1ra-820/2021 — art.46 art. 186 alin. 3 lit. b CP

1ra-820/2021 — art.46 art. 186 alin. 3 lit. b CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-820/2021

C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E

D E C I Z I E

15 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența:

Președinte –Toma Nadejda,

Judecători – Boico Victor, Diaconu Iurie, Catan Liliana, Guzun Ion,

a judecat, fără citarea părților, în baza materialelor cauzei, recursurile

ordinare declarate de către procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți,

Lisnic Elena și de către avocatul Gligor Vadim în numele inculpaților,

împotriva deciziei Colegiului Penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie

2020, în cauza penală în privința lui

Petraș Andrian xxxxxx, născut la xxxxxxx,

originar și domiciliat în or. xxxxx, str. xxxxxx, viza de

reședință în s. xxxxx, r-ul xxxxx;

Pavlioglo Serghei xxxxxx, născut la xxxxxxx,

originar din mun. xxxxx, domiciliat în or. xxxxx, str.

xxxxx;

Gusar Andrei xxxxxx, născut la xxxxxxxx, originar

și domiciliat în or. xxxxx, str. xxxxxxxx.

Termenul examinării cauzei:

Prima instanță: 01.02.2019 – 13.07.2020;

Instanța de apel: 03.08.2020 – 24.11.2020;

Instanța de recurs: 25.01.2021 – 15.11.2021.

A C O N S T A T A T :

Andrian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art.

186 alin. (3) lit. b) Cod penal și în temeiul acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa

sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei

în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui Petraș

Andrian a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani,

cu instituirea obligației de a nu-și schimba domiciliul fără consimțământul

organului competent.

1

Pavlioglo Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal și în temeiul acestei Legi i-a fost

stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui Pavlioglo

Serghei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani,

cu instituirea obligației de a nu-și schimba domiciliul fără consimțământul

organului competent.

Prin aceeași sentință, Gusar Andrei a fost recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal și în

temeiul acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un

termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui Gusar

Andrei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani,

cu instituirea obligației de a nu-și schimba domiciliul fără consimțământul

organului competent.

în fapt, a constatat că, Petraș Andrian, în perioada lunilor ianuarie 2018 - martie

2018, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane, acționând în cadrul grupului criminal organizat, constituit din

Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei și alte persoane necunoscute la moment

organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor

infracțiuni de sustrageri a bunurilor altor persoane, prin repartizarea rolurilor

infracționale între membrii acestuia, prin acțiuni multiple de organizare,

plănuire și pregătire detaliată, având repartizate în prealabil rolurile și funcțiile

membrilor grupului, în dependență de necesitățile activității infracționale,

manifestate prin următoarele etape: pregătirea planului de acțiuni,

identificarea obiectelor și gospodăriilor, cît și potențialele victime, asigurarea

grupului cu mijloc de transport, dispozitivelor de comunicare (telefon, rație),

determinarea locurilor de filaj, urmărire a victimelor, rudelor apropiate,

pătrunderea în locuințe, gospodării, sustragerea nemijlocit a bunurilor,

supravegherea activității infracționale de la distanță în scopul anunțării

făptuitorului despre eventualele obstacole, revenirea victimelor la domiciliu,

depozitarea și realizarea bunurilor sustrase, obținerea beneficiilor materiale,

repartizarea veniturilor uniforme în măsura de ponderea personală în

rezultatul activității sale, pentru realizarea scopului infracțional.

Astfel, în intervalul de timp de la 27 martie 2018 până la 30 martie 2018,

Petraș Andrian, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor

altei persoane, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, acționând potrivit

schemei infracționale și rolurilor dinainte stabilite în cadrul grupului criminal

2

organizat, constituit din Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei și alte persoane

necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii

uneia și mai multor infracțiuni de sustragere a bunurilor altei persoane, au

pătruns în apartamentul nr. xxxxx, ce aparține lui Scorodumov Serghei, situat

în or. xxxxx str. xxxxxxx, prin forțarea lacătului de la ușă, de unde au sustras:

două monede de aur, cu nominalul „10 Ruble”, cu imaginea „Nicolai al II-lea”,

o monedă de aur, cu nominalul „5 Ruble”, cu imaginea „Nicolai al II-lea”, cu

prețul unei monede de 300 dolari SUA, în valoare totală de 900 dolari, care la

momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial a BNM, constituia

14821,29 lei; două cruciulițe din aur, la preț de 200 dolari SUA, care la

momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia

3293,62 lei; un lănțișor de aur, cu pandantiv din aur, cu forma zodiacului „Leu”

la preț de 50 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform

cursului oficial a BNM, constituia 823,40 lei; un pandantiv din aur cu imaginea

literei „H”, la preț de 50 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii,

conform cursului oficial a BNM, constituia 823,40 lei; o pereche de cercei din

aur, sub formă de frunză, la preț de 150 dolari SUA, care la momentul comiterii

infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 2470,21 lei; un inel din

aur cu o piatră verde, la preț de 350 dolari SUA, care la momentul comiterii

infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 5763,83 lei; un inel din

aur cu o piatră albă, la preț de 250 dolari SUA, care la momentul comiterii

infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 4117,02 lei; o brățară

din argint la preț de 70 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii,

conform cursului oficial al BNM, constituia 1152,76 lei; un inel bărbătesc din

aur cu două pietre de culoare albă și neagră la preț de 200 dolari SUA, care la

momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia

3293,62 leu; un inel din aur de cununie la preț de 150 dolari SUA, care la

momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia

2470,21 lei; o brățară din aur pentru doamne, la preț de 150 dolari SUA, care la

momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia

2470,21 lei; 22 monede cu nominalul de „10 ruble rusești”, cu inscripția

„jubileu”, la preț de 50 lei pentru o monedă, în sumă de 1100 lei; o monedă cu

nominalul de „1 rublă” cu inscripția „CCCP”, la preț de 200 lei; bani în sumă

de 300 Euro, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial

al BNM, constituia 6087, 87 lei, prin care fapt proprietarului Scorodumov

Serghei i-a fost cauzată o daună în proporție considerabilă în valoare totală de

48887,44 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului Petraș Andrian întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. d) Cod

3

penal, după indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, săvârșit prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, săvârșit de un grup criminal organizat.

Prima instanță, în fapt, a constatat că, Pavlioglo Serghei, în perioada

lunilor ianuarie 2018 - martie 2018, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe

ascuns a bunurilor altei persoane, acționând în cadrul grupului criminal

organizat, constituit din Petraș Andrian și Gusar Andrei și alte persoane

necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii

uneia și mai multor infracțiuni de sustrageri a bunurilor altor persoane, prin

repartizarea rolurilor infracționale între membrii acestuia, prin acțiuni

multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată, avînd repartizate în

prealabil rolurile și funcțiile membrilor grupului, în dependență de necesitățile

activității infracționale, manifestate prin următoarele etape: pregătirea

planului de acțiuni, identificarea obiectelor și gospodăriilor, cît și potențialele

victime, asigurarea grupului cu mijloc de transport, dispozitivelor de

comunicare (telefon, rație), determinarea locurilor de filaj, urmărire a

victimelor, rudelor apropiate, pătrunderea în locuințe, gospodării, sustragerea

nemijlocit a bunurilor, supravegherea activității infracționale de la distanță în

scopul anunțării făptuitorului despre eventualele obstacole, revenirea

victimelor la domiciliu, depozitarea și realizarea bunurilor sustrase, obținerea

beneficiilor materiale, repartizarea veniturilor uniforme în măsura de

ponderea personală în rezultatul activității sale, pentru realizarea scopului

infracțional. Astfel, în intervalul de timp de la 27 martie 2018 pînă la 30 martie

2018, Pavlioglo Serghei, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a

bunurilor altei persoane, de comun acord și prin înțelegere prealabilă,

acționând potrivit schemei infracționale și rolurilor dinainte stabilite în cadrul

grupului criminal organizat, constituit din Petraș Andrian și Gusar Andrei și

alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în

vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustragere a bunurilor altei

persoane, au pătruns în apartamentul nr. xx, ce aparține lui Scorodumov

Serghei, situat în or. xxxxx str. xxxxxxx, prin forțarea lacătului de la ușă, de

unde au sustras: două monede de aur, cu nominalul „10 Ruble”, cu imaginea

„Nicolai al II-lea”, o monedă de aur, cu nominalul „5 Ruble”, cu imaginea

„Nicolai al II-lea”, cu prețul unei monede de 300 dolari SUA, în valoare totală

de 900 dolari, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial

a BNM, constituia 14821,29 lei; două cruciulițe din aur, la preț de 200 dolari

SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM,

constituia 3293,62 lei; un lănțișor de aur, cu pandantiv din aur, cu forma

zodiacului „Leu” la preț de 50 dolari SUA, care la momentul comiterii

infracțiunii, conform cursului oficial a BNM, constituia 823,40 lei; un pandantiv

4

din aur cu imaginea literei „H”, la preț de 50 dolari SUA, care la momentul

comiterii infracțiunii, conform cursului oficial a BNM, constituia 823,40 lei; o

pereche de cercei din aur, sub formă de frunză, la preț de 150 dolari SUA, care

la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia

2470,21 lei; un inel din aur cu o piatră verde, la preț de 350 dolari SUA, care la

momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia

5763,83 lei; un inel din aur cu o piatră albă, la preț de 250 dolari SUA, care la

momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia

4117,02 lei; o brățară din argint la preț de 70 dolari SUA, care la momentul

comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 1152,76 lei;

un inel bărbătesc din aur cu două pietre de culoare albă și neagră la preț de 200

dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al

BNM, constituia 3293,62 leu; un inel din aur de cununie la preț de 150 dolari

SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM,

constituia 2470,21 lei; o brățară din aur pentru doamne, la preț de 150 dolari

SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM,

constituia 2470,21 lei; 22 monede cu nominalul de „10 ruble rusești”, cu

inscripția „jubileu”, la preț de 50 lei pentru o monedă, în sumă de 1100 lei; o

monedă cu nominalul de „1 rublă” cu inscripția „CCCP”, la preț de 200 lei;

bani în sumă de 300 Euro, care la momentul comiterii infracțiunii, conform

cursului oficial al BNM, constituia 6087, 87 lei, prin care fapt proprietarului

Scorodumov Serghei i-a fost cauzată o daună în proporție considerabilă în

valoare totală de 48887,44 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului Pavlioglo Serghei întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. d) Cod

penal, după indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, săvârșit prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, săvârșit de un grup criminal organizat.

Prima instanță, în fapt, a mai constatat că, Gusar Andrei, în perioada

lunilor ianuarie 2018 - martie 2018, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe

ascuns a bunurilor altei persoane, acționând în cadrul grupului criminal

organizat, constituit din Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian și alte persoane

necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii

uneia și mai multor infracțiuni de sustrageri a bunurilor altor persoane, prin

repartizarea rolurilor infracționale între membrii acestuia, prin acțiuni

multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată, avînd repartizate în

prealabil rolurile și funcțiile membrilor grupului, în dependență de necesitățile

activității infracționale, manifestate prin următoarele etape: pregătirea

planului de acțiuni, identificarea obiectelor și gospodăriilor, cît și potențialele

5

victime, asigurarea grupului cu mijloc de transport, dispozitivelor de

comunicare (telefon, rație), determinarea locurilor de filaj, urmărire a

victimelor, rudelor apropiate, pătrunderea în locuințe, gospodării, sustragerea

nemijlocit a bunurilor, supravegherea activității infracționale de la distanță în

scopul anunțării făptuitorului despre eventualele obstacole, revenirea

victimelor la domiciliu, depozitarea și realizarea bunurilor sustrase, obținerea

beneficiilor materiale, repartizarea veniturilor uniforme în măsura de

ponderea personală în rezultatul activității sale, pentru realizarea scopului

infracțional.

Astfel, în intervalul de timp de la 27 martie 2018 pînă la 30 martie 2018,

Gusar Andrei, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor

altei persoane, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, acționînd potrivit

schemei infracționale și rolurilor dinainte stabilite în cadrul grupului criminal

organizat, constituit din Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian și alte persoane

necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii

uneia și mai multor infracțiuni de sustragere a bunurilor altei persoane, au

pătruns în apartamentul nr. xxxxxx, ce aparține lui Scorodumov Serghei, situat

în or. xxxxx str. xxxxx, prin forțarea lacătului de la ușă, de unde au sustras:

două monede de aur, cu nominalul „10 Ruble”, cu imaginea „Nicolai al II-lea”,

o monedă de aur, cu nominalul „5 Ruble”, cu imaginea „Nicolai al II-lea”, cu

prețul unei monede de 300 dolari SUA, în valoare totală de 900 dolari, care la

momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial a BNM, constituia

14821,29 lei; două cruciulițe din aur, la preț de 200 dolari SUA, care la

momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia

3293,62 lei; un lănțișor de aur, cu pandantiv din aur, cu forma zodiacului „Leu”

la preț de 50 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform

cursului oficial a BNM, constituia 823,40 lei; un pandantiv din aur cu imaginea

literei „H”, la preț de 50 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii,

conform cursului oficial a BNM, constituia 823,40 lei; o pereche de cercei din

aur, sub formă de frunză, la preț de 150 dolari SUA, care la momentul comiterii

infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 2470,21 lei; un inel din

aur cu o piatră verde, la preț de 350 dolari SUA, care la momentul comiterii

infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 5763,83 lei; un inel din

aur cu o piatră albă, la preț de 250 dolari SUA, care la momentul comiterii

infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 4117,02 lei; o brățară

din argint la preț de 70 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii,

conform cursului oficial al BNM, constituia 1152,76 lei; un inel bărbătesc din

aur cu două pietre de culoare albă și neagră la preț de 200 dolari SUA, care la

momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia

3293,62 leu; un inel din aur de cununie la preț de 150 dolari SUA, care la

6

momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia

2470,21 lei; o brățară din aur pentru doamne, la preț de 150 dolari SUA, care la

momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia

2470,21 lei; 22 monede cu nominalul de „10 ruble rusești”, cu inscripția

„jubileu”, la preț de 50 lei pentru o monedă, în sumă de 1100 lei; o monedă cu

nominalul de „1 rublă” cu inscripția „CCCP”, la preț de 200 lei; bani în sumă

de 300 Euro, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial

al BNM, constituia 6087, 87 lei, prin care fapt proprietarului Scorodumov

Serghei i-a fost cauzată o daună în proporție considerabilă în valoare totală de

48887,44 lei.

Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate,

instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului Gusar Andrei întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. d) Cod

penal, după indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor

altei persoane, săvârșit prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în

proporții considerabile, săvârșit de un grup criminal organizat.

- procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate

și Cauze Special, oficiul ”Nord”, Russu Tatiana, prin care a solicitat casarea

sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care

inculpatul Petraș Andrian să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii

prevăzute de articolele 46, 186 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie aplicată

pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime

de 2 000 unități convenționale; Pavlioglo Serghei să fie recunoscut vinovat în

comiterea infracțiunii prevăzute de articolele 46, 186 alin. (3) lit. b) Cod penal

și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu

amendă în mărime de 2 000 unități convenționale; Gusar Andrei să fie

recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de articolele 46, 186

alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare

pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 2 000 unități convenționale;

- avocatul Chilat Victor în interesul inculpaților Petraș Andrian,

Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei, solicitând admiterea apelului, casarea

sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care

inculpații să fie achitați pe motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpați;

- avocatul Gligor Vadim în interesele inculpaților Pavlioglo Serghei și

Petraș Andrian, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și

pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie achitați, pe motiv că

fapta nu a fost săvârșită de ei.

3.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că:

- dispozitivul sentinței adoptate contravine descriptivului acesteia, or,

7

potrivit dispozitivului sentinței instanța a reținut în sarcina tuturor

inculpaților faptele incriminate ca fiind comise prin participație;

- instanța s-a contrazis și prin faptul că, deși reține în sarcina inculpaților

că infracțiunea a fost săvârșită prin participație, de către un grup criminal

organizat, totuși ajunge la concluzia de recalificare a acțiunilor acestora;

- instanța de fond, la cercetarea bazei probante, nu a dat apreciere

probelor din punct de vedere al coroborării lor;

- vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate se

dovedește pe deplin prin cumul de probe pertinente și concludente prezentate

de către partea acuzării și cercetate în ședința de judecată;

- pedeapsa penală stabilită este prea blândă și neechitabilă în raport cu

gravitatea faptelor săvârșite și circumstanțele produse;

- la pronunțarea sentinței, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile

articolelor 61 alin. (2) și 75 alin. (1) Cod penal;

- instanța de fond în mod neîntemeiat a respins solicitarea procurorului

privind aplicarea pedepsei cu închisoare cu amendă în mărime de 2 000 unități

convenționale;

- instanța de fond nu a dat o apreciere multilaterală a criteriilor generale

de individualizare a pedepsei, în baza cărora la emiterea sentinței de

condamnare a lui Petraș Andrian, Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei a numit o

pedeapsă prea blândă pentru infracțiunea care au comis-o;

- conform revendicărilor anexate la cauza penală, inculpații au comis alte

infracțiuni, și cauzele penale în privința acestora se află la moment la

examinare în fond la Judecătoria Edineț, sediul Ocnița și o altă cauză se

examinează în ordine de apel la Curtea de Apel Bălți;

- pedeapsa neprivativă de libertate, pe care prima instanță a stabilit-o

inculpaților, nu va fi în măsură să contribuie la corectarea și reeducarea

inculpaților;

- instanța de judecată neîntemeiat a aplicat inculpaților prevederile art.

90 Cod penal, ținând cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege,

inclusiv întreaga conduită a inculpaților înainte de săvârșirea faptelor, după

săvârșirea acestora, în timpul judecății, precum și aspectele ce privesc

personalitatea acestora;

- instanța urma să ia în considerație gravitatea faptelor săvârșite,

pericolul social sporit al faptelor, scopul pedepsei penale care urmărește

corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi fapte atât din

partea inculpaților, cît și de alte persoane, și anume sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, prin pătrundere în

locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, comisă de către un

grup criminal organizat;

8

- probele prezentate de către procuror în învinuirea formulată

inculpaților, conform indicilor infracțiunii prevăzute de articolele 46, 186 alin.

(3) Cod penal, sunt suficiente, veridice, pertinente, concludente și incontestabil

pot fi puse la baza unei decizii de condamnare în conformitate cu învinuirea

adusă.

3.2 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Chilat Victor a invocat

că:

- instanța de judecată eronat a considerat că vina inculpaților în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal este

demonstrată;

- prin prisma probelor prezentate de acuzatorul de stat și examinate în

ședința de judecată, faptele imputate inculpaților nu s-au confirmat în

totalitate, în acțiunile acestora nefiind prezente toate elementele componenței

infracțiunii incriminate;

- din toate declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată reiese că

tangență la comiterea infracțiunii are Luganov Vasile, pe care acuzatorul de

stat nu a putut să-l prezinte în instanța de judecată pentru a depune declarații.

3.3 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Gligor Vadim a invocat

că:

- instanța în contradictoriu în partea descriptivă a sentinței reține ca fiind

dovedită fapta săvârșită în cadrul unui grup criminal organizat de inculpați și

de alte persoane, ce este inadmisibil în condițiile respectării prevederilor art.

394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală;

- instanța a depășit limita învinuirii și a atribuit inculpaților rolul de

complicitate;

- în rechizitoriu acuzarea nu a identificat și nu a împărțit rolurile ca

organizator, complice, iar instanța de judecată contrar prevederilor art. 325

alin. (1) Cod de procedură penală nu a judecat cauza în limitele învinuirii

formulate în rechizitoriu, reținând ca fiind dovedit că inculpații au acționat ca

organizatori și complici;

- instanța și-a întemeiat soluția pe presupuneri, fără a examina vreo

probă concludentă, veridică și fără coroborarea probelor;

- declarațiile inculpaților coroborează cu procesele-verbale de percheziție

la domiciliul acestora, conform cărora nu au fost depistate careva obiecte,

înscrisuri din cele caracteristice pentru un grup criminal organizat;

- instanța a neglijat prevederile art. 93 Cod de procedură penală, or,

declarațiile inculpatului sunt probe ca și cele prezentate de acuzare, având în

vedere egalitatea părților în proces;

- la cercetarea probelor instanța nu a reținut careva probe prin care să fie

dovedit faptul comiterii infracțiunii de către inculpați și alte persoane

9

necunoscute;

- din învinuirea inculpaților urmează a fi exclusă agravanta ”săvârșirea

infracțiunii de un grup criminal organizat”;

- declarațiile părții vătămate Scorodumov Serghei, potrivit cărora a aflat

de la fiul său că ultimul s-ar fi întâlnit cu A. Gusar și alte persoane la el acasă,

nu au fost confirmate prin alte probe și nu coroborează între ele;

- întru confirmarea declarațiilor părții vătămate Scorodumov Serghei nu

a fost audiat fiul acestuia;

- partea vătămată a declarat că „a văzut moneda dar nu poate confirma

că anume aceasta iar fi aparținut”; - îndoielile lui Scorodumov Serghei au fost

confirmate și de martorul Varețchii;

- declarațiile părții vătămate, susținute de către martorul Varețchii, în

coraport cu prevederile art. 105 Cod de procedură penală, nu pot avea valoare

probantă de rând ce proprietarul nu cunoaște unele calități ale obiectului

(monedă), iar organul de urmărire penală nu a ridicat această monedă ca să fie

supusă cercetării penale;

- există dubii rezonabile privitor la sustragerea obiectelor invocate de

către partea vătămată, precum și în privința faptului cui aparținea moneda, or,

în conformitate cu art. 8 Cod de procedură penală, toate dubiile necesită să fie

tratate în folosul inculpatului;

- martorul Togan face trimitere la spusele și acțiunile lui Luganov, care

la rândul său, urma fi audiat, în scopul confirmării sau a infirmării declarațiilor

lui Togan;

- în condițiile în care Luganov nu a fost audiat, apar dubii rezonabile

privind admisibilitatea declarațiilor lui Togan, Varețchii și Scorodumov, cît și

a coroborării lor;

- martorii Varețchii și Togan declară că acțiunile cu moneda au avut loc

în vara anului 2018, iar Pavlioglo de la 12.04.2018 a fost arestat și deținut în

penitenciar, fapt despre care nu putea să nu cunoască instanța care a și

prelungit perioada arestării lui Serghei Pavlioglo;

- conform proceselor-verbale de cercetare la fața locului din 30.03.2018

careva urme nu au fost depistate;

- nu au fost verificate declarațiile lui Andrian Petraș de neparticipare la

săvârșirea infracțiunii și prin prisma aflării lui în perioada invocată în

rechizitoriu, adică ianuarie – 30 martie 2018;

- conform datelor din pașaportul pe numele lui Andrian Petraș, la

19.12.2017 a intrat pe teritoriul României, la 17.03.2018 a ieșit din România, la

18.03.2018 din nou a intrat în România, iar la 05.04.2018 a ieșit din România;

- datele din pașaportul lui Andrian Petraș confirmă declarațiile acestuia

din care reiese că nu a participat la săvârșirea infracțiunii;

10

- instanța de judecată în descriptivul sentinței folosește interpretări

incerte, neexacte, cu un șir de îndoieli în fapta care o consideră ca fiind

dovedită;

- instanța de judecată nu a asigurat și nu a apreciat probatoriul conform

prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, nu a apreciat fiecare probă din

punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, iar toate în ansamblu

din punct de vedere al coroborării, încălcând principiul contradictorialității în

procesul penal și a emis o sentință bazată pe presupuneri.

2020 au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului, avocatului Victor

Chilat și a avocatului Gligor Vadim, cu menținerea sentinței în cauză fără

modificări.

4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că instanța

de fond, examinând cauza penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în

mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate pe caz o

apreciere justă din punct de vedere a pertinenței, concludenței, utilității și

veridicității lor, întemeiat și legal a ajuns la concluzia privind confirmarea

vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3)

lit. b) Cod penal, după indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a

bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile, săvârșit de un grup criminal organizat.

Instanța de apel a statuat că vinovăția inculpaților în comiterea

infracțiunii incriminate este dovedită prin totalitatea probelor administrate,

cercetate în instanța de fond și cercetate, verificate suplimentar în instanța de

apel: proces-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru

săvârșirea infracțiunii din 30.03.2018 (f.d. 5, Vol. I); raport din 30.03.2018 cu

referire la primirea informației telefonice parvenite la IP Ocnița la data de 30

martie 2018, ora 16:05 (f.d. 8, Vol. I); proces-verbal de primire a plângerii din

30.03.2018, din conținutul căruia reiese că, Plugaru Vladimir roagă organele de

poliție să întreprindă măsuri (f.d. 9, Vol. I); proces-verbal de cercetare la fața

locului din 30.03.2018, însoțit de tabel fotografic anexat (f.d. 12-16, Vol. I);

proces-verbal de examinare a obiectului din 18.05.2018, însoțit de tabel

fotografic anexat (f.d. 67-68, Vol. I); proces-verbal din 20.06.2018, de audiere a

părții vătămate Scorodumov Serghei (f.d. 78-79, Vol. I); proces-verbal din

02.08.2018, de audiere a martorului Luganov Vasili (f.d. 106-107, Vol. I); proces-

verbal din 16.08.2018, de audiere suplimentară a părții vătămate Scorodumov

Serghei (f.d. 118, Vol. I); declarațiile martorilor Popovschii Ruslan, Varețchii

Nicolae și Togan Mihail, depuse în ședința instanței de fond (f.d. 132, 133, 168,

Vol. II).

Instanța de apel a reținut că, prin cercetarea probelor pertinente,

11

concludente, utile și veridice expuse supra, s-a constatat cu certitudine

vinovăția inculpaților Petraș Andrian, Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei în

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal.

În decizie s-a menționat că, ansamblul probelor prezentate instanței de

apel, care au fost și obiect de cercetare în instanța de fond, dovedesc acțiunile

inculpaților, care întrunesc latura obiectivă a infracțiunii de furt.

Fapta inculpatului Gusar Andrei a fost considerată dovedită în baza

declarațiilor părții vătămate Scorodumov Serghei din 20.06.2018 (f.d. 78-79,

Vol. I), care a declarat organului de urmărire penală că, cu 4 zile înainte de

comiterea furtului, feciorul său împreună cu alte 5 persoane, printre care și Gusar

Andrei, se aflau la el la domiciliu. Din conținutul declarațiilor depuse de

Scorodumov Serghei la 20.06.2018, reiese cert că la domiciliul său, cu câteva

zile înainte de săvârșirea furtului, a fost inculpatul Gusar Andrei în ospeție la

feciorul părții vătămate și în atare împrejurări a aflat despre lipsa îndelungată

de la domiciliu a lui Scorodumov Serghei, fiind plecat la muncă peste hotare.

Realezând existența unor circumstanțe în care săvârșirea furtului n-ar fi

zădărnicită, Gusar Andrei a conceput intenția infracțională de a săvârși

delictul, antrenând ulterior în activitatea infracțională și pe Pavlioglo Serghei,

Petraș Andrian și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire

penală. Acțiunile inculpaților Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian, de săvârșire

a infracțiunii de furt în circumstanțele constatate de prima instanță, au fost

considerate dovedite în baza declarațiilor date de martorul Luganov Vasili (f.d.

106-107, Vol. I), care a declarat că, în luna mai 2018 s-a întâlnit cu Petraș Andrian,

care i-a arătat o monedă din aur de 10 ruble din anul 1899. Tot din conținutul

declarațiilor martorului Luganov Vasili reiese că Petraș Andrian a fost anunțat

despre faptul că moneda este furată, la ce ultimul a reacționat foarte calm,

spunând că va căuta să dea moneda altcuiva, nefiind uluit de faptul dat.

Declarațiile martorului Luganov Vasili se dovedesc a fi veridice, pertinente și

concludente, dat fiind coroborarea acestora cu alte probe cercetate în prima

instanță, suplimentar în instanța de apel. Astfel, declarațiile martorului

Luganov Vasili coroborează cu declarațiile martorilor Varețchii Nicolai și

Mihail Togan.

Instanța de apel a apreciat că acțiunile inculpaților Pavlioglo Serghei și

Petraș Andrian, de săvârșire a infracțiunii de furt în circumstanțele constatate

de prima instanță, sunt dovedite în baza declarațiilor date de martorul

Popovschii Ruslan (f.d. 132, Vol. 2), care, în fața instanței de fond, a declarat

că, peste o perioadă de aproximativ una - două luni, a aflat de la Varețchii că careva

persoane i-au propus astfel de monede și anume o persoană cu tatuaj sau orb, la concret

nu-și amintește. Ulterior, însă s-a stabilit că aceste persoane erau Mihail Togan

(orb) și Vasile Luganov (cu tatuaj). Ultimul fiind audiat, a comunicat că a văzut

12

moneda în automobilul lui Pavlioglo, care i-a dat-o să o vândă, pe care el a transmis-o

lui Mihail Togan ca să o vândă. Declarațiile martorului Mihail Togan confirmă

faptul că Luganov Vasili i-a transmis moneda pentru a o prezenta lui Varețchii

Nicolai, ca ultimul să-i aprecieze valoarea de piață.

În sensul dat, au fost considerate relevante următoarele declarații a lui

Mihail Togan, potrivit cărora, aproximativ în primăvara-vara anului 2018, precis

nu-și amintește, a mers la piața din or. Ocnița, unde s-a întâlnit cu Vasilii Luganov,

care i-a comunicat despre o monedă, spunându-i că nu este sigur dacă aceasta este

confecționată din aur, întrebându-l dacă cunoaște pe cineva care poate să concretizeze

acest lucru … După care, Luganov i-a dat această monedă și el a mers la Nicolae

Varețchii, cărui i-a lăsat-o, iar ultimul i-a spus că a doua zi o să-i comunice rezultatul.

Astfel, a doua zi, venind la Nicolae, acesta i-a comunicat că moneda este confecționată

din aur, dar este furată. Consecvent declarațiilor date de Mihail Togan au fost

considerate declarațiile martorului Varețchii Nicolae.

Urmărind consecutivitatea persoanelor în posesia cărora s-a aflat

moneda cu trăsături identice celei sustrase de la domiciliul părții vătămate

Scorodumov Serghei, instanța de apel a constatat că, prima persoană la care s-

a identificat aflarea acesteia a fost Pavlioglo Serghei.

În decizie s-a indicat că intenția inculpaților la comiterea infracțiunii de

furt își dovedește în mod logic existența, odată ce s-a constatat realizarea laturii

obiective. Or, infracțiunea incriminată în baza art. 186 Cod penal nu se produce

în circumstanțe accidentale, independente de voința făptuitorului.

Prin prisma circumstanțelor de fapt relevate mai sus întru demonstrarea

existenței însăși a faptelor inculpaților, instanța de apel a reținut ca fiind

dovedită comiterea furtului de către un grup criminal organizat, statuând că

acțiunile de plănuire și pregătire din timp infracțiunii, cu repartizarea

rolurilor, identificarea obstacolelor, sunt trăsături distincte a grupului criminal

organizat.

Instanța de apel a indicat că, săvârșirea infracțiunii de furt din

apartamentul părții vătămate Scorodumov Serghei în mod vădit arată că

activitatea infracțională a inculpaților nu se datorează unor împrejurări

întâmplătoare care au determinat comiterea delictului, ci prealabil s-a convenit

asupra locului unde urmează a se deplasa, cu stabilirea scopului, adică de

sustragere a bunurilor, cunoscând despre existența unor impedimente și

pregătindu-se pentru înlăturarea lor.

S-a indicat în decizie că, după cum este reținut în acuzația faptică,

chestiune dovedită în baza procesului-verbal de examinare a obiectului din

18.05.2018 (f.d. 67-68, Vol. I), pătrunderea în apartament a avut loc prin forțarea

lacătului de la ușă. Conform probei în cauză, s-a stabilit că, broasca de la lacătul

ușii, confecționată din fier și metal, are semne vizibile de deteriorare pe toată

13

suprafața. În interiorul acesteia, unde se introduce cheia pentru a descuia ușa,

se observă un șurub din metal, care este introdus și deteriorat în interior.

Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța de apel a reținut că

instanța de fond, calificând acțiunile inculpaților în baza art. 186 alin. (3) lit. b)

Cod penal, prin excluderea art. 46 Cod penal, și-a motivat concluzia.

Instanța de apel a apreciat temeinicia verdictului judiciar contestat atât

în partea soluției adoptate pe marginea cauzei penale dedusă judecății, cît și în

partea motivării concluziilor. Prima instanță a stabilit că încadrarea juridică a

faptelor inculpaților de către organul de urmărire penală, cu mențiunea art. 46

Cod penal, alături normei de incriminare conform art. 186 alin. (3) lit. b) Cod

penal, constituie o dublă incriminare, punând în sarcina inculpaților agravanta

„comiterea infracțiunii de către un grup criminal organizat”, care totodată este

și semn obligatoriu a componenței infracțiunii de care sunt învinuiți.

Raportând acest temei la textul sentinței adoptate de prima instanță,

instanța de apel a considerat că instanța de fond, în partea constatării

vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii de furt, calificat în baza art. 186

alin. (3) lit. b) Cod penal, nu a admis erori sub aspectul invocat de procurorul

apelant, care ar servi drept temei de implicare a instanței de apel în sensul

casării sentinței, instanța de apel preluând aceste concluzii, fără a le reda

repetat.

Referitor la pedeapsa aplicată inculpaților, instanța de apel a atestat că la

stabilirea acesteia, instanța de fond a dat deplină eficiență prevederilor

articolelor 61, 75 Cod penal în procesul individualizării pedepsei penale,

ținând cont de circumstanțele cauzei inerente însăși infracțiunii săvârșite,

precum și inerente personalității inculpaților.

Motivele invocate de procuror în apel au fost considerate nefondate, or,

la emiterea sentinței de către instanța de fond nu au fost comise pretinsele

erori. În acest context s-a menționat în decizie că instanța de judecată este

singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a

pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina

libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama

de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei

ori a cuantumului pedepsei.

Instanța de apel a menționat că, prima instanță la stabilirea pedepsei

inculpaților a ținut cont pe deplin de prevederile citate – criteriile generale de

individualizare a pedepsei penale și în raport cu circumstanțele concrete ale

cauzei date, și personalitatea inculpaților, corect a ajuns la concluzia numirii

acestora a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, fără

amendă, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, în temeiul art. 90

Cod penal, pe un termen de probă de 5 ani.

14

Totodată, instanța de apel a considerat remarcabil faptul că inculpatul

Pavliogo Serghei are caracteristică pozitivă, nu are antecedente penale. La

rândul său, inculpatul Petraș Andrian de asemenea dispune de o caracteristică

pozitivă, nu are antecedente penale, are un copil minor la întreținere. Aceste

împrejurări au denotat că, dispunerea executării reale a pedepsei sub formă de

închisoare în privința lor, ar constitui o pedeapsă prea aspră, care ar debalansa

raportul echitabil dintre fapta săvârșită și pedeapsa pe care o merită.

Consecutiv și în spiritul aceluiași raționament, instanța de apel a reținut

că și în privința inculpatului Gusar Andrei, instanța de fond a stabilit o

pedeapsă justă. Astfel de circumstanțe precum caracteristica pozitivă a lui

Gusar Andrei, lipsa antecedentelor penale, constituie temei de aplicare a

prevederilor art. 90 Cod penal.

Complementar, instanța de apel a reținut că aplicarea pedepsei pecuniare

prevăzută la art. 186 alin. (3) Cod penal, fiind una facultativă, rămâne la

discreția instanței, ținându-se cont de circumstanțele cauzei. Efectuând testul

de proporționalitate dintre gradul prejudiciabil a faptelor săvârșite de

inculpați și pedeapsa care o merită, instanța de apel a statuat că prima instanță

just a conchis în privința aplicării pedepsei sub formă de închisoare, fără

amendă. Pedeapsa numită se dovedește a fi una echitabilă, cu evitarea situației

de împovărare neîntemeiată a condamnaților.

Instanța de apel a reținut că neaplicarea pedepsei facultative nu necesită

existența unor circumstanțe excepționale, ceea ce în mod întemeiat poate fi

motivată de existența unor circumstanțe atenuante cu efect ameliorator mai

redus decât cele dintâi. Astfel, ținând cont de faptul neangajării inculpaților în

câmpul muncii, lipsa antecedentelor penale, caracteristica pozitivă, lipsa

circumstanțelor agravante prevăzute de art. 77 Cod penal, instanța de apel a

statuat că prima instanță corect a dedus că, în privința inculpaților, scopul

pedepsei penale poate fi atins fără aplicarea pedepsei facultative sub formă de

amendă.

Argumentele avocatului apelant Chilat Victor au fost considerate vădit

nefondate, or, la efectuarea controlului ierarhic superior a sentinței instanței

de fond, instanța de apel a conchis în privința temeiniciei și legalității acesteia.

Instanța de apel, prin prisma probelor prezentate în ședință, a stabilit ca fiind

dovedite faptele imputate inculpaților, întemeindu-și concluziile în baza

probelor cercetate și apreciate corespunzător modului prevăzut de art. 101 Cod

de procedură penală. Pe această linie de concluzie, se menționează în decizie,

că nu au existat temei pentru a da o altă apreciere probelor, instanța de apel

fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse

la baza sentinței de condamnare.

Alegațiile avocatului apelant Gligor Vadim, precum că instanța de fond

15

a depășit limitele învinuirii aduse inculpaților, nu sunt plauzibile, fiind lipsite

de susținere faptică. Or, cercetând conținutul părții descriptive a sentinței,

instanța de apel nu a identificat careva abuzuri din cele invocate de avocatul

apelant. Acuzația faptică constatată prin sentință nu prevede atribuirea

expresă inculpaților a rolurilor de organizator sau complice. Probele cercetate

în prima instanță, suplimentar în instanța de apel, posedă atributele

pertinenței, concludenței și utilității, coroborează între ele, prin ce e dovedit și

caracterul veridic al acestora. Starea de fapt a comiterii infracțiunii de către

Petraș Andrian, Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei este dovedită întru totul.

Astfel, acuzația faptică a inculpaților este probată și dovedită dincolo de orice

dubiu.

Apelantul a considerat că în prezenta cauză urma a fi audiat inclusiv fiul

părții vătămate. În ce privește pretinsa existență a unor lacune în procesul de

cercetare a probelor, după cum se invocă în apelul declarat de avocatul Vadim

Gligor, instanța de apel a stabilit contrariul. Ansamblul probelor deferite spre

cercetare în instanța de fond, suplimentar în instanța de apel, dispun de

potența probatorie și dovedesc vinovăția inculpaților Pavlioglo Serghei și

Petraș Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod

penal. Procesul de judecare a cauzei penale s-a desfășurat cu respectarea

principiului contradictorialității și egalității în drepturi a părților în fața

instanței, fără a fi obstrucționate în dreptul lor de a administra probe

suplimentare sau a solicita prezentarea acestora.

Instanța de apel a remarcat faptul că sustragerea clandestină a bunurilor,

ca modalitate intrinsecă de comitere a furtului, îngustează posibilitatea

administrării probelor sub forma depozițiilor martorilor, or, la momentul

comiterii delictului infractorii acționau în afara vizorului unor persoane.

Astfel, obiecțiile invocate în apelul declarat de avocatul Vadim Gligor, privitor

la lipsa unor declarații a martorilor care să dea descriere acțiunilor inculpaților

imputate în baza actului de învinuire, depășește cercul admisibil, din punct de

vedere logic, a alegațiilor.

Verificând temeinicia alegațiilor apelantului, precum că în perioada când

moneda a fost prezentată lui Varețchii Nicolae, Togan Mihail, inculpatul

Pavlioglo Serghei s-a aflat în arest și deținut în penitenciar, instanța de apel a

stabilit că faptul invocat nu este confirmat. În decizie s-a indicat că probele

suplimentare prezentate în cadrul ședinței de apel de către avocatul Gligor

Vadim nu confirmă starea de fapt la care se face referire. Cercetând conținutul

încheierii Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 15.01.2018 și a încheierii

Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 11.12.2017, s-a constatat că Pavlioglo

Serghei s-a aflat în arest la domiciliu în perioada de la 17 decembrie 2017 pînă

la 15 februarie 2018. Astfel, atât în perioada comiterii infracțiunii, cît și în

16

perioada în care martorii Varețchii Nicolae și Togan Mihail au aflat despre

moneda cu nominalul de 10 ruble cu imaginea ”Țarului Nicolai”, în privința

lui Pavlioglo Serghei nu erau instituite careva măsuri preventive ce ar îngrădi

dreptul acestuia la libera deplasare.

Aceeași tendință de a denatura realitatea faptelor, instanța de apel le-a

observat la invocarea de către apelant, precum că Petraș Andrian nu s-a aflat

pe teritoriul țării în perioada comiterii infracțiunii. Analizând informația din

copiile pașaportului lui Petraș Andrei, cu precădere față de filele nr.6 și nr.7

din pașaport, s-a rezumat că Petraș Andrei s-a aflat pe teritoriul României în

următoarele perioade: 21.11.2017 – 21.11.2017; 04.12.2017 – 19.12.2017;

17.03.2018 – 18.03.2018; 05.04.2018 – 10.04.2018; 11.04.2018 – 13.05.2018.

Instanța a amintit că infracțiunea a avut loc în intervalul de timp 27.03.2018 –

30.03.2018, adică în perioada când Petraș Andrei s-a aflat pe teritoriul

Republicii Moldova.

- procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, prin

care invocând incidența pct. 6 și 10 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de

procedură penală, solicită admiterea acestuia, casarea deciziei, cu dispunerea

rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată;

- avocatul Gligor Vadim în numele inculpaților, prin care invocând

incidența pct. 6 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,

solicită admiterea recursului, casarea totală a deciziei, cu dispunerea rejudecări

cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată.

5.1 În susținerea recursului procurorul invocă că:

- hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

instanța de apel nerespectând prevederile articolelor 413 alin. (1), 417 alin. (1)

pct. 8) Cod de procedură penală;

- s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale,

pedeapsa stabilită inculpaților fiind prea blândă și neechitabilă în raport cu

circumstanțele cauzei și personalitatea acestora;

- la stabilirea pedepsei inculpaților nu a luat în considerație prevederile

legale menționate supra, și nu a ținut cont de caracterul social periculos al

faptei comise, de consecințele care au survenit în urma comiterii infracțiunii

inclusiv și de faptul că acestea vina în cele incriminate nu o recunosc;

- inculpații nu se căiesc de fapta comisă, iar potrivit revendicărilor

anexate la materialele cauzei penale, se constată că acestea sunt persoane

predispuse de a comite fapte ilegale or, în prezent în Judecătoria Edineț, sediul

Ocnița și în Curtea de Apel Bălți se examinează și alte cauze penale;

- nu pot fi reținute argumentele instanței de fond și a celei de apel în

sensul aplicării prevederilor art. 90 Cod penal și neaplicării pedepsei

17

complimentare sub forma de amenda or, circumstanțele reținute în cadrul

individualizării pedepsei, cum ar fi, caracteristica pozitiva de la locul de trai,

neaflarea acestora la evidența medicilor psihiatru sau narcolog, aflarea copiilor

minori la întreținere, nu sunt încadrați în câmpul muncii, nu au antecedente

penale, sunt caracteristice majorității inculpaților;

- inculpații vor sta pe calea corijării doar prin stabilirea pedepsei cu

închisoarea pe un termen de 5 ani, pentru fiecare, cu executare reală, cu

amendă în mărime de 2000 unități convenționale.

5.2 În susținerea recursului avocatul Gligor Vadim în numele inculpaților

invocă următoarele:

- instanța nu a fost compusă potrivit legii;

- instanța de apel a admis erori grave de fapt care au afectat soluția;

- instanța de apel a parafrazat noțiunea de obiect juridic, latură obiectivă,

ce se înțelege prin sustragere, caracteristicile grupului criminal organizat, a

descris probele cercetate în instanța de fond, a denaturat conținutul cercetării

judecătorești prin administrarea declarațiilor martorului V. Luganov date la

urmărirea penală, or. martorul V. Luganov nu a fost audiat în ședința de

judecată și în final s-a înlăturat de la motivarea temeiurilor de fapt și drept

invocate de către apărare în apel și apel suplimentar;

- instanța de apel nu a apreciat probele prin prisma prevederilor art. 101

Cod de procedură penală, dar a stabilit eronat faptul aflării lui A. Petraș în

Republica Moldova în timpul săvârșirii infracțiunii prin denaturarea

conținutului copiei autentificate a pașaportului;

- instanța de apel a stabilit eronat fapta neinstituirii cărorva măsuri

preventive în privința lui S. Pavlioglo în perioada când moneda a fost prezentă

lui N. Varețchii de către M. Togan (vara anului 2018) prin denaturarea faptelor

invocate de către apărare în apelul suplimentar;

- instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în

apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția,

motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii;

- în rechizitoriu inculpaților nu le-a fost incriminate complicitatea - iar

instanța de judecată în dispozitiv reține ca fiind dovedit faptul că inculpații au

acționat ca organizator și complici, reținând că inculpatul A. Gusar fiind cel

care a identificat obiectul, adică domiciliul părții vătămate, iar ulterior având

rolul de organizator și complice în cadrul grupului criminal organizat,

împreună cu S. Pavlioglo și A. Petraș. Sentința de condamnare, inclusiv în

parte ce ține de săvârșirea infracțiuniii în grup criminal organizat, este

întemeiată pe presupuneri, or, careva probe carcateristice elementelor

grupului criminal organizat nu au fost cercetate, în sentință a fost transcris din

rechizitoriu toate elementele caracteristice grupului criminal organizat

18

prevăzut la art. 46 Cod penal;

- declarațiile părții vătămate S. Scorodumov conform art. 105 Cod de

procedură penală nu pot avea valoare probantă, de rând ce proprietarul nu a

recunoscut unele calități ale monedei, iar organul de urmărire penală nu a

ridicat această monedă ca să fie supusă cercetării speciale;

- declarațiile martorilor N. Varețchii și M. Togan nu coraborează cu alte

probe.

Colegiul Penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea

totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de aceiași

instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente.

În speță, recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de

procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen.

Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul

declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții

Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor

din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de

titularul acestuia.

Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art.

435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora, judecând

recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate

și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet

de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

Totodată, Colegiul penal lărgit evidențiază și prevederile art. 414 Cod de

procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de

drept urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de

apel.

La chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută

a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări

a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au

fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală.

În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze

instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă

infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just,

dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate.

Conform art. 414 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, instanța de apel,

judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza

probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală,

și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. (2) Instanța de apel

19

verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin

citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal.

La fel, se reține că potrivit art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală,

instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele

cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată

a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal.

Raportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod

de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut

cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept.

În acest sens se evidențiază că, în partea descriptivă a deciziei atacate,

instanța de apel a constatat că: vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii

incriminate a fost dovedită prin totalitatea probelor administrate, cercetate în instanța

de fond și cercetate, verificate suplimentar în instanța de apel: … proces-verbal din

02.08.2018 de audiere a martorului Luganov Vasili… (f.d. 106-107).

Cu referire la această probă reținută de instanța de apel, Colegiul penal

lărgit menționează că martorul Luganov Vasili a fost audiat doar la organul de

urmărire penală, nu și în instanțele de judecată, iar ca urmare, în decizia

pronunțată, instanța de apel la fel ca și prima instanță a reținut proba fără a o

verifica sub aspectul cercetării nemijlocite în conformitate cu prevederile art.

414 Cod de procedură penală.

Conform prevederilor art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța

de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a

căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în

hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate.

Cu referire la aceste aspecte, Colegiul penal remarcă că instanța de apel,

indicând probele pe care își întemeiază concluzia, eronat a indicat procesul-

verbal de audiere a martorului Luganov Vasili din 02.08.2018, transcriind

declarațiile depuse de ultimul în fața organului de urmărire penală, de vreme

ce martorul dat nu a fost audiat nemijlocit în instanțele de judecată.

Așadar, aici urmează a se reliefa, că potrivit dispoziției art. 389 alin. (1) și

(3) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în

condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în

săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de

instanța de judecată, iar declarațiile martorului depuse în timpul urmăririi

penale pot fi puse la baza sentinței de condamnare numai în ansamblu cu alte

probe suficiente de învinuire și cu condiția că, la urmărirea penală, a avut loc

confruntarea cu bănuitul, învinuitul sau că martorul a fost audiat în condițiile

art. 109 și 110.

Colegiul penal lărgit observă că declarațiile martorului Luganov V. nu

au fost cercetate de instanța de apel nici în condițiile art. 371 Cod de procedură

20

penală.

În sensul art. 24 alin. (3) Cod de procedură penală, părțile participante la

judecarea cauzei au drepturi egale, fiind investite de legea procesuală penală

cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor.

Principiul egalității armelor a fost dezvoltat în practica jurisdicțională a

Curții Europene cu referire mai ales la tratarea egală a părților pe toata durata

desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca una din ele să fie avantajată

în raport cu cealaltă parte din proces.

Art. 6 § 3 lit. d) CEDO consacră principiul conform căruia, înainte ca

inculpatul să poată fi declarat vinovat, toate probele trebuie să fie prezentate,

în principiu, în fața acestuia în ședință publică, în vederea unei dezbateri în

contradictoriu. Acest principiu nu se aplică fără excepții, dar acestea nu pot fi

acceptate decât sub rezerva dreptului la apărare; ca regulă generală, acestea

impun să i se ofere acuzatului o posibilitate adecvată și suficientă de a contesta

mărturiile acuzării și de a-i interoga pe autorii acestora, fie la momentul

depoziției acestora, fie într-o etapă ulterioară (Hümmer împotriva Germaniei, pct.

38; Lucà împotriva Italiei, pct. 39; Solakov împotriva Fostei Republici Iugoslave a

Macedoniei, pct. 57).

Din acest principiu general decurg două cerințe: în primul rând, absența

unui martor trebuie justificată de un motiv serios; în al doilea rând, atunci când

o condamnare se bazează exclusiv sau într-o măsură considerabilă pe

depozițiile unei persoane căreia inculpatul nu i-a putut adresa întrebări sau în

privința căreia nu a putut solicita audierea nici în faza de instrumentare a

cazului, nici în cursul dezbaterilor, dreptul la apărare poate fi restrâns în mod

incompatibil cu garanțiile prevăzute la art. 6 (dispoziția privind proba „unică

sau decisivă”) (Al-Khawaja și Tahery împotriva Regatului Unit (MC), pct. 119).

Posibilitatea ca inculpatul să confrunte martorul în fața instanței

constituie, de asemenea, un element important al unui proces echitabil (Tarău

împotriva României, pct. 74; Graviano împotriva Italiei, pct. 38).

În concluzie, Colegiul penal lărgit găsește ca fiind întemeiate criticile

avocatului în partea ce ține de „denaturarea conținutul cercetării judecătorești prin

administrarea declarațiilor martorului V. Luganov date la urmărirea penală, or.

martorul V. Luganov n-a fost audiat în ședința de judecată…” și consideră relevant

de a preciza că, instanța de judecată urmează să pună la baza hotărârii sale

numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală

măsură.

Totodată, Colegiul penal constată că instanța de apel, la emiterea deciziei

de menținere a sentinței, nu a corectat greșeală comisă de prima instanța, care

în sentința din 13 iulie 2020 a atribuit inculpaților calitățile de organizator,

complice, instigator, depășind limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

21

Astfel, potrivit rechizitoriului (f.d. 48-50, Vol. I), Petraș Andrian, a fost

învinuit în aceea că a comis infracțiunea de furt, în următoarele circumstanțe:

„în perioada lunilor ianuarie 2018 - martie 2018, intenționat, urmărind scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând în cadrul grupului criminal

organizat, constituit din Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei și alte persoane

necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și

mai multor infracțiuni de sustrageri a bunurilor altor persoane, prin repartizarea

rolurilor infracționale între membrii acestuia, prin acțiuni multiple de organizare,

plănuire și pregătire detaliată, având repartizate în prealabil rolurile și funcțiile

membrilor grupului, în dependență de necesitățile activității infracționale, manifestate

prin următoarele etape: pregătirea planului de acțiuni, identificarea obiectelor și

gospodăriilor, cît și potențialele victime, asigurarea grupului cu mijloc de transport,

dispozitivelor de comunicare (telefon, rație), determinarea locurilor de filaj, urmărire a

victimelor, rudelor apropiate, pătrunderea în locuințe, gospodării, sustragerea

nemijlocit a bunurilor, supravegherea activității infracționale de la distanță în scopul

anunțării făptuitorului despre eventualele obstacole, revenirea victimelor la domiciliu,

depozitarea și realizarea bunurilor sustrase, obținerea beneficiilor materiale,

repartizarea veniturilor uniforme în măsura de ponderea personală în rezultatul

activității sale, pentru realizarea scopului infracțional.

Astfel, în intervalul de timp de la 27 martie 2018 până la 30 martie 2018, Petraș

Andrian, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei

persoane, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, acționând potrivit schemei

infracționale și rolurilor dinainte stabilite în cadrul grupului criminal organizat,

constituit din Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei și alte persoane necunoscute la

moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor

infracțiuni de sustragere a bunurilor altei persoane, au pătruns în apartamentul nr.

xxxxx, ce aparține lui Scorodumov Serghei, situat în or. xxxxx str. xxxxx, prin

forțarea lacătului de la ușă, de unde au sustras... ( în continuare sunt enumerate

bunurile sustrase).

Prin acțiunile sale intenționate Petraș Andrian a comis infracțiunea prevăzută

de art. 46, 186 alin. (3) lit. b) Cod penal – „sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșit de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile, comis de un grup criminal organizat”.

Potrivit rechizitoriului (f.d. 50-51, Vol. I), Pavlioglo Serghei a fost învinuit

în aceea că a comis infracțiunea de furt, în următoarele circumstanțe:

„în perioada lunilor ianuarie 2018 - martie 2018, intenționat, urmărind scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând în cadrul grupului criminal

organizat, constituit din Petraș Andrian și Gusar Andrei și alte persoane necunoscute

la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor

infracțiuni de sustrageri a bunurilor altor persoane, prin repartizarea rolurilor

22

infracționale între membrii acestuia, prin acțiuni multiple de organizare, plănuire și

pregătire detaliată, avînd repartizate în prealabil rolurile și funcțiile membrilor

grupului, în dependență de necesitățile activității infracționale, manifestate prin

următoarele etape: pregătirea planului de acțiuni, identificarea obiectelor și

gospodăriilor, cît și potențialele victime, asigurarea grupului cu mijloc de transport,

dispozitivelor de comunicare (telefon, rație), determinarea locurilor de filaj, urmărire a

victimelor, rudelor apropiate, pătrunderea în locuințe, gospodării, sustragerea

nemijlocit a bunurilor, supravegherea activității infracționale de la distanță în scopul

anunțării făptuitorului despre eventualele obstacole, revenirea victimelor la domiciliu,

depozitarea și realizarea bunurilor sustrase, obținerea beneficiilor materiale,

repartizarea veniturilor uniforme în măsura de ponderea personală în rezultatul

activității sale, pentru realizarea scopului infracțional. Astfel, în intervalul de timp de

la 27 martie 2018 pînă la 30 martie 2018, Pavlioglo Serghei, intenționat, urmărind

scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, de comun acord și prin

înțelegere prealabilă, acționând potrivit schemei infracționale și rolurilor dinainte

stabilite în cadrul grupului criminal organizat, constituit din Petraș Andrian și Gusar

Andrei și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în

vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustragere a bunurilor altei

persoane, au pătruns în apartamentul nr. xxxxx, ce aparține lui Scorodumov Serghei,

situat în or. xxxxx str. xxxxx, prin forțarea lacătului de la ușă, de unde au sustras... (

în continuare sunt enumerate bunurile sustrase).

Prin acțiunile sale intenționate Pavlioglo Serghei a comis infracțiunea prevăzută

de art. 46, 186 alin. (3) lit. b) Cod penal – „sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșit de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile, comis de un grup criminal organizat”.

Potrivit rechizitoriului (f.d. 52-53, Vol. I), Gusar Andrei a fost învinuit în

aceea că a comis infracțiunea de furt, în următoarele circumstanțe:

„în perioada lunilor ianuarie 2018 - martie 2018, intenționat, urmărind scopul

sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând în cadrul grupului criminal

organizat, constituit din Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian și alte persoane

necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și

mai multor infracțiuni de sustrageri a bunurilor altor persoane, prin repartizarea

rolurilor infracționale între membrii acestuia, prin acțiuni multiple de organizare,

plănuire și pregătire detaliată, avînd repartizate în prealabil rolurile și funcțiile

membrilor grupului, în dependență de necesitățile activității infracționale, manifestate

prin următoarele etape: pregătirea planului de acțiuni, identificarea obiectelor și

gospodăriilor, cît și potențialele victime, asigurarea grupului cu mijloc de transport,

dispozitivelor de comunicare (telefon, rație), determinarea locurilor de filaj, urmărire a

victimelor, rudelor apropiate, pătrunderea în locuințe, gospodării, sustragerea

nemijlocit a bunurilor, supravegherea activității infracționale de la distanță în scopul

23

anunțării făptuitorului despre eventualele obstacole, revenirea victimelor la domiciliu,

depozitarea și realizarea bunurilor sustrase, obținerea beneficiilor materiale,

repartizarea veniturilor uniforme în măsura de ponderea personală în rezultatul

activității sale, pentru realizarea scopului infracțional.

Astfel, în intervalul de timp de la 27 martie 2018 pînă la 30 martie 2018, Gusar

Andrei, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane,

de comun acord și prin înțelegere prealabilă, acționînd potrivit schemei infracționale și

rolurilor dinainte stabilite în cadrul grupului criminal organizat, constituit din

Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian și alte persoane necunoscute la moment organului

de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustragere

a bunurilor altei persoane, au pătruns în apartamentul nr. xx, ce aparține lui

Scorodumov Serghei, situat în or. xxxxx str. xxxxx, prin forțarea lacătului de la ușă,

de unde au sustras: (în continuarea sunt enumerate bunurile sustrase).

Prin acțiunile sale intenționate Gusar Andrei a comis infracțiunea prevăzută de

art. 46, 186 alin. (3) lit. b) Cod penal – „sustragerea pe ascuns a bunurilor altei

persoane, săvârșit de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de

daune în proporții considerabile, comis de un grup criminal organizat”.

Prin sentință, instanța a reținut aceeași situație de fapt și a considerat

dovedită vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46,

186 alin. (3) lit. b) Cod penal, însă, în motivarea soluției adoptate, a indicat

următoarele:

„Prin prisma tuturor probelor prezentate de acuzatorul de stat și cercetate în

ședința de judecată, instanța va deduce că toți trei inculpați Petraș Andrian, Pavlioglo

Serghei și Gusar Andrei au contribuit la comiterea infracțiunii de furt din domiciliul

lui Scorodumov Serghei. Inculpatul Gusar Andrei fiind cel care a identificat

obiectul, adică domiciliul părții vătămate, iar ulterior având rolul de organizator

și complice în cadrul grupului criminal organizat, împreună cu Petraș Andrian și

Pavlioglo Serghei.

(…)

În acest sens va reține instanța că anume Gusar Andrei a fost cel care a identificat

obiectul, adică domiciliul părții vătămate… Ca urmare, deduce instanța că anume

ultimul a fost cel care i-a instigat pe Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian,

posibil și pe alte persoane necunoscute organului de urmărire penală de a se

organiza în prealabil și de a comite infracțiunea de furt din domiciliu lui Scorodumov

Serghei, propunerea acceptată la rândul lor de Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian.

(…)

Cu toate că inculpatul Gusar Andrei în ședința de judecată vina în comiterea

infracțiunii incriminate nu a recunoscut-o pledând nevinovat, încercând să convingă

instanța că nu are nicio atribuție la furtul incriminat, explicând că despre furtul comis

a aflat ulterior comiterii lui, instanța le va aprecia critic, deoarece nu corespund

24

circumstanțelor de fapt ale cauzei, or declarațiile sale nu au o careva argumentare

plauzibilă, iar probele analizate în ședința de judecată dovedesc, dincolo de orice dubiu,

faptul că anume Gusar Andrei a fost cel care a identificat locul de domiciliu lui

Scorodumov Serghei, a organizat comiterea furtului și de comun acord cu

Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian au planificat comiterea infracțiunii,

conștientizând faptul că s-au constituit împreună cu ceilalți inculpați într-o grupare

criminală în scopul comiterii infracțiunii de furt.

(…)

În asemenea circumstanțe, instanța va reține că inculpații Pavlioglo Serghei

și Petraș Andrian au participat nemijlocit la comiterea furtului de bunuri din

locuința lui Scorodumov Serghei. Iar, afirmațiile lui Pavlioglo Serghei și Petraș

Andrian de nerecunoaștere a vinovăției, va reține ca fiind pur declarative, or, probele

acumulate dovedesc cu certitudine faptul implicării lor în calitate de membri ai

grupului criminal organizat în prealabil, în scopul comiterii furtului de bunurile din

domiciliu lui Scorodumov Serghei, revenindu-le rolurile de organizatori și

complici la comiterea infracțiunii…”

Subsecvent, instanța de apel, în decizia sa a menționat că, verificând

complet și sub toate aspectele circumstanțele cauzei și oferind probelor

administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței,

concludenței, utilității și veridicității lor, corect a ajuns la concluzia privind

vinovăția inculpaților în infracțiunea incriminată, menținând în consecință fără

modificări sentința nominalizată.

Potrivit art. 325 Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă

instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai

în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu.

Prin declararea apelului se provoacă o verificare multilaterală de fapt și

de drept a sentinței, verificare care se efectuează în măsura în care hotărârea a

fost atacată, în baza materialelor din dosar doar în privința acelor fapte care au

format obiectul judecării în prima instanță.

În conformitate cu prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală,

instanța de apel are obligația de a întreprinde măsuri pozitive la judecarea

apelului, pentru a repara erorile de fapt și de drept comise de prima instanță,

doar atunci când aceste erori au influențat asupra hotărârii în defavoarea

inculpatului.

Astfel raportând hotărârea instanțelor de fond la conținutul

rechizitoriului, Colegiul penal lărgit observă că inculpaților calitatea de

organizator, complice sau instigator nu a fost imputată prin rechizitoriu.

În această ordine de idei, instanța de recurs ține să menționeze că,

instanțele de fond, nu au raportat învinuirea înaintată inculpaților la

prevederile art. 325 Cod de procedură penală, și prin urmare au depășit astfel

25

limitele învinuirii înaintate inculpaților prin rechizitoriu, suplinind învinuirea

cu elemente neincriminate lui Pavlioglo Serghei, Petraș Andrian și Gusar

Andrei de către acuzatorul de stat.

Astfel, Colegiul penal lărgit constată că în cazul dedus judecății, și-a găsit

confirmare critica avocatului depusă în cererea de recurs, potrivit căreia „în

rechizitoriu acuzarea nu a identificat și nu a împărțit rolurile ca organizator, complice,

iar instanța de judecată contrar prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală

nu a judecat cauza în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, reținând ca fiind

dovedit că inculpații au acționat ca organizatori și complici”.

Din considerentele menționate, Colegiul penal lărgit concluzionează că

erorile comise nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta

procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca

cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a

judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual-penale la pronunțarea

hotărârii judecătorești, astfel, instanța de apel, judecând cauza dată, a comis

eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală,

la care se face referire în recursurile declarate, eroare ce nu poate fi corectată

de către instanța de recurs, deci există temeiul de casare a soluției adoptate de

către instanța de apel, care a ignorat prevederile legislației în vigoare la

judecarea cauzei.

urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce

reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la

modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale

asupra motivelor esențiale invocate în apelul declarat în prezenta speță; să

cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze

profund probele administrate și examinate în prezenta cauză, în strictă

conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea

admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze

faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și

argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, inclusiv în partea încadrării

juridice a faptei săvârșite de către inculpat, în cazul în care va fi stabilită

vinovăția acestuia; ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica

unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să

pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417

Cod de procedură penală.

procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție,

26

D E C I D E:

Admite recursurile ordinare declarate de către procuror și de către

avocatul Gligor Vadim în numele inculpaților, casează total decizia Colegiului

penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, în cauza penală în privința

lui Petraș Andrian XXXXXXX, Pavlioglo Serghei XXXXXX și Gusar Andrei

XXXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt

complet de judecată.

Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată.

Decizia motivată este pronunțată la 17 decembrie 2021.

Președinte Toma Nadejda

Judecători Boico Victor

Diaconu Iurie

Catan Liliana

Guzun Ion

27