1ra-1700/2021 — Art. 27, 145 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 09 septembrie 2019, Cernean Liubovi a fost recunoscută vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal și i-a fost stabilită pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 10 ani 6 luni, cu ispășirea pedepsei în penitenciar pentru femei. A fost dispusă încasarea de la Cernean Liubovi, în bugetul de stat, cheltuielilor de judecată în sumă de 320 lei. A fost soluționată soarta corpurilor delicte.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat că, Cernean Liubovi, la data de 13 aprilie 2019, aproximativ la ora 20:00, acționând cu intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale, ilegal a pătruns în domiciliul Mariei Gangan, amplasat în satul XXXXXX, raionul XXXXXX, după care, aflându-se în dormitorul casei, a inițiat un conflict cu ultima, în rezultatul căruia i-a apărut intenția de a o omorî. Ulterior, folosind un cablu, l-a răsucit în jurul gâtului Mariei Gangan și a încercat să o stranguleze. Totodată, Liubovi Cernean, a luat un cuțit de bucătărie și a amenințat-o cu omor pe Maria Gangan. În continuare, în vederea realizării intenției infracționale, Liubovi Cernean, a încercat să o doboare pe Maria Gangan jos, aplicându-i câteva lovituri cu genunchiul în regiunea abdomenului. Victima a opus rezistență și în rezultatul altercațiilor dintre ele, a reușit să se elibereze din mâinile acesteia și a ieșit în curtea gospodăriei, unde a fost ajunsă din spate de către Liubovi Cernean, care i-a aplicat o lovitură în regiunea capului, cu un obiect dur. De la lovitura primită, victima a căzut jos și încercând să se ridice, Liubovi Cernean i-a mai aplicat o lovitură, însă, din cauze independente de voința ei, nu și-a realizat intenția de a o omorî până la capăt, deoarece, auzind din grădină vocea unui vecin a fugit de la fața locului. Astfel, în rezultatul acțiunilor infracționale ale lui Liubovi Cernean, Mariei Gangan i-au fost cauzate, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201902D1000 din 07.06.2019, fractura cominutivă a falangei medii degetul IV mâna dreaptă cu deplasarea fragmentelor, plagă contuză, tumefieri și echimoză în regiunea capului, plagă contuză pe suprafața dorsală a falangei distale degetului III, edem și echimoze a degetelor III-IV mâna dreaptă, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Luând în considerație localizarea anatomică și caracterul morfologic al leziunilor corporale constatate, cauzarea acestora în rezultatul căderii corpului din poziție verticală se exclude. Prima instanță a stabilit că, prin acțiunile sale intenționate, Cernean Liubovi a comis infracțiunea prevăzută de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, conform indicilor calificativi: tentativă la omorul unei persoane.

Sentința a fost atacată cu apeluri de către: - avocatul Grigore Demian în numele inculpatei Cernean Liubovi, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea sentinței, rejudecarea cauzei potrivit modului stabilit pentru prima instanță cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care inculpata Cernean Liubovi, învinuită de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 al. (1) Cod penal, să fie achitată, din motivul lipsei faptei imputate; - inculpata Cernean Liubovi, prin care a solicitat recalificarea acțiunilor infracționale de la art. 27, 145 alin. (1) Cod penal la art. 155 Cod penal, or anume această infracțiune o recunoaște, cu stabilirea unei pedepse corecte și mai blânde. 3.1 În conținutul cererii de apel depuse, avocatul a invocat că: - prima instanță a admis drept temei de condamnare toate probele acuzatorului de stat prin care acesta își întemeiază învinuirea de comiterea infracțiunii imputate lui Cernean Liubovi cu toate că, ultima este învinuită de comiterea unei infracțiuni deosebit de grave și din motiv că inculpata nu și-a recunoscut vinovăția nici la faza de urmărire penală și nici în instanța de judecată, pentru pronunțarea unei sentințe de condamnare a inculpatei Cernean Liubovi, era necesar ca acuzatorul de stat să prezinte instanței suficiente probe pertinente, concludente și utile administrate în conformitate cu Codul de procedură penală, pe când acest lucru nu a avut loc; - nici la faza de urmărire penală și nici în instanța de judecată nu s-a stabilit cu certitudine care ar fi fost acțiunile inculpatei, care nu ar fi fost duse până la capăt de inculpată, din motive independente de voința făptuitorului și care pot fi calificate ca tentativă de omor; - inculpata a intrat în ogradă și în casa pătimitei fără permisiune, ar dovedi scopul inculpatei de a o omorî pe partea vătămată, însă, din aceste declarații reiese că ar fi avut loc violarea domiciliului, însă o astfel de cauză penală nu a fost pornită, iar, partea vătămată, în plângerea sa (f. d. 8), a cerut luarea de măsuri față de inculpată pentru că a intrat în gospodăria sa fără permisiune; - din declarațiile inculpatei reiese că, părinții ei locuiesc în vecinătate cu partea vătămată și la ei așa era primit ca să între unii la alții liber în orice perioadă de timp, fapt care nu a fost negat de partea vătămată; - aplicarea a două lovituri părții vătămate de către inculpată, clarificarea cu învinuirea inculpatei de sustragerea de la pătimită a sumei de 300 de lei, multiplele discuții telefonice cu partea vătămată, urmele de sânge rămase pe hainele inculpatei, deplasarea cu taxiul la domiciliul părții vătămate, amplasarea leziunilor corporale; corpul părții vătămate și consecutivitatea faptelor ar fi dovedit intenția inculpatei de a o omorî pe partea vătămată și că ea nu și-ar fi dus intenția sa până la capăt doar pe motiv că ar fi auzit o careva voce și de aceea ar fi fugit, sunt doar niște presupuneri ale acuzatorului de stat, deoarece inculpata, la faza de urmărire penală și în ședința de judecată, nu a negat nici un fapt indicat mai sus, doar că ea a explicat asupra acestor fapte după cum urmează: i-a aplicat mai multe lovituri părții vătămate din motiv că ea o bârfea pe ea personal ca și pe mama ei cu niște vorbe urâte, totodată pe nedrept o învinuia pe inculpată de sustragerea a 300 de lei; discuțiile telefonice au avut loc însă a telefonat-o nu inculpata pe partea vătămată dar partea vătămată pe inculpată, fapt confirmat și de partea vătămată în ședința de judecată; faptul deplasării inculpatei la domiciliul părții vătămate nu este negat nici de inculpată, care a explicat instanței motivul deplasării „ca să-i ceară încetarea bârfelilor”; faptul că ea nu și-ar fi dus intenția până la capăt pe motiv că inculpata s-ar fi speriat de vocea cuiva, pe când inculpata a declarat că ea nu a auzit nici o voce, că ea, după toate cele întâmplate, la început s-a pornit spre ieșire din ograda gospodăriei părții vătămate (unde și au avut loc ultimele evenimente), dar pentru a se convinge că cu partea vătămată nu este nimic grav, s-a întors și văzând-o pe partea vătămată deja în odaia casei pe picioare, cu receptorul telefonic în mână, a înțeles că totul este normal și doar după aceasta a părăsit casa acesteia; privitor la amplasarea leziunilor corporale inculpata a dat explicații foarte amănunte și anume: fractura degetului la mână - posibil că a avut loc atunci când ea a izbit-o pe partea vătămată, care se ținea de o râzătoare metalică și în regiunea unde ținea mâna partea vătămată, sunt niște găuri în râzătoare și posibil că degetul mâinii se afla în una din aceste găuri, alte leziuni corporale la mâini și pe corp puteau apărea în rezultatul îmbrâncelilor părții vătămate. Trauma la cap putea apărea în urma faptului când inculpata a izbit-o pe partea vătămată și ea s-a lovit cu capul de pământ (era întuneric și inculpata nu a văzut că acolo era beton) sau de tumba din casă în care a izbit-o și alta de la lovitura de scara metalică sau de prag; - urma de apreciat critic declarațiile părții vătămate, deoarece în plângerea sa (f. d. 8) nu indică precum că inculpata „a vrut să o omoare” dar că inculpata verbal „a amenițat-o cu omorul ”, însă acestea sunt lucruri diferite. Ea indică precum că inculpata ar fi încercat, cu un fir (cablu) să o stranguleze, pe când, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 201902D1000 din data de 07.06.2019, careva urme pe gâtul părții vătămate nu au fost depistate. Ea mai indică precum că inculpata ar fi amenințat-o cu un cuțit, pe când probe ce ar confirma acest fapt nu au fost prezentate de acuzatorul de stat; - afirmațiile părții vătămate precum că inculpata vroia să o omoare sunt în contradicție cu cele ale martorilor audiați în instanța de judecată, adică nici un martor nu a confirmat acest lucru, toți au declarat că ea striga „ajutor că cineva o bate” dar nu că „cineva o omoară”; - nu pot servi drept temei de recunoaștere a inculpatei vinovată de comiterea infracțiunii imputate afirmațiile acuzatorului de stat că, inculpata se caracterizează negativ și că ea ar mai fi avut de afacere cu legea (dosar încetat pe motiv de împăcarea, retragere a plângerii părții vătămate) deoarece, caracteristica eliberată de primărie, inculpata o consideră ca fiind neobiectivă, fiindcă ea împreună cu familia sa, de mai bine de 4 ani nu mai locuiește în sat, la fel nu pot fi luate în considerație ca fiind un temei de condamnare acele dosare care s-au încetat; - inculpata indică direct precum că ea, dacă ar fi dorit să o omoare pe partea vătămată, putea liber să facă acest lucru, deoarece nu a împiedicat-o nimeni, însă ea doar a vrut ca să o sperie pe partea vătămată, pentru ca ea să nu mai răspândească vorbe urâte despre ea și mama ei. Vinovăția inculpatei în instanța de judecată nu a fost dovedită cu nici o probă, pe când instanța de judecată admite toate afirmațiile acuzatorului de stat, care poartă un caracter declarativ, ceea ce, după părerea avocatului Grigore Demian, este contrar prevederilor art. 8 alin.(1), (2), (3) Cod de procedură penală, art. 95 alin. (1) Cod de procedură penală, art. 27 Cod penal; - toate motivele invocate de acuzatorul de stat nu au nici un suport probator, ci declarativ și nu pot servi drept temei de condamnare a inculpatei Cernean Liubovi pentru săvârșirea unei infracțiuni deosebit de grave. 3.2 În susținerea cererii de apel depuse, inculpata Cernean Liubovi a invocat că: - declarațiile martorilor nu corespund cu cele întâmplate, or, partea vătămată indică că, a apăsat-o în regiunea gâtului, pe când în raportul de expertiză nu se constată careva urme pe gâtul părții vătămate; - nu s-au luat amprentele de pe corpurile delicte, nu s-a efectuat o expertiză a acestora pentru a stabili vinovăția ei în comiterea infracțiunii imputate; - caracteristica eliberată de la primărie, a solicitat să nu fie luată în considerație, deoarece mai mult de 4 ani, ea împreună cu familia nu mai locuiește în sat; - acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă care ar dovedi scopul și intenția ei de a o omorî pe partea vătămată, învinuirea fiind bazată doar pe presupuneri, iar probele prezentat la caz, nu pot servi temei de a fi recunoscută vinovată în comiterea infracțiunii prevăzută de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal.

Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2021 a fost respins, ca nefondat, apelul avocatului Grigore Demian, depus în interesele inculpatei Cernean Liubovi, apelul inculpatei Cernean Liubovi și menținută sentința Judecătoriei Căușeni, sediul Central din 09 septembrie 2019, fără modificări. 4.1 În decizia adoptată, instanța de apel a statuat că instanța de fond a analizat obiectiv cumulul de probe prin prisma art. 101 Cod procedură penală și just a adoptat o sentință de condamnare în privința inculpatei Cernean Liubovi în baza art. 27, 145 alin. (1) Cod penal. Instanța de apel a constatat că instanța de fond a stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatei, a argumentat deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a prevederilor legale, cercetarea judecătorească s-a efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea probelor. În cadrul cercetării judecătorești, întru constatarea existenței infracțiunii, identificarea făptuitorului și stabilirea vinovăției, au fost administrate mijloacele de probă incluse în rechizitoriu, apreciate în cadrul cercetării judecătorești și verificate în ședința instanței de apel: declarațiile inculpatei Cernean Liubovi, depuse în cadrul ședinței de judecată în instanța de fond; declarațiile suplimentare depuse de inculpata Cernean Liubovi prin teleconferință, în cadrul instanței de apel; declarațiile părții vătămate Gangan Maria; declarațiile suplimentare în cadrul instanței de apel ale părții vătămate Gangan Maria; declarațiile martorilor: Olari Sofia, Olari Vladimir, Gonza Anatolie, Anastas Victor; procesul-verbal de confruntare din 15.05.2019; procesele-verbale de cercetare la fața locului din 13.04.2019 și 17.05.2019; procesul-verbal de examinare a obiectului din 18.04.2019; procesul-verbal de percheziție corporală din 18.04.2019; procesul-verbal de examinare a obiectului din 18.04.2019; procesul-verbal de percheziție din 19.04.2019; procesul-verbal de examinare a obiectului din 20.04.2019; raportul de expertiză judiciară nr. 201902D1000 din 07 iunie 2019. Instanța de apel a indicat că nu pot fi reținute argumentele avocatului Grigore Demian invocate în apel precum că, procurorul în cadrul judecării cauzei nu a prezentat careva probe care ar dovedi vinovăția inculpatei în comiterea infracțiunii imputate, or, instanța de fond a reținut că, potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201902D1000 din 07 iunie 2019, în rezultatul examinării medico-legale, la Maria Gangan s-a constatat fractura cominutivă a falangei medii degetul IV mâna dreaptă cu deplasarea fragmentelor, plagă contuză, tumefieri și echimoză în regiunea capului, plagă contuză pe suprafața dorsală a falangei distale degetului III, edem și echimoze a degetelor III-IV mâna dreaptă, care au fost produse în rezultatul acțiunii traumatice a unui obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, condiționează dereglarea sănătății de lungă durată și în baza acestui criteriu se califică ca vătămare corporală medie. Luând în considerație localizarea anatomică și caracterul morfologic al leziunilor corporale constatate, cauzarea acestora în rezultatul căderii corpului din poziție verticală se exclude. Diagnosticul clinic: „Traumă craniocerebrală închisă manifestată prin contuzia cerebrală” este neargumentat conform Indicațiilor metodice „Aprecierea medico-legală a gravității vătămării corporale în traumele cranio-cerebrale” aprobate prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 157 din 30.05.2005. Din acest motiv, acest diagnostic nu se supune aprecierii medico-legale. Instanța de apel a respins și argumentele apelantului precum că, concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșirea infracțiunii nu pot fi întemeiate pe presupuneri, or, potrivit declarațiilor părții vătămate se constată că, „...la un moment dat când s-a întors în fața sa era Liuba Cernean ea era cu un cablu alb de la antenă lungimea de un metru. I-a tras cablu pe la spatele gâtului. Ambele capete ale cablului le-a strâns în mâna dreaptă și i-a spus ce „tolc” că a încuiat poarta, că ea a sărit gardul. I-a spus că o mântuie...”, cât și a martorilor audiați în cadrul examinării cazului dat și anume, martorul Olari Sofia a declarat că, „...A ieșit la poarta și când s-a pornit s-a întâlnit cu Tocan Slavic pe drum. L-a întrebat pe Tocan ce s-a întâmplat la Gangan Maria. El i-a spus că a auzit cum striga Gangan ajutor. I-a spus să meargă împreună de vale se vadă ce sa întâmplat la Gangan Maria. Poarta era deschisă și a găsit-o pe Gangan Maria însângerată la pragul de la ușa de la căsoaiei. Gangan era însângerată toată fața, era cu capul spart. Pe urmă ea cu Slavic Tocan au luat apă și au spălat-o în ogradă. Sângele nu se oprea de curs pe fată, ea i-a pus o bucățică de pâine la cap și s-a oprit oleacă însângerarea...”, astfel, au fost apreciate critic declarațiile inculpatei precum că, nu voia să o omoare pe Gangan Maria, deoarece acestea se contrazic și cu declarațiile martorului Olari Vladimir, care a declarat că, „...Când a ajuns la Gangan Maria acesta avea sânge la cap acolo era și Tocan. Soția cu Tocan au spălat-o pe Gangan Maria. Dar sângele încă curgea. Gangan Maria le-a arătat că a fost lovită de răzătoare de către Cernean Liuba… ” Instanța de apel a apreciat critic declarațiile inculpatei Cernean Liubovi care a declarat că, „...Ea a apucat-o de gulerul de la halat și i-a spus că dacă încă o dată mai aude vorbe urâte în mahala de mama sa și de ea, o să-i bage minte în cap. După aceasta a dat să iasă în hol și Gangan Maria a întrebat ce-i cu ea, poate servesc un pahar de vin, ea i-a răspuns „du-te naibii cu vinul tău”. După aceasta a ieșit afară cu Gangan Maria ea a început a striga ajutor și ea s-a pierdut cu firea. Gangan Maria a apucat-o de haina de la mâna dreaptă și i-a zis cei cu ea. S-a pornit spre poartă, dar Gangan Maria spre portița de la grădină și o trăgea și pe ea spre portița de la grădina. I-a spus să-i dea drumul. A apucat-o de gulerul halatului și Gangan a deschis portița de la gradină. O ținea de mânecă și ea a izbit mâna să-și o elibereze și striga ajutor, a tras mâna ei spre ea și Gangan Maria a căzut jos. Mâneca de la scurta, de la mâna dreaptă s-a descusut a căzut jos, ea a ridicat-o. A izbit-o o dată pe Gangan Maria, dar a doua oară când a izbit-o a auzit un zgomot și a înțeles mai târziu că în locul unde au ieșit, era un prag de beton și o răzătoare de fier de care Gangan Maria se ținea cu mâna. După aceasta ea s-a întors și s-a pornit spre taxi...”, or, potrivit procesului-verbal de cercetare la fața locului din 13.04.2019, a fost cercetat domiciliul Mariei Gangan, amplasat în s. xxxxx, r-ul xxxxx, unde s-a constatat că în antreul casei, jos la podea se afla o batistă, în dormitorul Mariei Gangan, atât pe măsuța de la telefonul fix, cât și pe telefon, sunt pete lăsate de o substanță de culoare roșie, asemănătoare cu sângele, careva bunuri deteriorate în dormitor nu sunt. Ieșind din casă, în partea de vest a curții, se află o portiță prin care se efectuează intrarea în grădina gospodăriei. În partea stângă, după poartă, se află o răzătoare pentru încălțăminte, unde la fel sunt lăsate urme de o substanță roșie, asemănătoare cu sângele. Instanța de apel a reținut că partea apărării și inculpata Cernean Liubovi critică probele prezentate de către acuzatorul de stat și cele reținute de către instanța de fond, fără a prezenta careva acte care ar confirma argumentele invocate, astfel, în lipsa unor probe, care ar combate sau ar confirma alegațiile înaintate în cererile de apel, instanța va respinge apelurile, ca fiind nefondate. În motivarea deciziei s-a invocat că nerecunoașterea vinovăției de către inculpată nu echivalează cu achitarea acesteia, de vreme ce există probe pertinente și concludente care, în ansamblu, din punct de vedere al coroborării lor, dovedesc vinovăția ultimului în săvârșirea infracțiunii incriminate. Instanța de apel nu a reținut ca întemeiate declarațiile inculpatei Cernean Liubovi, precum că, recunoaște parțial vinovăția și anume că, a vrut să o sperie pe partea vătămată Gangan Maria, deoarece nu a comis infracțiunea incriminată prevăzută de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, acestea fiind considerate ca o metodă de apărare și ascundere a realității, deoarece aceste declarații vin în contradicție cu starea lucrurilor de fapt cât și probele existente la dosar, inclusiv cu depozițiile martorilor audiați la caz, apreciindu-le ca fiind veridice, deoarece sunt consecvente, se completează reciproc, date sub jurământ, fiind avertizați de răspundere penală pentru declarații false, iar temei de a nu crede acestor declarații, instanța de judecată nu are, mai mult ca atât, declarațiile lor fiind confirmate prin probelele materiale cum ar fi procesele-verbale de cercetare la fața locului și rapoartele de expertiză, probe care se completează reciproc. De asemenea, instanța de apel a reținut că, pe parcursul judecării cauzei penale nu s-au constatat circumstanțe, care ar putea provoca dubii în veridicitatea declarațiilor părții vătămate și a martorilor audiați, deoarece în cadrul urmăririi penale și în cadrul cercetării judecătorești aceștia au dat aceleași declarații, din care motiv Colegiul penal nu a reținut ca plauzibile argumentele invocate de avocatul inculpatei Grigore Demian, cât și ale inculpatei Cernean Liubovi, precum că, aceasta urmează a fi achitată. Instanța de apel a respins și celelalte argumente expuse de către partea apărării în susținerea apelului înaintat, or, Colegiul a atestat că, instanțele nu sunt obligate să ofere un răspuns detaliat la fiecare argument avansat de părți, iar extinderea la care se aplică această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul deciziei și circumstanțele cauzei. Cu referire la pedeapsa penală aplicată inculpatei, instanța de apel a constatat că, instanța de fond a acordat deplină eficiență prevederilor art. 7, 61, 75 Cod Penal și, la stabilirea categoriei și mărimii pedepsei, a ținut cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de personalitatea inculpatei, de circumstanțele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea, de condițiile de viață ale familiei acesteia, precum și de scopul pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatei. Instanța de apel a considerat că, la determinarea tipului și măsurii de pedeapsă, instanța de fond a ținut cont de prevederile art.75-77 Cod penal adică, de pericolul social al crimei comise de Cernean Liubovi, de gravitatea infracțiunii comise, care se califică ca infracțiune deosebit de gravă, este caracterizată negativ, nu a recunoscut vinovăția, nu se căiește de cele săvârșite, nu și-a cerut scuze de la partea vătămată, nu este angajată în câmpul muncii, iar sentința cuprinde elementele definitorii condamnării, prevăzute de articolul 394 alin. (1) și (2) Cod de procedură penală.

Decizia instanței de apel a fost atacată cu recurs ordinar de către inculpata Cernean Liubovi prin care, neinvocând incidența dispozițiilor art. 427 Cod de procedură penală, a solicitat casarea deciziei și rejudecarea cauzei penale în alt complet de judecată. 5.1 În susținerea recursului, inculpata a invocat că: - instanța de apel nu a examinat minuțios și sub toate aspectele probele; - declarațiile părți vătămate nu au fost confirmate prin alte probe; - acuzatorul de stat nu a prezentat nici o probă care ar dovedi scopul și intenția inculpatei de a o omorî pe partea vătămată, bazându-și învinuirea doar pe niște presupuneri; - este necesară dispunerea efectuării expertizei asupra corpurilor delicte și audierea expertului potrivit art. 153 Cod de procedură penală, ce ar demonstra că partea vătămată a dus în eroare instanța de judecată în folosul ei.

La recursul ordinar declarat, în conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură penală, au depus referințe procurorul și avocatul Oboroceanu Ion în numele părții vătămate Gangan Claudia, care pledează pentru inadmisibilitatea acestuia, ca fiind vădit neîntemeiat. 6.1 În referința depusă, avocatul Oboroceanu Ion în numele părții vătămate Gangan Claudia a invocat că decizia supusă criticii este una motivată, întemeiată juridic și justificată de circumstanțele cauzei. A menționat că inculpata a reluat criticile formulate în faza procesuală anterioară, cu privire la ce s-a pronunțat argumentat Colegiul penal al Curții de Apel Chișinău. 6.2 Procurorul în Secția reprezentarea învinuirii în Curtea Supremă de Justiție, în referința depusă a indicat că motivele invocate în recurs au constituit deja obiectul de examinare în instanța de apel și o altă opinie asupra probelor care au fost puse la baza hotărârii de condamnare, nu pot servi temei pentru reexaminarea cauzei și respectiv hotărârea contestată conține motive legale pe care se întemeiază soluția și în acțiunile inculpatei au fost întrunite elementele infracțiunii incriminate.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul Penal conchide că acesta este inadmisibil, fiind vădit neîntemeiat din următoarele considerente. În speță se constată că recurentul s-a conformat prevederilor art. 422 Cod de procedură penală și a declarat recursul ordinar în termen. Conform prevederilor art. 424 alin. (2) Cod de procedură penală, instanța de recurs examinează cauza numai în limitele temeiurilor stipulate expres de art. 427 Cod de procedură penală, care în mod obligatoriu trebuie să fie invocate de recurent. Art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, prevede că hotărârile instanței de apel pot fi atacate cu recurs ordinar pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel la judecarea cauzei. Potrivit dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în drept să decidă inadmisibilitatea acestuia în cazul în care constată că recursul declarat este vădit neîntemeiat. Instanța de recurs verifică dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat, deși nu este indicat în mod expres nici unul din temeiurile de recurs prevăzute de art. 427 Cod de procedură penală, Colegiul penal scoate în evidență dezacordul recurentului cu cercetarea și analiza probelor, precum și concluziile instanței privind vinovăția sa în comiterea faptei imputate care în viziunea sa este bazată pe presupuneri. Colegiul Penal menționează, că potrivit art. 113 alin. (1) Cod penal, se consideră calificare a infracțiunii determinarea și constatarea juridică a corespunderii exacte între semnele faptei prejudiciabile săvârșite și semnele componenței infracțiunii, prevăzute de norma penală. Acest temei include cazurile când nu a fost stabilită fapta care corespunde elementelor constitutive ale infracțiunii, nici mijloacele de probă prin intermediul cărora s-au constatat elementele constitutive, ori când nu au fost stabilite faptele care invocă circumstanțele atenuante și agravante ale infracțiunii. Conform art. 414 Cod de procedură penală, instanța de apel, judecând apelul, verifică legalitatea și temeinicia hotărârii atacate pe baza probelor examinate de prima instanță, conform materialelor din dosar, poate administra, la cererea părților orice probe noi și poate da o nouă apreciere probelor din dosar. Colegiul penal constată că, instanța de apel, judecând cauza, a cercetat nemijlocit, sub toate aspectele probele prezentate de părți, a audiat inculpata, partea vătămată Gangan Maria, martorii Olari Sofia, Olari Vladimir, Gonza Anatolie, Anastas Victor, precum și pe probele scrise, care au fost obiectiv apreciate, analizate conform prevederilor art.101 Cod procedură penală (f. d. 99-105, vol. II), a cercetat materialele administrate de organul de urmărire penală, pe care le-a apreciat în mod obiectiv, ce au format convingerea instanței că vinovăția inculpatei Cernean Liubovi în săvîrșirea infracțiunii de tentativă de omor a unei persoane a fost dovedită integral. Argumentele inculpatei precum că, „personal nimeni nu a văzut-o cum încerca să o omoare pe partea vătămată” și ”totul e din spusele părții vătămate”, Colegiul penal le consideră neîntemeiate și declarative, care nu au un careva suport și contravin probelor cercetate în cadrul procesului penal și sunt invocate cu scopul de a evita răspunderea penală a inculpatei, or, instanța de apel corect a apreciat fiind veridice declarațiile părții vătămate Gangan Maria, atunci cînd aceasta a declarat că Cernean Liubovi a lovit-o cu o scândură la cap, a stragulat-o și a amenințat-o cu cuțitul, ori acestea coroborează cu celelalte probe din dosar, cum ar fi raportul de expertiză judiciară nr. 201902D1000 din 07.06.2019, procesul-verbal de cercetare la fața locului din 17.05.2019, declarațiile martorilor Olari Sofia și Olari Vladimir, iar din aceste considerente, anume aceste declarații ale părții vătămate întemeiat au fost reținute la baza soluției de condamnare. Din lucrările dosarului, Colegiul penal observă că, motivele invocate în recursul vizat au constituit deja obiect de examinare în instanțele de fond și de apel, fiind oferite răspunsuri argumentate în acest sens, iar o altă opinie asupra circumstanțelor cauzei care au fost puse la baza sentinței de condamnare, conform jurisprudenței CtEDO, nu poate servi temei pentru reexaminarea cauzei (Bujnița contra Moldovei, 16 ianuarie 2007, § 20). Colegiul Penal reține că instanța de apel, judecând cauza și verificând probele în ședința de judecată a motivat detaliat și clar soluția adoptată în urma propriei analize și examinări coroborate a probelor ce au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei, precum și a elementelor de fapt pe care se sprijină soluția de condamnare dispusă în cauză, expunându-se argumentat, din care motive a ajuns la concluzia de vinovăție a inculpatei de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal. Astfel, în cauză au fost stabilite toate elementele constitutive ale infracțiunii imputate inculpatei Cernean Liubovi, inclusiv vinovăția acesteia, iar argumentele recurentului, precum că faptele ei nu întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 27, 145 alin. (1) Cod penal, sunt neîntemeiate și contravin actelor cauzei, instanța de apel și-a motivat eficient soluția, respingând versiunea apărării privind nevinovăția inculpatei. Mai mult ca atât, Colegiul consideră că instanța inferioară a efectuat o analiză complexă a circumstanțelor acestei cauze și nemijlocit a personalității inculpatei, că are copii minori la întreținere, precum și a ținut cont de circumstanțele comiterii acestei infracțiuni, de scopul urmărit, stabilindu-i în acest sens o pedeapsă proporțională faptelor comise. Având în vedere considerentele arătate în partea descriptivă a prezentei decizii și raportând situația reținută în cauză la prevederile art. 432 alin. (2) Cod de procedură penală, Colegiul penal concluzionează că, la judecarea cauzei în ordine de apel, instanța a respectat prevederile legale relevante, prescrise de art. 414-419 Cod de procedură penală, iar argumentele din recursul ordinar declarat de inculpat sunt vădit neîntemeiate. Prin urmare, odată ce este vădit neîntemeiat, recursul ordinar de pe rol urmează a fi declarat inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, DECIDE : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către inculpatul Cernean Liubovi, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 20 aprilie 2021, în cauza penală în privința lui Cernean Liubovi xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 02 decembrie 2021. Președinte Diaconu Iurie Judecători Boico Victor Catan Liliana