1ra-1144/21 — art. 264 alin. 1 CP

Prin sentința Judecătoriei Cahul (sediul Taraclia) din 25 iunie 2020, pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, Cioban Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 140 ore. A fost dispusă încasarea din contul lui Cioban Alexandr în beneficiul statului, suma de 1 760 (o mie șapte sute șaizeci) lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru pronunțarea sentinței, prima instanță a constatat în fapt, că Cioban Alexandr la data de 23 decembrie 2019, aproximativ ora 10:30, fiind posesor al permisului de conducere nr. xxxxx, categoriile A, B, C, eliberat la 06 septembrie 2007, conducând automobilul de model „Opel Astra” cu n/î xxxxx, pe traseul M-3 Chișinău-Comrat-Giurgiulești, km 139+50 m, situat în aproprierea s. Balabanu, r-nul Taraclia, conducând cu o viteză de peste 50 km/h, a încălcat în acest sens prevederile Regulamentului Circulației Rutiere aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 357 din 13 mai 2009, și anume 1 pct. 45 alin. (1) lit. a), b), d), pct. 51 lit. c) pct. 52 alin. (2), potrivit cărora „pct. 45 alin. (1) lit. a), b), d) – Conducătorul trebuie să conducă vehiculul cu limita de viteză stabilită, ținând permanent seama de starea psihofiziologică ce influențează atenția și reacția; dexteritatea în conducere care i-ar permite să prevadă situațiile periculoase, starea tehnică a vehiculului și particularitățile încărcăturii, situația rutieră; pct. 51 lit. c) – Înaintea depășirii, conducătorul vehiculului trebuie să se asigure că poate efectua depășirea fără a pune în pericol sau stânjeni circulația din sens opus, adică banda pe care urmează să se angajeze are un spațiu suficient și viteza vehiculului ce urmează a fi depășit permite executarea acestei manevre; pct. 52 nr. 2 – Conducătorul trebuie să mențină în timpul depășirii un interval lateral suficient în raport cu vehiculul pe care îl depășește, mai cu seamă la depășirea bicicletelor, ciclomotoarelor și motocicletelor fără ataș”, în legătură cu ce, la ocolirea mijlocului de transport parcat de-a lungul acostamentului autostrăzii, microbusul de model „Wolkswagen Crafier”, cu n/î xxxxx, care se afla pe linia de circulație în sensul deplasării și poate să creeze situații de accident, nu a luat în considerație intervalul lateral între el și transportul ocolit, care să-i permită să efectueze în siguranță manevrarea transportului indicat, nu a micșorat la minim viteza până la stopare, și ignorând viteza a început să efectueze manevra pentru ocolirea microbusului, la lovit cu partea din dreapta din față a automobilului pe Enache Petru, fiindu-i cauzate leziuni corporale, și anume: fractură închisă a ambelor oase a gambei drepte în 1/3 superioară, soldată cu ruptura ligamentului patelar, formate la acțiunea traumatică cu obiect contondent dur, posibil în timpul și circumstanțele indicate, care condiționează dereglarea sănătății de lungă durată, conform raportului de expertiză medico-legală nr. 2020211 D0048 din 11 februarie 2020 și se califică ca vătămare medie. Acțiunile inculpatului Cioban Alexandr au fost încadrate în baza art. 264 alin. (1) Cod penal, încălcarea regulilor de securitate a circulației a mijloacelor de transport de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății.

Avocatul Cebotari Andrei în numele părții vătămate Enachi Petru a contestat sentința cu apel, solicitând casarea parțială a acesteia, în partea stabilirii pedepsei și acțiunii civile, rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri în această parte, potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care lui Cioban Alexandr să-i fie aplicată o pedeapsă privativă de libertate și să fie admisă acțiunea civilă înaintată de partea vătămată Enachi Petru. În motivarea apelului a invocat, că prima instanță a dispus examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, în lipsa părții vătămate și a avocatului acestuia, care nu au fost citați pentru examinarea cauzei penale, fapt ce reprezintă o încălcare a normelor imperative de examinare a cauzei în procedură simplificată și care contravine prevederilor pct. 9 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești, precum și încălcarea 2 drepturilor procesuale ale părții vătămate prevăzute de art. 60 Cod de procedură penală. De asemenea, consideră că pedeapsa stabilită inculpatului Cioban Alexandr, sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității este prea blândă, deoarece aceasta nu va realiza scopul pedepsei penale, or, inculpatul nu a manifestat interes față de starea de sănătate a părții vătămate, nu a acordat ajutor acesteia sub nici o formă, din care motiv consideră că la stabilirea pedepsei instanța urma să țină cont atât de scopul preventiv și educativ al pedepsei, de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, precum și de datele care caracterizează personalitatea inculpatului. Mai mult, a precizat că prima instanță nu a luat în considerație faptul că partea vătămată Enachi Petru a fost șofer de rută care la momentul săvârșirii infracțiunii, microbusul era plin cu pasageri. Totodată, a indicat că în urma accidentului rutier partea vătămată Enachi Petru a suportat două intervenții chirurgicale, iar din acest considerent este în imposibilitate de a se deplasa. Prin urmare, a conchis că la caz este aplicabilă răspunderea civilă delictuală pentru prejudiciul cauzat de un izvor de pericol sporit, întrucât sunt întrunite toate condițiile răspunderii civile delictuale, astfel considerând că este rezonabil de a fi dispusă încasarea din contul inculpatului, în beneficiul părții vătămate Enachi Petru a prejudiciului moral în sumă de 500 000 lei. În acest sens a mai susținut, că partea vătămată Enachi Petru a suportat și cheltuieli pentru tratament, care potrivit bonurilor de plată constituie suma de 6 336 lei, precum și cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice, în sumă de 8 000 lei, invocând apărarea prevederile art. 8, 17, 96 alin. (1), (11), 219 Cod de procedură penală, art. 1998 alin. (1), 2013 alin. (1), (2), 2028 alin. (1), (4) Cod civil.

Prin decizia Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 noiembrie 2020, a fost respins apelul și cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Cebotari Andrei în numele părții vătămate Enachi Petru, la faza judecării cauzei în apel, cu menținerea sentinței primei instanțe. 4.1. În argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a indicat că prima instanță, cercetând probatoriul administrat la materialele cauzei prin prisma pertinenței, concludenței, utilității și veridicității ei, iar toate probele în ansamblu – din punct de vedere al coroborării lor, corect a stabilit fapta săvârșită de inculpatul Cioban Alexandr și încadrând acțiunile acestuia în baza art. 264 alin. (1) Cod penal. Cu referire la pedeapsa stabilită inculpatului Cioban Alexandr, instanța de apel a stabilit că la examinarea cauzei, prima instanță a respectat prevederile legale și ținând cont de circumstanțele atenuante și agravante, corect i-a aplicat inculpatului Cioban Alexandr o pedeapsă neprivativă de libertate, astfel că la individualizarea pedepsei stabilite inculpatului, prima instanță a luat în considerație prevederile art. 61, 75 Cod penal, ținând cont de gravitatea 3 infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării acestuia, stabilind inculpatului o pedeapsă în limitele legii. De asemenea, reținând prevederile art. 7, 61, 75 Cod penal, instanța de apel a conchis că la stabilirea pedepsei inculpatului Cioban Alexandr, prima instanță a ținut cont și de faptul că cauza a fost examinată în baza probelor administrate la faza de urmărire penală conform procedurii prevăzute de art. 3641 Cod de procedură penală, că infracțiunea săvârșită face parte din categoria celor mai puțin grave, că inculpatul Cioban Alexandr nu are antecedente penale, de comportamentul acestuia înainte și după săvârșirea infracțiunii, de situația familiară, precum și de starea materială, din care motiv instanța de apel a precizat că scopul pedepsei penale va fi realizat în privința inculpatului, prin stabilirea unei pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, astfel nefiind necesară aplicarea unei pedepse cu închisoare. Referitor la acțiunea civilă depusă de partea vătămată Enachi Petru, instanța de apel a menționat că deși pe parcursul urmăririi penale, Enachi Petru a fost recunoscut în calitate de parte vătămată și i-au fost explicate drepturile, precum și dreptul de a înainta acțiune civilă în cadrul procesului penal, ultimul nu a înaintat cerere de a fi recunoscut în calitate de parte civilă și nu a depus o cerere de chemare în judecată în acest sens. Prin urmare, instanța de apel a reținut că odată cu depunerea cererii de apel, partea vătămată Enachi Petru împreună cu avocatul Cebotari Andrei, au depus și cerere cu privire la recunoașterea lui Enachi Petru în calitate de parte civilă, precum și acțiune civilă, solicitând astfel dispunerea încasării din contul inculpatului Cioban Alexandr în beneficiul părții vătămate Enachi Petru, suma de 500 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, suma de 6 336 lei cu titlu de prejudiciu material, și suma de 8 000 lei cu titlu de cheltuieli pentru acordarea asistenței juridice. Reținând prevederile art. 61 alin. (1), (2), 220 alin. (1), (2), 221 alin. (1) Cod de procedură penală, instanța de apel a precizat că recunoașterea calității de parte civilă poate fi efectuată la faza urmăririi penale prin ordonanța organului de urmărire penală sau în cursul judecării cauzei în prima instanță până la terminarea cercetării judecătorești, prin încheierea instanței de judecată. Prin urmare, instanța de apel a constatat că partea vătămată Enachi Petru nu a depus acțiune civilă în cadrul urmăririi penale, și nici în cadrul judecării cauzei în prima instanță, deși în instanța de apel a confirmat faptul că a cunoscut despre data, ora și locul desfășurării ședinței de judecată în cauza penală în privința lui Cioban Alexandr. Astfel, instanța de apel a conchis că cererea de recunoaștere în calitate de parte civilă a lui Enachi Petru, precum și acțiunea civilă, sunt inadmisibile la această fază a procesului penal în privința lui Cioban Alexandr. 4

Avocatul Cebotari Andrei în numele părții vătămate Enachi Petru, în temeiul art. 427 alin. (1) pct. 5), 6) Cod de procedură penală, declară recurs ordinar, solicitând casarea deciziei instanței de apel, cu dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. În motivarea recursului ordinar indică, că prima instanță a dispus examinarea cauzei în baza art. 3641 Cod de procedură penală, în lipsa părții vătămate Enachi Petru și a avocatului acestuia, care nu au fost citați pentru examinarea cauzei penale, fapt ce reprezintă o încălcare a normelor imperative de examinare a cauzei în procedură simplificată și care contravine prevederilor pct. 9 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție cu privire la aplicarea prevederilor art. 3641 Cod de procedură penală de către instanțele judecătorești. Susține, că în cadrul urmăririi penale, ultima acțiune la care a participat avocatul părții vătămate, a fost experimentul din 12 martie 2020, iar ulterior la data de 24 martie 2020, prin intermediul poștei electronice, partea vătămată Enachi Petru și avocatul acestuia au fost informați doar despre faptul întocmirii raportului de expertiză, astfel că la data de 26 mai 2020, cauza penală a fost înregistrată la Judecătoria Cahul (sediul Taraclia), fără a fi informată partea vătămată despre finalizarea urmăririi penale și remiterea cauzei penale în instanța de judecată. Mai mult, precizează că la ședința de judecată în cadrul primei instanțe, partea vătămată nu a fost prezentă din motiv că nu a fost citată, or, citația anexată la materialele cauzei, conține o adresă greșită, iar semnătura nu-i aparține părții vătămate Enachi Petru, astfel că părții vătămate i-a fost lezat dreptul de а înainta о acțiune civilă în cadrul procesului penal, prin ce s-a încălcat accesul liber la justiție. Invocând prevederile art. 319 alin. (1), 322 alin. (1)-(3), 323 alin. (1)-(3), conchide recurentul că prima instanță neîntemeiat a dispus examinarea cauzei penale în lipsa părții vătămate, iar instanța de apel nu a intervenit pentru a corecta eroarea. De asemenea, indică recurentul că pedeapsa stabilită inculpatului sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, este una prea blândă, deoarece aceasta nu va atinge scopul pedepsei penale. Menționează, că inculpatul nu a manifestat interes față de starea de sănătate a părții vătămate, nu a acordat ajutor acesteia sub nici o formă, iar prima instanță nu a luat în considerație faptul că partea vătămată Enachi Petru a fost șofer de rută care la momentul săvârșirii infracțiunii, microbusul era plin cu pasageri. În opinia recurentului, pedeapsa stabilită inculpatului nu este una echitabilă în raport cu fapta săvârșită, invocând totodată că în urma accidentului rutier partea vătămată Enachi Petru a suportat două intervenții chirurgicale, iar din acest considerent este în imposibilitate de a se deplasa. 5

Procurorul a depus referință la recursul declarat de avocatul Cebotari Andrei în numele părții vătămate Enachi Petru, pledând pentru dispunerea rejudecării cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată.

Examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar declarat în raport cu materialele cauzei, Colegiul penal conchide asupra inadmisibilității acestuia din următoarele considerente. Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel doar în cazurile stipulate în textul normei vizate. Conform dispoziției art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța de recurs, examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, este în drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este vădit neîntemeiat. Colegiul menționează, că potrivit practicii judiciare constante, erorile de drept pot fi erori de drept formal sau procesual și erori de drept material sau substanțial. Instanța de recurs verifică, dacă s-a aplicat corect legea la faptele reținute prin hotărârea atacată și dacă aceste fapte au fost constatate cu respectarea dispozițiilor de drept formal și material. Din conținutul recursului declarat în cauză se constată că recurentul invocă în calitate de temeiuri pentru casarea deciziei instanței de apel prevederile art. 427 alin. (1) pct. 5) și 6) Cod de procedură penală, care stabilesc, că hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazurile, când: 5) cauza a fost judecată în primă instanță sau în apel fără citarea legală a unei părți sau care, legal citată, a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a înștiința instanța despre această imposibilitate, precum și 6) instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția instanței. Totodată, reieșind din esența argumentelor invocate se atestă că titularul cererii de recurs mai invocă dezacordul cu decizia instanței de apel cu privire la modalitatea de individualizare a pedepsei penale, motive care se subscriu temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, potrivit căruia hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond și de apel în cazul când s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale, din care considerent instanța de recurs se va expune și în privința temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, în partea ce ține de corectitudinea individualizării pedepsei penale aplicate inculpatului Cioban Alexandr. 6 Așadar, cu referire la argumentele recurentului privind existența în cauza examinată a erorilor de drept prevăzute la pct. 5) și 6) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală, invocând în acest sens că la ședința de judecată în cadrul primei instanțe, partea vătămată Enachi Petru nu a fost citat, din care motiv acestuia i-a fost încălcat și dreptul de а înainta acțiune civilă în cadrul procesului penal, Colegiul penal constată că alegațiile avocatului în această parte sunt declarative și neîntemeiate. Sub acest aspect, se atestă că în cadrul primei instanțe, partea vătămată Enachi Petru a fost citat legal pentru ședința de judecată, fapt confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei penale (f.d.165, vol.I), iar potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată a primei instanțe din 25 iunie 2020, rezultă că partea vătămată Enachi Petru, deși a fost citat legal, acesta nu s-a prezentat și nu a comunicat instanței motivele imposibilității de a se prezenta (f.d.171-172, vol.I). Prin urmare, nu pot fi reținute alegațiile recurentului cu privire la faptul că pentru ședința de judecată în cadrul primei instanțe, partea vătămată nu a fost citată legal, din care motiv i s-a încălcat dreptul de a înainta acțiune civilă. De asemenea, Colegiul penal reține că deși recurentul invocă faptul că a fost încălcat dreptul părții vătămate de acces liber la justiție întrucât Enachi Petru a fost lipsit de dreptul de a înainta acțiune civilă, totuși analizând procesul-verbal al ședinței instanței de apel din 09 noiembrie 2020 (f.d.235- 239, vol.I), la întrebarea instanței de judecată, avocatul Cebotari Andrei în numele părții vătămate Enachi Petru, a declarat că cunoaște despre dreptul de a înainta acțiune civilă în cadrul procesului penal, însă nefiind de acord cu procedura în care a fost dispusă examinarea cauzei penale în privința inculpatului Cioban Alexandr, și anume în baza art. 3641 Cod de procedură penală, precum și cu modul de individualizare a pedepsei, a considerat necesar că acțiunea civilă urmează a fi înaintată în cadrul instanței de apel. Mai mult, Colegiul penal consideră necesar a menționa, că potrivit art. 221 alin. (1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se intentează în baza cererii scrise a părții civile sau a reprezentantului ei în orice moment de la pornirea procesului penal până la terminarea cercetării judecătorești. Astfel că, partea vătămată Enachi Petru a dispus de dreptul de a înainta cerere cu privire la compensarea cheltuielilor suportate în cauza penală și la faza urmăririi penale, unde fiind recunoscut în calitate de parte vătămată (f.d.40-41, vol.I), i s-au explicat drepturile și obligațiile prevăzute de art. 60 Cod de procedură penală, însă o astfel de cerere lipsește la materialele cauzei penale, care urma a fi depusă la acea fază a procesului penal de către Enachi Petru sau de către reprezentantul acestuia. În contextul celor expuse, Colegiul penal evidențiază că potrivit art. 221 alin. (5) Cod de procedură penală, persoana care nu a intentat acțiunea civilă în 7 cadrul procesului penal are dreptul de a intenta o asemenea acțiune în ordinea procedurii civile. Sub aspectul temeiului de casare prevăzut la art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod de procedură penală, Colegiul penal atestă că recurentul critică decizia instanței de apel, din considerentul că pedeapsa stabilită inculpatului Cioban Alexandr sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității, este una prea blândă și inechitabilă în raport cu fapta săvârșită și consecințele acesteia. Analizând argumentele menționate în raport cu circumstanțele cauzei, instanța de recurs le apreciază ca neîntemeiate și pasibile respingerii din următoarele motive. Prin criterii generale de individualizare a pedepsei se înțeleg cerințele (regulile) stabilite de lege, de care este obligată să se conducă instanța de judecată la aplicarea fiecărei pedepse, pentru fiecare persoană vinovată în parte. Legea penală acordă instanței de judecată o posibilitate largă de aplicare în practică a principiului individualizării răspunderii penale și a pedepsei penale, ținând cont de caracterul și gradul prejudiciabil al infracțiunii săvârșite, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei care agravează sau atenuează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Prin urmare, Colegiul penal reține, că persoanei declarate vinovate, trebuie să i se aplice o pedeapsă echitabilă, în limitele sancțiunii articolului în baza căruia persoana se declară vinovată. Conform prevederilor art. 61 Cod penal, pedeapsa penală este o măsură de constrângere statală și un mijloc de corectare și reeducare a condamnatului, și respectiv la rândul său are drept scop restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea ultimului, cât și a altor persoane. Totodată, conform prevederilor art. 75 Cod penal, persoanei recunoscute vinovate de săvârșirea unei infracțiuni i se aplică o pedeapsă echitabilă în limitele fixate în Partea specială a Codului penal în strictă conformitate cu dispozițiile Părții generale a acestuia. La stabilirea categoriei și termenului pedepsei, instanța de judecată ține cont de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei, care atenuează ori agravează răspunderea, de influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării vinovatului, precum și de condițiile de viață ale familiei acestuia. Astfel, instanța de recurs reamintește, că categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice sunt expuse în Codul penal într-o anumită consecutivitate: de la cea mai blândă - amendă, până la cea mai aspră - detențiune pe viață. Respectiv, doar instanța de judecată este în măsură să înfăptuiască acțiunea de individualizare a pedepsei pentru infractorul care a săvârșit o 8 infracțiune, având deplina libertate de acțiune în vederea realizării operațiunii respective, ținând seama de regulile și principiile prevăzute de Codul penal, la stabilirea felului, duratei ori a cuantumului pedepsei. Din actele cauzei rezultă că prin sentința primei instanțe, Cioban Alexandr a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 264 alin. (1) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsă sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 140 ore, soluție care a fost menținută și de instanța de apel. Așadar, referitor la dezacordul recurentului cu faptul că pedeapsa stabilită inculpatului este una prea blândă, invocând că aceasta nu a fost individualizată corespunzător circumstanțelor stabilite în privința lui Cioban Alexandr, Colegiul penal reține că instanța de apel corect a apreciat că la stabilirea pedepsei inculpatului, prima instanță just a luat în considerație gradul prejudiciabil al acțiunilor inculpatului Cioban Alexandr, personalitatea acestuia care anterior nu a fost condamnat, că cauza a fost examinată pe baza probelor administrate la faza de urmărire penală, în procedura prevăzută de art. 3641 Cod de procedură penală, infracțiunea săvârșită face parte din categoria celor mai puțin grave, precum și situația familiară și starea financiară a inculpatului, stabilind în acest sens că corectarea și reeducarea inculpatului va fi realizată și prin stabilirea unei pedepse neprivative de libertate, sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe un termen de 140 ore. Mai mult, instanța de recurs atestă că în cadrul ședinței de judecată în instanța de apel, referitor la dezacordul părții vătămate Enachi Petru cu pedeapsa stabilită inculpatului, partea acuzării a pledat pentru netemeinicia cererii de apel în această parte, susținând că inculpatul a recunoscut vinovăția și cauza a fost examinată în procedură simplificată și că acesta nu are antecedente penale, din care motiv, în opinia procurorului, cererea de apel în ceea ce privește latura penală, este neîntemeiată. În contextul celor expuse mai sus, Colegiul penal reține, că la stabilirea pedepsei inculpatului Cioban Alexandr, pentru infracțiunea săvârșită, instanțele de fond nu au comis erori de drept, iar pedeapsa aplicată inculpatului este una corectă, fiind apreciate corect circumstanțele de fapt și de drept în strictă conformitate cu prevederile normelor de procedură penală și cu prescripțiile de drept material, ținând cont de prevederile art. 61, 75-78 Cod penal, astfel că la stabilirea acesteia au fost respectate exigențele legii, iar argumentele recursului în acest sens sunt neîntemeiate. Reieșind din considerentele expuse, Colegiul penal conchide, că la examinarea recursului declarat de către avocatul Cebotari Andrei în numele părții vătămate Enachi Petru, nu au fost stabilite careva erori de drept care ar condiționa casarea deciziei contestate, impunându-se soluția inadmisibilității recursului, ca fiind vădit neîntemeiat.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, Colegiul penal, 9 D E C I D E : Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Cebotari Andrei în numele părții vătămate Enachi Petru, împotriva deciziei Colegiului judiciar al Curții de Apel Cahul din 09 noiembrie 2020, în cauza penală în privința lui Cioban Alexandr xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat. Decizia este irevocabilă. Decizia motivată pronunțată la 07 octombrie 2021. Președinte Toma Nadejda Judecătorii Timofti Vladimir Cobzac Elena 10