1ra-1494/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP

1ra-1494/2021 — art. 264 alin. 3 lit. a CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1494/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

02 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componență :

Președinte – Timofti Vladimir,

Judecători –Țurcan Anatolie, Cobzac Elena, Guzun Ion, Boico Victor,

a judecat în ședință, fără citarea părților, recursul ordinar și recursul ordinar

suplimentar declarate de către inculpatul Gorea Boris, prin care solicită casarea

deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2020, în cauza

penală privindu-l pe

Gorea Boris XXXXX, născut la XXXXX, originar din satul

XXXXX i și domiciliat în or XXXXX

Datele referitoare la termenul de examinare a cauzei:

Asupra recursului ordinar și a recursului ordinar suplimentar în cauză, în baza

actelor din dosar, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

A C O N S T A T A T :

fiind examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în

procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Gorea Boris a fost

recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, la 3 ani

închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip deschis, cu aplicarea

pedepsei complementare sub formă de anularea dreptului de a conduce mijlocul de

transport.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei cu închisoare a fost

suspendată condiționat pentru o perioadă de probațiune de 2 ani.

A fost dispusă încasarea din contul lui Gorea Boris în beneficiul statului a

cheltuielilor judiciare în sumă de 960,00 lei.

Totodată, a fost soluționată soarta corpurilor delicte.

1.1. Pentru a pronunța sentința, prima instanță a constatat că Gorea Boris, la

data de 25 iunie 2019, aproximativ la ora 20:00, deținând permis de conducere

valabil de categoria corespunzătoare, fiind treaz și conducând autovehiculul de

model „XXXXX”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, pe partea carosabilă a

traseului XXXXX la intersecție spre satul XXXXX, manifestând imprudență în

1

traficul rutier, având câmp de vizibilitate limitat în direcția de mers, deoarece se

deplasa la o curbă, fiind în rampă, și din cauza vizibilității reduse din cauza soarelui,

nu a ținut cont de dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile

periculoase și nu a redus viteza de deplasare până la limita care i-ar garanta siguranța

traficului, respectiv nu a manifestat prudență sporită și nu a ținut seama de situația

rutieră existentă la momentul deplasării - câmp de vizibilitate limitat, fapt care

îngreuna posibilitatea efectuării în siguranță a unor manevre și opriri în siguranță a

autoturismului, la determinarea vitezei de circulație, benzii de circulație și

modalității de conducere a vehiculului pentru a garanta siguranța traficului ca să aibă

posibilitatea să oprească în siguranță în cazul în care în limita vizibilității apar

obstacole, precum și nu a lăsat liber un spațiu (distanță) față de vehiculul precedent

care, în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar permite să oprească evitând coliziunea,

având câmp de vizibilitate limitat în direcția de mers, nu a redus viteza și nu a oprit,

deci nu a luat măsurile corespunzătoare situației rutiere la deplasarea pe acest sector

de drum, încălcând prevederile pct. 45.1) al Regulamentului circulației rutiere

aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009 – care îl obliga să

conducă vehiculul în conformitate cu limita de viteză stabilită, ținând permanent

seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în

conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase; situația rutieră, pct. 45.

2) al RCR, care prevede că - în cazul în care în limita vizibilității apar obstacole care

pot fi observate de conducător, el trebuie să reducă viteza sau chiar să oprească,

pentru a nu pune în pericol siguranța traficului, și pct. 49 al RCR, care prevede că în

funcție de viteza de deplasare, conducătorul de vehicul trebuie să lase liber un spațiu

(distanță) față de vehiculul precedent care, în caz de frânare bruscă a acestuia, i-ar

permite să oprească evitând coliziunea”, respectiv el nu a adaptat viteza de deplasare

a vehiculului la starea psihofiziologică proprie, la dexteritatea în conducere, în

rezultat a tamponat cu partea din față a vehiculului pe care îl conducea, remorca

tractată de motocultorul care era condus regulamentar, în aceiași direcție, de către

cet. Ungureanu Nicanor XXXXX. În rezultatul accidentului rutier, autovehiculele

au fost deteriorate, iar cet. Serbinov Doina XXXXX, născută la XXXXX, care se

afla în remorca motocultorului, i-au fost cauzate conform raportului de expertiză

judiciară nr. 201925D0263 din 19 septembrie 2019, fractură deschisă cominutivă

intra articulară a meta epifizei distale a ambelor oase a gambei drepte cu deplasarea

fragmentelor tip III A Gustilio Anderson; fractură închisă a femurului drept în 1/3

medie cu deplasarea fragmentelor, plagă contuză pe gamba dreaptă; necroză

marginală cu defect de țesuturi moi a gambei drepte, care au fost cauzate în rezultatul

acțiunii traumatice cu obiect contondent, dur sau la lovire de acesta, posibil în timpul

și circumstanțelor indicate în solicitare (accident rutier), în comun, conform

criteriului pericolului pentru viață se califică ca vătămare corporală gravă.

Acțiunile inculpatului Gorea Boris au fost încadrate de către prima instanță în

baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal, adică încălcarea regulilor de securitate a

circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare care a

provocat, din imprudență, vătămarea gravă a integrității corporale și a sănătății

persoanei.

2

declarat apel, prin care a solicitat casarea parțială a acesteia în partea stabilirii

pedepsei complementare – anularea dreptului de a conduce mijlocul de transport,

rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărîri în această partea, prin care va fi

anulată pedeapsa complementară.

În susținerea cerințelor sale, apelantul a invocat că prima instanță neîntemeiat

a aplicat în privința sa pedeapsa complementară – anularea dreptului de a conduce

mijlocul de transport și neîntemeiat a încasat din contul său cheltuielile judiciare.

Concomitent, inculpatul a subliniat că instanța de fond nu a motivat

respingerea solicitării sale privind aplicarea prevederilor art. 79 Cod penal, luînd în

considerare că unica sursă de existență este activitatea de conducător auto, neavînd

altă posibilitate de a cîștiga pentru existență, care, în opinia sa, constituie o

circumstanță excepțională ce ar servi drept temei de neaplicare a pedepsei

complementare, inclusiv, din motiv că la prezenta cauză penală sunt prezente doar

circumstanțe atenuante, și anume, căința sinceră, săvârșirea pentru prima dată a unei

infracțiuni din imprudență, anterior nefiind judecat, caracteristica pozitivă de la locul

de trai, repararea prejudiciului cauzat și lipsa pretențiilor din partea părților

vătămate.

2020, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat, cu menținerea sentinței atacate.

Instanța de apel, în motivarea deciziei adoptate, a indicat că prima instanță

corect a stabilit circumstanțele de fapt și de drept și just a ajuns la concluzia că

inculpatul Gorea Boris a săvârșit infracțiunea imputată. Aceste împrejurări au fost

constatate din totalitatea de probe acumulate la cauza penală și care au fost corect

apreciate, respectându-se prevederile art. 101 Cod de procedură penală, din punct de

vedere al pertinenței, concludenții, utilității și veridicității ei, iar toate probele în

ansamblu din punct de vedere al coroborării lor, acțiunilor inculpatului just fiindu-

le dată o încadrarea juridică în baza art. 264 alin. (3) lit. a) Cod penal.

Referitor la criticile aduse de către inculpat privind aplicarea pedepsei

complementare, instanța de apel a statuat că atît pedeapsa principală cît și cea

complimentară - anularea dreptului de a conduce mijloace de transport, este una

echitabilă în raport cu fapta infracțională comisă, în speță ținîndu-se cont de

gravitatea infracțiunii săvârșite, care este o infracțiune gravă, de motivul acesteia, de

persoana celui vinovat, că și-a recunoscut vina integral și s-a căit de cele comise, de

circumstanțele cauzei care atenuează sau agravează răspunderea, stabilindu-se lipsa

cărorva circumstanțe agravante, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și

reeducării asupra inculpatului, precum și condițiile de viață ale familiei acestuia,

inclusiv, că pedeapsa a fost aplicată în limitele prevăzute de dispoziția art. 264 alin.

(3) lit. a) Cod penal, cu aplicarea prevederilor art. 3641 alin. (8) Cod de procedură

penală, just considerîndu-se că corectarea și reeducarea inculpatului Gorea Boris

este posibilă, rațională și echitabilă fără izolarea de societate, stabilindu-i-se o

pedeapsă cu suspendarea condiționată a executării acesteia, prin prisma art. 90 Cod

penal.

Cît privește solicitarea apelantului de a se aplica în privința sa prevederile art.

3

79 Cod penal, în temeiul cărora pedeapsa complimentară poate fi înlăturată, instanța

de apel a reiterat că aceste prevederi nu sunt aplicabile, or, la caz nu sunt întrunite

condițiile ce ar permite aplicarea acestui articol.

Totodată, instanța de apel a menționat că prezența exclusivă a circumstanțelor

atenuante, duce la posibilitatea neaplicării pedepsei complementare opționale, iar

pedeapsa complementară obligatorie, poate fi înlăturată numai în condițiile art. 79

alin. (1) Cod penal, circumstanță care în speță nu a fost identificată, or, în speță

circumstanțele atenuante au fost raportate la gradul de pericol social al faptelor, la

ansamblul condițiilor concrete în care acestea au fost săvârșite, precum și la orice

elemente ce privesc personalitatea inculpatului, și respectiv, nu pot fi reținute în

vederea excluderii pedepsei penale complimentare – anularea dreptului de a conduce

mijloace de transport, care în speță, are un caracter obligatoriu, respectiv, aplicarea

sau neaplicarea acesteia nu este lăsată la aprecierea instanței de judecată. Astfel, nu

pot fi reținute argumentările inculpatului în vederea excluderii pedepsei

complimentare –activitatea de conducător auto este unica sursă de existență, or, în

acest sens, la materialele cauzei, nu au fost anexate careva acte confirmatoare.

ordinar și cu recurs ordinar suplimentar de către inculpatul Gorea Boris.

4.1. În recursul ordinar declarat de către inculpatul Gorea Boris la 08 februarie

2021, prin care, invocîndu-se temeiul de recurs prevăzut de art. 427 alin. (1) pct. 8)

Cod de procedură penală, se solicită casarea totală a sentinței instanței de apel, cu

dispunerea rejudecării cauzei penale în instanța de apel, din următoarele

considerente:

- nu s-a prezentat în ședința de judecată a instanței de apel din 09 decembrie

2020, din motiv că, făcînd anterior cunoștință cu Dispoziția nr. 44 din 30 noiembrie

2020, emisă de către Președintele Curții de Apel Chișinău privind organizarea

activității Curții de Apel Chișinău pînă la ridicarea stării de urgență, a dedus că cauza

penală în privința sa, face parte din categoria acelor cauze, a căror examinare

urmează a fi amînată. Concomitent, invocă drept motiv de neprezentare în ședința

de judecată a instanței de apel din 09 decembrie 2020 supunerea riscului de

contaminare cu COVID;

- a aflat despre examinarea cauzei penale în privința sa întîmplător, în urma

accesării Portalului național al instanțelor de judecată, depistînd faptul că la data de

09 decembrie 2020 cauza penală a fost judecată, cu participarea avocatului Bordei

Mihai;

- instanța de apel neîntemeiat a examinat prezenta cauza penală în lipsa sa,

numindu-i un avocat care acordă asistență juridică garantată de stat;

- la data de 14 ianuarie 2021 a depus la Curtea de Apel Chișinău o cerere prin

care a solicitat eliberarea înregistrărilor audio a ședințelor de judecată legate de

examinarea apelului depus de el și că până la ziua de azi nu are nici un răspuns sau

o comunicare ca să se prezinte pentru a ridica cele solicitate;

- prin judecarea cauzei în lipsa sa, i s-a încălcat dreptul la apărare, dreptul de a

fi asistat de către un apărător ales, precum și dreptul de a prezenta probe

suplimentare în susținerea solicitărilor prezentate în apelul declarat.

4

4.2. În recurs ordinar suplimentar declarat de către inculpat la 02 martie 2021,

susținînd cele invocate în recursul ordinar din 09 februarie 2021, a subliniat,

concomitent, că:

- în urma audierii înregistrărilor audio, ce au fost oferite la data de 22 februarie

2021, s-a constat că la ședința de judecată din data de 09 decembrie 2020, interesele

inculpatului au fost apărate de către avocatul din oficiu, cu care nu a încheiat contract

de asistență juridică;

- nu s-a prezentat în ședința de judecată a instanței de apel din 09 decembrie

2020 pentru a nu se supune riscului de contaminare cu COVID și s-a conformat

Dispoziției nr. 44 din 30 noiembrie 2020, emisă de către Președintele Curții de Apel

Chișinău privind organizarea activității Curții de Apel Chișinău pînă la ridicarea

stării de urgență;

- nu a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa cu participarea unui avocat numit

din oficiu de instanța de judecată;

- consideră inoportună declarația făcută în cadrul ședinței referitor la faptul că

inculpatul a cunoscut despre ședința de judecată, or, făcînd cunoștință cu Dispoziția

nr. 44 din 30.11.2020 emisă de către Președintele Curții de Apel Chișinău, era sigur

că ședința de judecată din data de 09.12.2020 nu va avea loc;

- audiind înregistrările audio, a constatat că în cadrul ședinței din data de

09.12.2020, atunci când instanța a întrebat referitor la posibilitatea examinării

cauzei, procurorul pe cauza penală dată a comunicat instanței că „este situația

pandemică și că până la urmă lasă la discreția instanței”.

dosar, Colegiul penal lărgit constată că recursul ordinar suplimentar declarat de către

inculpat, urmează a fi respins, ca inadmisibil, iar recursul ordinar declarat de către

inculpat, urmează a fi admis din următoarele considerente.

5.1. Cu referire la recursul ordinar suplimentar declarat de către inculpatul

Gorea Boris.

Potrivit prevederilor art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile

instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de

instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în acest articol.

În conformitate cu art. 422 Cod de procedură penală, termenul de atac cu

recurs a deciziei instanței de apel este de 30 de zile de la data pronunțării deciziei.

La caz, se reține că dispozitivul deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Bălți din 09 decembrie 2020 în cauza penală privindu-l pe Gorea Boris, a fost

pronunțat la 09 decembrie 2020, în prezența avocatului care acordă asistență juridică

garantată de stat, Bordei Mihai, fapt confirmat prin procesul-verbal al ședinței de

judecată din instanța de apel (f.d. 209, Vol. I), fiind notificat că pronunțarea integrală

a deciziei va avea loc pe data de 06 ianuarie 2021.

Totodată, conform aceluiași proces procesul-verbal al ședinței de judecată din

instanța de apel din 09 decembrie 2020 (f.d. 208, Vol. I), se atestă că inculpatul

Gorea Boris, deși a fost înștiințat despre examinarea cauzei din data de 09 decembrie

2020, nu s-a prezentat în instanța de apel, or, fiind pusă în discuție examinarea cauzei

în lipsa inculpatului Gorea Boris, atît apărarea, cît și acuzarea au lăsat la discreția

5

instanței, astfel, instanța de apel a decis examinarea cauzei în lipsa inculpatului, din

motiv că cunoștea despre data și ora ședinței de judecată.

Subsidiar, Colegiul penal lărgit constată că conform procesului-verbal al

ședinței de judecată din instanța de apel din 23 septembrie 2020 (f.d. 206, vol. I),

anume inculpatul Gorea Boris a solicitat amînarea examinării cauzei, motivul fiind

încheierea contractului cu un avocat ales, așadar, examinarea cauzei a fost amînată

pentru data de 09 decembrie 2020, ora 10:00 (f.d. 200, Vol. I).

Ulterior, la 09 decembrie 2020, în lipsa inculpatului Gorea Boris, însă în

prezența avocatului care acordă asistență juridică garantată de stat, Bordei Mihai, a

fost pronunțată integral decizia instanței de apel, copia deciziei fiindu-i expediată

inculpatului, conform prevederilor art. 338 alin. (4) Cod de procedură penală, în

termen de trei zile (f.d.210, Vol. I).

În șirul de idei relatate, Colegiul penal lărgit menționează că potrivit

prevederilor art. 422 Cod de procedură penală, termenul de declarare a recursului

împotriva deciziei instanței de apel, curge de la data pronunțării integrale a acesteia.

În acest context, Colegiul penal lărgit reține că la 02 martie 2021 pe format de

hârtie cu semnătură umedă, conform ștampilei Grefei Curții Supreme de Justiție (f.d.

19, Vol. II), inculpatul Gorea Boris, declară recurs ordinar suplimentar împotriva

deciziei instanței de apel, evident peste termenul legal de declarare a recursului

ordinar prevăzut de lege, fără a invoca careva argumente privind depunerea tardivă a

recursului.

Prin urmare, Colegiul penal conchide, că recursul ordinar suplimentar depus

la 02 martie 2021 de către inculpatul Gorea Boris, împotriva deciziei instanței de

apel din 09 decembrie 2020, este declarat peste termen.

Este de menționat că art. 422 Cod de procedură penală, nu prevede repunerea

în termen a recursului ordinar, nici o altă procedură legală de a calcula termenul de

recurs decât de la data pronunțării deciziei motivate, iar art. 230 alin. (2) Cod de

procedură penală prescrie expres că în cazul în care pentru exercitarea unui drept

procesual este prevăzut un anumit termen, nerespectarea acestuia impune pierderea

dreptului procesual și nulitatea actului efectuat peste termen.

Prin urmare, durata termenului de recurs este stabilită prin lege. Acest termen

nu poate fi prelungit sau scurtat de instanța de judecată. El este absolut, are un

caracter imperativ și fatal, în sensul că depășirea lui atrage decăderea din dreptul de

a exercita calea de atac.

Conform art. 435 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală, judecând recursul,

instanța respinge recursul ca inadmisibil.

Potrivit prevederilor art. 432 alin. (2) pct. 2) Cod de procedură penală, instanța

de recurs decide inadmisibilitatea recursului înaintat în cazul în care se constată că

acesta este declarat peste termen. Astfel, odată ce recursul ordinar de pe rol este

declarat peste termen, acesta urmează a fi respins, ca inadmisibil,

Fată de considerentele expuse, Colegiul penal lărgit notează că, o astfel de

soluție este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul

articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului

6

pentru exercitarea apelului/recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă a deciziei

și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În hotărârea CtEDO pronunțată în cauza Ponomariov vs Ucraina (03 aprilie

2008) Curtea Europeană a notat că, deși în speță nu era vorba despre desființarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe noi descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

ordinare de atac, totuși, reînoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Subsecvent, Colegiul penal lărgit reține și jurisprudența CtEDO în hotărârea

pronunțată în cauza Bodiu vs. Republica Moldova din 18 iunie 2019 (cererea nr.

7516/10), în care Curtea a statuat că admiterea cererii de recurs după o perioadă de

timp considerabilă și în absența oricărei explicații plauzibile cu privire la motivul

pentru care partea s-a aflat în imposibilitate de a se adresa mai devreme, s-a soldat

cu ignorarea unui întreg proces judiciar, și în consecință s-a constatat încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a dreptului la un proces echitabil

garantat de art. 6§1 CEDO.

5.2. Cu referire la recursul ordinar declarat de către inculpatul Gorea Boris.

În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen.

Conform prevederilor art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală,

judecând recursul, instanța de recurs este în drept să admită recursul și să dispună

rejudecarea de către instanța de apel, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.

Conducându-se de dispozițiile din art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres

de art. 427 Cod de procedură penală. Or, art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara

erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei.

Chestiunile de fapt asupra cărora s-a pronunțat sau trebuia să se pronunțe prima

instanță și care prin apel se transmit instanței de apel sunt: dacă fapta reținută ori

numai imputată s-a săvârșit ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și în ce

împrejurări s-a comis, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma cumulului

de probe anexate la dosar în conformitate cu art. 101 Cod de procedură penală.

La chestiuni de drept se referă cele ce țin de faptul: dacă fapta întrunește

elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a

fost individualizată și aplicată just; dacă normele de drept procesual penal sau

administrativ au fost corect aplicate și hotărârea adoptată să conțină răspuns la toate

motivele invocate.

În același context, Colegiul penal lărgit menționează, că hotărârile pronunțate

de instanțele ierarhic inferioare trebuie să fie motivate atât în fapt, cât și în drept, în

corespundere cu prevederile legislației în vigoare, pentru a permite instanței ierarhic

superioare de a verifica corespunderea hotărârii pronunțate cu legea. Necesită a se

7

avea în vedere că nu numai nemotivarea hotărârii, dar și motivarea insuficientă sau

motivarea în termeni generali-vagi, reprezintă motiv de casare. Colegiul penal

constată că aceste prevederi legale deși sunt obligatorii, nu au fost întocmai

respectate la judecarea prezentei cauze în ordine de apel.

Potrivit prevederilor art. 414 alin. (1), (2), 6) Cod de procedură penală, instanța

de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală și în

baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. Instanța de apel verifică

declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința

de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. Instanța de apel nu este în drept săși

întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost

verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în

procesul-verbal.

Coraportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de

procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe

deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

Pe lângă cele consemnate, este necesar de a face o precizare substanțială, și

anume că, după investirea instanței cu soluționarea în fond a cauzei, părților trebuie

să le fie asigurate toate garanțiile unui proces echitabil, prin urmare dacă apelul

constituie o continuare a judecării fondului cauzei, acestea sunt valabile și pentru

instanța dată.

Din analiza coroborată a motivelor expuse de recurent în propriul recurs

ordinar, Colegiul penal lărgit constată că, deși se invocă temeiul de recurs prevăzut

de art. 427 alin. (1) pct. 8) Cd de procedură penală, acestea se subscriu cazurilor de

casare prevăzute de pct. 5) din alin. (1) al art. 427 Cod de procedură penală, în sensul

că: judecata a avut loc fără participarea inculpatului, cînd participarea lui era

obligatorie potrivit legii; cauza a fost judecată în apel fără citarea legală a unei părți

sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța

despre această imposibilitate.

În urma verificării legalității hotărârii atacate sub aceste aspecte, Colegiul penal

lărgit reține că temeiul invocat de recurent în propriul recurs ordinar și-a găsit

confirmarea în cauza dată, sub aspectul că judecata a avut loc fără participarea

inculpatului, când participarea lui era obligatorie potrivit legii; cauza a fost judecată

în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de

a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, astfel, de către

instanța de apel au fost admise mai multe derogări procedurale ce au încălcat dreptul

inculpatului de a i fi prezent la proces și de a se apăra el însuși sau cu avocatul ales.

Referitor la temeiul invocat de către recurent precum că examinarea cauzei în

apel a avut loc în lipsa sa, care, deși a fost legal citat, nu s-a prezentat în ședința de

judecată a instanței de apel din 09 decembrie 2020, din motiv că, făcînd anterior

cunoștință cu Dispoziția nr. 44 din 30 noiembrie 2020, emisă de către Președintele

Curții de Apel Chișinău privind organizarea activității Curții de Apel Chișinău pînă

la ridicarea stării de urgență, a dedus că cauza penală în privința sa, face parte din

categoria acelor cauze, a căror examinare urmează a fi amînată, prin ce i-a fost

8

încălcat dreptul acestuia la apărare și dreptul de a fi asistat de către un apărător ales,

Colegiul penal lărgit ține să menționeze, că asigurarea dreptului la apărare este una

din garanțiile desfășurării procesului de judecare a cauzei cu respectarea principiului

contradictorialității, întrucât participarea inculpatului în procesul penal asigură

protejarea drepturilor și libertăților prevăzute de lege și contribuie la cercetarea

obiectivă, sub toate aspectele și multilaterală a cauzei, ultimul având acces deplin la

procesul de înfăptuire a actului de justiție în privința sa.

Potrivit art. 321 alin. (1) Cod de procedură penală: „judecarea cauzei în primă

instanță și în instanța de apel are loc cu participarea inculpatului, cu excepția

cazurilor prevăzute de prezentul articol la alin. (2), precum sunt: 1) când inculpatul

se ascunde de la prezentarea în instanță; 2) cînd inculpatul, fiind în stare de arest,

refuză să fie adus în instanță pentru judecarea cauzei și refuzul lui este confirmat și

de apărătorul lui sau de administrația locului de detenție a acestuia; 3) examinării

unor cauze privitor la săvîrșirea unor infracțiuni ușoare cînd inculpatul solicită

judecarea cauzei în lipsa sa.

Conform art. 321 alin. (4) și (3) Cod de procedură penală, în caz de

neprezentare a inculpatului în instanță, judecarea cauzei se amînă, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin. (2) și alin. (21 ).

(5) Instanța, în cazul neprezentării nemotivate a inculpatului la judecarea

cauzei, este în drept să dispună aducerea silită a inculpatului și să-i aplice o măsură

preventivă sau să o înlocuiască cu o altă măsură care va asigura prezentarea lui în

instanță, iar la demersul procurorului, să dispună anunțarea inculpatului în căutare.

Încheierea privind anunțarea inculpatului în căutare se execută de către organele

afacerilor interne.

(6) Instanța decide judecarea cauzei în lipsa inculpatului din motivele prevăzute

în alin. (2) pct. 1) numai în cazul în care procurorul a prezentat probe verosimile că

persoana pusă sub învinuire și în privința căreia cauza a fost trimisă în judecată a

renunțat în mod expres la exercitarea dreptului său de a apărea în fața instanței și de

a se apăra personal, precum și se sustrage de la urmărirea penală și de la judecată.”

Raportînd prevederile legale, expuse supra, la cazul supus judecății, Colegiul

penal lărgit constată că potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța

de apel din 23 septembrie 2020, inculpatul Gorea Boris s-a prezentat în ședința de

judecată (f.d. 205, Vol. I), însă a solicitat acordarea unui termen pentru a încheia

contract cu un avocat ales, întrucît nu este de acord ca drepturile și interesele sale să

fie reprezentate de către avocatul care acordă asistență juridică garantată de stat,

Bordei Mihai. Fiind pusă în discuție cererea inculpatului Gorea Boris de a amîna

ședința de judecată, instanța de apel a decis amînarea examinării cauzei pentru data

de 09 decembrie 2020 (f.d. 206, Vol. I), inculpatul Gorea Boris confirmînd prezența

sa ulterioară prin semnătura de pe recipisă (f.d. 200, Vol. I).

În continuare, potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată în instanța de

apel din 09 decembrie 2020 (f.d. 208, Vol. I), inculpatul Gorea Boris nu s-a prezentat

în ședința de judecată. Fiind pusă în discuție posibilitatea examinării cauzei în lipsa

inculpatului și ale părților vătămate, care au fost legal citați, atît avocatul Bordei

Mihai în numele inculpatului Gorea Boris, cît și procurorul Plîngău Alexandru, au

9

lăsat la discreția instanței, astfel, instanța de apel a decis examinarea cauzei în lipsa

părților vătămate și a inculpatului Gorea Boris, din motiv că au fost legal citați,

cunoșteau despre data și ora ședinței de judecată și nu a înștiințat instanța despre

imposibilitatea prezentării sale în ședința de judecată (f.d.209, Vol. I).

Parcurgând aceste considerente, Colegiul penal lărgit menționează că la data de

30 noiembrie 2020 a fost emisă de către Președintele Curții de Apel Chișinău, Clima

Vladislav, Dispoziția nr. 44 din 30.11.2020 privind organizarea activității Curții de

Apel Chișinău pînă la ridicarea stării de urgență, prin care s-a dispus că „în perioada

30 noiembrie 2020 – 15 ianuarie 2021, Curtea de Apel Chișinău va activa în regim

special, după cum urmează:

II. În perioada 30 noiembrie 2020 – 15 ianuarie 2021, Curtea de Apel Chișinău

va examina doar următoarele categorii de cauze:

II.3. În materie penală…vor fi examinate….cauzele aflate în faza avansată de

examinare (pledoarii + ultimul cuvînt), cauzele penale în ordine de apel și recurs în

cadrul cărora sunt persoane arestate, cauzele în cadrul cărora a fost admisă cererea

privind accelerarea procedurii de examinare a cauzei.”

În aserțiunea dată, Colegiul penal lărgit constată că cauza penală în privința

inculpatului Gorea Boris, stabilită spre examinare în instanța de apel pentru data de

09 decembrie 2020, nu se raportează căreiva categorii de cauze penale, admise spre

judecare de către Curtea de Apel Chișinău, în perioada activării acesteia în regim

special, și anume, 30 noiembrie 2020 – 15 ianuarie 2021.

Reliefând aceste aspecte la caz, Colegiul penal lărgit reiterează că instanța de

apel, în baza Dispoziției nr. 44 din 30 noiembrie 2020 privind organizarea activității

Curții de Apel Chișinău pînă la ridicarea stării de urgență, emisă de către

Președintele Curții de Apel Chișinău, Clima Vladislav, urma a se conforma acesteia,

și a ralia prezenta cauză penală acestei Dispoziții, pentru a stabili posibilitatea

examinării sau amînării cauzei penale în privința lui Gorea Boris în perioada activării

în regim special.

Pe cale de consecință, Colegiul penal lărgit statuează că instanța de apel nu a

avut temei legal de a dispune examinarea cauzei în lipsa inculpatului, mai mult,

instanța de apel, în partea descriptivă a deciziei sale nici nu a adus careva motive

întemeiate pentru a examina cauza în lipsa inculpatului Gorea Boris.

Luând în considerare cele relatate, instanța de recurs statuează că, prin faptul

că, instanța de apel a examinat cauza în lipsa inculpatului, cu încălcarea Dispoziției

nr. 44 din 30 noiembrie 2020 privind organizarea activității Curții de Apel Chișinău

pînă la ridicarea stării de urgență, emisă de către Președintele Curții de Apel

Chișinău, Clima Vladislav, i-a încălcat inculpatului Gorea Boris dreptul la apărare

și la un proces echitabil, garantat prin art. 6 al Convenției, căci inculpatul aștepta

rezonabil examinarea cauzei în privința lui după 15.01.2021, aștepta să fie citat.

În acest sens, Colegiul penal lărgit reține, prin prisma jurisprudenței CEDO

(cauza Colozza contra Italiei, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 12 februarie

1985, nr. 9024/80, art. 6 parag. 1) că, ,,…resursele disponibile în dreptul intern

trebuie să fie eficace și să demonstreze că o persoană acuzată de o infracțiune, s-a

sustras de la urmărirea penală sau de la judecată, nu să i se lese în sarcina acesteia

10

de a dovedi că ea nu căuta să se sustragă de la urmărirea penală ori cercetarea

judecătorească sau că absența ei a fost din cauza de forță majoră… din examinarea

faptelor rezultă că încercările de a-l depista au fost inadecvate”.

Esențiale, în acest sens, Colegiul penal lărgit consideră, inclusiv, prevederile

art. 315 Cod de procedură penală, care stipulează că procurorul, partea vătămată,

apărătorul, inculpatul beneficiază de drepturi egale în fața instanței de judecată în ce

privește administrarea probelor, participarea la cercetarea acestora și formularea

cererilor și demersurilor, iar potrivit art. 24 Cod de procedură penală, părțile au

dreptul la un proces contradictoriu, părțile participante la judecarea cauzei au

drepturi egale, fiind investite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru

susținerea pozițiilor lor.

Din prevederile art. 17 alin. (2) Cod de procedură penală, rezultă că instanța

judecătorească este obligată să asigure participanților la procesul penal deplină

exercitare a drepturilor lor procesuale.

Dispozițiile normelor date nu au fost respectate de către instanța de apel,

întrucît judecarea cauzei respective s-a desfășurat în absența inculpatului, în pofida

faptului că a fost emisă de către Președintele Curții de Apel Chișinău, Clima

Vladislav, Dispoziția nr. 44 din 30 noiembrie 2020 privind organizarea activității

Curții de Apel Chișinău pînă la ridicarea stării de urgență, or, ședința de judecată din

09 decembrie 2020 rezonabil urma a fi amânată după 15.01.2021, întru a respecta

procedura de contradictorialitate, cu citarea inculpatului.

Circumstanțele expuse supra, stabilesc că inculpatului Gorea Boris i-a fost

încălcat dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 parag. 1 lit. a) din

Convenție, or, CtEDO a indicat că, una din garanțiile implicite ale desfășurării

procedurii unui proces echitabil este ,,egalitatea armelor”, aceasta implicând faptul

că fiecărei părți trebuie să-i fie acordată posibilitatea rezonabilă de a-și prezenta

cauza, inclusiv probele, în condiții care să nu o situeze într-un dezavantaj substanțial

față de partea adversă (cauza Dombo Deheer B.V vs Olanda din 27.10.1993,

paragraful 33).

În asemenea condiții, Colegiul penal lărgit conchide de a admite recursul

ordinar declarat de către inculpatul Gorea Boris, iar decizia instanței de apel urmează

a fi casată total, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceiași instanță de apel, în

alt complet de judecată.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să se conducă de dispozițiile

art. 436 Cod de procedură penală, care prevede procedura de rejudecare și limitele

acesteia, să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile

Legii procesual penale – asupra motivelor esențiale indicate în cererea de apel și în

măsura competenței sale asupra motivelor din recursul declarat, nominalizate și în

prezenta decizie, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă

a cauzei date, să-și argumenteze clar concluziile sale în decizia adoptată, în baza

probelor cercetate în ședința de judecată a instanței de apel, cu respectarea cerințelor

art. 414, 415 Cod de procedură penală, ținând cont de motivele casării deciziei

atacate, de practica unitară în acest domeniu, de practica relevantă a CtEDO, în

cadrul unui proces de judecată contradictoriu și echitabil, să pronunțe o hotărâre

11

legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit,

D E C I D E :

Respinge, ca inadmisibil, recursul ordinar suplimentar declarat de către

inculpatul Gorea Boris.

Admite recursul ordinar declarat de către inculpatul Gorea Boris, casează total

decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 09 decembrie 2020, în cauza

penală privindu-l pe Gorea Boris XXXXX, cu dispunerea rejudecării cauzei de către

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu este supusă căilor de atac.

Decizia motivată pronunțată la 09 decembrie 2021.

Președinte Timofti Vladimir

Judecători Țurcan Anatolie

Cobzac Elena

Guzun Ion

Boico Victor

12