1ra-1857/2021 — art. 201 prim alin. 1 lit. a CP

Prin sentința Judecătoriei Orhei din 17 ianuarie 2019, Sanduța Tatiana a fost recunoscută vinovată și condamnată în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, fiindu-i aplicată pedeapsa de 1 (unu) an închisoare, cu executarea acesteia în penitenciar de tip semiînchis. În baza art. 90 Cod penal, s-a suspendat condiționat executarea pedepsei cu închisoarea, pe o perioadă de probațiune de 1 an. S-a trecut în contul statului cheltuielile judiciare în sumă de 346,63 lei. 1

Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că, Sanduța Tatiana, la data de 14.06.2017, aproximativ ora 22:30, în timp ce se afla la domiciliul din XXXXX, în care conlocuiește cu mama soacră, Vieru Nina, și cu care, conform art. 133 lit. a) Cod penal, erau membri de familie, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, aflându-se pe adresa nominalizată, neluând în considerație vârsta înaintă a mamei soacre, în urma unui conflict cu aceasta, având un comportament agresiv, a aplicat acțiuni violente asupra părții vătămate Vieru Nina, a mușcat-o de mâna stingă, a apucat-o de păr și a tras-o lovind-o cu capul de ușă, cauzându-i conform Raportului de expertiză judiciară nr. 78 D din 12.07.2017, vătămare corporală ușoară, exprimată prin traumatism cranio- cerebral manifestat prin comoție cerebrală; echimoze pe față și excoriații pe mâna stângă. Astfel, acțiunile inculpatei au fost încadrate în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal - violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății.

Sentința primei instanțe a fost atacată cu apel de către inculpata Sanduța Tatiana, care a solicitat casarea totală acesteia, pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care să se dispună achitarea sa, invocând că nu recunoaște vina în comiterea faptei imputate, iar declarațiile date în cadrul ședinței de judecată în prima instanță corespund adevărului, menționând că aceleași declarații a dat în calitate de victimă în cauza contravențională în privința Ninei Vieru, intentată la plângerea sa pe aceste fapte, la data de 14 iunie 2017. Astfel că, la materialele cauzei penale au fost anexate un șir de înscrisuri care dovedesc nevinovăția sa și consideră că plângerea lui Vieru Nina în baza căruia a fost pornit prezentul dosar penal, constituie un șiretlic ilegal de apărare a lui Vieru Nina în cauza contravențională intentată mai întâi în privința ei, declarațiile cet. Vieru Nina în cadrul acestui proces penal, inclusiv cele indicate în plângerea depusă sunt divergente și urmează a fi supuse criticii, întrucât a prezentat la materialele cauzei un CD cu înregistrări audio-video, iar în opinia sa, din stenogramele discuțiilor din aceste înregistrări ar rezulta că ea a fost victima agresiunilor lui Vieru Nina.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 11 aprilie 2019, apelul declarat a fost admis, cu casarea totală a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care, Sanduța Tatiana a fost achitată în comiterea infracțiunii prevăzute la art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, din motiv că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii. 2 4.1 Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, prima instanță contrar prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, a analizat unilateral cumulul de probe și eronat a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatei Sanduța Tatiana în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății. Astfel, instanța de apel a constatat că, Sanduța Tatiana se învinuiește în aceea că la data de 14.06.2017, aproximativ ora 22:30, în timp ce se afla la domiciliul din XXXXX, în care conlocuiește cu mama soacră Vieru Nina, și cu care, conform art. 133 lit a) Cod penal, erau membri de familie, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, aflându-se pe adresa nominalizată, neluând în considerație vârsta înaintată a mamei soacre, în urma unui conflict cu aceasta, având un comportament agresiv, a aplicat acțiuni violente asupra părții vătămate Vieru Nina, a mușcat-o de mâna stingă, a apucat-o de păr și a tras-o lovind-o cu capul de ușă, cauzându-i conform Raportului de expertiză judiciară nr. 78 D din 12.07.2017, vătămare corporală ușoară, exprimată prin traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoție cerebrală; echimoze pe față și excoriații pe mâna stingă. Acțiiunile lui Sanduța Tatiana au fost încadrate de către organul de urmărire penală în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, individualizată prin violența în familie, adică acțiunea intenționată comisă de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății. Din analiza probelor administrate în cadrul examinării cauzei, instanța de apel a constatat că în acțiunile inculpatei Sanduța Tatiana lipsește intenția acesteia la comiterea infracțiunii imputate ei - violența în familie. În concret, făcând o analiză minuțioasă a declarațiilor părții vătămate Vieru Nina, și a martorului Vieru Anatolie, date în cadrul primei instanțe, instanța de apel a remarcat că, acestea confirmă indirect că acțiunile violente ale inculpatei Sanduța Tatiana au apărut în urma unui scandal iscat între aceasta și mama soacră, Vieru Nina (parte vătămată în prezenta cauză), care a degenerat într-o altercație între cele două, când Sanduța Tatiana a ieșit din baie. În contextul dat, în opinia instanței de apel, declarațiile inculpatei Sanduța Tatiana, precum că a ieșit din baie deoarece copilul său plângea, dorind să vadă ce s-a întâmplat, iar soacra s-a năpustit asupra sa, corespund realității, or în declarațiile lor, 3 partea vătămată Vieru Nina confirmă faptul că copilul a ieșit în antreu, unde a fost lovit involuntar cu ușa și a început să plângă, inclusiv și martorul Vieru Anatolie declară că copilul începuse să plângă din cauză că Sanduța Tatiana și Vieru Nina se certau. Totodată, din declarațiile martorului Vieru Anatolie, instanța de apel a constatat că partea vătămată, Vieru Nina a iscat conflictul, deoarece era enervată că Sanduța Tatiana nu dorea să iasă la discuție, iar când Tatiana a ieșit au început să se bată, în timpul altercației ambele și-au aplicat lovituri cu mâinile și s-au tras de păr. Instanța de apel a apreciat ca fiind veridice declarațiile inculpatei Sanduța Tatiana, acțiunile violente aplicate în privința părții vătămate au fost întreprinse cu scopul de a se apăra de agresiunea fizică din partea mamei soacre. Subsecvent, instanța de apel a reținut din materialele cauzei că pe numele cet. Vieru Nina, la data de 27.06.2017 a fost întocmit proces- verbal cu privire la contravenție în baza art. 781 Cod contravențional (f.d. 117), iar în susținerea circumstanțelor de fapt constatate de agentul constatator s-au anexat declarațiile Tatianei Sanduța din 14.06.2017 (f.d. 127); ale lui Vieru Anatolie (f.d. 122); a lui Vieru Vladimir din 14.06.2017 (f.d. 123); ale Ninei Vieru din 14.06.2017 (f.d. 124); Raportul de constatare medico-legală nr. 326 din 16.06.2017 (120-121), din care se constată ferm conflictul între Vieru Nina și Sanduța Tatiana, inclusiv că ambele se trăgeau de păr, și chiar din declarația Ninei Vieru din 14.06.2017, se atestă că Sanduța Tatiana a mușcat-o de mâna stângă după ce a apucat-o de păr. Prin urmare, instanța de apel a constatat, că soluția de condamnare în privința inculpatei Sanduța Tatiana adoptată de prima instanță se bazează doar pe declarațiile date de partea vătămată Vieru Nina, a martorului Vieru Anatolie și a inculpatei, care chipurile ar fi recunoscut fapta de comiterea căreia este acuzată, declarații greșit interpretate de către prima instanță. Instanța de apel a mai reținut declarațiile inculpatei ca fiind corespunzătoare circumstanțelor de fapt ce au avut loc la 14.06.2017, acestea fiind coerente atât la audierea în calitate de bănuită și învinuită, cât și în cadrul cercetării judecătorești, audiată în calitate de inculpată, atât în prima instanță, cât și în instanța de apel, și care coroborează și cu alte probe anexate la materialele cauzei, motiv din care instanța nu le-a supus cărorva dubii și le-a apreciat ca fiind veridice. Prin urmare, ținând cont de interpretările doctrinale ale infracțiunii de violență în familie, raportate la probatoriului administrat în prezenta cauză a fost stabilit că, urmările prejudiciabile, și anume leziunile corporale stabilite la partea vătămată Vieru Nina prin Raportul de expertiză medico-legal nr. 78 D din 12.07.2017 ca vătămare ușoară, au fost provocate de inculpata Sanduța Tatiana fără vinovăție, adică ultima nu 4 a manifestat intenția de a aplica violența în privința părții vătămate, decât după ce ultima a agresat-o fizic. Având drept reper cele reținute, instanța de apel a constatat că în acțiunile inculpatei Sanduța Tatiana, lipsește semnul obligatoriul al laturii subiective – vinovăția, concretizată prin intenție.

Decizia instanței de apel din 11 aprilie 2019, a fost atacată ccu recursuri ordinare de către: 5.1 Procuror, care a solicitat casarea acesteia cu menținerea sentinței, invocând următoarele argumente: instanța de apel nu a apreciat la justa valoare probele administrate; instanța de apel în mod arbitrar a exclus ca probă, declarațiile părții vătămate, a martorilor, raportul de expertiză medico-legală, cât și declarațiile bănuitei și inculpatei care de fapt a recunoscut acțiunile sale violente asupra părții vătămate; declarațiile părții vătămate și a martorului Vieru Anatolie sunt confirmate prin raportul de expertiză judiciară, care confirmă la partea vătămată leziuni corporale ușoare, exprimate prin traumatism cranio-cerebral, manifestate prin comoție cerebrală, echimoze pe față și excoriații pe mâna stângă; reieșind din situația de fapt constatată de instanța de apel la punctele 36 și 39 din decizie, rezultă că Sanduța Tatiana a avut intenția de a acționa violent asupra părții vătămate și a aplicat lovituri, pe mai multe părți ale corpului - cap, față și pe mâna stângă, ca într-un final să pronunțe o decizie de achitare. 5.2 Avocatul Șteliman Serghei în numele părții vătămate, care a solicitat casarea deciziei, cu menținerea sentinței sau dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată, menționând că: au fost administrate suficiente probe ce dovedesc dincolo de orice îndoială rezonabilă că Sanduța Tatiana a comis infracțiunea în care a fost învinuită, astfel vinovăția ei a fost dovedită prin declarațiile părții vătămate, prin declarațiile martorului ocular Vieru Anatolie și prin raportul de expertiză medico-legală; argumentele invocate de apărare în susținerea poziției privind pretinsa încălcare a dreptului la apărare a lui Sanduța (Vieru) Tatiana la faza urmăririi penale, au fost combătute prin probele cercetate în ședință de judecată: declarațiile martorilor Sorin Elenii și Victor Sandul și prin cercetarea actelor de procedură pe care se conține semnătura avocatului, astfel afirmațiile inculpatei despre lipsa avocatului la audierea ei la urmărirea penală sânt declarative și nu corespund realității; - judecarea cauzei în instanța de apel a avut loc fară participarea părții vătămate Vieru Nina, care s-a aflat în imposibitatea de a se prezenta în fața instanței și de a înștiința instanța despre această imposibilitate. 5

Prin decizia Colegiului lărgit al Curții Supreme de Justiție din 10 decembrie 2019, au fost admise recursurileordinare declarate, casată total decizia instanței de apel din 11 aprilie 2019 și dispusă rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. 6.1. Pentru a decide astfel, instanța de recurs a remarcat că instanța de apel constatând că, fapta cu care a fost sesizată prin rechizitoriu nu are relevanță penală, adică inculpata s-a apărat de agresiunea părții vătămate (legitimă apărare), achită inculpata din motivul că fapta nu întrunește elementele infracțiunii incriminate și anume lipsește latura subiectivă, adică lipsește intenția. Concomitent, instanța de recurs a mai constatat că de către instanța de apel au fost total ignorate declarațiile părții vătămate și a martorului Vieru Anatolie prin care au indicat că „inculpata ieșind din baie s-a năpustit asupra părții vătămate, a apucat-o de păr, lovit-o cu pumnii și mușcat-o”, la fel a fost ignorat și Raportul de expertiză judiciară nr. 78 D din 12.07.2017, prin care s-a depistat la partea vătămată leziuni corporale ușoare exprimate prin traumatism cranio-cerebral, manifestate prin comoție cerebrală, echimoze pe față și excoriații pe mâna stângă, care conform caracterului morfologic, puteau fi produse ca rezultat al mușcăturii de om. Astfel, instanța de recurs a apreciat critic constatarea instanței de apel precum că inculpata s-a apărat de agresiunea părții vătămate, deoarece aceste concluzii au fost făcute în mod pripit și superficial, lăsând fără careva răspuns argumentele acuzării în acest sens. Suplimentar, instanța de recurs a ținut să menționeze că alegațiile în susținerea faptului că judecarea cauzei în instanța de apel a avut loc fără participarea părții vătămate Vieru Nina, care s-a aflat în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, nu pot fi acceptate, or, conform avizelor de recepție (f.d. 185, 191) partea vătămată Vieru Nina a fost înștiințată despre data și locul când au avut loc ședințele de judecată, mai mult, recurentul indicând că partea vătămată a fost în imposibilitatea de a se prezenta nu a adus la cunoștință intanței motivul de neprezentare și imposibilitatea prezentării părții vătămate în ședința instanței de apel, la fel nu a indicat și care a fost motivul că partea vătămată nici nu a putut înștiința instanța despre această imposibilitate.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iunie 2021, apelul inculpatei a fost respins ca nefondat, cu menținerea sentinței fără modificări. 7.1. Pentru a pronunța soluția adoptată, instanța de apel, efectuând o verificare suplimentară a lucrărilor instanței de fond, a constatat că soluția de condamnare a inculpatei în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal este corespunzătoare 6 circumstanțelor de fapt ale cauzei și normelor procesual penale ce se referă la examinarea obiectivă, multilaterală și completă a cauzei, cu respectarea principiului nemijlocirii, oralității și contradictorialității procesului penal (art. 314 Cod de procedură penală); în limita învinuirii formulate în rechizitoriu (art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală); cu aprecierea obiectivă a probatoriului administrat la faza urmăririi penale din punct de vedere al pertinenței, utilității, veridicității, concludenții și coroborării reciproce (art. art. 100-101 Cod de procedură penală). De asemenea, instanța de apel a reținut că, pe parcursul judecării cauzei penale nu s-au constatat circumstanțe, care ar putea trezi dubii în veridicitatea declarațiilor martorilor audiați, deoarece în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești aceștia au dat aceleași declarații, din care motiv instanța nu a putut reține ca fiind plauzibile argumentele invocate de inculpata Sanduța Tatiana, precum că, aceasta urmează a fi achitată. Așadar, nu au fost reținute ca întemeiate argumentele inculpatei Tatiana Sanduță, invocate în apel precum că, audierea sa în calitate de învinuită a decurs în lipsa unui avocat, de către procuror nu i-au fost explicate drepturile și obligațiile în calitate de învinuită, procurorul a dactilografiat integral procesul-verbal de audiere în calitate de învinuită, nu i-a citit conținutul acestuia și nici nu i-a dat posibilitatea de a citi, fiindu-i indicat doar să semneze, or, prima instanță a reținut că, potrivit declarațiilor martorilor Sorin Elenii și Victor Sandul, cât și prin cercetarea actelor contestate, care sunt semnate de către avocat, s-a conchis că aceste încălcări nu au avut loc. Mai mult ca atât, fiindu-i înmânat rechizitoriu, inculpata Sanduța Tatiana nu a contestat actul de învinuire, ceea ce prezumă că, ultima era de acord cu actele procedurale întocmite la etapa urmăririi penale. Totodată, au fost apreciate critic și afirmațiile inculpatei precum că, nu a comis infracțiunea prevăzută la art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, fiind considerate ca o metodă de apărare și ascundere a adevărului, deoarece aceste declarații vin în contradicție cu starea lucrurilor de fapt cât și probele existente la dosar, inclusiv cu depozițiile martorilor audiați la caz, care sunt veridice, consecvente și se completează reciproc, date sub jurământ, fiind avertizați de răspundere penală pentru declarații false, iar temei de a nu crede acestor declarații instanța de judecată nu a identificat. Mai mult de atât, declarațiile în cauză au fost confirmate prin probelele materiale, cum ar fi: procesul-verbal de constatare a faptei, plângerea părții vătămate Vieru Nina și raportul de constatare potrivit căruia s-au constatat la cet. Nina Vieru vătămări corporale ușoare, exprimate prin traumatism cranio-cerebral manifestat prin comoție cerebrală; echimoze de față și escoriții pe mâna stângă; leziunile corporale depistate la mâna stângă, 7 conform caracterului morfologic, puteau fi produse ca rezultat al mușcăturii de om; luând în considerație localizarea leziunilor corporale, posibil poziția atacantului în raport cu victima a fost în față. Astfel, prima instanțăa argumentat deplin soluția adoptată, atât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, cât și din punct de vedere a prevederilor legale. Subsecvent, instanța de apel a remarcat că argumentele aduse de către inculpata Sanduța Tatiana, în cererea de apel au format obiectul cercetării în prima instanță și nu și-au găsit confirmare, pe când sentința este una legală, motivată și întemeiată. Totodată, instanța de apel a stabilit că la determinarea tipului și măsurii de pedeapsă, prima instanță a ținut cont de prevederile art. 75-77 Cod penal adică, de pericolul social al faptei comise de Sanduța Tatiana, de gravitatea infracțiunii, care se califică ca infracțiune mai puțin gravă, este la prima abatere de la legea penală, nu a recunoscut vinovăția, nu se căiește de cele săvârșite. Deci, la aplicarea pedepsei, prima instanță a ținut cont de persoana inculpatei care nu a recunoscut vinovăția, și astfel, corect, legal și întemeiat a aplicat în privința inculpatei o pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 1 (unu) an închisoare, cu suspendarea condiționată a executării acesteia pe o perioadă de probațiune de 1 (un) an, considerând că în așa mod este posibilă corectarea comportamentului celei din urmă.

Legalitatea și temeinicia deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iunie 2021, este contestată cu recurs ordinar de către avocatul Brăteanu Veaceslav în numele inculpatei Sanduța Tatiana, care invocând temei pentru recurs prevederile art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, solicită casarea hotărârilor pronunțate pe caz, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În susținerea celor invocate în recurs, apărătorul afirmă că instanța de apel a admis o eroare gravă și a constatat că în cadrul acelui conflict, atât Sanduța Tatiana, cât și Vieru Nina sunt vinovate în săvârșirea violenței în familie una față de alta, ceea ce în viziunea recurentului este incorect și denotă modul superficial în care instanța de apel a examinat prezenta cauză penală. La materialele dosarului penal, au fost anexate un șir de înscrisuri care dovedesc nevinovăția inculpatei și faptul că aceasta a sesizat prima organul afacerilor interne privitor la aceste fapte. Mai mult, însăși Vieru Nina declară că în seara zilei de 14.06.2017, insistent încerca clarificarea unor circumstanțe cu inculpata, după care tot ea declară că Sanduța 8 Tatiana pentru a evita conflictul s-a ascuns în baie, apoi insistent și cu vocea ridicată solicita lui Sanduța Tatiana să iasă din baie pentru clarificarea unor circumstanțe. De aici, se constată evident scopul și intențiile lui Vieru Nina de a isca și a realiza un conflict. Prin urmare, urmează a fi supuse criticilor declarațiile lui Vieru Nina în partea în care declară că Sanduța Tatiana ieșind din baie a agresat-o fizic. Or, cum pot fi credibile astfel de declarații în circumstanțele în care se constată că Sanduța Tatiana se eschiva de a participa la conflictul cu Vieru Nina? La fel, declarațiile mincinoase ale lui Vieru Nina se constată chiar începând cu depunerea plângerii penale de către aceasta, deoarece în plîngerea depusă de aceasta, se relatează că se afla în baie și că chipurile Sanduța Tatiana a intrat în baie la ea. 8.1 În conformitate cu prevederile art. 431 alin. 1) pct. 11) Cod de procedură penală, procurorul a depus referință privind opinia sa asupra recursului declarat, solicitând inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat și lipsit de temeiuri legale.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, din următoarele considerente. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul penal atestă că, recurentul și-a întemeiat recursul pe temeiul prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 6), 8) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel, atunci când instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței, ori atunci când nu au fost întrunite elementele infracțiunii. Sub aspectul situației de ,,neîntrunire a elementelor infracțiunii”, se înțeleg acele cazuri când s-a produs condamnarea persoanei, însă acțiunile acesteia nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii respective (persoana nu este subiect al acestei infracțiuni, lipsește latura obiectivă sau subiectivă, sau legătura cauzală dintre acestea). La caz, violența în familie în varianta-tip incriminată la lit. a) alin. (1) art. 2011 Cod penal presupune acțiunea sau inacțiunea intenționată comisă de un membru al 9 familiei în privința altui membru al familiei, manifestată prin maltratare, alte acțiuni violente, soldate cu vătămare ușoară a integrității corporale sau a sănătății. Reieșind din probele acumulate de organul de urmărire penală și administrate de către acuzatorul de stat, prin Raportului de expertiză judiciară nr. 78 D din 12.07.2017, părții vătămate Vieru Nina i s-a cauzat o vătămare corporală ușoară, rezultată în urma acțiunilor întreprinse de către inculpata Sanduța Tatiana, care se confirmă prin declarațiile atât ale părții vătămate, cât și ale martorului Vieru Anatolie. Critica recurentului prin care se încearcă evitarea tragerii la răspundere penală a inculpatei prin prisma faptului că aceasta la fel a primit leziuni cauzate de către soacra sa, Vieru Niana și că inculpata a fost prima care a sesizat organele de drept pe marginea cazului dat, nu reprezintă altceva decât victimizarea inculpatei pe cauza contravențională intentată la plângerea acesteia în privința lui Vieru Nina în baza art. 781 Cod contravențional. Aici se impune de a specifica că, violența, care nu atinge gradul de intensitate a vătămării ușoare a integrității corporale sau a sănătății, nu intră sub incidența art. 2011 Cod penal. Într-un asemenea caz, răspunderea se aplică potrivit art. 781 din Codul contravențional, pentru maltratarea sau alte acțiuni violente, comise de un membru al familiei în privința altui membru al familiei, care au provocat vătămare neînsemnată a integrității corporale, după cum și s-a procedat în cazul dat. Totodată, din conținutul recursului declarat, Colegiul penal atestă că, recurentul critică stabilirea vinovăției inculpatei în săvârșirea infracțiunii imputate și solicită achitarea acesteia deoarece în opinia sa, probele administrate la caz și anume declarațiile părții vătămate, sunt dubioase și nu sunt suficiente pentru condamnarea lui Sanduța Tatiana. În acest sens, este necesar de a consemna că, din contextul cererii de recurs se reține că recurentul face trimitere în mare parte la conținutul mijloacelor de probă și modul de apreciere a acestora de către instanțele de fond, însă aceste critici nu vor fi analizate și verificate de instanța de recurs având în vedere că chestiunea de apreciere a probelor nu constituie în sine o eroare de drept, care ar duce la casare a unei hotărâri judecătorești și nici nu poate fi invocată la această etapă a procedurilor. Mai mult, circumstanțele de fapt ale acestei cauze au fost minuțios analizate atât în sentință, cât și în decizia instanței de apel, iar reluarea argumentelor punctate de către instanțele de fond nu este necesară, fiind susținute integral de Colegiul penal. De altfel, simplul fapt că pot exista două puncte de vedere distincte cu privire la modul de apreciere a probelor nu este un motiv suficient și plauzibil pentru a dispune achitarea inculpatet de sub învinuirea înaintată în baza art. 2011 alin. (1) lit. a) Cod penal, din moment ce, la caz, a fost administrat un probatoriu suficient și convingător 10 pentru a dovedi și stabili vinovăția inculpatei în comiterea faptei incriminate prin actul de învinuire. Reiterând asupra punctelor de reper expuse mai sus în prezenta decizie, Colegiul penal constată că în prezenta cauză penală nu a fost admisă nici o eroare de drept ce ar constituit temei pentru instanța de recurs de a interveni în decizia recurată, mai mult, instanța de apel la examinarea cauzei a respectat prevederile art. 414 alin. (1), (5), 417 alin. (8) Cod de procedură penală, și în hotărârea adoptată s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apelul declarat, aceasta cuprinzând motivele pe care se întemeiază soluția pronunțată. Din aceste motive, se impune inadmisibilitatea recursului de pe rol, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE: Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Brăteanu Veaceslav în numele inculpatei Sanduța Tatiana împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 01 iunie 2021, în cauza penală în privința lui Sanduța Tatiana XXXXX, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Pronunțată integral la 08 februarie 2022. Președinte Diaconu Iurie Judecători Guzun Ion Catan Liliana 11