1ra-1797/2021 — art.186 alin. 2, lit. c, d; art.186 alin. 2, lit. c, d CP

1ra-1797/2021 — art.186 alin. 2, lit. c, d; art.186 alin. 2, lit. c, d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1797/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte – Diaconu Iurie,

Judecători – Boico Victor, Catan Liliana,

examinând, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei,

admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat de către avocatul

Ciubara Mariana în numele inculpatului, împotriva sentinței Judecătoriei

Edineț, sediul Central din 20 aprilie 2021 și deciziei Colegiului Penal al Curții

de Apel Bălți din 29 iunie 2021, în cauza penală în privința lui,

Palamari Vitali xxxxxxxxxxx, născută la

xxxxxxx, originar și domiciliat în xxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 02.04.2021 – 20.04.2021;

Instanța de apel: 21.05.2021 – 29.06.2021;

Instanța de recurs: 12.08.2021 – 10.11.2021.

A C O N S T A T A T :

2021, Palamari Vitali a fost recunoscut vinovat de săvârșirea

infracțiunilor prevăzute de art.186 alin.2 lit. c), d) și art.186 alin.2 lit. c),

d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa:

- pe art.186 alin.2 lit. c), d) Cod penal (episodul din intervalul de

timp decembrie 2019 - octombrie 2020) sub formă de închisoare pe un

termen de 1 (un) an închisoare;

- pe art.186 alin.2 lit. c), d) Cod penal (episodul din noaptea de

20.10.2020 spre 21.10.2020), sub formă de închisoare pe un termen de 1

(un) an.

În conformitate cu art.84 alin.1 Cod penal, pentru concurs de

infracțiuni, prin cumul parțial al pedepselor penale aplicate, lui Palamari

Vitali i-a fost stabilită pedeapsă definitivă sub formă de închisoare pe un

termen de 1 (un) an 6 (șase) luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de

tip semiînchis.

S-a dispus încasarea de la Palamari Vitali în beneficiul lui Danicov

Victor prejudiciul material cauzat prin infracțiune estimat în total la 10

1

550 (zece mii cinci sute cincizeci) lei.

instanță a reținut că, în intervalul de timp cuprins între lunile decembrie

2019 - octombrie 2020, Palamari Vitali, având intenția de profit și

îmbogățire, cu scopul de a însuși bunuri din avutul altei persoane,

conștientizând gradul prejudiciabil al acțiunilor sale și prevăzând

urmările prejudiciabile, a pătruns în gospodăria cet. Danicov Victor,

amplasată în mun. xxxxx, unde, din sarai și beci a sustras mai multe

bunuri materiale și anume: un rezervor cu capacitatea de 50 1. în care se

afla ulei de floarea soarelui cu costul de 1000 lei și un rezervor cu

capacitatea de 30 1. în care se afla ulei de floarea soarelui cu costul de 600

lei, un rezervor cu capacitatea de 120 1. în care se afla vin cu costul de

1700 lei, 20 de borcane cu capacitatea de un litru, cu conservație: carne de

găină, pește cu costul de 2000 lei, o cârtiță confecționată din aluminiu cu

capacitatea de 30 1. cu costul de 200 lei, o cratița cu capacitatea de 15 1.

cu costul de 250 lei, două aparate de găurit de culoare sură cu costul de

3000 lei, un ferestrău electric de model „Alka” de culoare galbenă cu

costul de 1500 lei, și un ferestrău electric de model „Temp” de culoare

sură cu costul de 1500 lei, instrumente manuale pentru uz casnic la preț

total de 2000 lei, lemne tăiate în volum de 1,3 m3 la preț de 1500 lei, astfel

cauzându-i un prejudiciu material în sumă de 15250 lei.

Tot el, în noaptea de 20.10.2020 spre 21.10.2020, având intenția de

profit și îmbogățire cu scopul de a însuși bunuri din avutul altei

persoane, conștientizând gradul prejudiciabil al acțiunilor sale și

prevăzând urmările prejudiciabile, a pătruns în gospodăria cet. Danicov

Victor, amplasată în mun. xxxxxxxxxx, de unde a sustras patru saci de

nuci cu cantitatea de 23 kg, costul unui kg de 11 lei și două rezervoare

confecționate din aluminiu cu capacitatea de 40 1 și 50 1, cauzându-i

astfel părții vătămate un prejudiciu material considerabil în sumă de

2800 lei

- Avocatul Ciumac Natalia în numele inculpatului, prin care a

solicitat casarea sentinței, cu emiterea unei noi hotărâri prin care

inculpatului să-i fie aplicată o pedeapsă neprivativă de libertate.

- Inculpatul Palamari Vitali a depus și cerere de apel suplimentar la

data de 26.05.2021 și 14.06.2021 a solicitat casarea sentinței cu emiterea

unei noi hotărâri prin care să-i fie aplicată o pedeapsă mai blândă, cum

ar fi munca neremunerată în folosul comunității.

3.1 În motivarea apelului avocatul Ciumac Natalia în numele

inculpatului a invocat că:

- deși inculpatul anterior a fost atras la răspundere penală, nu

2

poate fi considerată o circumstanță în defavoarea inculpatului care ar

demonstra probabilitatea acestuia de a ascunde adevărul în privința

bunurilor sustrase;

- cazul dat nu s-a investigat amplu și deplin, or persistă

probabilitatea că celelalte bunuri au fost sustrase de către alte persoane;

- consideră că, prejudiciul material solicitat de către partea

vătămată este extrem de exagerat.

3.2 În motivarea apelului inculpatul a menționat că:

- a comis fapta de care regretă mult;

- la momentul comiterii faptei de care este învinuit era în stare de

ebrietate alcoolică.

- are la întreținere pe mama sa, care este grav bolnavă, promite că

pe viitor nu va mai comite asemenea fapte.

2021, apelul avocatului Ciumac Natalia în numele inculpatului și apelul

inculpatului Palamari Vitali, a fost respins ca nefondat, și menținută

sentința fără modificări.

4.1 Instanța de apel în urma verificării probatoriului a conchis că,

probele puse la baza sentinței de condamnare corespund cerințelor

legale și prin prisma acestora prima instanță a apreciat obiectiv aspectele

de fapt și de drept ale cauzei.

În continuare a considerat că, probele administrate în cadrul

prezentei cauze penale formează un ansamblu probator, coroborează, și

vin în susținerea bazei probante, ce constată pe deplin vinovăția lui

Palamari Vitali în comiterea faptei ce i se impută și declarațiile date în

instanța de fond de către partea vătămată și civilă Donicov Victor,

precum și prin probele materiale prezentate de către partea acuzării și

anume: plângerea lui Danicov Victor din 26.10.2020 la IP Edineț prin care

solicită să fie atrase la răspundere persoane necunoscute, care prin

pătrundere în gospodăria sa, iau sustras bunuri materiale în sumă

aproximativă de 15 250 lei. (f.d. 5); proces verbal de cercetare la fața

locului din 26.10.2020, cercetarea fiind efectuată în gospodăria amplasată

în mun. xxxxx, ce aparține lui Danicov Victor (f.d. 7-16); proces-verbal de

cercetare la fața locului din 26.10.2020, cercetarea fiind efectuată în

gospodăria amplasată în xxxxxxxx, ce aparține lui Palamari Vitalie, în

urma căreia au fost ridicate: 1,3m3 de lemne despicate, un aparat de

găurit, un ferestrău electric de model „Temp”, un ferestrău electric de

model „Alka” (f.d. 25-31); proces-verbal de examinare a obiectului și

ordonanța de anexare în calitate de corp delict din data de 28.10.2020

prin care a fost examinate l,3 m3 de lemne despicate, un aparat de găurit,

un ferestrău electric de model „Temp”, un ferestrău electric de model

3

„Alka” (f.d. 53-58), proces-verbal privind constatarea unei bănuieli

rezonabile din 05.11.2020 (f.d. 72); înștiințarea telefonică din 21.10.2020

primită de la cet. Danicov Victor precum că, la data de 20.10.2020 spre

21.10.2020 persoane necunoscute au pătruns în gospodăria sa de unde au

sustras 4 saci de nuci (f.d. 74); plângerea lui Danicov Victor prin care

solicită să fie luate măsuri cu persoane necunoscute care au furat de la el

saci cu nuci (f.d. 75); procesul – verbal de cercetare la fața locului din

21.10.2020 efectuată la domiciliul lui Danicov Victor, situat pe adresa

xxxxxx (f.d. 77-80); procesul-verbal de reconstituire a faptei din data de

12.11.2020 efectuat în mun. unde cet. Palamari Victor, fiindu-i propus a

acceptat și benevol a relatat și a arătat cum a pătruns în gospodăria ce

aparține lui cet. Danicov Victor de unde a sustras mai multe bunuri.

(f.d.104-106)

Instanța de apel a ajuns la concluzia că, prima instanță, judecând

cauza penală a respectat normele procesuale, a verificat complet, sub

toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei, a dat probelor

administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenții, utilității, veridicității, și din punct de vedere al coroborării

lor, corect ajungând la concluzia privind vinovăția inculpatului Palamari

Vitali în fapta incriminată, fiind făcută încadrarea juridică justă a

acțiunilor acestuia în baza art. art. 186 alin. (2) lit. c), d) și art. 186 alin. (2)

lit. c), d) Cod penal.

La fel a considerat, că prima instanță a motivat just soluția

adoptată în partea stabilirii pedepsei penale, pentru inculpatul Palamari

Vitali, acordând deplină eficiență prevederilor art.61, 75 Cod penal la

soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei

inculpatului, stabilită conform sancțiunii art. art. 186 alin. (2) lit. c), d) și

art. 186 alin. (2) lit. c), d) Cod penal.

În opinia instanței de apel, pedeapsa penală aplicată inculpatului

Palamari Vitali a fost stabilită în limitele sancțiunii legii aplicate, măsura

de pedeapsă stabilită de instanță fiind adecvată faptei comise de către

inculpat.

Cu referire la solicitările apărării și inculpatului enunțate în cererea

de apel și în cadrul ședinței de judecată, privind aplicarea în privința lui

Palamari Vitali a unei pedepse non privative de libertate, instanța de

apel nu lea reținut deoarece inculpatul anterior condamnat pentru

infracțiuni similare, acesta nu și-a făcut concluziile necesare și din nou a

comis infracțiuni similare.

avocatul Ciubara Mariana în numele inculpatului, prin care invocând

temei de drept art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea

4

sentinței și deciziei, rejudecarea cauzei cu aplicarea unei pedepse

neprivative de libertate, prin prisma prevederilor art. 90 Cod penal.

5.1 În susținerea recursului avocatul Ciubara Mariana în numele

inculpatului a invocat că:

- atât prima instanță, cât și instanța de apel nu au dat deplină

apreciere a circumstanțelor atenuante pe caz, fapt ce a dus la aplicarea

unei pedepse prea aspre față de Palamari Vitali, nefiind aplicat la justa

valoare principiul individualizării răspunderii și pedepsei penale;

- fiindu-i incriminată lui Palamari Vitali componentele de

infracțiune prevăzute de art. 186 alin. 2 lit. c), d) și art. 186 alin. 2 lit. c), d)

Cod Penal, instanța de judecată a constatat aplicarea unei pedepse

privative de libertate cu toate că inculpatul a recunoscut totuși parțial

vina și sunt restituite totuși o parte din bunurile sustrase;

- deși inculpatul a fost anterior condamnat, acesta are antecedente

penale stinse și se învinuiește de 2 infracțiuni mai puțin grave;

- consideră oportună aplicarea în privința inculpatului Palamari

Vitali a unei pedepse non privative de libertate, deși ultimul anterior a

fost atras la răspundere penală, nu poate fi considerate o circumstanță în

defavoarea inculpatului care ar demonstra probabilitatea acestuia de a

ascunde adevărul în privința bunurilor sustrase;

- cu referire, la recunoașterea vinei doar referitor la bunurile care

au fost furate, consideră că nu s-a investigat amplu și deplin

probabilitatea comiterii și a altor persoane, furtul celorlalte bunuri,

despre care partea vătămată insistă că au fost sustrase.

procurorul, a prezentat referință pe marginea recursului declarat,

pledând pentru netemeinicia recursului ca inadmisibil, considerând

corecte constatările instanței de apel.

declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal conchide că

acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele

considerente.

Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură

penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a

recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea

părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea

acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit

neîntemeiat.

Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală,

5

instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor

stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod

obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent.

În conformitate cu art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală,

hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a

repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la

judecarea cauzei.

Lecturând textul recursului, Colegiul penal constată că, referindu-

se la prevederile art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală,

recurentul își exprimă dezacordul doar cu faptul că pedeapsa aplicată

este prea aspră. Astfel, în conformitate cu art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod

de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului

pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel

atunci când: s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Verificând legalitatea hotărârii atacate sub acest aspect, Colegiul

penal reține că, temeiul de recurs invocat de recurent precum că, eronat a

fost individualizată pedeapsa nu și-a găsit confirmarea, acesta fiind unul

declarativ.

Examinând materialele cauzei, conținutul deciziei instanței de apel,

Colegiul penal observă prezența unei motivări plauzibile a soluției

privind menținerea sentinței primei instanțe cu privire la aplicarea

pedepsei și modului de executare a pedepsei. Este de menționat că,

instanța de apel a ținut cont de prevederile art. 61 alin. (2) Cod penal, de

criteriile de individualizare a pedepsei penale, prevăzute de art. 75 Cod

penal, a luat în considerare gravitatea infracțiunii săvârșite, lipsa

circumstanțelor atenuante, prezența circumstanțelor agravante -

săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost

condamnată pentru infracțiune similară sau pentru alte fapte care au

relevanță pentru cauză, precum și de caracteristica personalității

inculpatului, care anterior a fost condamnat.

De asemenea se atestă că, instanța de apel argumentat a reținut

concluziile primei instanțe, care conform prevederilor art. 84 alin. (1)

Cod penal, i-a stabilit lui Palamari Vitali pedeapsa sub formă de

închisoare în limitele sancțiunilor infracțiunilor incriminate pe un termen

de 1 (un) an 6(șase) luni.

Cât ține de motivele indicate în recurs precum că, apărarea

“consideră oportună aplicarea în privința inculpatului Palamari Vitali a unei

pedepse non privative de libertate, deși ultimul anterior a fost atras la

răspundere penală, nu poate fi considerate o circumstanță în defavoarea

inculpatului care ar demonstra probabilitatea acestuia de a ascunde adevărul în

privința bunurilor sustrase”, Colegiul Penal nu le acceptă, or, instanța de

6

apel în decizia recurată a indicat și motivat pe deplin pedeapsa aplicată

(f.d. 45-49), a dat apreciere tuturor circumstanțelor, inclusiv celor

menționate de recurent și a luat în considerare pericolul social al

acțiunilor inculpatului și personalitatea inculpatului – a fost atras la

răspundere penală de mai multe ori pentru fapte similare, astfel,

stabilind o pedeapsă în limitele Legii penale și echitabilă, ce corespunde

atât principiului proporționalității cât și scopului pedepsei penale, astfel

se va asigura restabilirea echității sociale, corectarea inculpatului,

precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea

inculpatului cât și a altor persoane.

Referitor la argumentul indicat de recurent precum că „atât prima

instanță, cât și instanța de apel nu au dat deplină apreciere a circumstanțelor

atenuante pe caz, fapt ce a dus la aplicarea unei pedepse prea aspre față de

Palamari Vitali, nefiind aplicat la justa valoare principiul individualizării

răspunderii și pedepsei penale”, Colegiul Penal î-l va respinge, or ambele

instanțe în urma examinării cauzei au menționat ca ne fiind constatate

careva circumstanțe atenuante, acestea ne fiind invocate de partea

apărării decât declarativ.

În acest sens, se reține că aceste prevederi legale au fost raportate

just la circumstanțele cauzei penale, gravitatea infracțiunilor săvârșite

(fiind comise două infracțiuni mai puțin grave) comise cu intenție, precum și

la personalitatea inculpatului, care deși și-a recunoscut parțial vinovăția,

acesta anterior fiind condamnat, și astfel doar aplicarea unei pedepse cu

închisoarea, cu executarea reală a acesteia, va duce la reeducarea și

corectarea inculpatului, precum și la restabilirea echității sociale, precum

și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea acestuia, cât și a

altor persoane.

Cu referire la alegațiile recurentului privind necesitatea dispunerii

suspendării parțiale a executării pedepsei cu închisoare, Colegiul Penal

notează că în conformitate cu art. 90 alin. (1) Cod penal, dacă, la

stabilirea pedepsei cu închisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru

infracțiunile săvîrșite cu intenție și de cel mult 7 ani pentru infracțiunile

săvîrșite din imprudență, instanța de judecată, ținând cont de

circumstanțele cauzei și de persoana celui vinovat, va ajunge la concluzia

că nu este rațional ca acesta să execute pedeapsa stabilită, ea poate

dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate

vinovatului, indicând numaidecât în hotărâre motivele condamnării cu

suspendare condiționată a executării pedepsei și perioada de probațiune

sau, după caz, termenul de probă. În acest caz, instanța de judecată

dispune neexecutarea pedepsei aplicate dacă, în perioada de probațiune

sau, după caz, termenul de probă pe care l-a fixat, condamnatul nu va

7

săvârși o nouă infracțiune și, prin respectarea condițiilor probațiunii sau,

după caz, a termenului de probă, va îndreptăți încrederea ce i s-a

acordat. Controlul asupra comportării celor condamnați cu suspendarea

condiționată a executării pedepsei îl exercită organele competente, iar

asupra comportării militarilor – comandamentul militar respectiv.

Astfel, Colegiul Penal evidențiază că lexemul „poate”, oferă

posibilitatea și nu obligația instanței de judecată de a aplica prevederile

acestei norme. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să

înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul

care a săvârșit o infracțiune, având deplina libertate de acțiune în

vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și

principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a

cuantumului pedepsei.

Colegiul Penal statuează că, pentru a se putea constata dacă

inculpatul se poate corecta prin stabilirea unei pedepse non privative de

libertate, se analizează persoana inculpatului sub raportul periculozității

sale, decurgând, în primul rând, din faptă și din împrejurările în care

aceasta a fost săvârșită, iar în al doilea rând, din persoana infractorului,

care trebuie studiată.

În acest sens, Colegiul Penal ține să indice că, inculpatul a mai fost

condamnat inclusiv pentru săvârșirea unor infracțiuni similare, fiindu-i

stabilite pedepse sub formă de închisoare, fapt ce arată că inculpatul nu a

conștientizat și nu s-a corectat, astfel, Colegiul Penal conchide că, pentru

inculpat săvârșirea infracțiunilor capătă caracter sistematic, el ignorând

cu desăvârșire prohibițiile impuse de legea penală.

În aceste condiții, instanța de recurs ordinar conchide că stabilirea

unei pedepse non privative de libertate nu este rațională în

circumstanțele stabilite pe caz și nu ar asigura scopul pedepsei penale

prevăzut de art. 61 alin. (2) Cod penal, care reglementează, că pedeapsa

are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea și resocializarea

condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât

din partea condamnaților, cât și a altor persoane.

Mai mult, Colegiul Penal statuează că, o pedeapsă prea blândă va fi

apreciată ca o atitudine tolerantă din partea statului a comportamentului

prejudiciabil și va diminua încrederea societății în eficacitatea și echitatea

sistemului de justiție, or, practica judiciară demonstrează că o pedeapsă

prea blândă generează dispreț față de ea și nu este suficientă nici pentru

corectarea infractorului și nici pentru prevenirea săvârșirii de noi

infracțiuni.

Astfel, Colegiul Penal conchide că temeiuri de a pune la îndoială

veridicitatea argumentelor instanței de apel în motivarea soluției sale pe

8

aspectele contestate nu se identifică, pe care în virtutea corectitudinii lor

și pentru a evita repetări inutile, le acceptă și le însușește, fapt ce vine în

corespundere cu jurisprudența CtEDO, care în pct. 37 a hotărârii sale în

cauza Albert vs. România din 16.02.2010, statuează că art. 6 §1 din

CEDO, deși obligă instanțele să își motiveze deciziile, acest fapt nu poate

fi înțeles ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (Van

de Hurk vs Olanda, 19 aprilie 1994, pct. 61), cu toate acestea noțiunea de

proces echitabil necesită ca o instanță internă, fie prin însușirea motivelor

furnizate de o instanță inferioară, fie prin alt mod, să fi examinat

chestiunile esențiale supuse atenției sale.

În consecință, Colegiul Penal nu a constatat prezența erorilor de

drept invocate de recurent ce ar fi afectat hotărârea instanței de apel

atacată sub aspectele contestate, deoarece soluția adoptată de către

instanța de apel este legală și întemeiată, iar recursul ordinar declarat

este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E :

Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Ciubara Mariana în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului

Penal al Curții de Apel Bălți din 29 iunie 2021, în cauza penală în

privința lui Palamari Vitali xxxxxxxxxxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă.

Decizia motivată pronunțată 09 decembrie 2021

Președinte Diaconu Iurie

Judecători Boico Victor

Catan Liliana

9