1ra-820/2021 — art.46 art. 186 alin. 3 lit. b CP

Prin sentința Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 13 iulie 2020, Petraș Andrian a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal și în temeiul acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui Petraș Andrian a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani, cu instituirea obligației de a nu-și schimba domiciliul fără consimțământul organului competent. 1 Pavlioglo Serghei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal și în temeiul acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui Pavlioglo Serghei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani, cu instituirea obligației de a nu-și schimba domiciliul fără consimțământul organului competent. Prin aceeași sentință, Gusar Andrei a fost recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal și în temeiul acestei Legi i-a fost stabilită pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 (cinci) ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În temeiul art. 90 Cod penal, executarea pedepsei aplicate lui Gusar Andrei a fost suspendată condiționat pe un termen de probă de 5 (cinci) ani, cu instituirea obligației de a nu-și schimba domiciliul fără consimțământul organului competent.

Pentru a se pronunța în cauza dată, în sensul enunțat, prima instanță, în fapt, a constatat că, Petraș Andrian, în perioada lunilor ianuarie 2018 - martie 2018, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând în cadrul grupului criminal organizat, constituit din Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustrageri a bunurilor altor persoane, prin repartizarea rolurilor infracționale între membrii acestuia, prin acțiuni multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată, având repartizate în prealabil rolurile și funcțiile membrilor grupului, în dependență de necesitățile activității infracționale, manifestate prin următoarele etape: pregătirea planului de acțiuni, identificarea obiectelor și gospodăriilor, cît și potențialele victime, asigurarea grupului cu mijloc de transport, dispozitivelor de comunicare (telefon, rație), determinarea locurilor de filaj, urmărire a victimelor, rudelor apropiate, pătrunderea în locuințe, gospodării, sustragerea nemijlocit a bunurilor, supravegherea activității infracționale de la distanță în scopul anunțării făptuitorului despre eventualele obstacole, revenirea victimelor la domiciliu, depozitarea și realizarea bunurilor sustrase, obținerea beneficiilor materiale, repartizarea veniturilor uniforme în măsura de ponderea personală în rezultatul activității sale, pentru realizarea scopului infracțional. Astfel, în intervalul de timp de la 27 martie 2018 până la 30 martie 2018, Petraș Andrian, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, acționând potrivit schemei infracționale și rolurilor dinainte stabilite în cadrul grupului criminal 2 organizat, constituit din Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustragere a bunurilor altei persoane, au pătruns în apartamentul nr. xxxxx, ce aparține lui Scorodumov Serghei, situat în or. xxxxx str. xxxxxxx, prin forțarea lacătului de la ușă, de unde au sustras: două monede de aur, cu nominalul „10 Ruble”, cu imaginea „Nicolai al II-lea”, o monedă de aur, cu nominalul „5 Ruble”, cu imaginea „Nicolai al II-lea”, cu prețul unei monede de 300 dolari SUA, în valoare totală de 900 dolari, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial a BNM, constituia 14821,29 lei; două cruciulițe din aur, la preț de 200 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 3293,62 lei; un lănțișor de aur, cu pandantiv din aur, cu forma zodiacului „Leu” la preț de 50 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial a BNM, constituia 823,40 lei; un pandantiv din aur cu imaginea literei „H”, la preț de 50 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial a BNM, constituia 823,40 lei; o pereche de cercei din aur, sub formă de frunză, la preț de 150 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 2470,21 lei; un inel din aur cu o piatră verde, la preț de 350 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 5763,83 lei; un inel din aur cu o piatră albă, la preț de 250 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 4117,02 lei; o brățară din argint la preț de 70 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 1152,76 lei; un inel bărbătesc din aur cu două pietre de culoare albă și neagră la preț de 200 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 3293,62 leu; un inel din aur de cununie la preț de 150 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 2470,21 lei; o brățară din aur pentru doamne, la preț de 150 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 2470,21 lei; 22 monede cu nominalul de „10 ruble rusești”, cu inscripția „jubileu”, la preț de 50 lei pentru o monedă, în sumă de 1100 lei; o monedă cu nominalul de „1 rublă” cu inscripția „CCCP”, la preț de 200 lei; bani în sumă de 300 Euro, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 6087, 87 lei, prin care fapt proprietarului Scorodumov Serghei i-a fost cauzată o daună în proporție considerabilă în valoare totală de 48887,44 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului Petraș Andrian întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. d) Cod 3 penal, după indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, săvârșit de un grup criminal organizat. Prima instanță, în fapt, a constatat că, Pavlioglo Serghei, în perioada lunilor ianuarie 2018 - martie 2018, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând în cadrul grupului criminal organizat, constituit din Petraș Andrian și Gusar Andrei și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustrageri a bunurilor altor persoane, prin repartizarea rolurilor infracționale între membrii acestuia, prin acțiuni multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată, avînd repartizate în prealabil rolurile și funcțiile membrilor grupului, în dependență de necesitățile activității infracționale, manifestate prin următoarele etape: pregătirea planului de acțiuni, identificarea obiectelor și gospodăriilor, cît și potențialele victime, asigurarea grupului cu mijloc de transport, dispozitivelor de comunicare (telefon, rație), determinarea locurilor de filaj, urmărire a victimelor, rudelor apropiate, pătrunderea în locuințe, gospodării, sustragerea nemijlocit a bunurilor, supravegherea activității infracționale de la distanță în scopul anunțării făptuitorului despre eventualele obstacole, revenirea victimelor la domiciliu, depozitarea și realizarea bunurilor sustrase, obținerea beneficiilor materiale, repartizarea veniturilor uniforme în măsura de ponderea personală în rezultatul activității sale, pentru realizarea scopului infracțional. Astfel, în intervalul de timp de la 27 martie 2018 pînă la 30 martie 2018, Pavlioglo Serghei, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, acționând potrivit schemei infracționale și rolurilor dinainte stabilite în cadrul grupului criminal organizat, constituit din Petraș Andrian și Gusar Andrei și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustragere a bunurilor altei persoane, au pătruns în apartamentul nr. xx, ce aparține lui Scorodumov Serghei, situat în or. xxxxx str. xxxxxxx, prin forțarea lacătului de la ușă, de unde au sustras: două monede de aur, cu nominalul „10 Ruble”, cu imaginea „Nicolai al II-lea”, o monedă de aur, cu nominalul „5 Ruble”, cu imaginea „Nicolai al II-lea”, cu prețul unei monede de 300 dolari SUA, în valoare totală de 900 dolari, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial a BNM, constituia 14821,29 lei; două cruciulițe din aur, la preț de 200 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 3293,62 lei; un lănțișor de aur, cu pandantiv din aur, cu forma zodiacului „Leu” la preț de 50 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial a BNM, constituia 823,40 lei; un pandantiv 4 din aur cu imaginea literei „H”, la preț de 50 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial a BNM, constituia 823,40 lei; o pereche de cercei din aur, sub formă de frunză, la preț de 150 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 2470,21 lei; un inel din aur cu o piatră verde, la preț de 350 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 5763,83 lei; un inel din aur cu o piatră albă, la preț de 250 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 4117,02 lei; o brățară din argint la preț de 70 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 1152,76 lei; un inel bărbătesc din aur cu două pietre de culoare albă și neagră la preț de 200 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 3293,62 leu; un inel din aur de cununie la preț de 150 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 2470,21 lei; o brățară din aur pentru doamne, la preț de 150 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 2470,21 lei; 22 monede cu nominalul de „10 ruble rusești”, cu inscripția „jubileu”, la preț de 50 lei pentru o monedă, în sumă de 1100 lei; o monedă cu nominalul de „1 rublă” cu inscripția „CCCP”, la preț de 200 lei; bani în sumă de 300 Euro, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 6087, 87 lei, prin care fapt proprietarului Scorodumov Serghei i-a fost cauzată o daună în proporție considerabilă în valoare totală de 48887,44 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului Pavlioglo Serghei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, săvârșit de un grup criminal organizat. Prima instanță, în fapt, a mai constatat că, Gusar Andrei, în perioada lunilor ianuarie 2018 - martie 2018, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând în cadrul grupului criminal organizat, constituit din Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustrageri a bunurilor altor persoane, prin repartizarea rolurilor infracționale între membrii acestuia, prin acțiuni multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată, avînd repartizate în prealabil rolurile și funcțiile membrilor grupului, în dependență de necesitățile activității infracționale, manifestate prin următoarele etape: pregătirea planului de acțiuni, identificarea obiectelor și gospodăriilor, cît și potențialele 5 victime, asigurarea grupului cu mijloc de transport, dispozitivelor de comunicare (telefon, rație), determinarea locurilor de filaj, urmărire a victimelor, rudelor apropiate, pătrunderea în locuințe, gospodării, sustragerea nemijlocit a bunurilor, supravegherea activității infracționale de la distanță în scopul anunțării făptuitorului despre eventualele obstacole, revenirea victimelor la domiciliu, depozitarea și realizarea bunurilor sustrase, obținerea beneficiilor materiale, repartizarea veniturilor uniforme în măsura de ponderea personală în rezultatul activității sale, pentru realizarea scopului infracțional. Astfel, în intervalul de timp de la 27 martie 2018 pînă la 30 martie 2018, Gusar Andrei, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, acționînd potrivit schemei infracționale și rolurilor dinainte stabilite în cadrul grupului criminal organizat, constituit din Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustragere a bunurilor altei persoane, au pătruns în apartamentul nr. xxxxxx, ce aparține lui Scorodumov Serghei, situat în or. xxxxx str. xxxxx, prin forțarea lacătului de la ușă, de unde au sustras: două monede de aur, cu nominalul „10 Ruble”, cu imaginea „Nicolai al II-lea”, o monedă de aur, cu nominalul „5 Ruble”, cu imaginea „Nicolai al II-lea”, cu prețul unei monede de 300 dolari SUA, în valoare totală de 900 dolari, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial a BNM, constituia 14821,29 lei; două cruciulițe din aur, la preț de 200 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 3293,62 lei; un lănțișor de aur, cu pandantiv din aur, cu forma zodiacului „Leu” la preț de 50 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial a BNM, constituia 823,40 lei; un pandantiv din aur cu imaginea literei „H”, la preț de 50 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial a BNM, constituia 823,40 lei; o pereche de cercei din aur, sub formă de frunză, la preț de 150 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 2470,21 lei; un inel din aur cu o piatră verde, la preț de 350 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 5763,83 lei; un inel din aur cu o piatră albă, la preț de 250 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 4117,02 lei; o brățară din argint la preț de 70 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 1152,76 lei; un inel bărbătesc din aur cu două pietre de culoare albă și neagră la preț de 200 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 3293,62 leu; un inel din aur de cununie la preț de 150 dolari SUA, care la 6 momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 2470,21 lei; o brățară din aur pentru doamne, la preț de 150 dolari SUA, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 2470,21 lei; 22 monede cu nominalul de „10 ruble rusești”, cu inscripția „jubileu”, la preț de 50 lei pentru o monedă, în sumă de 1100 lei; o monedă cu nominalul de „1 rublă” cu inscripția „CCCP”, la preț de 200 lei; bani în sumă de 300 Euro, care la momentul comiterii infracțiunii, conform cursului oficial al BNM, constituia 6087, 87 lei, prin care fapt proprietarului Scorodumov Serghei i-a fost cauzată o daună în proporție considerabilă în valoare totală de 48887,44 lei. Pe baza stării de fapt expuse mai sus, confirmată de probele administrate, instanța a reținut că, în drept, fapta inculpatului Gusar Andrei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.186 alin. (2) lit. d) Cod penal, după indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, săvârșit de un grup criminal organizat.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: - procurorul în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Special, oficiul ”Nord”, Russu Tatiana, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpatul Petraș Andrian să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de articolele 46, 186 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 2 000 unități convenționale; Pavlioglo Serghei să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de articolele 46, 186 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 2 000 unități convenționale; Gusar Andrei să fie recunoscut vinovat în comiterea infracțiunii prevăzute de articolele 46, 186 alin. (3) lit. b) Cod penal și să-i fie aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, cu amendă în mărime de 2 000 unități convenționale; - avocatul Chilat Victor în interesul inculpaților Petraș Andrian, Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei, solicitând admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care inculpații să fie achitați pe motivul că fapta nu a fost săvârșită de inculpați; - avocatul Gligor Vadim în interesele inculpaților Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian, prin care a solicitat casarea sentinței, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpații să fie achitați, pe motiv că fapta nu a fost săvârșită de ei. 3.1 În conținutul cererii de apel depuse, procurorul a invocat că: - dispozitivul sentinței adoptate contravine descriptivului acesteia, or, 7 potrivit dispozitivului sentinței instanța a reținut în sarcina tuturor inculpaților faptele incriminate ca fiind comise prin participație; - instanța s-a contrazis și prin faptul că, deși reține în sarcina inculpaților că infracțiunea a fost săvârșită prin participație, de către un grup criminal organizat, totuși ajunge la concluzia de recalificare a acțiunilor acestora; - instanța de fond, la cercetarea bazei probante, nu a dat apreciere probelor din punct de vedere al coroborării lor; - vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor incriminate se dovedește pe deplin prin cumul de probe pertinente și concludente prezentate de către partea acuzării și cercetate în ședința de judecată; - pedeapsa penală stabilită este prea blândă și neechitabilă în raport cu gravitatea faptelor săvârșite și circumstanțele produse; - la pronunțarea sentinței, instanța de fond nu a ținut cont de prevederile articolelor 61 alin. (2) și 75 alin. (1) Cod penal; - instanța de fond în mod neîntemeiat a respins solicitarea procurorului privind aplicarea pedepsei cu închisoare cu amendă în mărime de 2 000 unități convenționale; - instanța de fond nu a dat o apreciere multilaterală a criteriilor generale de individualizare a pedepsei, în baza cărora la emiterea sentinței de condamnare a lui Petraș Andrian, Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei a numit o pedeapsă prea blândă pentru infracțiunea care au comis-o; - conform revendicărilor anexate la cauza penală, inculpații au comis alte infracțiuni, și cauzele penale în privința acestora se află la moment la examinare în fond la Judecătoria Edineț, sediul Ocnița și o altă cauză se examinează în ordine de apel la Curtea de Apel Bălți; - pedeapsa neprivativă de libertate, pe care prima instanță a stabilit-o inculpaților, nu va fi în măsură să contribuie la corectarea și reeducarea inculpaților; - instanța de judecată neîntemeiat a aplicat inculpaților prevederile art. 90 Cod penal, ținând cont de totalitatea condițiilor expres prevăzute de lege, inclusiv întreaga conduită a inculpaților înainte de săvârșirea faptelor, după săvârșirea acestora, în timpul judecății, precum și aspectele ce privesc personalitatea acestora; - instanța urma să ia în considerație gravitatea faptelor săvârșite, pericolul social sporit al faptelor, scopul pedepsei penale care urmărește corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi fapte atât din partea inculpaților, cît și de alte persoane, și anume sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșită de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, comisă de către un grup criminal organizat; 8 - probele prezentate de către procuror în învinuirea formulată inculpaților, conform indicilor infracțiunii prevăzute de articolele 46, 186 alin. (3) Cod penal, sunt suficiente, veridice, pertinente, concludente și incontestabil pot fi puse la baza unei decizii de condamnare în conformitate cu învinuirea adusă. 3.2 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Chilat Victor a invocat că: - instanța de judecată eronat a considerat că vina inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal este demonstrată; - prin prisma probelor prezentate de acuzatorul de stat și examinate în ședința de judecată, faptele imputate inculpaților nu s-au confirmat în totalitate, în acțiunile acestora nefiind prezente toate elementele componenței infracțiunii incriminate; - din toate declarațiile martorilor audiați în ședința de judecată reiese că tangență la comiterea infracțiunii are Luganov Vasile, pe care acuzatorul de stat nu a putut să-l prezinte în instanța de judecată pentru a depune declarații. 3.3 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul Gligor Vadim a invocat că: - instanța în contradictoriu în partea descriptivă a sentinței reține ca fiind dovedită fapta săvârșită în cadrul unui grup criminal organizat de inculpați și de alte persoane, ce este inadmisibil în condițiile respectării prevederilor art. 394 alin. (1) pct. 1) Cod de procedură penală; - instanța a depășit limita învinuirii și a atribuit inculpaților rolul de complicitate; - în rechizitoriu acuzarea nu a identificat și nu a împărțit rolurile ca organizator, complice, iar instanța de judecată contrar prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală nu a judecat cauza în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, reținând ca fiind dovedit că inculpații au acționat ca organizatori și complici; - instanța și-a întemeiat soluția pe presupuneri, fără a examina vreo probă concludentă, veridică și fără coroborarea probelor; - declarațiile inculpaților coroborează cu procesele-verbale de percheziție la domiciliul acestora, conform cărora nu au fost depistate careva obiecte, înscrisuri din cele caracteristice pentru un grup criminal organizat; - instanța a neglijat prevederile art. 93 Cod de procedură penală, or, declarațiile inculpatului sunt probe ca și cele prezentate de acuzare, având în vedere egalitatea părților în proces; - la cercetarea probelor instanța nu a reținut careva probe prin care să fie dovedit faptul comiterii infracțiunii de către inculpați și alte persoane 9 necunoscute; - din învinuirea inculpaților urmează a fi exclusă agravanta ”săvârșirea infracțiunii de un grup criminal organizat”; - declarațiile părții vătămate Scorodumov Serghei, potrivit cărora a aflat de la fiul său că ultimul s-ar fi întâlnit cu A. Gusar și alte persoane la el acasă, nu au fost confirmate prin alte probe și nu coroborează între ele; - întru confirmarea declarațiilor părții vătămate Scorodumov Serghei nu a fost audiat fiul acestuia; - partea vătămată a declarat că „a văzut moneda dar nu poate confirma că anume aceasta iar fi aparținut”; - îndoielile lui Scorodumov Serghei au fost confirmate și de martorul Varețchii; - declarațiile părții vătămate, susținute de către martorul Varețchii, în coraport cu prevederile art. 105 Cod de procedură penală, nu pot avea valoare probantă de rând ce proprietarul nu cunoaște unele calități ale obiectului (monedă), iar organul de urmărire penală nu a ridicat această monedă ca să fie supusă cercetării penale; - există dubii rezonabile privitor la sustragerea obiectelor invocate de către partea vătămată, precum și în privința faptului cui aparținea moneda, or, în conformitate cu art. 8 Cod de procedură penală, toate dubiile necesită să fie tratate în folosul inculpatului; - martorul Togan face trimitere la spusele și acțiunile lui Luganov, care la rândul său, urma fi audiat, în scopul confirmării sau a infirmării declarațiilor lui Togan; - în condițiile în care Luganov nu a fost audiat, apar dubii rezonabile privind admisibilitatea declarațiilor lui Togan, Varețchii și Scorodumov, cît și a coroborării lor; - martorii Varețchii și Togan declară că acțiunile cu moneda au avut loc în vara anului 2018, iar Pavlioglo de la 12.04.2018 a fost arestat și deținut în penitenciar, fapt despre care nu putea să nu cunoască instanța care a și prelungit perioada arestării lui Serghei Pavlioglo; - conform proceselor-verbale de cercetare la fața locului din 30.03.2018 careva urme nu au fost depistate; - nu au fost verificate declarațiile lui Andrian Petraș de neparticipare la săvârșirea infracțiunii și prin prisma aflării lui în perioada invocată în rechizitoriu, adică ianuarie – 30 martie 2018; - conform datelor din pașaportul pe numele lui Andrian Petraș, la 19.12.2017 a intrat pe teritoriul României, la 17.03.2018 a ieșit din România, la 18.03.2018 din nou a intrat în România, iar la 05.04.2018 a ieșit din România; - datele din pașaportul lui Andrian Petraș confirmă declarațiile acestuia din care reiese că nu a participat la săvârșirea infracțiunii; 10 - instanța de judecată în descriptivul sentinței folosește interpretări incerte, neexacte, cu un șir de îndoieli în fapta care o consideră ca fiind dovedită; - instanța de judecată nu a asigurat și nu a apreciat probatoriul conform prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, nu a apreciat fiecare probă din punct de vedere al pertinenței, utilității, concludenței, iar toate în ansamblu din punct de vedere al coroborării, încălcând principiul contradictorialității în procesul penal și a emis o sentință bazată pe presupuneri.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020 au fost respinse ca nefondate apelurile procurorului, avocatului Victor Chilat și a avocatului Gligor Vadim, cu menținerea sentinței în cauză fără modificări. 4.1 În motivarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că instanța de fond, examinând cauza penală, a verificat complet, sub toate aspectele și în mod obiectiv circumstanțele cauzei și a dat probelor administrate pe caz o apreciere justă din punct de vedere a pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, întemeiat și legal a ajuns la concluzia privind confirmarea vinovăției inculpaților în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal, după indicii calificativi: furtul, adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, săvârșit de un grup criminal organizat. Instanța de apel a statuat că vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate este dovedită prin totalitatea probelor administrate, cercetate în instanța de fond și cercetate, verificate suplimentar în instanța de apel: proces-verbal de sesizare despre săvârșirea sau pregătirea pentru săvârșirea infracțiunii din 30.03.2018 (f.d. 5, Vol. I); raport din 30.03.2018 cu referire la primirea informației telefonice parvenite la IP Ocnița la data de 30 martie 2018, ora 16:05 (f.d. 8, Vol. I); proces-verbal de primire a plângerii din 30.03.2018, din conținutul căruia reiese că, Plugaru Vladimir roagă organele de poliție să întreprindă măsuri (f.d. 9, Vol. I); proces-verbal de cercetare la fața locului din 30.03.2018, însoțit de tabel fotografic anexat (f.d. 12-16, Vol. I); proces-verbal de examinare a obiectului din 18.05.2018, însoțit de tabel fotografic anexat (f.d. 67-68, Vol. I); proces-verbal din 20.06.2018, de audiere a părții vătămate Scorodumov Serghei (f.d. 78-79, Vol. I); proces-verbal din 02.08.2018, de audiere a martorului Luganov Vasili (f.d. 106-107, Vol. I); proces- verbal din 16.08.2018, de audiere suplimentară a părții vătămate Scorodumov Serghei (f.d. 118, Vol. I); declarațiile martorilor Popovschii Ruslan, Varețchii Nicolae și Togan Mihail, depuse în ședința instanței de fond (f.d. 132, 133, 168, Vol. II). Instanța de apel a reținut că, prin cercetarea probelor pertinente, 11 concludente, utile și veridice expuse supra, s-a constatat cu certitudine vinovăția inculpaților Petraș Andrian, Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal. În decizie s-a menționat că, ansamblul probelor prezentate instanței de apel, care au fost și obiect de cercetare în instanța de fond, dovedesc acțiunile inculpaților, care întrunesc latura obiectivă a infracțiunii de furt. Fapta inculpatului Gusar Andrei a fost considerată dovedită în baza declarațiilor părții vătămate Scorodumov Serghei din 20.06.2018 (f.d. 78-79, Vol. I), care a declarat organului de urmărire penală că, cu 4 zile înainte de comiterea furtului, feciorul său împreună cu alte 5 persoane, printre care și Gusar Andrei, se aflau la el la domiciliu. Din conținutul declarațiilor depuse de Scorodumov Serghei la 20.06.2018, reiese cert că la domiciliul său, cu câteva zile înainte de săvârșirea furtului, a fost inculpatul Gusar Andrei în ospeție la feciorul părții vătămate și în atare împrejurări a aflat despre lipsa îndelungată de la domiciliu a lui Scorodumov Serghei, fiind plecat la muncă peste hotare. Realezând existența unor circumstanțe în care săvârșirea furtului n-ar fi zădărnicită, Gusar Andrei a conceput intenția infracțională de a săvârși delictul, antrenând ulterior în activitatea infracțională și pe Pavlioglo Serghei, Petraș Andrian și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală. Acțiunile inculpaților Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian, de săvârșire a infracțiunii de furt în circumstanțele constatate de prima instanță, au fost considerate dovedite în baza declarațiilor date de martorul Luganov Vasili (f.d. 106-107, Vol. I), care a declarat că, în luna mai 2018 s-a întâlnit cu Petraș Andrian, care i-a arătat o monedă din aur de 10 ruble din anul 1899. Tot din conținutul declarațiilor martorului Luganov Vasili reiese că Petraș Andrian a fost anunțat despre faptul că moneda este furată, la ce ultimul a reacționat foarte calm, spunând că va căuta să dea moneda altcuiva, nefiind uluit de faptul dat. Declarațiile martorului Luganov Vasili se dovedesc a fi veridice, pertinente și concludente, dat fiind coroborarea acestora cu alte probe cercetate în prima instanță, suplimentar în instanța de apel. Astfel, declarațiile martorului Luganov Vasili coroborează cu declarațiile martorilor Varețchii Nicolai și Mihail Togan. Instanța de apel a apreciat că acțiunile inculpaților Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian, de săvârșire a infracțiunii de furt în circumstanțele constatate de prima instanță, sunt dovedite în baza declarațiilor date de martorul Popovschii Ruslan (f.d. 132, Vol. 2), care, în fața instanței de fond, a declarat că, peste o perioadă de aproximativ una - două luni, a aflat de la Varețchii că careva persoane i-au propus astfel de monede și anume o persoană cu tatuaj sau orb, la concret nu-și amintește. Ulterior, însă s-a stabilit că aceste persoane erau Mihail Togan (orb) și Vasile Luganov (cu tatuaj). Ultimul fiind audiat, a comunicat că a văzut 12 moneda în automobilul lui Pavlioglo, care i-a dat-o să o vândă, pe care el a transmis-o lui Mihail Togan ca să o vândă. Declarațiile martorului Mihail Togan confirmă faptul că Luganov Vasili i-a transmis moneda pentru a o prezenta lui Varețchii Nicolai, ca ultimul să-i aprecieze valoarea de piață. În sensul dat, au fost considerate relevante următoarele declarații a lui Mihail Togan, potrivit cărora, aproximativ în primăvara-vara anului 2018, precis nu-și amintește, a mers la piața din or. Ocnița, unde s-a întâlnit cu Vasilii Luganov, care i-a comunicat despre o monedă, spunându-i că nu este sigur dacă aceasta este confecționată din aur, întrebându-l dacă cunoaște pe cineva care poate să concretizeze acest lucru … După care, Luganov i-a dat această monedă și el a mers la Nicolae Varețchii, cărui i-a lăsat-o, iar ultimul i-a spus că a doua zi o să-i comunice rezultatul. Astfel, a doua zi, venind la Nicolae, acesta i-a comunicat că moneda este confecționată din aur, dar este furată. Consecvent declarațiilor date de Mihail Togan au fost considerate declarațiile martorului Varețchii Nicolae. Urmărind consecutivitatea persoanelor în posesia cărora s-a aflat moneda cu trăsături identice celei sustrase de la domiciliul părții vătămate Scorodumov Serghei, instanța de apel a constatat că, prima persoană la care s- a identificat aflarea acesteia a fost Pavlioglo Serghei. În decizie s-a indicat că intenția inculpaților la comiterea infracțiunii de furt își dovedește în mod logic existența, odată ce s-a constatat realizarea laturii obiective. Or, infracțiunea incriminată în baza art. 186 Cod penal nu se produce în circumstanțe accidentale, independente de voința făptuitorului. Prin prisma circumstanțelor de fapt relevate mai sus întru demonstrarea existenței însăși a faptelor inculpaților, instanța de apel a reținut ca fiind dovedită comiterea furtului de către un grup criminal organizat, statuând că acțiunile de plănuire și pregătire din timp infracțiunii, cu repartizarea rolurilor, identificarea obstacolelor, sunt trăsături distincte a grupului criminal organizat. Instanța de apel a indicat că, săvârșirea infracțiunii de furt din apartamentul părții vătămate Scorodumov Serghei în mod vădit arată că activitatea infracțională a inculpaților nu se datorează unor împrejurări întâmplătoare care au determinat comiterea delictului, ci prealabil s-a convenit asupra locului unde urmează a se deplasa, cu stabilirea scopului, adică de sustragere a bunurilor, cunoscând despre existența unor impedimente și pregătindu-se pentru înlăturarea lor. S-a indicat în decizie că, după cum este reținut în acuzația faptică, chestiune dovedită în baza procesului-verbal de examinare a obiectului din 18.05.2018 (f.d. 67-68, Vol. I), pătrunderea în apartament a avut loc prin forțarea lacătului de la ușă. Conform probei în cauză, s-a stabilit că, broasca de la lacătul ușii, confecționată din fier și metal, are semne vizibile de deteriorare pe toată 13 suprafața. În interiorul acesteia, unde se introduce cheia pentru a descuia ușa, se observă un șurub din metal, care este introdus și deteriorat în interior. Cu referire la apelul declarat de procuror, instanța de apel a reținut că instanța de fond, calificând acțiunile inculpaților în baza art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal, prin excluderea art. 46 Cod penal, și-a motivat concluzia. Instanța de apel a apreciat temeinicia verdictului judiciar contestat atât în partea soluției adoptate pe marginea cauzei penale dedusă judecății, cît și în partea motivării concluziilor. Prima instanță a stabilit că încadrarea juridică a faptelor inculpaților de către organul de urmărire penală, cu mențiunea art. 46 Cod penal, alături normei de incriminare conform art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal, constituie o dublă incriminare, punând în sarcina inculpaților agravanta „comiterea infracțiunii de către un grup criminal organizat”, care totodată este și semn obligatoriu a componenței infracțiunii de care sunt învinuiți. Raportând acest temei la textul sentinței adoptate de prima instanță, instanța de apel a considerat că instanța de fond, în partea constatării vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii de furt, calificat în baza art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal, nu a admis erori sub aspectul invocat de procurorul apelant, care ar servi drept temei de implicare a instanței de apel în sensul casării sentinței, instanța de apel preluând aceste concluzii, fără a le reda repetat. Referitor la pedeapsa aplicată inculpaților, instanța de apel a atestat că la stabilirea acesteia, instanța de fond a dat deplină eficiență prevederilor articolelor 61, 75 Cod penal în procesul individualizării pedepsei penale, ținând cont de circumstanțele cauzei inerente însăși infracțiunii săvârșite, precum și inerente personalității inculpaților. Motivele invocate de procuror în apel au fost considerate nefondate, or, la emiterea sentinței de către instanța de fond nu au fost comise pretinsele erori. În acest context s-a menționat în decizie că instanța de judecată este singură în măsură să înfăptuiască nemijlocit acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a comis acea infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Instanța de apel a menționat că, prima instanță la stabilirea pedepsei inculpaților a ținut cont pe deplin de prevederile citate – criteriile generale de individualizare a pedepsei penale și în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei date, și personalitatea inculpaților, corect a ajuns la concluzia numirii acestora a pedepsei sub formă de închisoare pe un termen de 5 ani, fără amendă, cu suspendarea condiționată a executării acesteia, în temeiul art. 90 Cod penal, pe un termen de probă de 5 ani. 14 Totodată, instanța de apel a considerat remarcabil faptul că inculpatul Pavliogo Serghei are caracteristică pozitivă, nu are antecedente penale. La rândul său, inculpatul Petraș Andrian de asemenea dispune de o caracteristică pozitivă, nu are antecedente penale, are un copil minor la întreținere. Aceste împrejurări au denotat că, dispunerea executării reale a pedepsei sub formă de închisoare în privința lor, ar constitui o pedeapsă prea aspră, care ar debalansa raportul echitabil dintre fapta săvârșită și pedeapsa pe care o merită. Consecutiv și în spiritul aceluiași raționament, instanța de apel a reținut că și în privința inculpatului Gusar Andrei, instanța de fond a stabilit o pedeapsă justă. Astfel de circumstanțe precum caracteristica pozitivă a lui Gusar Andrei, lipsa antecedentelor penale, constituie temei de aplicare a prevederilor art. 90 Cod penal. Complementar, instanța de apel a reținut că aplicarea pedepsei pecuniare prevăzută la art. 186 alin. (3) Cod penal, fiind una facultativă, rămâne la discreția instanței, ținându-se cont de circumstanțele cauzei. Efectuând testul de proporționalitate dintre gradul prejudiciabil a faptelor săvârșite de inculpați și pedeapsa care o merită, instanța de apel a statuat că prima instanță just a conchis în privința aplicării pedepsei sub formă de închisoare, fără amendă. Pedeapsa numită se dovedește a fi una echitabilă, cu evitarea situației de împovărare neîntemeiată a condamnaților. Instanța de apel a reținut că neaplicarea pedepsei facultative nu necesită existența unor circumstanțe excepționale, ceea ce în mod întemeiat poate fi motivată de existența unor circumstanțe atenuante cu efect ameliorator mai redus decât cele dintâi. Astfel, ținând cont de faptul neangajării inculpaților în câmpul muncii, lipsa antecedentelor penale, caracteristica pozitivă, lipsa circumstanțelor agravante prevăzute de art. 77 Cod penal, instanța de apel a statuat că prima instanță corect a dedus că, în privința inculpaților, scopul pedepsei penale poate fi atins fără aplicarea pedepsei facultative sub formă de amendă. Argumentele avocatului apelant Chilat Victor au fost considerate vădit nefondate, or, la efectuarea controlului ierarhic superior a sentinței instanței de fond, instanța de apel a conchis în privința temeiniciei și legalității acesteia. Instanța de apel, prin prisma probelor prezentate în ședință, a stabilit ca fiind dovedite faptele imputate inculpaților, întemeindu-și concluziile în baza probelor cercetate și apreciate corespunzător modului prevăzut de art. 101 Cod de procedură penală. Pe această linie de concluzie, se menționează în decizie, că nu au existat temei pentru a da o altă apreciere probelor, instanța de apel fiind solidară cu concluziile primei instanțe privind aprecierea probelor puse la baza sentinței de condamnare. Alegațiile avocatului apelant Gligor Vadim, precum că instanța de fond 15 a depășit limitele învinuirii aduse inculpaților, nu sunt plauzibile, fiind lipsite de susținere faptică. Or, cercetând conținutul părții descriptive a sentinței, instanța de apel nu a identificat careva abuzuri din cele invocate de avocatul apelant. Acuzația faptică constatată prin sentință nu prevede atribuirea expresă inculpaților a rolurilor de organizator sau complice. Probele cercetate în prima instanță, suplimentar în instanța de apel, posedă atributele pertinenței, concludenței și utilității, coroborează între ele, prin ce e dovedit și caracterul veridic al acestora. Starea de fapt a comiterii infracțiunii de către Petraș Andrian, Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei este dovedită întru totul. Astfel, acuzația faptică a inculpaților este probată și dovedită dincolo de orice dubiu. Apelantul a considerat că în prezenta cauză urma a fi audiat inclusiv fiul părții vătămate. În ce privește pretinsa existență a unor lacune în procesul de cercetare a probelor, după cum se invocă în apelul declarat de avocatul Vadim Gligor, instanța de apel a stabilit contrariul. Ansamblul probelor deferite spre cercetare în instanța de fond, suplimentar în instanța de apel, dispun de potența probatorie și dovedesc vinovăția inculpaților Pavlioglo Serghei și Petraș Andrei în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 186 alin. (3) lit. b) Cod penal. Procesul de judecare a cauzei penale s-a desfășurat cu respectarea principiului contradictorialității și egalității în drepturi a părților în fața instanței, fără a fi obstrucționate în dreptul lor de a administra probe suplimentare sau a solicita prezentarea acestora. Instanța de apel a remarcat faptul că sustragerea clandestină a bunurilor, ca modalitate intrinsecă de comitere a furtului, îngustează posibilitatea administrării probelor sub forma depozițiilor martorilor, or, la momentul comiterii delictului infractorii acționau în afara vizorului unor persoane. Astfel, obiecțiile invocate în apelul declarat de avocatul Vadim Gligor, privitor la lipsa unor declarații a martorilor care să dea descriere acțiunilor inculpaților imputate în baza actului de învinuire, depășește cercul admisibil, din punct de vedere logic, a alegațiilor. Verificând temeinicia alegațiilor apelantului, precum că în perioada când moneda a fost prezentată lui Varețchii Nicolae, Togan Mihail, inculpatul Pavlioglo Serghei s-a aflat în arest și deținut în penitenciar, instanța de apel a stabilit că faptul invocat nu este confirmat. În decizie s-a indicat că probele suplimentare prezentate în cadrul ședinței de apel de către avocatul Gligor Vadim nu confirmă starea de fapt la care se face referire. Cercetând conținutul încheierii Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 15.01.2018 și a încheierii Judecătoriei Edineț, sediul Ocnița din 11.12.2017, s-a constatat că Pavlioglo Serghei s-a aflat în arest la domiciliu în perioada de la 17 decembrie 2017 pînă la 15 februarie 2018. Astfel, atât în perioada comiterii infracțiunii, cît și în 16 perioada în care martorii Varețchii Nicolae și Togan Mihail au aflat despre moneda cu nominalul de 10 ruble cu imaginea ”Țarului Nicolai”, în privința lui Pavlioglo Serghei nu erau instituite careva măsuri preventive ce ar îngrădi dreptul acestuia la libera deplasare. Aceeași tendință de a denatura realitatea faptelor, instanța de apel le-a observat la invocarea de către apelant, precum că Petraș Andrian nu s-a aflat pe teritoriul țării în perioada comiterii infracțiunii. Analizând informația din copiile pașaportului lui Petraș Andrei, cu precădere față de filele nr.6 și nr.7 din pașaport, s-a rezumat că Petraș Andrei s-a aflat pe teritoriul României în următoarele perioade: 21.11.2017 – 21.11.2017; 04.12.2017 – 19.12.2017; 17.03.2018 – 18.03.2018; 05.04.2018 – 10.04.2018; 11.04.2018 – 13.05.2018. Instanța a amintit că infracțiunea a avut loc în intervalul de timp 27.03.2018 – 30.03.2018, adică în perioada când Petraș Andrei s-a aflat pe teritoriul Republicii Moldova.

Decizia instanței de apel este atacată cu recursuri ordinare de către: - procurorul în Procuratura de circumscripție Bălți, Lisnic Elena, prin care invocând incidența pct. 6 și 10 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită admiterea acestuia, casarea deciziei, cu dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată; - avocatul Gligor Vadim în numele inculpaților, prin care invocând incidența pct. 6 a dispozițiilor alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea totală a deciziei, cu dispunerea rejudecări cauzei în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată. 5.1 În susținerea recursului procurorul invocă că: - hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, instanța de apel nerespectând prevederile articolelor 413 alin. (1), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală; - s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, pedeapsa stabilită inculpaților fiind prea blândă și neechitabilă în raport cu circumstanțele cauzei și personalitatea acestora; - la stabilirea pedepsei inculpaților nu a luat în considerație prevederile legale menționate supra, și nu a ținut cont de caracterul social periculos al faptei comise, de consecințele care au survenit în urma comiterii infracțiunii inclusiv și de faptul că acestea vina în cele incriminate nu o recunosc; - inculpații nu se căiesc de fapta comisă, iar potrivit revendicărilor anexate la materialele cauzei penale, se constată că acestea sunt persoane predispuse de a comite fapte ilegale or, în prezent în Judecătoria Edineț, sediul Ocnița și în Curtea de Apel Bălți se examinează și alte cauze penale; - nu pot fi reținute argumentele instanței de fond și a celei de apel în sensul aplicării prevederilor art. 90 Cod penal și neaplicării pedepsei 17 complimentare sub forma de amenda or, circumstanțele reținute în cadrul individualizării pedepsei, cum ar fi, caracteristica pozitiva de la locul de trai, neaflarea acestora la evidența medicilor psihiatru sau narcolog, aflarea copiilor minori la întreținere, nu sunt încadrați în câmpul muncii, nu au antecedente penale, sunt caracteristice majorității inculpaților; - inculpații vor sta pe calea corijării doar prin stabilirea pedepsei cu închisoarea pe un termen de 5 ani, pentru fiecare, cu executare reală, cu amendă în mărime de 2000 unități convenționale. 5.2 În susținerea recursului avocatul Gligor Vadim în numele inculpaților invocă următoarele: - instanța nu a fost compusă potrivit legii; - instanța de apel a admis erori grave de fapt care au afectat soluția; - instanța de apel a parafrazat noțiunea de obiect juridic, latură obiectivă, ce se înțelege prin sustragere, caracteristicile grupului criminal organizat, a descris probele cercetate în instanța de fond, a denaturat conținutul cercetării judecătorești prin administrarea declarațiilor martorului V. Luganov date la urmărirea penală, or. martorul V. Luganov nu a fost audiat în ședința de judecată și în final s-a înlăturat de la motivarea temeiurilor de fapt și drept invocate de către apărare în apel și apel suplimentar; - instanța de apel nu a apreciat probele prin prisma prevederilor art. 101 Cod de procedură penală, dar a stabilit eronat faptul aflării lui A. Petraș în Republica Moldova în timpul săvârșirii infracțiunii prin denaturarea conținutului copiei autentificate a pașaportului; - instanța de apel a stabilit eronat fapta neinstituirii cărorva măsuri preventive în privința lui S. Pavlioglo în perioada când moneda a fost prezentă lui N. Varețchii de către M. Togan (vara anului 2018) prin denaturarea faptelor invocate de către apărare în apelul suplimentar; - instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția, motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii; - în rechizitoriu inculpaților nu le-a fost incriminate complicitatea - iar instanța de judecată în dispozitiv reține ca fiind dovedit faptul că inculpații au acționat ca organizator și complici, reținând că inculpatul A. Gusar fiind cel care a identificat obiectul, adică domiciliul părții vătămate, iar ulterior având rolul de organizator și complice în cadrul grupului criminal organizat, împreună cu S. Pavlioglo și A. Petraș. Sentința de condamnare, inclusiv în parte ce ține de săvârșirea infracțiuniii în grup criminal organizat, este întemeiată pe presupuneri, or, careva probe carcateristice elementelor grupului criminal organizat nu au fost cercetate, în sentință a fost transcris din rechizitoriu toate elementele caracteristice grupului criminal organizat 18 prevăzut la art. 46 Cod penal; - declarațiile părții vătămate S. Scorodumov conform art. 105 Cod de procedură penală nu pot avea valoare probantă, de rând ce proprietarul nu a recunoscut unele calități ale monedei, iar organul de urmărire penală nu a ridicat această monedă ca să fie supusă cercetării speciale; - declarațiile martorilor N. Varețchii și M. Togan nu coraborează cu alte probe.

Judecând recursurile ordinare declarate, în raport cu actele cauzei, Colegiul Penal lărgit concluzionează că acestea urmează a fi admise, cu casarea totală a deciziei instanței de apel și dispunerea rejudecării cauzei de aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, din următoarele considerente. În speță, recurenții s-au conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și au declarat recursurile ordinare în termen. Potrivit dispoziției art. 434 Cod de procedură penală, judecând recursul declarat împotriva deciziei instanței de apel, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție verifică legalitatea hotărârii atacate pe baza materialelor din dosar și se pronunță asupra tuturor motivelor invocate în recurs de titularul acestuia. Soluția instanței de recurs se fundamentează, în drept, pe prevederile art. 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, potrivit cărora, judecând recursul instanța este în drept să-l admită, cu casarea totală a hotărârii atacate și cu trimiterea cauzei la rejudecare în aceiași instanță de apel, în alt complet de judecată, în cazul în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs. Totodată, Colegiul penal lărgit evidențiază și prevederile art. 414 Cod de procedură penală, în care se stipulează asupra căror chestiuni de fapt și de drept urmează să se expună instanța, la etapa judecării cauzei în procedura de apel. La chestiunile de fapt se atribuie următoarele aspecte: dacă fapta reținută a fost săvârșită ori nu, dacă fapta a fost comisă de inculpat și, dacă da, în ce împrejurări a fost comisă, dacă există circumstanțe atenuante și agravante, dacă probele corect au fost apreciate prin prisma art. 101 Cod de procedură penală. În ce privește chestiunile de drept pe care urmează să le soluționeze instanța de apel, acestea sunt: dacă fapta întrunește elementele infracțiunii, dacă infracțiunea a fost corect calificată, dacă pedeapsa a fost individualizată și aplicată just, dacă normele de drept procesual sau penal au fost corect aplicate. Conform art. 414 alin. (1), (2) Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din cauza penală, și în baza oricăror probe noi prezentate instanței de apel. (2) Instanța de apel 19 verifică declarațiile și probele materiale examinate de prima instanță prin citirea lor în ședința de judecată, cu consemnarea în procesul-verbal. La fel, se reține că potrivit art. 414 alin. (6) Cod de procedură penală, instanța de apel nu este în drept să-și întemeieze concluziile pe probele cercetate de prima instanță dacă ele nu au fost verificate în ședința de judecată a instanței de apel și nu au fost consemnate în procesul-verbal. Raportând decizia instanței de apel, la rigorile prevăzute de art. 414 Cod de procedură penală enumerate supra, se atestă că instanța de apel nu a ținut cont pe deplin de aceste cerințe și a comis următoarele erori de drept. În acest sens se evidențiază că, în partea descriptivă a deciziei atacate, instanța de apel a constatat că: vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii incriminate a fost dovedită prin totalitatea probelor administrate, cercetate în instanța de fond și cercetate, verificate suplimentar în instanța de apel: … proces-verbal din 02.08.2018 de audiere a martorului Luganov Vasili… (f.d. 106-107). Cu referire la această probă reținută de instanța de apel, Colegiul penal lărgit menționează că martorul Luganov Vasili a fost audiat doar la organul de urmărire penală, nu și în instanțele de judecată, iar ca urmare, în decizia pronunțată, instanța de apel la fel ca și prima instanță a reținut proba fără a o verifica sub aspectul cercetării nemijlocite în conformitate cu prevederile art. 414 Cod de procedură penală. Conform prevederilor art. 101 alin. (4) Cod de procedură penală, instanța de judecată este obligată să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură și să motiveze în hotărâre admisibilitatea sau inadmisibilitatea tuturor probelor administrate. Cu referire la aceste aspecte, Colegiul penal remarcă că instanța de apel, indicând probele pe care își întemeiază concluzia, eronat a indicat procesul- verbal de audiere a martorului Luganov Vasili din 02.08.2018, transcriind declarațiile depuse de ultimul în fața organului de urmărire penală, de vreme ce martorul dat nu a fost audiat nemijlocit în instanțele de judecată. Așadar, aici urmează a se reliefa, că potrivit dispoziției art. 389 alin. (1) și (3) Cod de procedură penală, sentința de condamnare se adoptă numai în condiția în care, în urma cercetării judecătorești, vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunii a fost confirmată prin ansamblul de probe cercetate de instanța de judecată, iar declarațiile martorului depuse în timpul urmăririi penale pot fi puse la baza sentinței de condamnare numai în ansamblu cu alte probe suficiente de învinuire și cu condiția că, la urmărirea penală, a avut loc confruntarea cu bănuitul, învinuitul sau că martorul a fost audiat în condițiile art. 109 și 110. Colegiul penal lărgit observă că declarațiile martorului Luganov V. nu au fost cercetate de instanța de apel nici în condițiile art. 371 Cod de procedură 20 penală. În sensul art. 24 alin. (3) Cod de procedură penală, părțile participante la judecarea cauzei au drepturi egale, fiind investite de legea procesuală penală cu posibilități egale pentru susținerea pozițiilor lor. Principiul egalității armelor a fost dezvoltat în practica jurisdicțională a Curții Europene cu referire mai ales la tratarea egală a părților pe toata durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal, fără ca una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces. Art. 6 § 3 lit. d) CEDO consacră principiul conform căruia, înainte ca inculpatul să poată fi declarat vinovat, toate probele trebuie să fie prezentate, în principiu, în fața acestuia în ședință publică, în vederea unei dezbateri în contradictoriu. Acest principiu nu se aplică fără excepții, dar acestea nu pot fi acceptate decât sub rezerva dreptului la apărare; ca regulă generală, acestea impun să i se ofere acuzatului o posibilitate adecvată și suficientă de a contesta mărturiile acuzării și de a-i interoga pe autorii acestora, fie la momentul depoziției acestora, fie într-o etapă ulterioară (Hümmer împotriva Germaniei, pct. 38; Lucà împotriva Italiei, pct. 39; Solakov împotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei, pct. 57). Din acest principiu general decurg două cerințe: în primul rând, absența unui martor trebuie justificată de un motiv serios; în al doilea rând, atunci când o condamnare se bazează exclusiv sau într-o măsură considerabilă pe depozițiile unei persoane căreia inculpatul nu i-a putut adresa întrebări sau în privința căreia nu a putut solicita audierea nici în faza de instrumentare a cazului, nici în cursul dezbaterilor, dreptul la apărare poate fi restrâns în mod incompatibil cu garanțiile prevăzute la art. 6 (dispoziția privind proba „unică sau decisivă”) (Al-Khawaja și Tahery împotriva Regatului Unit (MC), pct. 119). Posibilitatea ca inculpatul să confrunte martorul în fața instanței constituie, de asemenea, un element important al unui proces echitabil (Tarău împotriva României, pct. 74; Graviano împotriva Italiei, pct. 38). În concluzie, Colegiul penal lărgit găsește ca fiind întemeiate criticile avocatului în partea ce ține de „denaturarea conținutul cercetării judecătorești prin administrarea declarațiilor martorului V. Luganov date la urmărirea penală, or. martorul V. Luganov n-a fost audiat în ședința de judecată…” și consideră relevant de a preciza că, instanța de judecată urmează să pună la baza hotărârii sale numai acele probe la a căror cercetare au avut acces toate părțile în egală măsură. Totodată, Colegiul penal constată că instanța de apel, la emiterea deciziei de menținere a sentinței, nu a corectat greșeală comisă de prima instanța, care în sentința din 13 iulie 2020 a atribuit inculpaților calitățile de organizator, complice, instigator, depășind limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. 21 Astfel, potrivit rechizitoriului (f.d. 48-50, Vol. I), Petraș Andrian, a fost învinuit în aceea că a comis infracțiunea de furt, în următoarele circumstanțe: „în perioada lunilor ianuarie 2018 - martie 2018, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând în cadrul grupului criminal organizat, constituit din Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustrageri a bunurilor altor persoane, prin repartizarea rolurilor infracționale între membrii acestuia, prin acțiuni multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată, având repartizate în prealabil rolurile și funcțiile membrilor grupului, în dependență de necesitățile activității infracționale, manifestate prin următoarele etape: pregătirea planului de acțiuni, identificarea obiectelor și gospodăriilor, cît și potențialele victime, asigurarea grupului cu mijloc de transport, dispozitivelor de comunicare (telefon, rație), determinarea locurilor de filaj, urmărire a victimelor, rudelor apropiate, pătrunderea în locuințe, gospodării, sustragerea nemijlocit a bunurilor, supravegherea activității infracționale de la distanță în scopul anunțării făptuitorului despre eventualele obstacole, revenirea victimelor la domiciliu, depozitarea și realizarea bunurilor sustrase, obținerea beneficiilor materiale, repartizarea veniturilor uniforme în măsura de ponderea personală în rezultatul activității sale, pentru realizarea scopului infracțional. Astfel, în intervalul de timp de la 27 martie 2018 până la 30 martie 2018, Petraș Andrian, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, acționând potrivit schemei infracționale și rolurilor dinainte stabilite în cadrul grupului criminal organizat, constituit din Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustragere a bunurilor altei persoane, au pătruns în apartamentul nr. xxxxx, ce aparține lui Scorodumov Serghei, situat în or. xxxxx str. xxxxx, prin forțarea lacătului de la ușă, de unde au sustras... ( în continuare sunt enumerate bunurile sustrase). Prin acțiunile sale intenționate Petraș Andrian a comis infracțiunea prevăzută de art. 46, 186 alin. (3) lit. b) Cod penal – „sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, comis de un grup criminal organizat”. Potrivit rechizitoriului (f.d. 50-51, Vol. I), Pavlioglo Serghei a fost învinuit în aceea că a comis infracțiunea de furt, în următoarele circumstanțe: „în perioada lunilor ianuarie 2018 - martie 2018, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând în cadrul grupului criminal organizat, constituit din Petraș Andrian și Gusar Andrei și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustrageri a bunurilor altor persoane, prin repartizarea rolurilor 22 infracționale între membrii acestuia, prin acțiuni multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată, avînd repartizate în prealabil rolurile și funcțiile membrilor grupului, în dependență de necesitățile activității infracționale, manifestate prin următoarele etape: pregătirea planului de acțiuni, identificarea obiectelor și gospodăriilor, cît și potențialele victime, asigurarea grupului cu mijloc de transport, dispozitivelor de comunicare (telefon, rație), determinarea locurilor de filaj, urmărire a victimelor, rudelor apropiate, pătrunderea în locuințe, gospodării, sustragerea nemijlocit a bunurilor, supravegherea activității infracționale de la distanță în scopul anunțării făptuitorului despre eventualele obstacole, revenirea victimelor la domiciliu, depozitarea și realizarea bunurilor sustrase, obținerea beneficiilor materiale, repartizarea veniturilor uniforme în măsura de ponderea personală în rezultatul activității sale, pentru realizarea scopului infracțional. Astfel, în intervalul de timp de la 27 martie 2018 pînă la 30 martie 2018, Pavlioglo Serghei, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, acționând potrivit schemei infracționale și rolurilor dinainte stabilite în cadrul grupului criminal organizat, constituit din Petraș Andrian și Gusar Andrei și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustragere a bunurilor altei persoane, au pătruns în apartamentul nr. xxxxx, ce aparține lui Scorodumov Serghei, situat în or. xxxxx str. xxxxx, prin forțarea lacătului de la ușă, de unde au sustras... ( în continuare sunt enumerate bunurile sustrase). Prin acțiunile sale intenționate Pavlioglo Serghei a comis infracțiunea prevăzută de art. 46, 186 alin. (3) lit. b) Cod penal – „sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, comis de un grup criminal organizat”. Potrivit rechizitoriului (f.d. 52-53, Vol. I), Gusar Andrei a fost învinuit în aceea că a comis infracțiunea de furt, în următoarele circumstanțe: „în perioada lunilor ianuarie 2018 - martie 2018, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, acționând în cadrul grupului criminal organizat, constituit din Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustrageri a bunurilor altor persoane, prin repartizarea rolurilor infracționale între membrii acestuia, prin acțiuni multiple de organizare, plănuire și pregătire detaliată, avînd repartizate în prealabil rolurile și funcțiile membrilor grupului, în dependență de necesitățile activității infracționale, manifestate prin următoarele etape: pregătirea planului de acțiuni, identificarea obiectelor și gospodăriilor, cît și potențialele victime, asigurarea grupului cu mijloc de transport, dispozitivelor de comunicare (telefon, rație), determinarea locurilor de filaj, urmărire a victimelor, rudelor apropiate, pătrunderea în locuințe, gospodării, sustragerea nemijlocit a bunurilor, supravegherea activității infracționale de la distanță în scopul 23 anunțării făptuitorului despre eventualele obstacole, revenirea victimelor la domiciliu, depozitarea și realizarea bunurilor sustrase, obținerea beneficiilor materiale, repartizarea veniturilor uniforme în măsura de ponderea personală în rezultatul activității sale, pentru realizarea scopului infracțional. Astfel, în intervalul de timp de la 27 martie 2018 pînă la 30 martie 2018, Gusar Andrei, intenționat, urmărind scopul sustragerii pe ascuns a bunurilor altei persoane, de comun acord și prin înțelegere prealabilă, acționînd potrivit schemei infracționale și rolurilor dinainte stabilite în cadrul grupului criminal organizat, constituit din Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian și alte persoane necunoscute la moment organului de urmărire penală, în vederea comiterii uneia și mai multor infracțiuni de sustragere a bunurilor altei persoane, au pătruns în apartamentul nr. xx, ce aparține lui Scorodumov Serghei, situat în or. xxxxx str. xxxxx, prin forțarea lacătului de la ușă, de unde au sustras: (în continuarea sunt enumerate bunurile sustrase). Prin acțiunile sale intenționate Gusar Andrei a comis infracțiunea prevăzută de art. 46, 186 alin. (3) lit. b) Cod penal – „sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, săvârșit de mai multe persoane, prin pătrundere în locuință, cu cauzarea de daune în proporții considerabile, comis de un grup criminal organizat”. Prin sentință, instanța a reținut aceeași situație de fapt și a considerat dovedită vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 46, 186 alin. (3) lit. b) Cod penal, însă, în motivarea soluției adoptate, a indicat următoarele: „Prin prisma tuturor probelor prezentate de acuzatorul de stat și cercetate în ședința de judecată, instanța va deduce că toți trei inculpați Petraș Andrian, Pavlioglo Serghei și Gusar Andrei au contribuit la comiterea infracțiunii de furt din domiciliul lui Scorodumov Serghei. Inculpatul Gusar Andrei fiind cel care a identificat obiectul, adică domiciliul părții vătămate, iar ulterior având rolul de organizator și complice în cadrul grupului criminal organizat, împreună cu Petraș Andrian și Pavlioglo Serghei. (…) În acest sens va reține instanța că anume Gusar Andrei a fost cel care a identificat obiectul, adică domiciliul părții vătămate… Ca urmare, deduce instanța că anume ultimul a fost cel care i-a instigat pe Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian, posibil și pe alte persoane necunoscute organului de urmărire penală de a se organiza în prealabil și de a comite infracțiunea de furt din domiciliu lui Scorodumov Serghei, propunerea acceptată la rândul lor de Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian. (…) Cu toate că inculpatul Gusar Andrei în ședința de judecată vina în comiterea infracțiunii incriminate nu a recunoscut-o pledând nevinovat, încercând să convingă instanța că nu are nicio atribuție la furtul incriminat, explicând că despre furtul comis a aflat ulterior comiterii lui, instanța le va aprecia critic, deoarece nu corespund 24 circumstanțelor de fapt ale cauzei, or declarațiile sale nu au o careva argumentare plauzibilă, iar probele analizate în ședința de judecată dovedesc, dincolo de orice dubiu, faptul că anume Gusar Andrei a fost cel care a identificat locul de domiciliu lui Scorodumov Serghei, a organizat comiterea furtului și de comun acord cu Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian au planificat comiterea infracțiunii, conștientizând faptul că s-au constituit împreună cu ceilalți inculpați într-o grupare criminală în scopul comiterii infracțiunii de furt. (…) În asemenea circumstanțe, instanța va reține că inculpații Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian au participat nemijlocit la comiterea furtului de bunuri din locuința lui Scorodumov Serghei. Iar, afirmațiile lui Pavlioglo Serghei și Petraș Andrian de nerecunoaștere a vinovăției, va reține ca fiind pur declarative, or, probele acumulate dovedesc cu certitudine faptul implicării lor în calitate de membri ai grupului criminal organizat în prealabil, în scopul comiterii furtului de bunurile din domiciliu lui Scorodumov Serghei, revenindu-le rolurile de organizatori și complici la comiterea infracțiunii…” Subsecvent, instanța de apel, în decizia sa a menționat că, verificând complet și sub toate aspectele circumstanțele cauzei și oferind probelor administrate o apreciere legală din punct de vedere al pertinenței, concludenței, utilității și veridicității lor, corect a ajuns la concluzia privind vinovăția inculpaților în infracțiunea incriminată, menținând în consecință fără modificări sentința nominalizată. Potrivit art. 325 Cod de procedură penală, judecarea cauzei în primă instanță se efectuează numai în privința persoanei puse sub învinuire și numai în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu. Prin declararea apelului se provoacă o verificare multilaterală de fapt și de drept a sentinței, verificare care se efectuează în măsura în care hotărârea a fost atacată, în baza materialelor din dosar doar în privința acelor fapte care au format obiectul judecării în prima instanță. În conformitate cu prevederile art. 409 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de apel are obligația de a întreprinde măsuri pozitive la judecarea apelului, pentru a repara erorile de fapt și de drept comise de prima instanță, doar atunci când aceste erori au influențat asupra hotărârii în defavoarea inculpatului. Astfel raportând hotărârea instanțelor de fond la conținutul rechizitoriului, Colegiul penal lărgit observă că inculpaților calitatea de organizator, complice sau instigator nu a fost imputată prin rechizitoriu. În această ordine de idei, instanța de recurs ține să menționeze că, instanțele de fond, nu au raportat învinuirea înaintată inculpaților la prevederile art. 325 Cod de procedură penală, și prin urmare au depășit astfel 25 limitele învinuirii înaintate inculpaților prin rechizitoriu, suplinind învinuirea cu elemente neincriminate lui Pavlioglo Serghei, Petraș Andrian și Gusar Andrei de către acuzatorul de stat. Astfel, Colegiul penal lărgit constată că în cazul dedus judecății, și-a găsit confirmare critica avocatului depusă în cererea de recurs, potrivit căreia „în rechizitoriu acuzarea nu a identificat și nu a împărțit rolurile ca organizator, complice, iar instanța de judecată contrar prevederilor art. 325 alin. (1) Cod de procedură penală nu a judecat cauza în limitele învinuirii formulate în rechizitoriu, reținând ca fiind dovedit că inculpații au acționat ca organizatori și complici”. Din considerentele menționate, Colegiul penal lărgit concluzionează că erorile comise nu pot fi reparate de către instanța de recurs în prezenta procedură, deoarece instanța de recurs nu este abilitată cu atribuții de a judeca cauza și a se pronunța asupra legalității sentinței, substituind instanța care a judecat apelul cu încălcarea prevederilor procesual-penale la pronunțarea hotărârii judecătorești, astfel, instanța de apel, judecând cauza dată, a comis eroarea de drept prevăzută în art. 427 alin. (1) pct. 6) Cod de procedură penală, la care se face referire în recursurile declarate, eroare ce nu poate fi corectată de către instanța de recurs, deci există temeiul de casare a soluției adoptate de către instanța de apel, care a ignorat prevederile legislației în vigoare la judecarea cauzei.

Colegiul penal atenționează că, la rejudecarea cauzei instanța de apel urmează să se conducă de prevederile art. 436 Cod de procedură penală, ce reglementează procedura de rejudecare și limitele acesteia: să se pronunțe la modul cuvenit și în strictă conformitate cu prevederile legii procesual-penale asupra motivelor esențiale invocate în apelul declarat în prezenta speță; să cerceteze amănunțit aspectele învinuirii înaintate, să verifice și să aprecieze profund probele administrate și examinate în prezenta cauză, în strictă conformitate cu cerințele legii, să le dea o evaluare cuvenită cu argumentarea admisibilității sau inadmisibilității fiecărei probe examinate, să elucideze faptele importante pentru soluționarea justă și promptă a cauzei date; să-și argumenteze clar concluziile în decizia adoptată, inclusiv în partea încadrării juridice a faptei săvârșite de către inculpat, în cazul în care va fi stabilită vinovăția acestuia; ținând cont de motivele casării deciziei atacate, de practica unitară în acest domeniu, precum și de practica relevantă a CtEDO, și să pronunțe o hotărâre legală și întemeiată, în conformitate cu prevederile art. 417 Cod de procedură penală.

În conformitate cu articolele 434, 435 alin. (1) pct. 2) lit. c) Cod de procedură penală, Colegiul penal lărgit al Curții Supreme de Justiție, 26 D E C I D E: Admite recursurile ordinare declarate de către procuror și de către avocatul Gligor Vadim în numele inculpaților, casează total decizia Colegiului penal al Curții de Apel Bălți din 24 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Petraș Andrian XXXXXXX, Pavlioglo Serghei XXXXXX și Gusar Andrei XXXXXX și dispune rejudecarea cauzei, de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Decizia nu este susceptibilă de a fi atacată. Decizia motivată este pronunțată la 17 decembrie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecători Boico Victor Diaconu Iurie Catan Liliana Guzun Ion 27