1re-208/2021 — art.473 CPP

La data de 13 iunie 2019, condamnatul Ciobănică Sergiu a depus în instanța de judecată plângere împotriva acțiunilor Administrației Penitenciarului nr.1 Taraclia potrivit căruia se solicită atragerea la răspundere administrativă a administrației P-1 Taraclia și restituirea pierderilor materiale suportate. În motivarea plângerii petentul a indicat că, în anul 2018 a fost lipsit de pensie de dizabilitate gr. III din luna iulie până în luna ianuarie 2019, din cauza administrației penitenciarului (7 luni aproximativ 3 500 lei), din cauza colaboratorilor responsabili ai asistenței sociale, care nu i-au făcut buletinul de identitate la timp, chiar dacă a plătit taxele necesare din pensie la 31 mai 2018. În luna august 2018 a fost deținut în Penitenciarul nr.16-Chișinău, o lună de zile, până la 10 septembrie 2018. Din motiv că nu ia fost perfectat buletinul de identitate la timp a rămas în pagubă materială și afecțiune de sănătate, a fost afectat și moral. A susținut că i-au fost încălcate drepturile omului din Convenția Europeană art.3,5 și art.1 din Protocolul nr.1 din Convenție.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul sediul Taraclia din 10 martie 2020, s-a respins plângerea condamnatului Ciobănică Sergiu împotriva acțiunilor administrației Penitenciarului nr.1 Taraclia, ca fiind neîntemeiată.

Prin Decizia Curții de Apel Cahul din 26 octombrie 2020, a fost admis recursul declarat de către condamnatul Ciobănică Sergiu, casată integral încheierea Judecătoriei Cahul sediul Taraclia din 10 martie 2020 și dispusă rejudecarea cauzei în Judecătoria Cahul, în alt complet de judecată.

Prin încheierea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 10 decembrie 2020, a fost 1 respinsă plângerea depusă de deținutul Ciobănică Sergiu, împotriva acțiunilor administrației Penitenciarului nr.1 Taraclia.

Nefiind de acord cu încheierea adoptată, condamnatul Ciobanică Sergiu a contestat-o cu recurs, solicitând casarea acesteia, cu pronunțarea unei decizii de admitere a cererii, invocând drept motiv faptul că, de către Administrația Penitenciară a fost lipsit de pensie pentru dezabilitate pentru 7 luni care este de 633,63 lei lunar și în total 4 435,41 lei, deoarece nu i-a fost perfectate la timp actele și anume buletinul de identitate. Solicită restituirea pierderilor financiare cât și paguba morală în mărime de 4 000 lei.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 22 aprilie 2021, a fost respins recursul condamnatului, cu menținerea încheierii atacate. În motivarea soluției adoptată, instanța de recurs a indicat că instanța de fond just a conchis că, solicitarea condamnatului expusă în plângere și anume, aplicarea față de administrația penitenciarului nr.1-Taraclia a răspunderii administrative (amendarea) cu achitarea lui Ciobănică Sergiu a prejudiciului material în sumă de 3 500 - 4 000 lei și prejudiciul moral 4 000 lei nu este specifică în procedura stabilită de art.4731 Cod de procedură penală și că nu deține astfel de competențe. În asemenea circumstanțe instanța de recurs a respins ca fiind neîntemeiate argumentele invocate de către recurent, precum că de către Administrația Penitenciară a fost lipsit de pensie pentru dezabilitate pentru 7 luni care este de 633,63 lei lunar și în total 4 435,41 lei, în legătură cu neperfectate la timp a actele și anume a buletinului de identitate, prin ce a fost păgubit morală la suma de 4 000 lei, pe rațiunile sus invocate, or, judecătorul de instrucție nu deține competențe de ordin administrativ de a cerceta modalitatea de eliberare a actelor de identitate ale condamnatului și de a califica în vreo oarecare modalitate acțiunile colaboratorilor Penitenciarului.

Condamnatul Ciobanică Sergiu a declarat recurs în anulare împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 22 aprilie 2021, prin care solicită casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri, cu remiterea cauzei la rejudecare. În motivarea recursului declarat, autorul acestuia invocă argumente similare celor menționate în cererea de recurs.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului în anulare declarat, în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează că acesta urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. Conform prevederilor art.452 alin.(1) Cod de procedură penală, Procurorul General și adjuncții lui, persoanele menționate în art.401 alin.(1) pct.2) și 3) Cod de procedură penală și în numele acestora, apărătorul sau reprezentantul lor legal, pot declara la Curtea Supremă de Justiție recurs în anulare împotriva hotărârilor judecătorești după epuizarea căilor ordinare de atac. În corespundere cu prevederile art.455 alin.(2) pct.7) Cod de procedură penală cererea de recurs în anulare trebuie să cuprindă motivele recursului în anulare cu menționarea cazurilor prevăzute în art.453 Cod de procedură penală și cu argumentarea ilegalității hotărârii atacate. Prin trimitere la dispoziția art.453 alin.(1) Cod de procedură penală, se menționează 2 că hotărârile irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare în scopul reparării erorilor de drept comise doar la judecarea cauzei, în cazul în care un viciu fundamental în cadrul procedurii precedente a afectat hotărârea atacată, inclusiv când Curtea Europeană a Drepturilor Omului informează Guvernul Republicii Moldova despre depunerea cererii. Prin urmare, instanța de recurs remarcă faptul că, dreptul de a declara recurs în anulare, poate fi exercitat numai în privința hotărârilor judecătorești prin care a fost judecată cauza penală în fond, adică hotărârile irevocabile de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal, după epuizarea căilor ordinare de atac, reglementate de Capitolul IV, Secțiunea I și Secțiunea II ale Codului de procedură penală – adică calea apelului și recursului ordinar. În contextul celor expuse, Colegiul penal conchide că, în ordinea recursului în anulare, poate fi atacată doar sentința, legalitatea căreia a fost verificată pe căile ordinare de atac – în apel și în recurs și a devenit irevocabilă. Astfel, hotărârile judecătorești, prin care s-au soluționat alte chestiuni decât vinovăția și condamnarea persoanei, au numai un dublu grad de jurisdicție - instanța de fond și de recurs, cale de atac, prevăzută de lege prin dispoziții imperative, de la care nu se permite nici o derogare. Prin urmare, recursul declarat de condamnat este inadmisibil, deoarece o atare hotărâre nu este susceptibilă de a fi atacată în ordinea recursului în anulare. Reieșind din dispozițiile legale expuse mai sus, raportându-le la speța dată, rezultă că încheierea judecătorului de instrucție și decizia Colegiului penal al Curții de Apel nu cad sub incidența categoriilor de hotărâri irevocabile prevăzute la alin.(1) art.452 Cod de procedură penală, ce pot fi contestate cu recurs în anulare la Curtea Supremă de Justiție, recursul în anulare fiind inadmisibil, deoarece o asemenea hotărâre nu este susceptibilă de a mai fi atacată cu recurs în anulare. Din considerentele expuse, Colegiul penal concluzionează asupra inadmisibilității recursului în anulare declarat.

În conformitate cu prevederile art.art.432 alin.(2) pct.1), 456 Cod de procedură penală, Colegiul penal D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului în anulare declarat de către condamnatul Ciobanică Sergiu, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 22 aprilie 2021, deoarece nu îndeplinește cerințele de formă și de conținut. Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 01 decembrie 2021. Președinte Timofti Vladimir Judecătorii Țurcan Anatolie Plămădeală Ghenadie 3