1ra-1857/2021 — art. 201 prim alin. 1 lit. a CP

1ra-1857/2021 — art. 201 prim alin. 1 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 1ra-1857/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

27 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în următoarea componență:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Guzun Ion și Catan Liliana,

examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

avocatul Brăteanu Veaceslav în numele inculpatei Sanduța Tatiana, prin care se solicită

casarea sentinței Judecătoriei Orhei din 17 ianuarie 2019 și deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 01 iunie 2021, în cauza penală în privința lui

Sanduța Tatiana XXXXX, născută

la XXXXX, originară și domiciliată în

XXXXX

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond: 27.09.2017 − 17.01.2019;

Instanța de apel: 06.02.2019 − 11.04.2019;

Instanța de recurs: 27.06.2019 − 10.12.2019;

Instanța de apel: 21.01.2020 − 01.06.2021;

Instanța de recurs: 23.08.2021 − 27.12.2021.

Asupra admisibilității în principiu a recursului ordinar în cauză, în baza actelor

din dosar, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

C O N S T A T Ă:

recunoscută vinovată și condamnată în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin.

(1) lit. a) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de 1 (unu) an închisoare, cu executarea

acesteia în penitenciar de tip semiînchis.

În baza art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu

închisoarea, pe o perioadă de probațiune de 1 an.

S-a trecut în contul statului cheltuielile judiciare în sumă de 346,63 lei.

1

la data de 14.06.2017, aproximativ ora 22:30, în timp ce se afla la domiciliul din XXXXX,

în care conlocuiește cu mama soacră, Vieru Nina, și cu care, conform art. 133 lit. a) Cod

penal, erau membri de familie, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, aflându-se

pe adresa nominalizată, neluând în considerație vârsta înaintă a mamei soacre, în urma

unui conflict cu aceasta, având un comportament agresiv, a aplicat acțiuni violente

asupra părții vătămate Vieru Nina, a mușcat-o de mâna stingă, a apucat-o de păr și a

tras-o lovind-o cu capul de ușă, cauzându-i conform Raportului de expertiză judiciară

nr. 78 D din 12.07.2017, vătămare corporală ușoară, exprimată prin traumatism cranio-

cerebral manifestat prin comoție cerebrală; echimoze pe față și excoriații pe mâna

stângă.

Astfel, acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod

penal - violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în

privința altui membru al familiei, manifestată prin acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară

a integrității corporale sau a sănătății.

Tatiana, care a solicitat casarea totală acesteia, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care să se dispună achitarea sa, invocând

că nu recunoaște vina în comiterea faptei imputate, iar declarațiile date în cadrul

ședinței de judecată în prima instanță corespund adevărului, menționând că aceleași

declarații a dat în calitate de victimă în cauza contravențională în privința Ninei Vieru,

intentată la plângerea sa pe aceste fapte, la data de 14 iunie 2017. Astfel că, la materialele

cauzei penale au fost anexate un șir de înscrisuri care dovedesc nevinovăția sa și

consideră că plângerea lui Vieru Nina în baza căruia a fost pornit prezentul dosar penal,

constituie un șiretlic ilegal de apărare a lui Vieru Nina în cauza contravențională

intentată mai întâi în privința ei, declarațiile cet. Vieru Nina în cadrul acestui proces

penal, inclusiv cele indicate în plângerea depusă sunt divergente și urmează a fi supuse

criticii, întrucât a prezentat la materialele cauzei un CD cu înregistrări audio-video, iar

în opinia sa, din stenogramele discuțiilor din aceste înregistrări ar rezulta că ea a fost

victima agresiunilor lui Vieru Nina.

apelul declarat a fost admis, cu casarea totală a sentinței și pronunțarea unei noi

hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Sanduța Tatiana a

fost achitată în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, din

motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii.

2

4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță contrar

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a analizat unilateral cumulul de probe

și eronat a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatei Sanduța Tatiana în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, violența în familie,

adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru

al familiei, manifestată prin acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității

corporale sau a sănătății.

Astfel, instanța de apel a constatat că, Sanduța Tatiana se învinuiește în aceea că la

data de 14.06.2017, aproximativ ora 22:30, în timp ce se afla la domiciliul din XXXXX,

în care conlocuiește cu mama soacră Vieru Nina, și cu care, conform art. 133 lit a) Cod

penal, erau membri de familie, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor

sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, aflându-se

pe adresa nominalizată, neluând în considerație vârsta înaintată a mamei soacre, în

urma unui conflict cu aceasta, având un comportament agresiv, a aplicat acțiuni

violente asupra părții vătămate Vieru Nina, a mușcat-o de mâna stingă, a apucat-o de

păr și a tras-o lovind-o cu capul de ușă, cauzându-i conform Raportului de expertiză

judiciară nr. 78 D din 12.07.2017, vătămare corporală ușoară, exprimată prin

traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoție cerebrală; echimoze pe față și

excoriații pe mâna stingă.

Acțiiunile lui Sanduța Tatiana au fost încadrate de către organul de urmărire

penală în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, individualizată prin violența în familie,

adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al

familiei, manifestată prin acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale

sau a sănătății.

Din analiza probelor administrate în cadrul examinării cauzei, instanța de apel a

constatat că în acțiunile inculpatei Sanduța Tatiana lipsește intenția acesteia la

comiterea infracțiunii imputate ei - violența în familie.

În concret, făcând o analiză minuțioasă a declarațiilor părții vătămate Vieru Nina,

și a martorului Vieru Anatolie, date în cadrul primei instanțe, instanța de apel a

remarcat că, acestea confirmă indirect că acțiunile violente ale inculpatei Sanduța

Tatiana au apărut în urma unui scandal iscat între aceasta și mama soacră, Vieru Nina

(parte vătămată în prezenta cauză), care a degenerat într-o altercație între cele două,

când Sanduța Tatiana a ieșit din baie.

În contextul dat, în opinia instanței de apel, declarațiile inculpatei Sanduța

Tatiana, precum că a ieșit din baie deoarece copilul său plângea, dorind să vadă ce s-a

întâmplat, iar soacra s-a năpustit asupra sa, corespund realității, or în declarațiile lor,

3

partea vătămată Vieru Nina confirmă faptul că copilul a ieșit în antreu, unde a fost lovit

involuntar cu ușa și a început să plângă, inclusiv și martorul Vieru Anatolie declară că

copilul începuse să plângă din cauză că Sanduța Tatiana și Vieru Nina se certau.

Totodată, din declarațiile martorului Vieru Anatolie, instanța de apel a constatat

că partea vătămată, Vieru Nina a iscat conflictul, deoarece era enervată că Sanduța

Tatiana nu dorea să iasă la discuție, iar când Tatiana a ieșit au început să se bată, în

timpul altercației ambele și-au aplicat lovituri cu mâinile și s-au tras de păr.

Instanța de apel a apreciat ca fiind veridice declarațiile inculpatei Sanduța

Tatiana, acțiunile violente aplicate în privința părții vătămate au fost întreprinse cu

scopul de a se apăra de agresiunea fizică din partea mamei soacre.

Subsecvent, instanța de apel a reținut din materialele cauzei că pe numele cet.

Vieru Nina, la data de 27.06.2017 a fost întocmit proces- verbal cu privire la contravenție

în baza art. 781 Cod contravențional (f.d. 117), iar în susținerea circumstanțelor de fapt

constatate de agentul constatator s-au anexat declarațiile Tatianei Sanduța din

14.06.2017 (f.d. 127); ale lui Vieru Anatolie (f.d. 122); a lui Vieru Vladimir din 14.06.2017

(f.d. 123); ale Ninei Vieru din 14.06.2017 (f.d. 124); Raportul de constatare medico-legală

nr. 326 din 16.06.2017 (120-121), din care se constată ferm conflictul între Vieru Nina și

Sanduța Tatiana, inclusiv că ambele se trăgeau de păr, și chiar din declarația Ninei

Vieru din 14.06.2017, se atestă că Sanduța Tatiana a mușcat-o de mâna stângă după ce

a apucat-o de păr.

Prin urmare, instanța de apel a constatat, că soluția de condamnare în privința

inculpatei Sanduța Tatiana adoptată de prima instanță se bazează doar pe declarațiile

date de partea vătămată Vieru Nina, a martorului Vieru Anatolie și a inculpatei, care

chipurile ar fi recunoscut fapta de comiterea căreia este acuzată, declarații greșit

interpretate de către prima instanță.

Instanța de apel a mai reținut declarațiile inculpatei ca fiind corespunzătoare

circumstanțelor de fapt ce au avut loc la 14.06.2017, acestea fiind coerente atât la

audierea în calitate de bănuită și învinuită, cât și în cadrul cercetării judecătorești,

audiată în calitate de inculpată, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, și care

coroborează și cu alte probe anexate la materialele cauzei, motiv din care instanța nu

le-a supus cărorva dubii și le-a apreciat ca fiind veridice.

Prin urmare, ținând cont de interpretările doctrinale ale infracțiunii de violență

în familie, raportate la probatoriului administrat în prezenta cauză a fost stabilit că,

urmările prejudiciabile, și anume leziunile corporale stabilite la partea vătămată Vieru

Nina prin Raportul de expertiză medico-legal nr. 78 D din 12.07.2017 ca vătămare

ușoară, au fost provocate de inculpata Sanduța Tatiana fără vinovăție, adică ultima nu

4

a manifestat intenția de a aplica violența în privința părții vătămate, decât după ce

ultima a agresat-o fizic.

Având drept reper cele reținute, instanța de apel a constatat că în acțiunile

inculpatei Sanduța Tatiana, lipsește semnul obligatoriul al laturii subiective – vinovăția,

concretizată prin intenție.

ordinare de către:

5.1 Procuror, care a solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței, invocând

următoarele argumente: instanța de apel nu a apreciat la justa valoare probele

administrate; instanța de apel în mod arbitrar a exclus ca probă, declarațiile părții

vătămate, a martorilor, raportul de expertiză medico-legală, cât și declarațiile bănuitei

și inculpatei care de fapt a recunoscut acțiunile sale violente asupra părții vătămate;

declarațiile părții vătămate și a martorului Vieru Anatolie sunt confirmate prin raportul

de expertiză judiciară, care confirmă la partea vătămată leziuni corporale ușoare,

exprimate prin traumatism cranio-cerebral, manifestate prin comoție cerebrală,

echimoze pe față și excoriații pe mâna stângă; reieșind din situația de fapt constatată de

instanța de apel la punctele 36 și 39 din decizie, rezultă că Sanduța Tatiana a avut

intenția de a acționa violent asupra părții vătămate și a aplicat lovituri, pe mai multe

părți ale corpului - cap, față și pe mâna stângă, ca într-un final să pronunțe o decizie de

achitare.

5.2 Avocatul Șteliman Serghei în numele părții vătămate, care a solicitat casarea

deciziei, cu menținerea sentinței sau dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași

instanță de apel, în alt complet de judecată, menționând că: au fost administrate

suficiente probe ce dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă că Sanduța Tatiana a

comis infracțiunea în care a fost învinuită, astfel vinovăția ei a fost dovedită prin

declarațiile părții vătămate, prin declarațiile martorului ocular Vieru Anatolie și prin

raportul de expertiză medico-legală; argumentele invocate de apărare în susținerea

poziției privind pretinsa încălcare a dreptului la apărare a lui Sanduța (Vieru) Tatiana

la faza urmăririi penale, au fost combătute prin probele cercetate în ședință de judecată:

declarațiile martorilor Sorin Elenii și Victor Sandul și prin cercetarea actelor de

procedură pe care se conține semnătura avocatului, astfel afirmațiile inculpatei despre

lipsa avocatului la audierea ei la urmărirea penală sânt declarative și nu corespund

realității; - judecarea cauzei în instanța de apel a avut loc fară participarea părții

vătămate Vieru Nina, care s-a aflat în imposibitatea de a se prezenta în fața instanței și

de a înștiința instanța despre această imposibilitate.

5

2019, au fost admise recursurileordinare declarate, casată total decizia instanței de apel

din 11 aprilie 2019 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a remarcat că instanța de apel

constatând că, fapta cu care a fost sesizată prin rechizitoriu nu are relevanță penală,

adică inculpata s-a apărat de agresiunea părții vătămate (legitimă apărare), achită

inculpata din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii incriminate și

anume lipsește latura subiectivă, adică lipsește intenția.

Concomitent, instanța de recurs a mai constatat că de către instanța de apel au

fost total ignorate declarațiile părții vătămate și a martorului Vieru Anatolie prin care

au indicat că „inculpata ieșind din baie s-a năpustit asupra părții vătămate, a apucat-o de păr,

lovit-o cu pumnii și mușcat-o”, la fel a fost ignorat și Raportul de expertiză judiciară nr.

78 D din 12.07.2017, prin care s-a depistat la partea vătămată leziuni corporale ușoare

exprimate prin traumatism cranio-cerebral, manifestate prin comoție cerebrală,

echimoze pe față și excoriații pe mâna stângă, care conform caracterului morfologic,

puteau fi produse ca rezultat al mușcăturii de om.

Astfel, instanța de recurs a apreciat critic constatarea instanței de apel precum că

inculpata s-a apărat de agresiunea părții vătămate, deoarece aceste concluzii au fost

făcute în mod pripit și superficial, lăsând fără careva răspuns argumentele acuzării în

acest sens.

Suplimentar, instanța de recurs a ținut să menționeze că alegațiile în susținerea

faptului că judecarea cauzei în instanța de apel a avut loc fără participarea părții

vătămate Vieru Nina, care s-a aflat în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința

instanța despre această imposibilitate, nu pot fi acceptate, or, conform avizelor de

recepție (f.d. 185, 191) partea vătămată Vieru Nina a fost înștiințată despre data și locul

când au avut loc ședințele de judecată, mai mult, recurentul indicând că partea

vătămată a fost în imposibilitatea de a se prezenta nu a adus la cunoștință intanței

motivul de neprezentare și imposibilitatea prezentării părții vătămate în ședința

instanței de apel, la fel nu a indicat și care a fost motivul că partea vătămată nici nu a

putut înștiința instanța despre această imposibilitate.

apelul inculpatei a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări.

7.1. Pentru a pronunța soluția adoptată, instanța de apel, efectuând o verificare

suplimentară a lucrărilor instanței de fond, a constatat că soluția de condamnare a

inculpatei în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal este corespunzătoare

6

circumstanțelor de fapt ale cauzei și normelor procesual penale ce se referă la

examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei, cu respectarea principiului

nemijlocirii, oralității și contradictorialității procesului penal (art. 314 Cod de procedură

penală); în limita învinuirii formulate în rechizitoriu (art. 325 alin. (1) Cod de procedură

penală); cu aprecierea obiectivă a probatoriului administrat la faza urmăririi penale din

punct de vedere al pertinenței, utilității, veridicității, concludenții și coroborării

reciproce (art. art. 100-101 Cod de procedură penală).

De asemenea, instanța de apel a reținut că, pe parcursul judecării cauzei penale

nu s-au constatat circumstanțe, care ar putea trezi dubii în veridicitatea declarațiilor

martorilor audiați, deoarece în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării

judecătorești aceștia au dat aceleași declarații, din care motiv instanța nu a putut reține

ca fiind plauzibile argumentele invocate de inculpata Sanduța Tatiana, precum că,

aceasta urmează a fi achitată.

Așadar, nu au fost reținute ca întemeiate argumentele inculpatei Tatiana

Sanduță, invocate în apel precum că, audierea sa în calitate de învinuită a decurs în

lipsa unui avocat, de către procuror nu i-au fost explicate drepturile și obligațiile în

calitate de învinuită, procurorul a dactilografiat integral procesul-verbal de audiere în

calitate de învinuită, nu i-a citit conținutul acestuia și nici nu i-a dat posibilitatea de a

citi, fiindu-i indicat doar să semneze, or, prima instanță a reținut că, potrivit

declarațiilor martorilor Sorin Elenii și Victor Sandul, cât și prin cercetarea actelor

contestate, care sunt semnate de către avocat, s-a conchis că aceste încălcări nu au avut

loc. Mai mult ca atât, fiindu-i înmânat rechizitoriu, inculpata Sanduța Tatiana nu a

contestat actul de învinuire, ceea ce prezumă că, ultima era de acord cu actele

procedurale întocmite la etapa urmăririi penale.

Totodată, au fost apreciate critic și afirmațiile inculpatei precum că, nu a comis

infracțiunea prevăzută la art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, fiind considerate ca o

metodă de apărare și ascundere a adevărului, deoarece aceste declarații vin în

contradicție cu starea lucrurilor de fapt cât și probele existente la dosar, inclusiv cu

depozițiile martorilor audiați la caz, care sunt veridice, consecvente și se completează

reciproc, date sub jurământ, fiind avertizați de răspundere penală pentru declarații

false, iar temei de a nu crede acestor declarații instanța de judecată nu a identificat. Mai

mult de atât, declarațiile în cauză au fost confirmate prin probelele materiale, cum ar fi:

procesul-verbal de constatare a faptei, plângerea părții vătămate Vieru Nina și raportul

de constatare potrivit căruia s-au constatat la cet. Nina Vieru vătămări corporale ușoare,

exprimate prin traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoție cerebrală; echimoze

de față și escoriții pe mâna stângă; leziunile corporale depistate la mâna stângă,

7

conform caracterului morfologic, puteau fi produse ca rezultat al mușcăturii de om;

luând în considerație localizarea leziunilor corporale, posibil poziția atacantului în

raport cu victima a fost în față.

Astfel, prima instanțăa argumentat deplin soluția adoptată, atât din punct de

vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, cât și din punct de vedere a

prevederilor legale.

Subsecvent, instanța de apel a remarcat că argumentele aduse de către inculpata

Sanduța Tatiana, în cererea de apel au format obiectul cercetării în prima instanță și nu

și-au găsit confirmare, pe când sentința este una legală, motivată și întemeiată.

Totodată, instanța de apel a stabilit că la determinarea tipului și măsurii de

pedeapsă, prima instanță a ținut cont de prevederile art. 75-77 Cod penal adică, de

pericolul social al faptei comise de Sanduța Tatiana, de gravitatea infracțiunii, care se

califică ca infracțiune mai puțin gravă, este la prima abatere de la legea penală, nu a

recunoscut vinovăția, nu se căiește de cele săvârșite.

Deci, la aplicarea pedepsei, prima instanță a ținut cont de persoana inculpatei

care nu a recunoscut vinovăția, și astfel, corect, legal și întemeiat a aplicat în privința

inculpatei o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an închisoare,

cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe o perioadă de probațiune de 1 (un)

an, considerând că în așa mod este posibilă corectarea comportamentului celei din

urmă.

din 01 iunie 2021, este contestată cu recurs ordinar de către avocatul Brăteanu

Veaceslav în numele inculpatei Sanduța Tatiana, care invocând temei pentru recurs

prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea

hotărârilor pronunțate pe caz, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță

de apel, în alt complet de judecată.

În susținerea celor invocate în recurs, apărătorul afirmă că instanța de apel a

admis o eroare gravă și a constatat că în cadrul acelui conflict, atât Sanduța Tatiana, cât

și Vieru Nina sunt vinovate în săvârșirea violenței în familie una față de alta, ceea ce în

viziunea recurentului este incorect și denotă modul superficial în care instanța de apel

a examinat prezenta cauză penală.

La materialele dosarului penal, au fost anexate un șir de înscrisuri care dovedesc

nevinovăția inculpatei și faptul că aceasta a sesizat prima organul afacerilor interne

privitor la aceste fapte.

Mai mult, însăși Vieru Nina declară că în seara zilei de 14.06.2017, insistent

încerca clarificarea unor circumstanțe cu inculpata, după care tot ea declară că Sanduța

8

Tatiana pentru a evita conflictul s-a ascuns în baie, apoi insistent și cu vocea ridicată

solicita lui Sanduța Tatiana să iasă din baie pentru clarificarea unor circumstanțe. De

aici, se constată evident scopul și intențiile lui Vieru Nina de a isca și a realiza un

conflict.

Prin urmare, urmează a fi supuse criticilor declarațiile lui Vieru Nina în partea în

care declară că Sanduța Tatiana ieșind din baie a agresat-o fizic. Or, cum pot fi credibile

astfel de declarații în circumstanțele în care se constată că Sanduța Tatiana se eschiva

de a participa la conflictul cu Vieru Nina?

La fel, declarațiile mincinoase ale lui Vieru Nina se constată chiar începând cu

depunerea plângerii penale de către aceasta, deoarece în plîngerea depusă de aceasta,

se relatează că se afla în baie și că chipurile Sanduța Tatiana a intrat în baie la ea.

8.1 În conformitate cu prevederile art. 431 alin. 1) pct. 11) Cod de procedură

penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat,

solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri

legale.

materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din

următoarele considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de

recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii

instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității

acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat.

Colegiul penal atestă că, recurentul și-a întemeiat recursul pe temeiul prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel, atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra

tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care

se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței, ori atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii.

Sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele

cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc

elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei

infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea).

La caz, violența în familie în varianta-tip incriminată la lit. a) alin. (1) art. 2011

Cod penal presupune acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un membru al

9

familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni

violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății.

Reieșind din probele acumulate de organul de urmărire penală și administrate

de către acuzatorul de stat, prin Raportului de expertiză judiciară nr. 78 D din

12.07.2017, părții vătămate Vieru Nina i s-a cauzat o vătămare corporală ușoară,

rezultată în urma acțiunilor întreprinse de către inculpata Sanduța Tatiana, care se

confirmă prin declarațiile atât ale părții vătămate, cât și ale martorului Vieru Anatolie.

Critica recurentului prin care se încearcă evitarea tragerii la răspundere penală a

inculpatei prin prisma faptului că aceasta la fel a primit leziuni cauzate de către soacra

sa, Vieru Niana și că inculpata a fost prima care a sesizat organele de drept pe marginea

cazului dat, nu reprezintă altceva decât victimizarea inculpatei pe cauza

contravențională intentată la plângerea acesteia în privința lui Vieru Nina în baza art.

781 Cod contravențional. Aici se impune de a specifica că, violența, care nu atinge

gradul de intensitate a vătămării ușoare a integrității corporale sau a sănătății, nu intră

sub incidența art. 2011 Cod penal. Într-un asemenea caz, răspunderea se aplică potrivit

art. 781 din Codul contravențional, pentru maltratarea sau alte acțiuni violente, comise

de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, care au provocat

vătămare neînsemnată a integrității corporale, după cum și s-a procedat în cazul dat.

Totodată, din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că, recurentul

critică stabilirea vinovăției inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate și solicită

achitarea acesteia deoarece în opinia sa, probele administrate la caz și anume

declarațiile părții vătămate, sunt dubioase și nu sunt suficiente pentru condamnarea lui

Sanduța Tatiana.

În acest sens, este necesar de a consemna că, din contextul cererii de recurs se

reține că recurentul face trimitere în mare parte la conținutul mijloacelor de probă și

modul de apreciere a acestora de către instanțele de fond, însă aceste critici nu vor fi

analizate și verificate de instanța de recurs având în vedere că chestiunea de apreciere

a probelor nu constituie în sine o eroare de drept, care ar duce la casare a unei hotărâri

judecătorești și nici nu poate fi invocată la această etapă a procedurilor.

Mai mult, circumstanțele de fapt ale acestei cauze au fost minuțios analizate atât

în sentință, cât și în decizia instanței de apel, iar reluarea argumentelor punctate de

către instanțele de fond nu este necesară, fiind susținute integral de Colegiul penal.

De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la

modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune

achitarea inculpatet de sub învinuirea înaintată în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod

penal, din moment ce, la caz, a fost administrat un probatoriu suficient și convingător

10

pentru a dovedi și stabili vinovăția inculpatei în comiterea faptei incriminate prin actul

de învinuire.

Reiterând asupra punctelor de reper expuse mai sus în prezenta decizie, Colegiul

penal constată că în prezenta cauză penală nu a fost admisă nici o eroare de drept ce ar

constituit temei pentru instanța de recurs de a interveni în decizia recurată, mai mult,

instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417

alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se

întemeiază soluția pronunțată. Din aceste motive, se impune inadmisibilitatea

recursului de pe rol, ca fiind vădit neîntemeiat.

penal al Curții Supreme de Justiție,

DECIDE:

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Brăteanu

Veaceslav în numele inculpatei Sanduța Tatiana împotriva deciziei Colegiului penal al

Curții de Apel Chișinău din 01 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Sanduța

Tatiana XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată integral la 08 februarie 2022.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Guzun Ion

Catan Liliana

11