1ra-503/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- art. 264-1 alin. 4 CP
- Temei legal
- art. 427 alin. 1 pct.10 CPP
1ra-503/2022 — art. 264-1 alin. 4 CP (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 1ra-503/2022
1-20165014-01-1ra-30032022
C U R T E A S U P R E M Ă D E J U S T I Ț I E
D E C I Z I E
18 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul penal în următoarea componență:
Președinte Cobzac Elena
Judecători Țurcan Anatolie
Plămădeală Ghenadie
examinând admisibilitatea în principiu a recursului ordinar, declarat de către
avocatul Șchiopu Arcadie în numele inculpatului, prin care se solicită casarea
deciziei Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie 2021, în cauza
penală privindu-l pe
Cioban Alexandru Xxxxx, născut la xxxxx, originar și
domiciliat în s. Xxxxx r-nul Xxxxx.
Termenul de examinare a cauzei:
prima instanță: 30.12.2020-16.02.2021
instanța de apel: 09.03.2021-22.11.2021
instanța de recurs: 30.03.2022-18.05.2022
A C O N S T A T A T :
Prin sentința Judecătoriei Căușeni sediul Central din 16 februarie 2021, în
procedura judecării pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, Cioban
Alexandru Xxxxx a fost recunoscut vinovat și condamnat în baza art. 2641 alin. (4)
Cod penal, la 8 luni închisoare, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip
semiînchis.
Conform articolelor 85 alin. (1), 87 alin. (1) Cod penal, s-a adăugat, integral, în
termenul pedepsei de 8 (opt) luni închisoare stabilite lui Cioban Alexandru, partea
neexecutată a pedepsei de 31 (treizeci și una) ore de muncă neremunerată în folosul
comunității, ceea ce echivalează cu 7 (șapte) zile de închisoare, aplicate prin sentința
Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din 04.09.2020, stabilindu-i-se pedeapsa
definitivă - 8 (opt) luni și 7 (șapte) zile de închisoare, cu executarea acesteia în
penitenciar de tip semiînchis.
Conform articolului 90 Cod penal, executarea pedepsei închisorii aplicate lui
Cioban Alexandru a fost suspendată condiționat pe o perioadă de probațiune de 1 an,
obligându-l să nu-și schimbe domiciliul fără consimțământul organului competent.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut că, Cioban Alexandru,
la data de 17.12.2020, în jurul orelor 19:10, în privința căruia a fost anulat dreptul de a
conduce mijloace de transport, deplasându-se pe str. Tighina din or. Căușeni, la
volanul automobilului de model ”Vaz 21043”, cu numărul de înmatriculare XXXXX,
1
fiind stopat de către colaboratorii Inspectoratului de Poliție Căușeni pentru
verificarea documentelor, la aceștia din urmă au apărut suspecții cu privire la aflarea
conducătorului auto în stare de ebrietate, motiv pentru care acesta a fost transportat
la Spitalul Raional Căușeni, unde a fost supus testării alcooscopice, în rezultatul
căreia, conform procesului-verbal nr. 502 din 17.12.2020 al examinării medicale de
constatare al faptului de consumare a alcoolului, stării de ebrietate și naturii ei, s-a
stabilit concentrația de alcool în aerul expirat de către Cioban Alexandru de 0,35 mg/l,
ceea ce, conform prevederilor articolului 13412 din Codul penal, constituie stare de
ebrietate alcoolică cu grad avansat.
Ca urmare, acțiunile lui Cioban Alexandru au fost încadrate în baza articolului
2641 alin. (4) din Codul penal - conducerea mijlocului de transport de către o persoană care
se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad avansat, acțiuni săvârșite de către o persoană care
nu deține permis de conducere sau care este privată de dreptul de a conduce mijloace de
transport.
Împotriva sentinței a declarat apel procurorul, care a solicitat casarea
acesteia și pronunțarea unei noi hotărîri în privința lui Cioban Alexandru, prin care
ultimul să fie recunoscut culpabil în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin.
(4) Cod penal și stabilirea în baza acestei norme, a pedepsei sub formă de 4 luni
închisoare cu executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis și conform
prevederilor art. 85, 87 Cod penal, prin cumul total de sentințe, de stabilit lui Cioban
Alexandru pedeapsa penală sub formă de 4 luni și 10 zile închisoare cu executarea
pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.
În motivarea cerințelor sale, acuzatorul de stat a invocat următoarele aspecte:
- sentința în cauză o consideră prea blândă, or instanța de judecată la stabilirea
pedepsei lui Cioban Alexandru nu a luat în calcul că acesta anterior la data de
04.09.2020, de către Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan- Vodă, deja a fost condamnat
în baza art. 2641 alin. (1) Cod penal, la pedeapsă sub formă de 135 ore de muncă
neremunerată în folosul comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloacele
de transport, pedeapsă care de către Cioban Alexandru, nu a fost executată pînă la
capăt, mai având de executat încă 31 ore și ultimul nefăcându-și concluziile necesare,
la data de 17.12.2020, din nou a mai comis intenționat o infracțiune prevăzută de art.
2641 Cod penal;
- astfel, în cazul dat menționează că, aplicarea pedepsei cu suspendare
condiționată, nu este echitabilă faptei comise de către Cioban Alexandru, care la data
de 17.12.2020, știind consecințele care survin pentru conducerea mijlocului de
transport în stare de ebrietate, din nou a mai comis o infracțiune analogică;
- pedeapsa aplicată inculpatului, nu este proporțională faptei comise și
comportamentului inculpatului, inclusiv pedeapsa aplicată nu-și va atinge scopul,
conform prevederilor art. 61 alin. (2) Cod penal.
Prin decizia Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău din 22 noiembrie
2021, a fost admis apelul declarat, fiind casată sentința parțial, în partea
individualizării pedepsei și pronunță în această parte o nouă hotărîre potrivit
modului stabilit pentru prima instanță prin care: lui Cioban Alexandru recunoscut
2
vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2641 alin. (4) Cod penal, i-a fost
aplicată pedeapsa sub formă de închisoare pe un termen de 4 (patru) luni, cu
executarea pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. În rest, sentința a fost
menținută.
În motivarea soluției, instanța de apel a indicat că, instanța de fond, cercetând
în cumul probele administrate în ședința de judecată prin prisma admisibilității,
pertinenței și concludenței, utilității și veridicității raportată la declarațiile date în
ședința de judecată și probele administrate, a stabilit o corect situația de fapt, dând
faptelor reținute în sarcina inculpatului Cioban Alexandru încadrarea juridică
corespunzătoare, conform prevederilor 2641 alin. (4) din Codul penal - conducerea
mijlocului de transport de către o persoană care se află în stare de ebrietate alcoolică cu grad
avansat, acțiuni săvârșite de către o persoană care nu deține permis de conducere.
La caz, componența de infracțiune imputată inculpatului Cioban Alexandru,
prevăzută de art. 2641 alin. (4) Cod penal, se pedepsește cu muncă neremunerată în
folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de pînă la 1 an.
Astfel, privind gravitatea infracțiunii săvârșite, conform art.16 Cod penal,
instanța de apel a stabilit că, infracțiunea săvârșită cu intenție de Cioban Alexandru,
se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare.
Subsecvent, instanța de apel la stabilirea categoriei și limitei pedepsei, a ținut
cont de circumstanțele cauzei, dar și de personalitatea inculpatului.
În continuare, instanța de apel a reținut circumstanță agravantă, stabilită de art.
77 Cod penal, în sarcina inculpatului, săvârșirea infracțiunii de către o persoană care
anterior a fost condamnată pentru infracțiune similară. Or, anterior inculpatul a fost
judecat prin sentința Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din 04.09.2020
stabilindu-i-se pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității
pe termen de 135 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport.
Totodată, instanța de fond conform art. 76 Cod penal, în privința inculpatului nu a
stabilit careva circumstanțe atenuante.
În context, nici instanța de apel nu a putut reține în calitate de circumstanță
atenuantă recunoașterea vinovăției de către inculpat, or, judecarea cauzei penale a
avut loc în baza probelor administrate la urmărirea penală, care are ca premisă
recunoașterea faptelor indicate în rechizitoriu, astfel, în acest caz pedeapsa care
urmează a fi aplicată inculpatului urmează a fi stabilită în conformitate cu art.3641
alin. (8) Cod de procedură penală, care stabilește o pedeapsă redusă, luându- se în
considerare recunoașterea faptelor, iar reținerea în calitate de circumstanță atenuantă
a faptului recunoașterii vinovăției ar însemna acordarea unei bivalențe juridice uneia
și aceleiași circumstanțe.
În acest context, instanța de apel a notat că, instanța de fond corect i-a stabilit
inculpatului o pedeapsă sub formă de închisoare, însă pripit a conchis asupra
mărimii ei și că în privința lui Cioban Alexandru sunt aplicabile prevederile art. 90
alin.(1) Cod penal, în situația în care, la adoptarea soluției, urma să țină cont că
inculpatul are antecedente penale, or, acesta a fost atras la răspundere penală pentru
o infracțiune similară. Acest fapt denotă că inculpatul careva concluzii pentru sine
3
nu și-a făcut, nu a pășit pe cale corijării fără a fi privat de libertate. Acestuia i s-a
acordat șansa de a-și corija conduita și a demonstra că cele comise constituie un
incident în biografia acestuia, însă în final acestea au fost ignorate, ultimul săvîrșind
o nouă infracțiune cu intenție care atentează la relațiile sociale cu privire la siguranța
traficului rutier și care reflectă o tendință ascendentă în societate.
Respectiv, anterior prin sentința Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din
04.09.2020, inculpatului Cioban Alexandru, instanța de judecată i-a acordat
posibilitatea de a se corecta și a demonstra că, faptele comise au fost o întîmplare și o
greșeală, fără izolarea lui de societate prin stabilirea pedepsei în formă de muncă
neremunerată în folosul comunității.
Astfel, reieșind din personalitatea și comportamentul inculpatului, instanța de
apel a conchis că, instanța de fond prin sentința Judecătoriei Chișinău (sediul
Buiucani) din 25 martie 2020, eronat a ajuns la concluzia că, corectarea și reeducarea
lui Cioban Alexandru va fi posibilă prin suspendarea condiționată a executării
pedepsei cu închisoare, cu aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal.
La caz, instanța de apel a considerat că, scopul legii penale cu referire la
inculpatul Cioban Alexandru va putea fi atins doar prin stabilirea în privința
acestuia a sancțiunii în formă de închisoare cu executare reală.
Relevant speței este și faptul că, potrivit certificatului nr. 21 din 28.07.2021
eliberat de Șeful interimar al Biroul de Probațiune Ștefan Vodă, Istrati Inna,
prezentat în ședința de judecată a instanței de apel, inculpatul Cioban Alexandru, nu
are careva datorii conform sentinței Judecătoriei Căușeni, (sediul Ștefan Vodă), nr. 1-
140/20 din 04.09.2020 prin care a fost recunoscut vinovat în baza art. 2641 alin. (1)
Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa de 135 ore muncă neremunerată în folosul
comunității, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Astfel, cet.
Cioban Alexandru a fost exclus de la evidență la data de 22.02.2021 în legătură cu
executarea pedepsei.
Așadar, reieșind din cele menționate, nu mai este oportună și necesară
cumularea pedepselor, dat fiind faptul că inculpatul Cioban Alexandru a executat
integral pedeapsa stabilită prin sentința Judecătoriei Căușeni, (sediul Ștefan Vodă)
din 04.09.2020, fiind exclus de la evidență încă la data de 22.02.2021. Respectiv,
aplicarea prevederilor art. 85 alin. (1) Cod penal și cumularea pedepselor, în situația
în care inculpatul a executat deja pedeapsa în formă de muncă neremunerată în
folosul comunității ar condiționa sancționarea inculpatului de două ori pentru una și
aceeași faptă.
În atare circumstanțe, instanța de apel a casat sentința în partea aplicării
prevederilor art. 85 alin. (1), art. 87 alin. (1) Cod penal și cumularea părții
neexecutate a pedepsei de 31 (treizeci si una) ore de muncă neremunerată în folosul
comunității, ceea ce echivalează cu 7 (sapte) zile de închisoare, aplicată prin sentința
Judecătoriei Căuseni (sediul Ștefan Vodă) din 04.09.2020.
În continuare, instanța de apel a menționat că, doar o pedeapsă privativă de
libertate pe un termen de 4 (patru) luni fără aplicarea prevederilor art. 90 Cod penal,
este echitabilă la caz, care va atinge scopul legii penale de restabilire a echității
4
sociale, corectare a condamnatului Cioban Alexandru, precum și prevenirea
săvârșirii de noi infracțiuni atât din partea condamnatului, cât și a altor persoane.
Totodată, ținând cont de faptul că, Cioban Alexandru nu a îndreptățit
încrederea acordată de instanța de judecată, săvârșind o nouă infracțiune, instanța
de apel a conchis că, corectarea inculpatului este posibilă doar prin izolarea de
societate, corespunzător anume această pedeapsă poate atinge scopul de corectare și
reeducare.
În concluzie, instanța de apel a conchis că, anume pedeapsa sub formă de
închisoare cu executare reală pe un termen de 4 (patru) luni este echitabilă și
suficientă pentru restabilirea echității sociale, adică a drepturilor și intereselor
statului și întregii societăți, perturbate prin infracțiunea comisă de către inculpat,
pedeapsa stabilită inculpatului este aptă de a îndeplini funcțiile și de a realiza scopul
în contextul gradului de pericol social a faptei comise de către acesta, cât și
personalitatea inculpatului, urmărind în acest sens comportamentul lui în viața
socială, precum și cel dinainte și după săvârșirea infracțiunii incriminate.
Decizia instanței de apel este atacată cu recurs ordinar de către avocatul
Șchiopu Arcadie în numele inculpatului, care solicită casarea acesteia, cu adoptarea
unei noi hotărâri de menținere parțială a sentinței, cu excluderea art. 85 alin. (1), 87
alin. (1) Cod penal, partea neexecutată a pedepsei aplicată prin sentința Judecătoriei
Căușeni, sediul Ștefan Vodă din 04.09.2020.
În motivarea recursului indică:
- instanța de apel, eronat a aplicat pedepsa și greșit a admis apelul acuzatorului
de stat;
- instanța de apel nu a luat în considerație că, inculpatul Cioban Alexandru a
recunoscut vina pe deplin, se căiește sincer de cele comise, comportamentul acestuia
până și după săvîrșirea infracțiunii, a solicitat ca judecata să se facă pe baza probelor
administrate în faza de urmărire penală, conform prevederilor art. 3641 Cod de
procedură penală, la evidența medicului narcolog nu se află, cu antecedente penale
stinse, iar căința sinceră și recunoașterea vinovăției sunt conform art. 76 Cod penal
circumstanțe atenuante;
- instanța de apel greșit a concluzionat că, prin numirea unei pedepse mai
aspre inculpatului Cioban Alexandru, se va atinge scopul pedepsei, și nu a luat în
cosiderație că pedeapsa numită de instanța de fond este una corespunzătoare
gradului prejudiciabil al faptelor comise de inculpat și circumstanțele cauzei, iar
stabilirea pedepsei penale cu aplicarea prevederilor art.90 Cod penal, va contribui la
atingerea scopurilor pedepsei penale și va fi suficientă pentru corectarea și
reeducarea inculpatului, în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, precum și
pentru restabilirea echității sociale;
În drept recurentul își întemeiază recursul în baza art. 427 alin. (1) pct. 10) Cod
de procedură penală.
În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) pct. 11) Cod de procedură
penală, procurorul a depus referință privind opinia asupra recursului declarat,
solicitând a decide inadmisibilitatea acestuia ca fiind vădit neîntemeiat, deoarece
5
instanța și-a argumentat suficient soluția în partea pedepsei, ținând cont în deplină
măsură de principiile generale de aplicare a pedepsei, precum și de criteriile
generale de individualizare a acesteia, de gravitatea infracțiunii săvârșite, de motivul
acesteia, de persoana celui vinovat, de circumstanțele cauzei ce atenuează sau
agravează răspunderea, influența pedepsei aplicate asupra corectării și reeducării
vinovatului, stabilindu-i o pedeapsă echitabilă.
Examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat, în raport cu
materialele cauzei, Colegiul penal concluzionează inadmisibilitatea acestuia, ca
fiind vădit neîntemeiat, din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) pct. 4) Cod de procedură penală, instanța
de recurs examinând admisibilitatea în principiu a recursului declarat împotriva
hotărârii instanței de apel, fără citarea părților, în camera de consiliu, este în
drept să decidă asupra inadmisibilității acestuia în cazul în care constată că este
vădit neîntemeiat.
Așadar, în prezenta speță, în recursul declarat, avocatul Șchiopu A. în
numele inculpatului, indică faptul că, pedeapsa aplicată inculpatului este prea
aspră, astfel indică temeiul de casare a hotărârii instanței de apel, art. 427 alin. (1)
pct. 10) Cod de procedură penală, care prevede că hotărârile instanței de apel pot
fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanțele de fond
și de apel, în cazul în care s-au aplicat pedepse individualizate, contrar prevederilor
legale.
În același timp, Colegiul penal constată că, recurentul este de acord cu
starea de fapt stabilită de instanțele de judecată, precum și cu încadrarea juridică
a acțiunilor inculpatului, din care considerente nu se va expune referitor la aceste
aspecte.
Analizând temeiurile invocate pentru recurs, în raport cu circumstanțele și
materialele cauzei, Colegiul penal consideră, că în prezenta speța nu și-au găsit
confirmarea la examinarea recursului declarat, iar instanța de apel și-a motivat
just soluția adoptată, acordând deplină eficiență prevederilor art. 61 și 75 Cod
penal, la soluționarea chestiunii cu privire la individualizarea pedepsei în
privința inculpatului, stabilită conform sancțiunii art. 2641 alin. (4) Cod penal,
ținând cont și de dispozițiile art. 3641 alin. (8) Cod de procedură penală.
Așadar, Colegiul penal reține, că inculpatul a fost trimis în judecată pentru
săvârșirea unei infracțiuni în domeniul transporturilor, prevăzută de art. 2641
alin. (4) Cod penal, cauza fiind examinată în procedura judecării pe baza
probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu prevederile
art. 3641 Cod de procedură penală, în acest caz, trebuie luate în vedere, în egală
măsură persoana inculpatului și respectiv, reeducarea și reintegrarea sa socială,
cât și dimensiunea fenomenului infracțional și așteptările societății față de
mecanismul justiției penale, pentru a realiza o proporționalitate reală între aceste
aspecte.
6
Sancțiunea art. 2641 alin. (4) Cod penal, prevede pedeapsă cu muncă
neremunerată în folosul comunității de la 200 la 240 de ore sau cu închisoare de
pînă la 1 an, calificându-se conform art. 16 Cod penal, ca infracțiune ușoară.
Instanța de recurs reține, că instanța de apel a stabilit inculpatului pedeapsă
de 4 luni închisoare, cu executare în penitenciar de tip semiînchis.
Raportând cele menționate la cazul supus judecării, instanța de recurs
consideră că, în mod just instanța de apel la soluționarea chestiunii cu privire la
pedeapsă, a aplicat inculpatului pedeapsa sub formă de închisoare, cu executarea
reală a acesteia, motivând corespunzător temeiurile neaplicării unei pedepse mai
blânde, neprivative de libertate.
Astfel, în viziunea Colegiului penal, în prezenta cauză penală, instanța de
apel, just a ținut cont de faptul că, infracțiunea săvârșită cu intenție de Cioban
Alexandru, se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare, a fost reținută
circumstanța agravantă, stabilită de art. 77 Cod penal, în sarcina inculpatului,
săvârșirea infracțiunii de către o persoană care anterior a fost condamnată pentru
infracțiune similară. Or, anterior inculpatul a fost judecat prin sentința
Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan Vodă) din 04.09.2020, stabilindu-i-se
pedeapsa sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității pe termen de
135 ore, cu anularea dreptului de a conduce mijloace de transport. Totodată,
conform art.76 Cod penal, în privința inculpatului nu au fost stabilite careva
circumstanțe atenuante.
Reieșind din cele expuse, în viziunea instanței de recurs, instanța de apel
întemeiat a concluzionat că, prima instanță i-a stabilit inculpatului o pedeapsă
sub formă de închisoare, însă pripit a conchis asupra mărimii ei și că în privința
lui Cioban Alexandru sunt aplicabile prevederile art. 90 alin.(1) Cod penal, în
situația în care, la adoptarea soluției, urma să țină cont că inculpatul are
antecedente penale, or, acesta a fost atras la răspundere penală pentru o
infracțiune similară. Acest fapt denotă că inculpatul careva concluzii pentru sine
nu și-a făcut, nu a pășit pe cale corijării fără a fi privat de libertate. Acestuia i s-a
acordat șansa de a-și corija conduita și a demonstra că, cele comise constituie un
incident în biografia acestuia, însă în final acestea au fost ignorate, ultimul
săvârșind o nouă infracțiune cu intenție care atentează la relațiile sociale cu
privire la siguranța traficului rutier și care reflectă o tendință ascendentă în
societate. Respectiv, anterior prin sentința Judecătoriei Căușeni (sediul Ștefan
Vodă) din 04.09.2020, inculpatului Cioban Alexandru, instanța de judecată i-a
acordat posibilitatea de a se corecta și a demonstra că faptele comise au fost o
întîmplare și o greșeală, fără izolarea lui de societate, prin stabilirea pedepsei sub
formă de muncă neremunerată în folosul comunității.
Astfel, instanța de apel întemeiat a concluzionat că, aplicarea pedepsei
neprivative de libertate nu-și va produce efectul, pentru ca inculpatul să-și facă
concluziile necesare de a nu comite în continuare abateri de la prevederile legii
penale.
7
Reieșind din circumstanțele expuse, Colegiul penal constată că instanța de
apel a argumentat pe deplin motivele pentru care a aplicat inculpatului în baza
art. 2641 alin. (4) Cod penal, pedeapsă sub formă de închisoare pe un termen de 4
luni, cu executare în penitenciar de tip semiînchis, urmare a circumstanțelor
expuse mai sus, din care considerent, instanța de recurs respinge ca neîntemeiate
afirmațiile avocatului, precum că instanța de apel a numit inculpatului o
pedeapsă prea severă, fiind disproporțională faptei săvârșite.
Astfel, Colegiul statuează, că pedeapsa individualizată de instanța de apel,
răspunde atât principiului proporționalității, cât și scopului prevăzut la art. 61
alin. (2) Cod penal, restabilirea echității sociale, corectarea condamnatului,
precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, atât din partea condamnaților,
cât și a altor persoane.
Din acest punct de vedere se conchide, că de fapt, în cauză nu s-a comis
eroarea de drept prevăzută în pct. 10) alin. (1) art. 427 Cod de procedură penală,
deci, nu persistă temei de casare a soluției adoptate de instanța de apel, iar
pedeapsa stabilită inculpatului Cioban A., de către instanța de apel, a fost
aplicată în limitele legii, din care considerente se dispune inadmisibilitatea
recursului declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.
În conformitate cu art. 432 alin. (1)-(2) pct. 4) CPP, Colegiul penal
D E C I D E:
Inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Șchiopu
Arcadie în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de
Apel Chișinău din 22 noiembrie 2021, în cauza penală privindu-l pe Cioban
Alexandru Xxxxx, ca fiind vădit neîntemeiat.
Decizia este irevocabilă.
Decizia motivată pronunțată la data de 09 iunie 2022.
Președinte Cobzac Elena
Judecător Țurcan Anatolie
Judecător Plămădeală Ghenadie
8