembrie

2018;

- declarațiile martorilor Igor Cebotari, Chihai Igor, prezentate în cadrul audierii

la organul de urmărire penală cât și în instanța de judecată sunt consecvente și clare,

ce coroborează cu probele prezentate în sprijinul învinuirii, care, în ansamblu,

combat versiunea inculpatei și, respectiv, dovedesc cu certitudine vinovăția acesteia

în săvârșirea infracțiunii de păstrare a drogurilor;

- martorul Cebotari Igor a indicat că în momentul depistării obiectelor „doamna

Chiriac Tatiana a recunoscut că îi aparțin și în acea geantă se mai aflau actele ei

personale de identitate. Tot la acel moment se aflau și copiii acestei și ea a rugat să

nu le comunicăm și să nu le facem probleme față de copii și să nu vorbim de obiectele

găsite”, în confirmarea procesului-verbal de percheziție vin și declarațiile martorului

Chihai Igor, date în cadrul ședinței de judecată, prin care se constată că „în urma

percheziției au fost ridicate mai multe bunuri și anume cartele sim, telefoane mobile

cât și dintr-o geanta de damă, în care era buletinul de identitate și alte acte pe numele

Chiriac Tatiana, totodată din această geantă a fost ridicat un obiect confecționat

artizanal dintr-un bec, în capăt având o folie de staniol cu găuri cât și niște bețișoare

care sunt folosite pentru consumul băuturilor răcoritoare, la fel în geantă au fost

ridicată și o rețetă eliberată pe numele Chiriac Tatiana ce i se permitea în farmacie

de a procura substanțe psihotrope, totodată dintr- o tumbă au fost ridicate și

pastilele”;

- faptul deblocării telefonului prin codul personalizat de către Chiriac Tatiana

demonstrează că acces la telefonul mobil al acesteia îl avea doar ea și Talmaci

Valdimir;

7

- potrivit procesului verbal de examinare a obiectului din 23 ianuarie 2019 a

fost supus examinării telefonul de marca „Samsung”, cu numărul de IMEI

353759/09/118653/0, fiind accesată aplicația „Telegram” au fost examinate

discuțiile purtate cu mai multe persoane, din conținutul discuțiilor sunt niște indicații

exacte cu privire la procurarea și ridicarea substanțelor stupefiante, și anume, prețul,

gramajul, denumirea și locul de unde pot fi ridicate, mai mult, argumentul inculpatei

precum că nu cunoștea despre informația aflată în telefonul său este combătut, ori

din planșa fotografică anexată la materialele cauzei f.d.52-68, se constată discuția

lui Chiriac Tatiana cu Talmaci Vladimir cu privire la diverse rugăminți a lui Chiriac

Tatiana către Talmaci Vladimir de a-i aduce ceva, iar pentru asta ultima va achita

careva sume bănești, instanța de fond corect a apreciat critic argumentul inculpatei

și cel al martorului Talmaci V. precum că ultima nu cunoștea despre copurile delicte

ridicate în urma percheziției din geanta sa, ori faptul că în geanta care îi aparținea a

fost depistat și buletinul său de identitate duce la concluzia că inculpata se folosea

de acea geantă mai cu seamă se folosea și de buletinul de identitate al său;

- versiunea inculpatei reprezintă poziția de apărare, ce nu corespunde

adevărului și urmărește scopul de a evita răspunderea penală, argumentele invocate

de partea apărării nu au suport probatoriu, iar în acest sens nu au fost prezentate

careva probe care în coroborare cu cele anexate la materialele cauzei ar demonstra

contrariul învinuirii;

- instanța de apel a pus la baza deciziei contestate conținutul declarațiilor așa

cum acestea au fost expuse în sentință, însă fără a fi date citirii în ședință de judecată

a instanței de apel, și fără consemnarea acestora în procesul-verbal, or, potrivit alin.

(6) art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel nu este în drept să-și

întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță, dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

procesul – verbal.

pct. 1¹) Cod de procedură penală, a depus referință avocatul Babenco Borislav în

numele inculpatei, prin care a solicitat respingerea recursului ca vădit inadmisibil,

indicând că, decizia instanței de apel este corectă, întemeiată și legală, or, în cazul

dat probele nu sunt suficiente pentru a demonstra că infracțiunea a fost comisă de

inculpată, prima instanță pripit și nejustificat a conchis că, fapta infracțională a fost

comisă de inculpată, probele fiind interpretate eronat și extensiv în defavoarea ei.

constată că acesta urmează a fi admis din următoarele considerente.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recurs ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. a) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul, să caseze total

hotărârea atacată și să mențină hotărârea primei instanțe, când apelul a fost greșit

admis.

8

Potrivit prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de

recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427

Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel

pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele

de fond și de apel la judecarea cauzei.

În sensul prevederilor din art. 414 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8), 419 Cod de

procedură penală și a jurisprudenței naționale, instanța de apel, judecând apelul,

verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de

prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi

prezentate instanței de apel. Instanța de apel se pronunță asupra tuturor motivelor

invocate în apel.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare. Necesită a se avea în vedere că nu

numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea superficială sau motivarea în termeni

vagi-evazivi, reprezintă motiv de casare.

Colegiul penal lărgit mai menționează că procurorul în recurs, drept temei

pentru declararea recursului a indicat prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), Cod de

procedură penală, și anume cazul când „hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe

care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii”.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal lărgit

reține că temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură

penală și-a găsit confirmarea în cauza dată, în sensul că decizia atacată nu cuprinde

motivele legale pe care se întemeiază soluția.

Colegiul penal lărgit notează că din analiza materialelor cauzei, rezultă cert că

prima instanță a apreciat obiectiv prin prisma art. 101 Cod de procedură penală, din

punct de vedere al pertinenței, concludenței, veridicității și coroborării lor, cumulul

de probe administrat la urmărirea penală și examinate în ședința de judecată a primei

instanțe, și corect a adoptat soluția de condamnare a lui Chiriac Tatiana în baza art.

217 alin. (3) lit. b) Cod penal, aplicându-i inculpatei o pedeapsă echitabilă,

individualizată corect în limitele Legii penale.

În acest sens, Colegiul penal lărgit atestă că instanța de apel greșit a admis

apelul declarat de avocatul Babenco Borislav în numele inculpatei, a casat sentința

și a achitat-o pe Chiriac Tatiana, pronunțând o hotărâre motivată greșit, în termeni

vagi și cu conținut ambiguu, din al cărei descriptiv nu rezultă motivele pe care se

întemeiază soluția adoptată, fără a fi cercetate amănunțit și multiaspectual probele

care au conturat convingerea instanței pentru a hotărî în sensul celor indicate în

dispozitiv.

Prin urmare, Colegiul penal lărgit concluzionează că, la argumentarea soluției,

instanța de apel a apreciat unilateral probele administrate la dosar, acordând o

valoare primară declarațiilor inculpatei Chiriac Tatiana și a martorului Talmaci

9

Vladimir, în detrimentul probelor administrate de partea acuzării, fără a aduce

argumente plauzibile de respingere a valorii probatorii a acestor probe, achitând-o

neîntemeiat pe Chiriac Tatiana de comiterea faptei imputate.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit ține să menționeze că este incorectă poziția

instanței de apel care a specificat în decizia sa că: „consideră declarațiile inculpatei

veridice și confirmate integral de Talmaci Vladimir, or, declarațiile martorilor

Chihai Igor și Cebotari Igor nu pot fi reținute, or, acestea din urmă de fapt confirmă

doar ipoteza de depistare a drogurilor în apartamentul nr. 17, din XXXXX, însă

nicidecum nu confirmă că acestea au fost păstrate nemijlocit de către inculpata

Chiriac Tatiana, în acest sens careva probe nefiind acumulate, iar procesele-verbale

de percheziție, cât și de ridicare la fel nu confirmă realizarea faptei infracționale

anume de către inculpată, însă doar depistarea lor în geanta ei personală în

apartamentul nr. 17, din XXXXX”.

În acest sens, Colegiul penal lărgit ține să indice că, declarațiile inculpatei date

în cadrul urmăririi penale, în cadrul ședințelor de judecată din prima instanță și în

cadrul ședinței de judecată în instanța de apel sunt contradictorii, or, fiind audiată în

calitate de bănuită la 12 martie 2019, inculpata a declarat că: „La sfârșitul anului

2018, în timp ce ne aflam la domiciliul meu, Talmaci Vladimir, a scos din gentuța

pe care o avea asupra sa, un bec electric, din care inhala fum. Eu l-am întrebat ce

este aceasta, iar el mi-a comunicat că sunt niște calmante, care pe el î-l liniștesc. El

mi-a propus și mie să inhalez fumul dat, însă eu l-am refuzat.”(f.d. 103 v. I), ulterior

în cadrul ședinței de judecată din prima instanță din 30.01.2020(f.d. 230 – 231 v.I),

inculpata a declarat că: „Într-o zi când mă întorceam acasă de la cumpărături, am

văzut că Talmaci Vladimir avea ceva în mână dar el mi-a spus ca e ceva calmant”,

la întrebarea acuzatorului de stat, inculpata a indicat că: „Talmaci Vladimir nu mi-a

propus să încerc acele calmante de care spunea el.”, la întrebarea instanței a răspuns

că: „Mereu port portmoneul cu documentele cu mine. Cu acea geantă am fost cu o

zi înainte la cumpărături. Din data de 05 decembrie până la 07 decembrie eu nu am

folosit geanta în care s-au găsit acele lucruri la percheziție.”

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că inculpata indică la urmărirea penală că

a văzut cum Talmaci inhala fum dintr-un bec electric în timp ce se aflau în domiciliul

ei, el becul l-a scos din gentuța care o ține la el(f.d. 103, v.I), după care în ședința de

judecată a indicat că, a văzut că Talmaci avea ceva în mână când s-a întors de la

cumpărături(f.d. 230 v. I), mai mult, Colegiul penal lărgit ține să sublinieze faptul

că, inculpata la urmărirea penală a declarat că Talmaci i-a propus să inhaleze fumul

dat(f.d. 103 v.I), însă în prima instanță, inculpata deja indică că, Talmaci nu i-a

propus să încerce acele calmante de care spunea el(f.d. 230 v.I).

La fel, Colegiul penal lărgit indică că, inculpata a indicat că cu geana în care s-

au găsit ustensilele pentru a inhala substanțele narcotice a folosit-o cu o zi înainte de

percheziție, după care în aceiași ședință de judecată a declarat că din data de 05

decembrie până la 07 decembrie nu a folosit acea geantă, în acest sens, Colegiul

lărgit indică că, percheziția în cadrul căreia au fost depistate și ridicate ustensilele și

10

pastilele și telefonul mobil a avut loc la data de 07 decembrie 2019.

În continuare, Colegiul penal lărgit constată că declarațiile inculpatei nu numai

că nu sunt confirmate de către Talmaci Vladimir, ci sunt combătute, or, Talmaci

Vladimir la urmărirea penală a declarat că: „Eu intram în vizită la Tatiana, doar când

era ea acasă, iar chei de la apartamentul ei, nu aveam”(f.d. 89 v.I) iar inculpata tot

în cadrul urmăririi penale a declarat că: „Vreau să menționez că acesta(Talmaci

Vladimir), avea chei de la apartamentul meu și intra în apartament când dorea el,

indiferent dacă eu eram acasă sau nu”, în continuare, Talmaci Vladimir fiind audiat

în calitate de bănuit a mai indicat că: „Eu Tatianei Chiriac, nu i-am propus niciodată

să întrebuințeze substanțe narcotice. Referitor la faptul dacă Tatiana cunoștea ce

întrebuințez eu, pot comunica că eu i-am comunicat acesteia că întrebuințez drog

tip „sare„”, astfel, Colegiul penal lărgit conchide că, aceste declarații se contrazic

direct cu declarațiile inculpatei care a indicat că Talmaci Vladimir i-a propus să

încerce să fumeze și că i-a comunicat că fumează calmante(f.d. 103 v. I).

Mai mult, Colegiul penal lărgit mai indică că, Talmaci Vladimir la urmărirea

penală a indicat că: „Înainte de a fi reținut, cu aproximativ 2 zile, eu am fost la

domiciliul Tatianei Chiriac, unde am consumat drogul respectiv, iar unul sau două

becuri cu ajutorul cărora am consumat le-am uitat în apartamentul Tatianei în

dormitor, în dulap sau pe dulap, exact nu î-mi amintesc”, pe când aceste două becuri

au fost găsite în geanta inculpatei Chiriac Tatiana.

Colegiul penal lărgit indică că martorul Talmaci Vladimir, fiind audiat în prima

instanță deja declară că Chiriac Tatiana nu cunoștea despre faptul că consuma aceste

substanțe și că el folosea geanta în care sau depistat becurile fiindcă inculpata nu o

folosea.

În atare circumstanțe, Colegiul penal lărgit constată că atât inculpata cât și

martorului Talmaci Vladimir au dat declarații contradictorii la diferite etape ale

procesului penal, ele fiind diametral opuse celor declarate anterior, astfel, Colegiul

penal lărgit le apreciază critic, or, aceasta fiind o încercare de a duce în eroare atât

urmărirea penală cât și instanțele de judecată pentru a putea evita răspunderea

penală.

În continuare, Colegiu penal lărgit constată că martorii Cebotari Igor și Chihai

Igor au dat declarații neschimbate atât la urmărirea penală cât și în ședința de

judecată în prima instanță, astfel, Colegiul penal lărgit acceptă argumentul

recurentului precum că, declarațiile martorilor Igor Cebotari, Chihai Igor, prezentate

în cadrul audierii la organul de urmărire penală cât și în instanța de judecată sunt

consecvente și clare, ce coroborează cu probele prezentate în sprijinul învinuirii,

care, în ansamblu, combat versiunea inculpatei și, respectiv, dovedesc cu certitudine

vinovăția acesteia în săvârșirea infracțiunii de păstrare a drogurilor.

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază ca corect și argumentul recurentului

precum că, martorul Cebotari Igor a indicat că în momentul depistării obiectelor

„doamna Chiriac Tatiana a recunoscut că îi aparțin și în acea geantă se mai aflau

actele ei personale de identitate. Tot la acel moment se aflau și copiii acestei și ea a

11

rugat să nu le comunicăm și să nu le facem probleme față de copii și să nu vorbim

de obiectele găsite”, în confirmarea procesului-verbal de percheziție vin și

declarațiile martorului Chihai Igor, date în cadrul ședinței de judecată, prin care se

constată că „în urma percheziției au fost ridicate mai multe bunuri și anume cartele

sim, telefoane mobile cât și dintr-o geanta de damă, în care era buletinul de identitate

și alte acte pe numele Chiriac Tatiana, totodată din această geantă a fost ridicat un

obiect confecționat artizanal dintr-un bec, în capăt având o folie de staniol cu găuri

cât și niște bețișoare care sunt folosite pentru consumul băuturilor răcoritoare, la fel

în geantă au fost ridicată și o rețetă eliberată pe numele Chiriac Tatiana ce i se

permitea în farmacie de a procura substanțe psihotrope, totodată dintr- o tumbă au

fost ridicate și pastilele”.

Colegiul penal lărgit indică că argumentul părții acuzării: „faptul deblocării

telefonului prin codul personalizat de către Chiriac Tatiana demonstrează că acces

la telefonul mobil al acesteia îl avea doar ea și Talmaci Valdimir; potrivit procesului

verbal de examinare a obiectului din 23 ianuarie 2019 a fost supus examinării

telefonul de marca „Samsung”, cu numărul de IMEI 353759/09/118653/0, fiind

accesată aplicația „Telegram” au fost examinate discuțiile purtate cu mai multe

persoane, din conținutul discuțiilor sunt niște indicații exacte cu privire la procurarea

și ridicarea substanțelor stupefiante, și anume, prețul, gramajul, denumirea și locul

de unde pot fi ridicate, mai mult, argumentul inculpatei precum că nu cunoștea

despre informația aflată în telefonul său este combătut, ori din planșa fotografică

anexată la materialele cauzei f.d.52-68, se constată discuția lui Chiriac Tatiana cu

Talmaci Vladimir cu privire la diverse rugăminți a lui Chiriac Tatiana către Talmaci

Vladimir de a-i aduce ceva, iar pentru asta ultima va achita careva sume bănești,

instanța de fond corect a apreciat critic argumentul inculpatei și cel al martorului

Talmaci V. precum că ultima nu cunoștea despre corpurile delicte ridicate în urma

percheziției din geanta sa, ori faptul că în geanta care îi aparținea a fost depistat și

buletinul său de identitate duce la concluzia că inculpata se folosea de acea geantă

mai cu seamă se folosea și de buletinul de identitate al său”, nu poate fi supus criticii.

Astfel, Colegiul penal lărgit apreciază versiunea inculpatei ca o poziție de

apărare, ce nu corespunde adevărului și urmărește scopul de a evita răspunderea

penală, argumentele invocate de partea apărării nu au suport probatoriu, iar în acest

sens nu au fost prezentate careva probe care în coroborare cu cele anexate la

materialele cauzei ar demonstra contrariul învinuirii.

Colegiul penal lărgit menționeză că instanța de apel statuând faptul că:

„consideră declarațiile inculpatei veridice și confirmate integral de Talmaci

Vladimir, or, declarațiile martorilor Chihai Igor și Cebotari Igor nu pot fi reținute,

or, acestea din urmă de fapt confirmă doar ipoteza de depistare a drogurilor în

apartamentul nr. 17, din str. XXXXX, însă nicidecum nu confirmă că acestea au fost

păstrate nemijlocit de către inculpata Chiriac Tatiana, în acest sens careva probe

nefiind acumulate, iar procesele-verbale de percheziție, cât și de ridicare la fel nu

confirmă realizarea faptei infracționale anume de către inculpată, însă doar

12

depistarea lor în geanta ei personală în apartamentul nr. 17, XXXXX.

În cazul dat, instanța de apel reține că, organul de urmărire penală nu a

demonstrat prin careva probe că, obiectele ridicate în cadrul percheziției efectuate

la data de 07.12.2018, și anume două sticle (părți componente ale unor becuri

electrice) în interior cu urme ale unei substanțe de culoare brună, șase tuburi din

masă plastică, dintre care două sunt componente ale unor pixuri, două pachete de

tip ziplock, au fost plasate în geanta, care la rîndul său a fost ridicată în dulap în

dormitorul din apartamentul nr. 17, din XXXXX, a fost plasată anume de către

inculpata Chiriac Tatiana, cu atît mai mult că, însuși martorul Talmaci Vladimir a

confirmat clar că, dînsul fiind consumator de droguri, a plasat ustensilele pentru

consumul de droguri în geanta lui Chiriac Tatiana.

Colegiul Penal apreciază ca fiind nepertinente declarațiile martorilor Cebotari

Igor și Chihai Igor, precum și procesul-verbal de percheziție din 07.12.2018,

procesele-verbale de ridicare și de examinare, precum și raportul de expertiză

judiciară cu nr. 34/12/1-R-5831 din 28.12.2018, în condițiile în care aceste probe

adeveresc depistarea în procesul de percheziție în apartamentul nr. 17, XXXXX, a

ustensilelor care conțin substanțe stupefiante, însă probele date la rîndul său sînt

indirecte, și nicidecum nu indică la faptul că probele date au fost plasate și păstrate

anume de către inculpata Chiriac Tatiana, or, și martorul Talmaci Vladimir a

confirmat că, dînsul fiind consumator de droguri, a ascuns ustensilele pentru a nu

le vedea Chiriac Tatiana, cu care locuia în concubinaj.”, eronat a indicat că, în

cadrul percheziției din 07.12.2018 care a avut loc în apartamentul nr. 17, din

XXXXX, s-au depistat ustensilele pentru consum de substanțe narcotice depistate în

geanta inculpatei, or, conform procesului – verbal de percheziției din 07.12.2018,

ustensilele pentru consum de substanțe narcotice depistate în geanta inculpatei, au

fost depistate în cadrul percheziției care a avut loc în apartamentul nr. 25, din

XXXXX.

Astfel, Colegiul penal lărgit analizând decizia instanței de apel, conchide că

instanța de apel a adoptat soluția în cauză, bazându-și concluzia pe aceleași probe

examinate în prima instanță, enumerând aceste probe în decizia sa (f.d. 64 - 67,

vol.II), însă nejustificat a dat o valoare primordială declarațiilor inculpatei care și-a

negat vinovăția și a omis de a le corobora cu celelalte probe cercetate de prima

instanță conform cerințelor prevăzute de art. 366 – 373 Cod de procedură penală,

din analiza cărora prima instanță just a concluzionat că s-a confirmat cu certitudine

că Chiriac Tatiana a comis infracțiunea prevăzută de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod

penal.

procuror urmează a fi admis cu casarea totală a deciziei Colegiului penal al Curții de

Apel Chișinău din 23 februarie 2021, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău

/sediul Buiucani/ din 28 iulie 2020, prin care Chiriac Tatiana a fost recunoscută

vinovată de comiterea infracțiunii prevăzută de art. 217 alin. (3) lit. b) Cod penal, în

speță confirmându-se temeiul pentru recurs, prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod

13

de procedură penală, în sensul că hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Admite recursul ordinar declarat de către procurorul în Procuratura de

circumscripție Chișinău, Sâli Radu, casează total decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău din 23 februarie 2021, în cauza penală privind-o pe Chiriac

Tatiana XXXXX, cu menținerea sentinței Judecătoriei Chișinău /sediul Buiucani/

din 28 iulie 2020, în aceiași cauză penală privind-o pe Chiriac Tatiana XXXXX.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 25 august 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecătorii Timofti Vladimir

Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

14