ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 29.07.2021

1ra-1109/2021 — 186 alin.2 lit. b,c, d CP

HOTĂRÂRE
29.07.2021
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
186 alin.2 lit. b,c, d CP
Temei legal
art.427, pct. 10 CPP
Citează această cauză
1ra-1109/2021 — 186 alin.2 lit. b,c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1109/2021

Curtea Supremă de Justiție

23 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către

procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Bălți, Ioniță Tatiana

împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18

noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui,

Gheletiuc Andrian xxxxx, născut la

xxxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 01.06.2020– 01.10.2019;

Instanța de apel: 23.10.2020– 18.11.2020;

Instanța de recurs: 12.03.2020 – 23.06.2021.

Gheletiuc Andrian, a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza

art.186 alin.(2) lit. b),c),d) Cod penal, la 1 an închisoare, iar în temeiul

art.85 Cod penal la această pedeapsă i-a fost adăugată pedeapsa

complementară neispășită conform sentinței Judecătoriei Soroca sediu

Central din 25.10.2018 sub formă de privare de dreptul de a desfășura

activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 2

ani.

A fost soluționată chestiunea referitor la corpurile delicte.

a reținut că, Gheletiuc Andrian, în perioada de timp 05.02.2020 –

11.02.2020, de comun acord și prin înțelegere prealabilă cu Botnarenco

Serghei, având scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane,

dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, prevăzând

urmările lor și dorind în mod conștient survenirea acestora, au pătruns

în interiorul fostei clădiri tehnice a SA ”Fertilitatea-Dondușeni” ce

aparține lui Bîcu Efim, situată în extravilanul satului Visoca, raionul

1

Soroca, de unde pe ascuns, au sustras mai multe părți componente din

mecanismul de ridicare și reparare al utilajului tehnic, fost în folosință,

obținând astfel din el următoarele porțiuni și secții: 1 bucată de bară

metalică cu dimensiunile – 1,26 m x 45 cm, 1 bucată bară metalică cu

dimensiunile 1,3 m x 45 cm, 1 bucată de bară metalică cu dimensiunile –

1,33 m x 45 cm, 1 bucată de bară metalică cu dimensiunile – 1,55 m x 34,5

cm, 1 bucată de bară metalică cu dimensiunile – 1,45 m x 34,5 cm, 1

bucată de bară metalică cu dimensiunile – 2,4 m x 34,5 cm, 1 bucată de

bară metalică cu dimensiunile – 1,35 m x 34,5 cm, 1 bucată de bară

metalică cu dimensiunile – 2,47 m x 34,5 cm, 1 bucată de bară metalică cu

dimensiunile – 1,85 m x 34,5 cm, 1 bucată de bară metalică cu

dimensiunile – 1,88 m x 34,5 cm, 1 bucată de bară metalică cu

dimensiunile – 1,94 m x 34,5 cm, 1 bucată de bară metalică cu

dimensiunile – 17,74 m x 34,5 cm, 1 bucată de bară metalică cu

dimensiunile – 1,85 m x 34,5 cm, 1 bucată de bară metalică cu

dimensiunile – 2,15 x 34,5 cm, 1 bucată de bară metalică cu dimensiunile

– 2,16 m x 34,5 cm, 1 bucată de bară metalică cu dimensiunile – 2,16 m x

34,5 cm, 1 bucată de bară metalică cu dimensiunile – 1,4 m x 45 cm, 1

bucată de bară metalică cu dimensiunile – 1,4 m x 45 cm, 1 bucată de

bară metalică cu dimensiunile – 1,4 m x 45 cm, 1 bucată de bară metalică

cu dimensiunile – 1,4 m x 45 cm, 1 bucată de bară metalică cu

dimensiunile – 0,78 m x 45 cm, 3 bucăți de carcasă cu mecanism de

rulare, 1 bucată de rulment cu suport; 3 bucăți de metal cu lungimea de

1,7m, fiecare; 6 bucăți de unghiuri metalice cu dimensiunile de (1,3 cm x

5 cm) – 1,72 m, fiecare, o bucată de bară cu lungimea de 2,01 m x 34,5 cm,

o bucată de bară cu lungimea de 20,8 x 34,5 cm, o bucată de bară cu

lungimea de 2,21 m x 34,5 cm, o bucată de bară cu lungimea de 2,15 m x

34,5 cm, la prețul total al acestora de 4200 lei, bunuri pe care ulterior le-

au comercializat la punctul de colectare al metalului uzat situat în satul

Grigorăuca, raionul Soroca, cauzându-i astfel părții vătămate o daună

materială considerabilă.

Acțiunile lui Gheletiuc Andrian au fost încadrate de prima instanță

în baza art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, cu indicii de calificare:

furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de

două persoane, prin pătrundere în alt loc pentru depozitare, cu cauzarea

de daune în proporții considerabile.

în numele inculpatului Gheletiuc Andrian, prin care a solicitat casarea

sentinței, cu pronunțarea unei noi hotărâri, potrivit modului stabilit

pentru prima instanță, prin care lui Gheletiuc Andrian să-i fie stabilită

pedeapsa cu închisoarea mai blândă, cu aplicarea art.90 Cod penal.

2

3.1 În conținutul cererii de apel depuse avocatul Musteață Nicolae a

invocat că:

- aplicându-i o pedeapsă prea aspră instanța n-a ținut cont, că

Gheletiuc Andrian a comis o infracțiune mai puțin gravă, prejudiciul

material a fost reparat integral;

- inculpatul Gheletiuc Andrian a contribuit activ la descoperirea

infracțiunii săvârșite în grup, a solicitat ca judecata să se facă pe baza

probelor administrate în faza de urmărire penală, astfel a ușurat mult

desfășurarea procesului;

- inculpatul Gheletiuc Andrian are la întreținere 3 copii minori;

- pentru a determina inculpatul la un comportament adecvat în

societate, acesta urmează să suporte pedeapsa penală, totodată consideră

că, corectarea și reeducarea inculpatului Gheletiuc Andrian poate avea

loc fără izolarea reală de societate, fiind rațional de a-i stabili o pedeapsă

sub formă de închisoare, însă cu suspendarea condiționată a executării

pedepsei și stabilirea unui termen de probă în limita prevăzută de art.90

Cod penal în interiorul căruia inculpatul Gheletiuc Andrian să

dovedească prin comportarea exemplară că a făcut concluziile necesare,

îndreptățind încrederea acordată.

2020, apelul avocatului Musteață Nicolae în numele inculpatului, a fost

admis, casată parțial sentința în latura pedepsei aplicată lui Gheletiuc

Andrian, pronunțată în această parte o nouă hotărâre potrivit modului

stabilit pentru prima instanță, după cum urmează:

Gheletiuc Andrian a fost considerat condamnat în baza art.186

alin.(2) lit. b),c),d) Cod penal și în baza acestei Legi, prin aplicarea

prevederilor art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, i-a fost stabilită

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 3 (trei) luni.

În temeiul art.85 alin.(2) Cod penal, la respectiva pedeapsă a fost

adăugată partea neexecutată din pedeapsa complementară stabilită prin

sentința Judecătoriei Soroca sediu Central din 25.10.2018 și i-a fost

stabilită lui Gheletiuc Andrian pedeapsa definitivă sub formă de

închisoare pe un termen de 3 (trei) luni, cu privarea de dreptul de a

desfășura activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un

termen de 1 (un) an. În rest, dispozițiile sentinței referitor la

condamnarea lui Botnarenco Serghei și cu privire la corpurile delicte, au

fost menținute.

4.1 Instanța de apel a statuat că: prima instanță deși judecând cauza

penală în conformitate cu prevederile art.101 Cod de procedură penală, a

respectat normele procesuale, a verificat complet, sub toate aspectele și

în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor administrate o

3

apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței,

utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării lor, corect

ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Gheletiuc Andrian

în comiterea furtului, totuși în final i-a aplicat o pedeapsă prea aspră de 1

an închisoare, cu toate că sancțiunea în cauză prevede pedepse

alternative: amendă, muncă neremunerată în folosul comunității,

închisoare de până la 4 ani, limita minimă a închisorii începând de la 3

luni.

Instanța de apel a reținut, că conținutul sentinței contestate denotă,

că la stabilirea pedepsei sub formă de închisoare în cuantumul dat,

prima instanță s-a axat doar pe faptul, că Gheletiuc Andrian anterior a

fost în vizorul organelor de drept pentru fapte antisociale, având

antecedente penale nestinse - care rezultă din neexecutarea integrală a

pedepsei complementare stabilite anterior, pe care din considerente

inexplicabile a cumulat-o integral, fără a ține cont de faptul, că 1/2 din

pedeapsa complementară, Gheletiuc Andrian deja executase.

Instanța de apel a notat, că la capitolul personalității inculpatului

Gheletiuc Andrian, prima instanță corect a reținut, că acesta nu este la

prima abatere de la legea penală, anterior fiind condamnat prin: sentința

Judecătoriei Soroca din 18.10.2016, în baza art.174 alin.(1) Cod penal, la

închisoare pe termen de 2 ani, cu suspendarea executării pedepsei în

baza art.90 Cod penal pe termen de 1 an; sentința Judecătoriei Soroca

sediu Central din 25.10.2018, în baza art.217 alin.(3) lit. d), c) Cod penal,

la închisoare pe un termen de 1 an cu ispășirea pedepsei în penitenciar

de tip semiînchis, cu privarea de dreptul de a desfășura activități legate

de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 2 ani, cu

suspendarea executării pedepsei în baza art.90 Cod penal pe termen de 1

an, pedepsele principale fiind executate, fiind parțial executată și

pedeapsa complimentară stabilită - privarea de dreptul de a desfășura

activități legate de circulația substanțelor narcotice pe un termen de 2

ani.

Instanța de apel a notat, că stabilind limitele maxime ale sancțiunii

cu închisoarea prevăzute la art.186 alin.(2) Cod penal, în coroborare cu

prevederile art.3641 alin.(8) Cod de procedură penală, de 2 ani și 8 luni,

limita minimă fiind de 3 luni, instanța aplicându-i pedeapsa cu

închisoarea s-a axat la limita medie, cu toate că, Gheletiuc Andrian

anterior n-a fost condamnat la pedeapsă cu închisoarea cu executare.

Instanța de apel a statuat, că la caz, cu toate că, în prima instanță s-

a anexat caracteristica în privința lui Gheletiuc Andrian (f.d.173) potrivit

căreia acesta se caracterizează relativ satisfăcător, instanța din

considerente inexplicabile a indicat, că acesta este caracterizat negativ, a

4

indicat, că acesta n-are persoane la întreținere și a lăsat fără o careva

tratare faptul invocat de inculpat privitor la aplicarea unei pedepse mai

blânde reieșind și din considerentul, că acesta are la întreținere 3 copii

minori, cu toate că materialele în acest sens au fost prezentate instanței

(f.d.173-176).

Instanța de apel a constatat, că fapta comisă de Gheletiuc Andrian

prevăzută la art.186 alin.(2) lit. b), c), d) Cod penal, se atribuie categoriei

de infracțiuni mai puțin grave și ținând cont, că inculpatul și-a

recunoscut vina, căindu-se în cele comise, cauza examinându-se în

procedură simplificată, bunurile sustrase au fost returnate

proprietarului, anterior n-a ispășit pedepse cu închisoarea cu executare,

la locul de trai se caracterizează satisfăcător, crește și educă împreună cu

concubina 3 copii minori – de 2, 3 și 4 ani, a considerat, că aplicarea față

de inculpat a pedepsei sub formă de închisoare la limita medie prevăzută

de acest articol, ar fi una inechitabilă și nejustificată, scopurile pedepsei

în acest caz fiind realizabile și prin stabilirea pedepsei cu închisoarea, dar

axată la limita minimă.

Instanța de apel a menționat că, sancțiunea închisorii este o formă

excepțională a pedepsei penale, la caz, articolul infracțiunii comise de

Gheletiuc Andrian prevede și pedepse alternative pentru această

categorie, totuși ținând cont de faptul, că Gheletiuc Andrian anterior a

avut atingeri cu legea penală, având deja pedepse cu suspendarea

executării, dar iarăși a mai comis o infracțiune mai puțin gravă, astfel, a

considerat că aplicarea prevederilor art.90 Cod penal după cum solicită

apărarea, ar fi irelevante cazului, or, n-au avut efectul scontat, dar anume

o pedeapsă cu închisoarea axată la limita minimă ar fi pasibilă atingerii

scopurilor invocate în textul art.61 alin.(2) Cod penal, or, inculpatul

Gheletiuc Andrian a conștientizat fapta comisă și consecințele survenite.

Cât privește cumularea pedepsei complementare, instanța de apel

a reținut, că prima instanță a notat, că prin prisma art.85 Cod penal

urmează a fi adăugată partea neexecutată a pedepsei complementare în

formă de privare de dreptul de a desfășura activități legale de circulația

substanțelor narcotice, stabilită prin sentința Judecătoriei Soroca, sediu

Central din 25.10.2018, dar după cum s-a indicat supra, a adăugat-o

integral, ne ținându-se cont de faptul, că potrivit certificatului datat cu

01.10.2020, eliberat de consilierul de probațiune Natalia Ursu, pedeapsa

complementară stabilită lui Gheletiuc Andrian prin sentința Judecătoriei

Soroca sediu Central din 25.10.2018, fusese parțial executată, urmând să

expire la 12.11.2020, urmând a fi cumulată parțial sau integral din partea

neispășită (f.d.182).

5

procurorul – șef al Procuraturii de circumscripție Bălți, Ioniță Tatiana,

prin care invocând incidența pct. 10 a dispozițiilor art. 427 Cod de

procedură penală a solicitat casarea deciziei în latura stabilirii pedepsei,

cu menținerea soluției primei instanțe.

5.1 În susținerea recursului procurorul a invocat că:

- instanța de apel greșit a motivat soluția de individualizare a

executării pedepsei în privința inculpatului Gheletiuc Andrian, coborând

la limita minimă de stabilire a pedepsei acestuia de 3 luni închisoare și

termenul de 1 an privind executarea pedepsei complementare;

- instanța de apel nu a ținut cont de scopul și criteriile de

individualizare a pedepsei, prevăzute de art. 61 și 75 Cod penal, nu a

luat în considerație circumstanțele reale ale cauzei, circumstanțe care

fiind analizate, în ansamblul lor, nu permite posibilitatea instanței de

judecată, stabilirea unei pedepse minime prevăzute de lege sub formă de

închisoare,

fiind absolut corectă soluția primei instanțe de stabilire inculpatului

pentru fapta comisă a pedepsei de 1 an închisoare;

- pedeapsa stabilită inculpatului de către instanța de apel este

contrară principiului proporționalității, având în vedere fapta săvârșită,

urmările acesteia și nu în ultimul rând personalitatea inculpatului;

- faptul invocat de instanța de apel că inculpatul are la întreținere 3

copii minori nu-l îndreptățește pe acesta să comită una după alta

infracțiuni și să i se stabilească pedepse non privative de libertate ori

pedepse minime prevăzute de lege, or în acest caz pedepsele aplicate nu-

și vor atinge scopul prevăzut de lege;

- nu este clar cum a fost calculat de instanța de apel termenul de 1

an care urmează a fi executat de inculpat al pedepsei complementare sub

formă de privare de dreptul de a desfășura activități legate de circulația

substanțelor narcotice, or, la 18.11.2020, data pronunțării deciziei

termenul de 2 ani era deja executat, în opinia procurorului acest termen

urma să fie stabilit în condițiile art.85, 87 Cod penal cu stabilirea

executării de sine stătător al acestuia, iar calcularea termenului executării

acestei pedepse fiind în competența organului care execută această

pedeapsă, la materialele cauzei nefiind anexate careva certificate care să

confirme termenul real executat al pedepsei complementare.

nominalizat pe baza materialului din dosarul cauzei și motivelor

invocate, Colegiul Penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara

6

erorile de drept comise de această instanță, inclusiv în temeiul când s-au

aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Instanța de recurs verifică doar dacă s-a aplicat corect legea la

faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost

constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material.

În sensul vizat și în raport cu circumstanțele invocate în recursul

ordinar (pct. 5.- 5.2. din decizie), se atestă că împrejurările menționate în

partea descriptivă a hotărârii atacate, inclusiv cele reproduse în pct. 4.1

din prezenta decizie, relevă în mod concludent că instanța de apel, legal

și întemeiat a constatat și apreciat circumstanțele de fapt și de drept ale

cauzei în latura pedepsei aplicate inculpatului, în strictă conformitate cu

prevederile normelor de procedură penală și prescripțiilor de drept

material, ținând corect cont de prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, 3641

alin. (8) Cod de procedură penală, conform căror la aplicarea legii penale

se ține cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite,

de persoana celui vinovat și de circumstanțele cauzei care atenuează ori

agravează răspunderea penală. Pedeapsa are drept scop restabilirea

echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnaților, cât și a altor

persoane. Persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i

se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele și în strictă conformitate cu

dispozițiile legii. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța

de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de persoana

celui vinovat, de circumstanțele cauzei care atenuează răspunderea, de

influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului,

precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Inculpatul care a

recunoscut săvârșirea faptelor indicate în rechizitoriu și a solicitat ca

judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire

penală beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă

prevăzute de lege în cazul pedepsei cu închisoare.

În consecutivitatea enunțată, Colegiul Penal reține faptul că,

instanța de apel a evidențiat faptul precum că, în instanță a fost anexată

caracteristica în privința lui Gheletiuc Andrian (f.d.173) potrivit căreia

acesta se caracterizează satisfăcător, însă instanța din considerente

inexplicabile a indicat, că acesta este caracterizat negativ, că acesta n-are

persoane la întreținere, lăsând fără apreciere faptul invocat de inculpat

privitor la aplicarea unei pedepse mai blânde reieșind și din

considerentul că are la întreținere 3 copii minori. În acest sens, instanța

de apel a luat în considerare că, aplicarea față de inculpat a pedepsei sub

formă de închisoare la limita medie prevăzută de art. art.186 alin.(2) lit.

b), c), d) Cod penal, ar fi una inechitabilă și nejustificată, scopurile

7

pedepsei în acest caz fiind posibil de a fi realizate și prin stabilirea

pedepsei cu închisoarea, dar determinată la limita minimă.

Colegiul penal atestă că, pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 3 (trei) luni, stabilită inculpatului Gheletiuc Andrian de către

instanța de apel a fost motivată, individualizată și aplicată inculpatului

în corespundere cu prevederile legale.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, în asemenea situație, nu se mai

impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de probă, acestea

demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul în

care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret

la împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a

permite părților să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o

curte de recurs poate, în principiu, să se mulțumească de a relua

motivele jurisdicției de primă instanță (cauzele Garcia Ruiz v. Spania,

hotărârea din 21 ianuarie 1999; Helle v. Finlanda, hotărârea din 19

decembrie 1997). Art. 6 din CtEDO impune în special, în sarcina

„instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor,

argumentelor și probelor propuse de părți, cu excepția cazului în care se

apreciază relevanța acestora.

Deși este adevărat că obligația motivării deciziilor, impusă

instanțelor de art. 6 § 1 din CtEDO, nu poate fi înțeleasă ca impunând

formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (cauzele Van de Hurk

v. Țările de jos nr. 16034/90 din 19 aprilie 1994, Perez v. Franța din 12

februarie 2004, pct. 80-81). Pe lângă aceasta, recursul ordinar, potrivit

argumentelor invocate și reproduse în pct. 5.1. din prezenta decizie, sunt

întemeiat doar pe critica modului în care instanța de apel a apreciat

circumstanțele cauzei în latura pedepsei penale aplicate inculpatului.

Însă, pornind de la relevanțele art. 27, 101 alin. (2) și (3), 414 alin.

(1) și (2) a Codului de procedură penală, judecătorul apreciază probele în

conformitate cu propria sa convingere, formată în urma cercetării tuturor

probelor administrate.

Instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia

hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform

materialelor din cauza penală și în baza oricăror probe noi prezentate

instanței de apel, și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Astfel,

activitatea instanței de apel privind doar aprecierea sau reaprecierea

probelor și circumstanțelor cauzei în latura pedepsei penale în alt sens

decât cel pe care îl propune acuzarea și apărarea este o competență și

prerogativă legală a acestei instanțe, care nu constituie un temei de drept

separat din numărul celor incluse în art. 427 Cod de procedură penală și,

8

astfel, invocarea acestei chestiuni în recursul ordinar, la fel, este lipsită de

orice temei legal.

Mai mult, motivele invocate în recursurile ordinare au constituit

deja obiect de examinare în instanța de apel, fiind oferite răspunsuri

argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra probelor și

circumstanțelor pricinii care au fost puse la baza sentinței de

condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei

pentru reexaminarea cauzei.

Împrejurările enunțate denotă în mod concludent că instanța de

apel nu a comis erori de drept în raport cu motivele invocate de recurent,

că decizia atacată cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, că s-

au aplicat inculpatului pedepse individualizate conform prevederilor

legale, și că recursul ordinar este vădit neîntemeiate.

Potrivit art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța

de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se

constată că acesta este vădit neîntemeiat.

Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul de pe rol

urmează a fi declarat inadmisibil.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către procurorul-

șef al Procuraturii de circumscripție Bălți, Ioniță Tatiana, împotriva

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 18 noiembrie 2020, în

cauza penală în privința lui Gheletiuc Andrian xxxxxxxx, ca fiind vădit

neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată la 29 iulie 2021.

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

9

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-12-16
0,95
1ra-1643/2021 — art. 217 alin. 3 lit. b CP
Dosarul nr. 1ra-1643/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 17 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Toma Nadejda, Țurcan Anatolie a exami
CSJ 2021-04-01
0,95
1ra-276/2021 — art. 42 alin. 5, art. 26, 217-1 alin. 4 lit. d CP
Dosarul nr. 1ra-276/2021 Curtea Supremă de Justiţie D E C I Z I E 03 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal în următoarea componenţă: Preşedinte – Diaconu Iurie, Judecători – Guzun Ion, Catan Liliana, examinând admisibilitatea în principi
CSJ 2021-06-17
0,95
1ra-712/2021 — art. 217/1 alin. 4 lit. d, art. 219 alin. 1 CP
Dosarul nr. 1ra-712/2021 CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE DECIZIE 17 mai 2021 mun. Chişinău Colegiul penal lărgit în următoarea componenţă: Preşedinte – Toma Nadejda, Judecători – Guzun Ion, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Boico Victor, judecând, î
CSJ 2022-07-28
0,95
1ra-386/22 — art. 217-1 alin. 3 lit. f, 217 alin. 2 CP
Dosarul nr. 1ra-386/22 1-21147612-01-1ra-17032022 C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ţ I E D E C I Z I E 08 iunie 2022 mun. Chişinău Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte –Toma Nadejda, Judecători – Boi
CSJ 2022-02-03
0,95
1ra-2082/2021 — art. 217 alin. 3 lit. c, e CP
Dosarul nr. 1ra-2082/2021 Curtea Supremă de Justiţie DECIZIE 15 decembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul penal al Curţii Supreme de Justiţie în componenţă: Preşedinte – Timofti Vladimir, Judecători – Cobzac Elena şi Plămădeală Ghenadie a exami
Sursă