1ra-1409/21 — art. 145 alin. 2 lit. e, g, j, 186 alin. 2 lit. d CP

1ra-1409/21 — art. 145 alin. 2 lit. e, g, j, 186 alin. 2 lit. d CP (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 1ra-1409/2021

Curtea Supremă de Justiție

D E C I Z I E

13 octombrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul penal în componență:

Președinte – Iurie Diaconu,

Judecători – Ion Guzun, Liliana Catan,

examinând admisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul

Trofimov Igor în numele inculpatului, prin care solicită casarea deciziei Colegiului

penal al Curții de Apel Chișinău din 23 februarie 2021, în cauza penală în privința

lui

Chironda Tudor XXXXX, născut la XXXXX.

Termenul examinării cauzei:

Instanța de fond de la 16.04.2019 până la 30.10.2019;

Instanța de apel de la 03.06.2020 până la 23.02.2021;

Instanța de recurs de la 19.05.2021 până la 13.10.2021.

a c o n s t a t a t :

Chironda Tudor a fost recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

145 alin. (2) lit. e), g) și j) și art.186 alin. (2) lit. d) Cod penal, fiindu-i stabilită pedeapsa

în baza art. 145 alin. (2) lit. e), g) și j) Cod penal sub formă de închisoare pe un termen

de 18 ani, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis și în baza art. 186 alin.

(2) lit. d) Cod penal sub formă de închisoare pe un termen de 3 ani, cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis.

În temeiul art. 84 alin. (1) Cod penal, prin cumul parțial de pedepse, definitiv

lui Chironda Tudor i-a fost stabilită pedeapsă cu închisoare pe termen de 20 ani, cu

executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă, înaintată de Ispulov Lilian în partea încasării prejudiciului

material s-a admis în principiu, lăsându-se spre soluționare în procedura civilă, iar

în partea încasării prejudiciului moral s-a admis parțial.

S-a încasat din contul lui Chironda Tudor în folosul lui Ispulov Lilian suma de

70 000 mii lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în rest acțiunea civilă a fost respinsă, ca

neîntemeiată.

Tudor la 24 noiembrie 2018, între orele 22:00 - 24:00, aflându-se la domiciliul cet.

1

Chiriță Maria, situat în XXXXX, fiind în stare de ebrietate alcoolică, acționând cu

intenție directă, dându-și seama de caracterul prejudiciabil al acțiunilor sale,

prevăzând urmările prejudiciabile și dorind în mod conștient survenirea acestor

urmări, având scopul omorului minorilor Chiriță Adrian în vârstă de 17 ani, a lui

Lica Victoria în vârstă de 15 ani și a lui Ispulov Vlad, în rezultatul unui conflict

spontan apărut, le-a aplicat acestora cu o deosebită cruzime multiple lovituri cu

toporul în regiunea capului, cauzându-le: lui Chiriță Adrian conform concluziei

raportului de expertiză judiciară nr. 201822C0159 din 19.12.2018 - hemoragii

intracerebrale, consecutiv traumei cranio - cerebrale deschise, ce se califică ca

vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață, Lică Victoria conform concluziei

raportului de expertiză judiciară nr. 201822C0158 din 18.12.2018 - șoc traumatic,

consecutiv traumei combinate cranio - cerebrale deschise și arsurilor termice de gr.

III - IV a corpului cu suprafața de 80%, ce se califică ca vătămare corporală gravă,

periculoasă pentru viață și lui Ispulov Vlad, conform concluziei raportului de

expertiză judiciară nr. 201822C0 163 din 27.12.2018 - hemoragii intracerebrale,

consecutiv traumei cranio - cerebrale deschise, ce se califică ca vătămare corporală

gravă, periculoasă pentru viață, din care cauze a survenit decesul victimelor.

Inculpatul Chironda Tudor a făcut cunoștință cu Ispulov Vlad anterior, pe data de

20 noiembrie 2018, pe saitul de socializare „Odnoklassniki” și acesta s-a prezentat ca

domnișoară pe nume Maria. Cu Chirița Adrian inculpatul Chironda Tudor a făcut

cunoștință pe data de 24 noiembrie 2018 și acesta s-a prezentat ca o domnișoară pe

nume Vica. Cu Lica Victoria inculpatul Chironda Tudor a făcut cunoștință pe data

de 24 noiembrie 2018 și aceasta s-a prezentat cu numele său adevărat Victoria.

Ispulov Vlad și Chirița Adrian pe data de 24 noiembrie 2018, venind la întâlnire cu

Chironda Tudor în casa lui Chirița Maria, erau deghizate în domnișoare, având și

perucă pe cap.

Astfel, prin acțiunile sale intenționate, Chironda Tudor a săvârșit infracțiunea

prevăzută de art. 145 alin. (2) lit. e), g) și j) Cod penal, adică, omorul săvârșit cu bună

știință asupra două persoane minore, asupra mai multor persoane, cu o deosebită cruzime.

Tot, inculpatul Chironda Tudor, continuându-și acțiunile infracționale, la

aceiași dată, în același interval de timp și aflându-se în același loc, acționând cu

scopul sustragerii bunurilor altei persoane, având acces liber în domiciliul Mariei

Chirița, pe ascuns a sustras un telefon mobil de model „OUKITEL 7 MAX”, la prețul

de 2 000 lei, care a aparținut victimei Ispulov Vlad și un telefon mobil de model

„HUAWEI”, la prețul de 2 309 lei, care a aparținut victimei Lică Victoria, astfel,

cauzându-le daună materială considerabilă.

2

În așa mod, prin acțiunile sale intenționate, Chironda Tudor a comis furtul -

adică sustragerea pe ascuns a bunurilor altei persoane, cu cauzarea de daune în proporții

considerabile, infracțiune prevăzută de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal.

parțială a sentinței, în partea stabilirii pedepsei inculpatului Chironda Tudor din

motivul blândeții pedepsei, rejudecarea cauzei cu pronunțarea unei noi hotărâri,

potrivit modului stabilit pentru prima instanță, prin care Chironda Tudor să fie

recunoscut culpabil de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 145 alin. (2) lit. e), g)

și j) Cod penal și în baza sancțiunii normei date a-i stabili pedeapsa sub forma de

închisoare cu detențiune pe viață, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis,

iar pentru săvârșirea infracțiunei prevăzute de art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal a-i

stabili pedeapsa sub forma de închisoare pe un termen de 4 ani cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip semiînchis. Conform prevederilor art. 84 Cod penal

pentru concurs de infracțiuni, prin cumul total al sentințelor a-i stabili definitiv lui

Chironda Tudor pedeapsa sub forma de închisoare cu detențiune pe viată.

În motivarea apelului, procurorul a invocat că, sentința contestată este una

neîntemeiată din motivul pedepsei prea blânde aplicate în privința lui Chironda

Tudor, or, inculpatul nu a recunoscut vinovăția pentru comiterea infracțiunilor

incriminate, nu a conștientizat caracterul ilegal al acțiunilor sale precum și nici nu a

realizat provocarea unor consecințe extrem de grave pentru ordinea de drept și

sănătatea publică.

3.1. Nefiind de acord cu sentința în cauză, avocatul succesorului părții

vătămate Ispulov Lilian, Cașu Iulian a depus apel prin care a solicitat casarea parțială

a sentinței și pronunțarea unei noi hotărâri potrivit modului stabilit, pentru prima

instanță, prin care Chironda Tudor să fie recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute la art. 145 alin. (2) lit. e), g) j) și art. 186 alin. (2) lit. d) Cod penal și aplicarea

față de acesta pentru concurs de infracțiuni a unei pedepse sub formă de detențiune

pe viață, cu executarea pedepsei într-un penitenciar de tip închis, admiterea integrală

a acțiunii civile, cu dispunerea încasării din contul lui Chironda Tudor în beneficiul

lui Ispulov Lilian a sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciul material și a sumei de

200 000 lei cu titlu de prejudiciul moral.

În motivarea cererii de apel, avocatul succesorului părții vătămate Ispulov

Lilian, Cașu Lilian a invocat că pedeapsa aplicată inculpatului Chironda Tudor este

mult prea blândă în coraport cu caracterul și gravitatea infracțiunilor comise și

anume: a comis o infracțiune excepțional de gravă, a omorât 3 persoane, dintre care

2 minori, cu o deosebită cruzime, iar în scopul distrugerii urmelor infracțiunilor a

incendiat victimele, motiv din care solicită aplicarea față de acesta a pedepsei penale

3

sub formă de detențiune pe viață. De asemenea inculpatul nu a recunoscut vina în

comiterea infracțiunilor incriminate și nu s-a căit de cele comise.

3.2. Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel avocatul Trofimov

Igor, în numele inculpatului Chironda Tudor, prin care a solicitat casarea sentinței și

pronunțarea unei decizii prin care a dispune achitarea inculpatului.

În motivarea cererii de apel avocatul inculpatului a invocat că, sentința de

condamnare a inculpatului este bazată doar presupuneri, or, o bună parte din probe,

pe care instanța le atribuie la „materialele cauzei penale”, și anume: procesele-

verbale de cercetare la fața locului, actele de ridicare, rapoartele de expertiză,

confirmă decesul persoanelor nu si comiterea infracțiunilor imputate inculpatului.

De asemenea, apărătorul a menționat că din declarațiile martorilor audiați nu

rezultă că vreunul l-ar fi văzut personal cum Chironda Tudor ar fi comis infracțiunea,

instanța de fond bazându-se doar pe declarațiile lui Chironda Tudor făcute până la

data de 01.03.2019 și în același timp, instanța nu motivează din ce cauză a neglijat și

nu pot fi admise declarațiile făcute de Chironda Tudor în cadrul urmăririi penale de

după 01.03.2019 și în cadrul ședințelor de judecată, în fața instanței.

Totodată, apelantul a indicat că instanța de judecată a lăsat fără de răspuns

întrebarea, cum se explică lipsa de urme de sânge de pe hainele inculpatului, haine

care au fost ridicate de organul de urmărire penală, iar acuzarea nu a contrazis cu

nimic această situație faptică, ori instanța urma să dea apreciere prin prisma faptului

că procesele-verbale de ridicare și de cercetare a acestor haine au servit obiectul

examinării judecătorești.

Mai mult decât atât, apărarea a subliniat că în cadrul examinării judecătorești

instanța a refuzat părții apărării dreptul de a oferi timp pentru citarea martorului,

care deși era martor al acuzării și care urma să fie prezentat de acuzator, dar de care

acuzatorul s-a refuzat. Instanța a invocat faptul că apărarea a dispus de posibilitatea

de a-l cita. Aceasta chiar dacă procedura de citare nu era executată de partea apărării.

Pe lângă aceste încălcări, avocatul a menționat că instanța a adoptat sentința

având la bază probe care nu au fost cercetate în cadrul examinării judecătorești.

Astfel, instanța indică în sentință că, „La convingerea instanței, declarațiile

inculpatului Chironda Tudor depuse în cadrul anchetei penale în calitate de bănuit,

corespund adevărului și redau acțiunile ce au avut loc în cadrul comiterii infracțiunii,

deoarece coroborează cu alte materiale din dosar: procesul-verbal de reconstituire a

faptei la fața locului, actele de examinare medico-legale a victimelor, proces-verbal

de cercetare la fața locului, declarațiile martorilor, inclusiv a tatălui inculpatului”. În

același timp, declarațiile inculpatului Chironda Tudor depuse în cadrul anchetei

penale în calitate de bănuit nu au fost supuse examinării. Prin urmare, acestea nu

puteau fi puse la baza adoptării sentinței.

4

În ceea ce privește concluzia instanței precum că, declarațiile inculpatului

Chironda Tudor depuse în cadrul anchetei penale în calitate de bănuit ar fi depuse

cu lux de amănunte, a specificat că detaliile expuse în aceste declarații nu corespund

cu circumstanțele reale ale cazului.

Astfel, din conținutul raporturilor de expertiză, s-a constatat că victimelor

Chirița Andrian, Lică Victoria și Ispulov Vlad li s-au produs mai multe lovituri pe

craniu (f.d. 131-157), dar în declarațiile lui Chironda Tudor depuse în cadrul

urmăririi penale în calitate de bănuit, acesta indica faptul că pe „Maria” a lovit-o o

data, așa cum și pe „Vica” a lovit-o o data. La fel, indică Chironda Tudor, că și pe

Vica care era în cealaltă camera a lovit-o o data.

Partea apărării a invocat nulitatea actelor procesuale efectuate de către ofițerii

de poliție din cadrul IP Hîncești, dar care instanța de judecată, fără a argumenta, le-

a declarat drept neîntemeiate și a indicat că le respinge în întregime.

În același timp, avocatul a menționat că sentința urmează a fi casată, pe motiv

că în hotărârea de judecată nu sunt indicate motivele pentru care instanța a dispus

condamnarea inculpatului, chestiune care contravine prevederilor art. 384 și 385 Cod

de procedură penală.

2021, a fost respins ca nefondat, apelul declarat de către avocatul Trofimov Igor, în

numele inculpatului Chironda Todor, admis apelul declarat de către procuror și

apelul declarat de către avocatul Cașu Iulian în numele succesorului părții vătămate

Ispulov Lilian, casată parțial sentința, în partea pedepsei stabilite și acțiunii civile și

pronunțată o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță, după

cum urmează:

,,Lui Chironda Tudor, recunoscut vinovat de săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.

145 alin. (2) lit. e), g) și j) Cod penal, a-i stabili o pedeapsă sub formă de detențiune pe viață

cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis.

În baza art. 84 Cod penal pentru concurs de infracțiuni prin cumul total de infracțiuni

a-i stabili pedeapsa definitivă pedeapsă sub formă de detențiune pe viață cu executarea

pedepsei în penitenciar de tip închis.

Acțiunea civilă înaintată de Ispulov Lilian se admite în parte, și anume se încasează

de la Chironda Tudor în beneficiul lui Ispulov Lilian 20 000 lei cu titlu de prejudiciu material

și 150 000 lei cu titlu de prejudiciu moral, în rest, acțiunea civilă se respinge.

În rest, sentința se menține.”

4.1. În motivarea deciziei, instanța de apel a conchis că prima instanță a stabilit

în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului, cercetarea judecătorească s-a

efectuat cu respectarea dispozițiilor procesual-penale privind administrarea

probelor.

5

Astfel, în cadrul cercetării judecătorești, întru constatarea existenței

infracțiunii, identificarea făptuitorului și stabilirea vinovăției, au fost administrate

următoarele mijloace de probă incluse în rechizitoriu, apreciate în cadrul cercetării

judecătorești și verificate în ședința instanței de apel: declarațiile depuse în cursul

urmăririi penale, în calitate de bănuit, Chironda Tudor (f.d. 14-15, vol. III);

declarațiile declarațiile depuse în calitate de învinuit (f.d. 40-41, vol. III); declarațiile

inculpatului din cardul cercetării judecătorești (f.d. 86-88, vol. IV); declarațiile

succesorului victimei Chirită Andrian - Chirița Maria (f.d. 57-59, vol. IV); declarațiile

succesorului victimei Ispulov Vladimir - Ispulov Lilian (f.d. 60-62, vol. IV);

declarațiile succesorul părții vătămate Lica Victoria - Lică Nadejda (f.d. 63-65, vol.

IV); declarațiile martorului Botnari Vadim (f.d. 83-85, vol. IV); declarațiile martorului

Garaba Diana (f.d. 75, vol. IV); declarațiile martorului Ciubotaru Vitalie (f.d. 76-78,

vol. IV); declarațiile martorului Cucerescu Anastasia (f.d. 81-82, vol. IV); declarațiile

martorului Malanici (f.d. 79-80, vol. IV); declarațiile martorului Chironda Vladimir

(f.d. 66-71, vol. IV); declarațiile martorul Ispulov Victor (f.d. 72-749, vol. IV); procesul

- verbal de reconstituire a faptei din 28.11.2018; raportul de expertiză judiciară nr.

201822C0159 din 19.12.2018 (f.d. 138-143, vol.I); raportul de expertiză judiciară nr.

201822C0158 din 18.12.2018, (f.d. 145-150, vol. I); raportul de expertiză judiciară nr.

201822C0163 din 27.12.2018 (f.d.153-158,vol.I); procesul - verbal privind examinarea

WEB a site-lor cu privire la prețul telefoanelor mobile sustrase de la victime din

13.03.2019 (f.d. 33-35, vol.1I); procesul - verbal de cercetare a locuinței cet. Chirița

Maria (f.d. 38-54, vol.I); procesul - verbal de cercetare suplimentară a locuinței cet.

Chirița Maria din 25.11.2018, cu anexă planșă ilustrativă (f.d. 55-61, vol. I); procesul

- verbal de cercetare suplimentară a locuinței cet. Chirița Maria din 27.11.2018, cu

anexă planșă ilustrativă (f.d. 62-65, vol.1); procesul - verbal de cercetare a locuinței

cet. Zmuncilă Elena (f.d. 66-73, vol. I); încheierea tehnico - incendiară nr. 18-18 din

28.11.2018, privind cauza probabilă și focarul incendiului ce a avut loc în locuința cet.

Chirița Maria (f.d.75-80, vol.I); procesul - verbal de cercetare la fața locului a

incendiului (f.d. 82, vol.1); act de constatare a incendiului din 25.11.2018 (f.d. 83,

vol.I); procesul - verbal de examinare a unei pungi transparente în care se conțin 121

de mucuri de țigări cu înscripția „LD Blue” ridicate din gospodăria cet. Chirița Maria

din 07.03.2019, cu anexă planșă ilustrativă (f.d.190-191, vol.I); procesul - verbal de

examinare a unui pachet de hârtie de culoare albă în care se contin 12 mucuri de

tigări cu înscriptia „Marlboro”, „LD”, „Winston” și „West”, ridicate din gospodăria

cet. Chirița Maria din 07.03.2019, cu anexă planșă ilustrativă (f.d.193-194, vol. I);

procesul - verbal de examinare a unui pachet de politilenă, în care se conțin 3 pachete

de țigări de marca „npnma”, „LD” și „Marlboro” din 07.03.2019, cu anexă planșă

ilustrativă (f.d. 196-197, vol. I); procesul - verbal de examinare a unei pungi din

6

hârtie, în care se conține un ulcior din plastic de culoare albastră, parțial deteriorat,

ridicat din gospodăria. cet. Chirița Maria din 07.03.2019, cu anexă planșă ilustrativă

(f.d. 202-203, vol.I); procesul-verbal de examinare a unei pungi de politilenă, în care

se conține o sticlă din plastic de culoare verde, cu volumul de 2,5 litri, cu înscripția

„my.nebckoe”, ridicat din gospodăria cet. Chirița Maria din 07.03.2019, cu anexă

planșă ilustrativă (f.d.205-206,vol.1); procesul - verbal de examinare a unei pungi din

hîrtie, în care se conține o sticlă din plastic cu volumul de 1 litru, cu înscripția "Fanta",

ridicată din gospodăria cet. Chirița Maria din 07.03.2019, cu anexă planșă ilustrativă

(f.d. 208-209, vol. I); procesul - verbal de examinare a unui hârleț, un topor mic, un

topor mare și un ciocan, ridicate din gospodăria cet. Chirița Maria din 07.03.2019, cu

anexă planșă ilustrativă (f.d. 211-212, vol.I); procesul - verbal de examinare a unui

plic de hârtie de culoare gălbuie, în care se conțin 3 mucuri de țigări cu înscripția „LD

Club”, ridicate din gospodăria cet. Chirița Maria din 09.03.2019 (f.d. 214, vol. I);

procesul - verbal de examinare a unui plic de hârtie de culoare gălbuie, în care se

conțin 3 mucuri de țigări cu înscripția „LD Club”, ridicate din gospodăria cet. Chirița

Maria din 09.03.2019 (f.d. 215, vol. I); procesul - verbal de examinare a unui pachet

de hârtie de culoare gălbuie, în care se conțin 3 pahare, ridicate din gospodăria cet.

Chirița Maria (f.d. 217, vol.I); procesul - verbal de examinare a unui pachet de hârtie

de culoare gălbuie, în care se conțin 4 pahare ,ridicate din gospodăria cet. Chirița

Maria (f.d. 219, vol.I)z; procesul - verbal de examinare a unui plic de hârtie de culoare

gălbuie, în care se conține un ciob de farfurie, ridicat din gospodăria cet. Chirița

Maria din 09.03.2019 (f.d. 221, vol.I); procesul - verbal de examinare a unei cutii de

carton de culoare albă, în care se conține trei cioburi de sticlă, ridicate din gospodăria

cet. Chirița Maria (f.d. 224, vol.I); procesul - verbal de examinare a unui pachet de

hîrtie de culoare gălbuie, în care se conține un topor, ridicat din gospodăria cet.

Zmuncilă Elena (f.d. 226, vol.I); procesul - verbal de examinare a unui pachet de

hârtie de culoare gălbuie, în care se conține o sticlă cu inscipția „Chișinău Blondă”,

ridicată din gospodăria cet. Chirița Maria din 09.03.2019 (f.d. 228, vol.I); procesul -

verbal de examinare a unui pachet de polietilenă, în care se conține o perucă de

culoare castanie ridicată în cadrul acțiunii de urmărire penală de reconstituite a faptei

din 09.03.2019 (f.d. 230, vol.I); procesul - verbal de examinare a unui pachet de

politilenă de culoare verzuie, în care se conține o pereche de pantaloni sportivi

pentru bărbați de culoare sură, ridicați în cadrul procesului verbal de percheziție a

domiciliului cet. Chironda Tudor din 09.03.2019 (f.d. 232, vol.I); procesul-verbal de

examinare a unui pachet de polietilenă de culoare verzuie, în care se conține un

pulover de culoare verde, ridicat în cadrul procesului verbal de percheziție a

domiciliului cet. Chironda Tudor din 09.03.2019 (f.d. 234, vol.1); procesul - verbal de

examinare a unui pachet de polietilenă de culoare verzuie, în care se conține un

7

pulover sport de culoare neagră, ridicat în cadrul procesului-verbal de percheziție a

domiciliului cet. Chironda Tudor (f. d. 236, vol. 1); procesul - verbal de examinare a

unui pachet, ce reprezintă o sacoșă de polietilenă, în care se conțin trei telefoane de

model „OUKITEL 7MAX”, „HUA WEI LVA-L21” și „SAMSUNG J5”, ridicate în

cadrul procesului verbal de percheziție a domiciliului cet. Chironda Tudor din

14.12.2018, cu anexă planșă ilustrativă (f.d. 240-247 vol. 1); procesul - verbal de

ridicare de la Răchițeanu Nicolae a 10 poze și 10 fișire video captate de camerele de

supraveghere din incinta magazinului din XXXXX (f.d. 5, vol. II); procesul - verbal

de examinare a DVD-R, pe care se conțin 10 poze și 10 fișire video captate de camerele

de supraveghere din incinta magazinului din sXXXXX (f.d. 6, vol. II); procesul -

verbal de percheziție a domiciliului cet. Chironda Vladimir (f.d.10-11,vol. II);

raportul de expertiză judiciară nr. 341l21l-R-5475 din 12.l2.2018, conform concluziei

căruia s-a stabilit că pe suprafața toporului ridicat în cadrul cercetării domiciliului

cet. Zmuncilă Elena, careva urme papilare nu s-au relevat (f.d. 22-25, vol. II); raportul

de expertiză judiciară nr. 341l2/1-R-5398 din 11.12.2018 (f.d. 30-41, vol.II); raportul de

expertiză judiciară nr. 20180500370 din 02.01.2019 (f.d. 55-58, vol.II); raportul de

expertiză judiciară nr. 201936S0008 din 20.02.2019 (f.d.82-91,vol. II); procesul- verbal

de reconstituire a faptei din 28.11.2018 (f.d.123-124, vol.II); procesul - verbal de

examinare a informației parvenite de la compania de telecomunicații „ Orange”

privind apelurile telefonice, efectuate prin intermediul antenelor ce acoperă

localitatea XXXXX din 29.03.2019 (f.d.141- 145,vol.II).

Reieșind din cele relatate, instanța de apel a aconchis că instanța de fond corect

a constatat că, prin acțiunile sale inculpatul Chironda Tudor a săvârșit infracțiunile

prevăzute de art. 145 alin. (2), lit. e), g) și j) și art. 186 alin. (2), lit. d) Cod penal.

Prin urmare, instanța de apel a respins argumentele avocatului Trofimov Igor

în numele inculpatului Chironda Tudor, invocate în apel precum că, niciunul din

martorii audiați nu au declarat că, au văzut cum Chironda Tudor a comis această

infracțiune, or, inculpatul Chironda Tudor, fiind audiat în calitate de bănuit a

recunoscut săvârșirea infracțiunilor imputate, mai mult ca atât, în cadrul procesului

de reconstituire a faptei, inculpatul la fel, a arătat cum, când și unde a comis

infracțiunea, iar la momentul reținerii de către organele de urmărire penală, fiind

întrebat de tatăl său dacă el a comis acestă faptă, inculpatul nu a negat dar a relatat

că, aceștia au vrut să-l oblige la acțiuni homosexuale.

Mai mult ca atât, la domiciliul inculpatului Chironda Tudor au fost depistate

telefoanele mobile ce aparțineau victimelor, și anume, telefon mobil de model

„OUKITEL 7 MAX”, la prețul de 2000 lei, care a aparținut victimei Ispulov Vlad și

un telefon mobil de model „HUAWEI”, la prețul de 2 309 lei, care a aparținut victimei

8

Lică Victoria, pe cale acesta le-a recunoscut că, le-a luat de la domiciliul Chirița Maria

situat în satul XXXXX.

De asemenea, instanța de apel a subliniat că vinovăția inculpatului Chironda

Tudor se mai dovedește și prin faptul că, ultimul a arătat exact locul unde a aruncat

toporul cu care a comis infracțiunea și anume în grădina vecină.

La fel, instanța de apel a respins argumentele apărării precum că, instanța de

fond nu a argumentat de ce nu pot fi admise declarațiile inculpatului Chironda

Tudor făcute în calitate de învinuit, cât și în instanța de fond, or, instanța de fond în

urma cercetării materialelor cauzei, audierii tuturor martorilor audiați care au dat

aceleași depoziții pe tot parcursul examinării cauzei, a apreciat declarațiile

inculpatului ca metodă de apărare, deoarece doar inculpatul Chironda Tudor la

urmărirea penală fiind audiat în calitate de bănuit a dat declarații prin care și-a

recunoscut vinovăția în comiterea infracțiunii de omor a victimelor minore Chirița

Andrian, Lica Victoria și Ispulov Vlad, iar ulterior și-a schimbat depozițiile indicând

la o altă persoană de gen masculin care a fi fost acolo și pe care ar fi văzut-o prin

geam că, ar fi pălit victimele cu toporul și care ulterior l-a amenințat și pe el, că va

avea soarta victimelor în caz că va spune cuiva ce s-a întâmplat în acea seară.

Totodată, instanța de apel a menționat că vinovăția inculpatului în comiterea

infracțiunii de omor se dovedește și prin depozițiile martorilor Botnari Vadim și

Cucerescu Anastasia, locuitori din aceluiași sat cu inculpatul, au indicat la inculpatul

Chironda Tudor care, în noaptea din 24-25 noiembrie 2018, în jurul orelor 01:40-02:00

deplasându-se cu automobilul din partea or. Hîncești, l-au văzut pe Chironda Tudor

pe marginea drumului, lângă benzinăria din satul Mereșeni, s-au oprit și l-au luat

până în satul Caracui, la strada ce ducea la casa lui, unde a coborât, iar ei au plecat

mai departe.

Instanța de apel a respins poziția apărării, care pledează pentru nevinovăția

inculpatului din motiv că de la ultimul nu se simțea miros de fum, or, însuși

inculpatul a declarat că, cu chibritele a dat foc la o scurtă de balon, cu scopul de a

ascunde urmele infracțiunii, iar despre careva acțiuni de ardere prin folosirea

carburanților nici nu s-a menționat pe tot parcursul examinării cauzei.

Comiterea infracțiunii de către inculpatul Chironda Tudor se mai confirmă și

prin declarațiile martorului Malanici Valentina, care a declarat că victima Lică

Victoria, prin telefon pe la orele 22-00 i-a comunicat că este cu Adrian Chirița, Vlad

Ispulov și încă o persoană dintr-un alt sat, adică în casă la momentul comiterii

infracțiunii se aflau doar patru persoane, dintre care pe trei inculpatul Chironda

Tudor i-a ucis cu sânge rece, fără milă, despicându-le capul cu toporul, iar pentru a

ascunde urmele infracțiunii a incendiat casa Mariei Chirița, lăsând victimele să zacă

fără suflare.

9

Subsecvent, instanța de apel a menționat că cruzimea deosebită demonstrează

intenția făptuitorului de a-i cauza victimei suferințe, de ordin fizic sau psihic, care

sunt intense, inutile și prelungite în timp.

În speță în acțiunile inculpatului se conține și semnul calificativ - cu o deosebită

cruzime, care rezultă din modul și mijloacele cu care a fost comisă crima, de gradul

de leziuni, de aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, de acțiunile la care

victima a fost supusă acțiunilor violente.

Potrivit raportului de expertiză judiciară nr. 201822C0159 din 19.12.2018,

moartea cet. Chirița Adrian a survenit cu aproximativ 24-48 ore înainte de necropsia

medico-legală, în urma hemoragiilor intracerebrale, consecutiv traumei cranio-

cerebrale deschise. La examenul medico-legal al cadavrului cet.Chirița Adrian au

fost depistate leziuni corporale externe si interne, arsuri termice prin flacără de gr.I,II

pe cap, corp și membre cu suprafața totală de 30%. Se exclude producerea leziunilor

la cădere cu sau fără accelerație a corpului în poziție ortostatică. Loviturile din

regiunea craniului au fost produse atât cu muchia toporului cât si cu tăișul lui. Iar în

momentul aplicării loviturilor asupra craniului, victima putea fi situată față de

agresor în cele mai diverse poziții, cu condiția că ultimului să-i fie accesibilă pentru

lovire partea dreaptă a pătimitului. Conform raportului de cercetare toxicologică, în

proba de sânge a cet. Chirița Adrian s-a depistat 1,17 alcool etilic, la persoane vii

corespunde cu o stare de ebrietate ușoară.

Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 201822C0158 din 18.12.2018

moartea cet. Lica Victoria a survenit cu aproximativ 24-48 ore înainte de necropsia

medico-legală, în urma șocului traumatic, consecutiv traumei combinate: cranio-

cerebrale deschise și arsurilor termice de gr.III-IV a corpului cu suprafața de 80%,

fapt confimnat prin modificările respective depistate la necropsia cadavrului și

adeverite prin date de laborator. La examenul medico-legal al cadavrului cet. Lica

Victoria au fost depistate leziuni corporale externe și interne. Având in vedere

caracterul și localizarea leziunilor depistate la examinarea victimei se exclude

producerea acestora la cădere cu sau rară accelerație a corpului din poziție ortostatică

(verticală). În momentul aplicării loviturii(lor) asupra craniului, victima putea fi

situată față de agresor în cele mai diverse poziții, cu condiția că ultimului să-i fie

accesibilă pentru lovire partea temporo-occipitală stângă a capului pătimitului. Din

motivul prezenței arsurilor pe o suprafață de 80% a corpului cât și a carbonizării

ulterioare a corpului - nu a fost posibil de stabilit cu certitudine câte lovituri au fost

produse în regiunea craniului. Aspirația cu sânge cât și acțiunea termică asupra

căilor respiratorii inferiore la victimă - denotă faptul prezenței respirației la victimă

o perioadă scurtă după producerea traumei cranio-cerebrale și respectiv în timpul

incendiului. Prezența tegumentelor necarbonizate pe suprafețele anterioare ale

10

corpului - denotă o poziție orizontală cu suprafața anterioară a corpului orientată

spre podea, cu mandibula orientată spre umărul stâng. Din motivul prezenței

arsurilor pe o suprafață de 80% a corpului cât și a carbonizării ulterioare a corpului

- nu a fost posibil examinarea organelor sexuale externe, regiunii perianale, cât și

colectarea probelor în vederea depistării spermatozoizilor. Conform raportului de

cercetare toxicologică, în proba de sânge a cet. Lica Victoria s-a depistat 1,540/00

alcool etilic, la persoane vii corespunde cu o stare de ebrietate medie.

Potrivit Raportului de expertiză judiciară nr. 201822C0163 din 27.12.2018

moartea cet. Ispulov Vlad a survenit pe 28.11.2018 ora 21.30 min, în urma

hemoragiilor intracerebrale, consecutiv traumei cranio-cerebrale deschise, fapt

confirmat prin modificările patologice respective depistate la necropsia cadavrului

și adeverite prin date de laborator. La examenul medico-legal al cadavrului cet.

Ispulov Vlad s-au constatat leziuni corporale externe și interne, arsuri termice prin

flacără de gr. I-II pe cap, corp și membre, cu suprafața totală de 35% - care au fost

produse intravital, cu puțin timp înainte de deces, în urma acțiunii temperaturii

înalte prin flăcări, nu au legătură cu cauza morții și se califică ca vătămare corporală

medie; plagă suturată în formă de crosă în regiunea fronto-parietală centru-dreapta,

cu trecere în regiunea parieto-occipitală dreapta - care a fost produsă în urma

manipulațiilor medicale și nu se supune calificării medico-legale. Se exclude

producerea acestora la cădere cu sau fără accelerație a corpului in poziție ortostatică

(verticală). În documentele medicale prezentate este descrisă prezența a unei singure

plăgi contuze în regiunea capului victimei - cel mai probabil a fost aplicată o singură

lovitură în regiunea craniului. În momentul aplicării loviturii asupra craniului,

victima putea fi situată față de agresor în cele mai diverse poziții, cu condiția că

ultimului să-i fie accesibilă pentru lovire partea dreaptă a capului pătimitului.

Conform raportului de cercetare toxicologică, sângele cadavrului cet. Ispulov Vlad

nu conține alcool etilic.

Reieșind din modul și mijloacele cu care a fost comisă crima, de gradul de

leziuni, de aplicarea unui număr mare de leziuni corporale, de acțiunile la care

victima a fost supusă acțiunilor violente, instanța de apel a conchis că în acțiunile

inculpatului se conține semnul calificativ agravant - omorul, săvârșit cu o deosebită

cruzime, asupra mai multor persoane, inclusiv și asupra minorilor.

Mai mult ca atât, deosebita cruzime se demonstrează prin aceea că, în timpul

comiterii infracțiunii inculpatul Chironda Tudor a lovit victimele cu toporul în cap,

după ce a incendiat casa, în care acestea au rămas. Una din victime și anume Ispulov

Vlav era încă în viață la momentul, când au fost găsiți de către pompieri și polițiști,

astfel, inculpatul i-a prelungit suferințele, deoarece moartea ultimului a survenit în

spitalul din or. Hîncești, unde a fost transportat de către echipa de salvare, or, potrivit

11

declarațiilor martorului Ispulov Victor „(...) La spital tatăl său a întrat în secția de

reanimare și a ieșit plângând și a spus că, fratele este în stare gravă”.

Totodată, instanța de apel respinge argumentul invocat de avocatul

inculpatului Chironda Tudor, în apelul declarat precum că, partea acuzării nu a oferit

o explicație despre faptul cum pe hainele și încălțămintea inculpatului nu au fost

depistate careva urme de sânge, or, însăși inculpatul Chironda Tudor a recunoscut

încă la etapa inițială că, el a ucis acele trei persoane cu toporul pe care l-a luat de

lângă ușă și pe care ulterior la aruncat în grădina vecină, la fel ultimul recunoaște

infracțiunea prevăzută de art.186 alin. (2) lit. d) Cod penal furtul telefoanelor mobile,

or, în cazul în care ești martor a unui omor atât de crunt nu mai cauți să tragi foloase,

dar fugi de acolo și fără papuci, inculpatul nostru însă, a avut timp să lege șireturile,

să sustragă telefoanele mobile, să privească pe geam, fără a întreprinde careva acțiuni

întru curmarea comiterii omorului a trei persoane minore de către persoana

necunoscută inculpatului, ulterior, și-a luat o tactică de apărare prin nerecunoașterea

vinovăției de săvârșire a omorului.

De asemenea, instanța de apel a reținut că, partea apărării critică probele

prezentate de către acuzatorul de stat și reținute de către instanța de fond, fără a

prezenta careva acte care ar confirma argumentele invocate, astfel, în lipsa unor

probe care ar combate sau ar confirma alegațiile înaintate în cererea de apel, instanța

va respinge apelul, ca fiind nefondat.

Cu privire la argumentele apărării precum că, toate probele administrate de

către polițiștii care se pretind a exercita funcțiile de ofițeri de urmărire penală a SUP

a IP Hîncești a IGP a MAI (ordonanțele de pornire a urmăririi penale, de recunoaștere

în calitate de bănuit, procesele verbale de audiere a martorilor, părților vătămate, și

a bănuitului, ordonanțele de dispunere a expertizelor, precum și actele sub secvente

acestora), urmează a fi anulate, iar ca efect, încetarea procesului în privința

inculpatului Chironda Tudor, instanța de apel le-a respins ca nefondate, or, instanța

de fond n-a constatat încălcarea drepturilor inculpatului în instanța de fond, iar

argumentele apărării precum că a fost încălcat dreptul la apărare și la un proces

echitabil nu este reținut de către instanța de apel, ori verificând ansamblul de probe

ce au fost administrate în conformitate cu prevederile codului de procedură penală,

instanța nu a depistat careva încălcări de procedură la acumularea probelor, sau

încălcări a drepturilor și intereselor inculpatului.

În acest sens, instanța de apel a respins alegațiile apelantului precum că, de

către organul de urmărire penală au fost încălcate la efectuarea unor acte de UP

drepturile procesuale ale inculpatului Chironda Tudor, cu privire la declararea

nulității următoarelor acte procedurale: ordonanța de începere a urmăririi penale

dispusă de polițiștii din cadrul IP Hîncești a IGP a MAI; ordonanțele de recunoaștere

12

în calitate de parte vătămată dispusă de polițiștii din cadrul IP Hîncești a IGP a MAI;

ordonanțele de recunoaștere în calitate de bănuit dispusă de polițiștii din cadrul IP

Hîncești a IGP a MAI; ordonanțele de dispunere a expertizelor, așa cum și actele

subsecvente acestora dispusă de polițiștii din cadrul IP Hîncești a IGP a MAI;

procesele-verbale de audiere a bănuitului întocmite de polițiștii din cadrul lP

Hîncești a IGP a MAI; procesele-verbale de audiere a martorilor întocmite de

polițiștii din cadrul IP Hîncești a IGP a MAI, or, instanța de apel a stabilit că

inculpatul, considerându-se afectat într-un drept prevăzut de lege, nu a contestat

legalitatea actelor procedurale îndeplinite nici de către de organul de urmărire

penală în modul și termenul stabilit de lege, precum și, la finisarea urmăririi penale

și luarea de cunoștință cu materialele cauzei, nu a avut nici o obiecție asupra actelor

menționate, prezumându-se că acestea sunt legale.

Astfel, instanța de apel a respins ca fiind nefondate argumentele părții apărării

referitor la faptul că învinuirea adusă inculpatului Chironda Tudor precum că nu

este clară și întemeiată, or, atât ordonanța de învinuire cât și rechizitoriul corespund

rigorilor prevederilor art. 281, 296 Cod de procedură penală și art. 6 din Convenția

europeană a drepturilor omului.

Instanța de apel a respinge și celelalte argumente expuse de către partea

apărării în susținerea apelului înaintat, or, instanțele nu sunt obligate să ofere un

răspuns detaliat la fiecare argument avansat de părți, iar extinderea la care se aplică

această obligație de a prezenta motive poate să varieze în dependență de caracterul

deciziei și circumstanțele cauzei.

De asemenea, instanța de apel a subliniat că nu pot fi reținute ca fiind

plauzibile argumentele apărării privind achitarea inculpatului, or, de către instanța

de fond au fost cercetare probele anexate la materialele dosarului, verificate în

ședința instanței de apel, fiind analizate prin prisma art. 101 Cod de procedură

penală din punct de vedere al coroborării lor. Astfel, instanța de fond a argumentat

deplin poziția adoptată, cât din punct de vedere a cercetării în ansamblu a

circumstanțelor cauzei, atât și din punct de vedere a prevederilor legale.

Mai mult decât atât, instanța de apel a menționat că declarațiile inculpatului

Chironda Tudor privind nevinovăția sa în comiterea faptei penale încriminate se

combat prin totalitatea de probe pertinente, concludente, utile și veridice cercetate în

ședința de judecată și anume prin declarațiile succesorilor părților vătămate, a

martorilor nominalizați supra și probele scrise cercetate în ședința de judecată.

Aceste probe coroborează între ele și demonstrează incontestabil vinovăția

inculpatului în comiterea infracțiunii de omor.

Totodată, nerecunoașterea vinei de către inculpat, instanța de apel o apreciat-

o drept o metodă de apărare și un drept de a nu se auto-incrimina garantat de art. 66

13

Cod de procedură penală și art. 6 CEDO, or, persoana care pe parcursul procesului

penal are calitatea procesuală de inculpat nu poate fi urmărit pentru depunerea

declarațiilor false sau refuzul de a face declarații și nu poate fi calificate ca

circumstanță agravantă la stabilirea pedepsei penale. Astfel, poziția inculpatului

Chironda Tudor susținută în prima instanță, potrivit căreia el nu a comis infracțiunea

cu premeditate este una declarativă și formală, exprimată cu scopul de a evita

răspunderea penală.

Subsecvent, instanța de apel a stabilit că argumentele aduse de către avocatul

Trofimov Igor în numele inculpatului Chironda Tudor în cererea de apel, au făcut

obiectul cercetării în instanța de fond și nu și-au găsit confirmarea, sentința fiind una

legală motivată și întemeiată.

Cu referire la pedeapsa aplicată inculpatului, instanța de apel a menționat că

inculpatul Chironda Tudor a săvârșit infracțiunile prevăzute de art. 186 alin. (2) lit.

d) și art. 145 alin. (2) lit. e), g) și j) Cod penal, care în conformitate cu art. 16 Cod

penal, se atribuie la categoria infracțiunilor ușoare și respectiv excepțional de grave.

La locul de trai este caracterizat satisfăcător, anterior nu a fost atras la răspundere

penală. Circumstanțe ce atenuează sau agravează răspunderea penală, nu au fost

stabilite.

Prin urmare, reieșind din prevederile art. 61 Cod penal, în special pornind de

la scopul pedepsei, individualizarea ei, instanța de apel a conchis că, în împrejurările

și circumstanțele constatate, restabilirea echității sociale, corectarea și reeducarea

inculpatului Chironda Tudor este posibilă doar în condițiile privării de libertate

pentru tot restul vieții.

Ținând cont de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de urmările

ireversibile produse, de lipsirea de viață a trei persoane, dintre care două persoane

minore, cu o deosebită cruzime, iar în scopul distrugerii urmelor infracțiunilor a

incendiat victimele, cât și de atitudinea inculpatului după săvârșirea infracțiunii,

care nu și-a recunoscut vinovăția și nici scuzele necesare nu le-a oferit succesorilor

victimelor, instanța de judecată a ajuns la concluzia că, în speță scopurile pedepsei

penale nu pot fi atinse prin aplicarea unei pedepse mai blânde, nefiind prezente

circumstanțe atenuante care ar da posibilitate instanței de apel de a coborî pedeapsa

de la limita maximă. Or, faptele inculpatului Chironda Tudor reclamă din partea

justiției aplicarea unei represiuni penale ferme, de natură să atenționeze pe toți

destinatarii legii penale asupra pericolului social extrem de ridicat al unor astfel de

infracțiuni, cu un serios impact în comunitatea locală, în legătură cu care nu trebuie

să se lase impresia că nu sunt pedepsite pe măsură.

Instanța de apel a subliniat că, avocatul Cașu Iulian în numele părții vătămate

Ispulov Lilian, critică hotărârea primei instanțe și în partea acțiunii civile, astfel,

14

analizând temeiul nominalizat în raport cu motivele invocate în apelul părții

vătămate Ispulov Lilian, instanța a constatat că, acesta își găsește confirmarea la

judecarea apelului declarat, existând motive temeinice de implicare a instanței de

apel în sensul desființării hotărârii contestate în partea expunerii asupra acțiunii

civile înaintate de partea vătămată Ispulov Lilian.

În acest context, instanța de apel a stabilit că, în conformitate cu prevederile

art. 219 alin.(1) Cod de procedură penală, acțiunea civilă în procesul penal se

intentează prin depunerea unei cereri, adresate procurorului sau instanței de

judecată, de către persoanele fizice sau juridice cărora le-au fost cauzate prejudicii

materiale sau morale nemijlocit prin fapta (acțiunea sau inacțiunea) interzisă de legea

penală sau în legătură cu săvârșirea acesteia. Iar potrivit alin. (2) al aceleiași norme

legale, persoanele fizice și juridice cărora le-a fost cauzat prejudiciu nemijlocit prin

acțiunile interzise de legea penală pot intenta o acțiune civilă privitor la despăgubire

prin: restituirea în natură a obiectelor sau a contravalorii bunurilor pierdute ori

nimicite în urma săvârșirii faptei interzise de legea penală;compensarea cheltuielilor

pentru procurarea bunurilor pierdute ori nimicite sau restabilirea calității, aspectului

comercial, precum și repararea bunurilor deteriorate; compensarea venitului ratat în

urma acțiunilor interzise de legea penală; repararea prejudiciului moral sau, după

caz, a daunei aduse reputației profesionale. Conform art. 221 alin. (1) și alin. (2) Cod

de Procedură Penală acțiunea civilă în procesul penal se intentează în baza cererii

scrise a părții civile sau a reprezentantului ei în orice moment de la pornirea

procesului penal până la terminarea cercetării judecătorești. Acțiunea civilă se

intentează față de bănuit, învinuit, inculpat, față de o persoană necunoscută care

urmează să fie trasă la răspundere sau față de persoana care poate fi responsabilă de

acțiunile învinuitului, inculpatului.

Astfel, prin cererea de apel, avocatul a solicitat să fie admisă acțiunea civilă

integral, cu dispunerea încasării din contul lui Chironda Tudor în beneficiul lui

Ispulov Lilian a sumei de 20 000 lei cu titlu de prejudiciul material și a sumei de 200

000 lei cu titlu de prejudiciul moral.

Analizând cererea de apel înaintată de către avocatul Cașu Iulian, instanța de

apel a admis-o parțial. În ceea ce privește pretenția înaintată de avocatul Cașu Iulian

privind încasarea prejudiciului material în sumă de 20 000 lei, instanța de apel a

constatat ca fiind întemeiată, or, această sumă a fost achitată pentru înmormântarea

victimei Ispulov Vlad.

Tot prin cererea de apel avocatul Cașu Iulian în numele părții vătămate

Ispulov Lilian, a solicitat încasarea prejudiciului moral în sumă de 200 000 lei de la

inculpatul Chironda Tudor, însă instanța de apel a decis că această pretenție este

parțial întemeiată, or, suma de 200 000 lei, este exagerată, ținând cont de

15

circumstanțele cauzei și de acțiunile inculpatului Chironda Tudor, care în mare

parte, au fost provocate de acțiunile victimelor Chiriță Adrian, Ispulov Vlad și Lică

Victoria.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 2036 alin. (1) Cod civil, în cazul în

care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral prin fapte ce atentează la drepturile

ei personale nepatrimoniale, precum și în alte cazuri prevăzute de lege, instanța de

judecată are dreptul să oblige persoana responsabilă la reparația prejudiciului prin

plata de despăgubiri. Potrivit art. 2037 alin. (1) Cod civil, mărimea despăgubirii

pentru prejudiciu moral se determină de către instanța de judecată în funcție de

caracterul și gravitatea prejudiciului moral cauzat persoanei vătămate, de gradul de

vinovăție a autorului prejudiciului, dacă vinovăția este o condiție a răspunderii, și

de măsura în care această despăgubire poate aduce satisfacție echitabilă persoanei

vătămate.

În ședință judiciară s-a stabilit cu certitudine că, partea vătămată Ispulov Lilian

a avut de suportat și un prejudiciu de natură morală. Estimarea daunei morale

suportate de către ultimul se probează prin faptul că, au avut de suportat prejudicii

cauzate personalității afective, categorie în care intră suferințele de categorie psihică,

care s-au manifestat prin stare de stres și frustrare, cauzate de decesul fiului, care era

la o vârstă tânără, iar inculpatul prin acțiunile sale i-a prelungit suferințele, deoarece

moartea ultimului a survenit în spitalul din or. Hîncești.

Astfel, Colegiul consideră că, suma în mărime de 150 000,00 lei, este echitabilă

și în corespundere cu circumstanțele comiterii de către inculpatul Chironda Tudor, a

acțiunilor ilegale îndreptate împotriva parții vătămate minore Ispulov Vlad, care

potrivit concluziei raportului de expertiză judiciară nr. 201822CO 163 din 27.12.2018

- hemoragii intracerebrale, consecutiv traumei cranio - cerebrale deschise, ce se

califică ca vătămare corporală gravă, periculoasă pentru viață, din care cauze a

survenit decesul victimei.

Caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice le apreciază instanța de

judecată, luând în considerare circumstanțele în care a fost cauzat prejudiciul,

precum și statutul social al persoanei vătămate. Respectiv, fiecare persoană, care

pretinde că a suferit, este în drept să-și estimeze prejudiciul moral suferit, dar numai

instanța de judecată este împuternicită prin lege să determine mărimea prejudiciului

moral prin echivalent bănesc, conducându-se de noțiunea reparării rezonabile, de

personalitatea părții vătămate, de circumstanțele cazului concret în care părții

vătămate i-au fost cauzate vătămari corporale.

Instanța de apel a reiterat că în jurisprudența constantă a CtEDO (cauza Costin

versus România, hotărârea din 26 mai 2005; cauza Străin și alții versus România, hotărârea

din 21 iulie 2005; cauza Petre versus România, hotărârea din 27 iulie 2006, etc.), s-a statuat

16

că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli

decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil.

Trofimov Igor în numele inculpatului care în temeiurile art. 427 alin. (1) pct. 1), 4), 6)

și 10) Cod de procedură penală solicită casarea deciziei contestate cu pronunțarea

unei hotărâri prin care inculpatul să fie achitat de sub învinuirea înaintată.

În motivarea celor solicitate apărătorul susține că ofițerii de poliție care au

pornit urmărirea penală nu sunt angajați ai Ministerului Afacerilor Interne, dar al

Inspectoratului General al Poliției, astfel nu erau în drept să efectueze urmărirea

penală, iar actele întocmite de către aceștia urmează a fi declarate nule, și anume:

ordonanța de începere a urmăririi penale dispusă de polițiștii din cadrul IP Hîncești

a IGP a MAI; ordonanțele de recunoaștere în calitate de parte vătămată dispusă de

polițiștii din cadrul IP Hîncești a IGP a MAI; ordonanțele de recunoaștere în calitate

de bănuit dispusă de polițiștii din cadrul IP Hîncești a IGP a MAI; ordonanțele de

dispunere a expertizelor, așa cum și actele subsecvente acestora dispusă de polițiștii

din cadrul IP Hîncești a IGP a MAI; procesele-verbale de audiere a bănuitului

întocmite de polițiștii din cadrul lP Hîncești a IGP a MAI; procesele-verbale de

audiere a martorilor întocmite de polițiștii din cadrul IP Hîncești a IGP a MAI și alte

acte executate de ofițerii de urmărire penală întocmite de polițiștii din cadrul IP

Hîncești al IGP al MAI.

De asemenea, recurentul susține că ședința de judecată din 16 februarie 2021 a

avut loc în lipsa inculpatului, deși a fost organizată o teleconferință aceasta nu a

asigurat respectarea drepturilor inculpatului.

Totodată la 23 februarie 2021, inculpatul din nou nu a fost prezent în procesul

de judecată, deși acesta se afla în custodia statului în stare de arest.

La fel, apărătorul susține că instanța de apel nu a dat răspuns la toate

argumentele indicate în cererea de apel, și anume, că pe hainele inculpatului nu au

fost depistate urme de sânge sau miros de fum.

În rest, avocatul invocă dezacordul cu aprecierea probelor de către instanța de

apel.

materialele dosarului și motivele invocate, ținând cont de opinia procurorului

expusă în referință, Colegiul penal decide asupra inadmisibilității acestuia din

următoarele considerente.

Potrivit art. 427 alin. (1) Cod de procedură penală, hotărârea instanței de apel

poate fi supusă recursului pentru a repara erorile de drept comise de instanța de fond

ori de apel.

17

Recurentul în recurs a invocat drept temeiuri de casare a deciziei instanței de

apel art. 427 alin. (1) pct. 1), 4), 6) și 10) Cod de procedură penală, care stipulează că

hotărârile instanței de apel pot fi supuse recursului pentru a repara erorile de drept

comise de instanțele de fond și de apel în cazul când nu au fost respectate dispozițiile

privind competența după calitatea persoanei; judecata a avut loc fără participarea

inculpatului și a apărătorului; instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor

motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se

întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice dispozitivul hotărârii sau acesta

este expus neclar, sau instanța a admis o eroare gravă de fapt, care a afectat soluția

instanței și s-au aplicat pedepse individualizate contrar prevederilor legale.

Analizând aceste temeiuri în raport cu motivele invocate în recursul declarat,

Colegiul penal constată că acestea nu și-au găsit confirmare.

Astfel, instanța de recurs ordinar cu referire la alegațiile apărării precum că

ofițerii de urmărire penală nu aveau competența de a efectua urmărirea penală în

respectiva cauză penală, le consideră ca fiind neîntemeiate, or, instanța de apel corect

a indicat că ,,(…) inculpatul considerându-se afectat într-un drept prevăzut de lege, nu a

contestat legalitatea actelor procedurale îndeplinite nici de către de organul de urmărire

penală în modul și termenul stabilit de lege, precum și, la finisarea urmăririi penale și luarea

de cunoștință cu materialele cauzei, nu a avut nicio obiecție asupra actelor menționate,

prezumându-se că acestea sunt legale”.

De asemenea, Colegiul penal va respinge ca neîntemeiate alegațiile avocatului

precum că ședința de judecată din 16 februarie 2021 a avut loc fără participarea

inculpatului astfel fiindu-i lezat dreptul la un proces echitabil, or, inculpatul a

participat la ședință prin teleconferință.

Subsecvent, Colegiul penal reamintește că în conformitate cu prevederile art.

32 Cod de procedură penală, judecarea materialelor și cauzelor penale se desfășoară

la sediul instanței. Pentru motive temeinice, instanța, prin încheiere argumentată,

poate dispune desfășurarea judecății în alt loc.

În conformitate cu Legea nr. 69 din 25 mai 2020 cu privire la instituirea unor

măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte

normative, se stipulează că în scopul asigurării măsurilor de prevenire a răspândirii

infecției Covid-19 în instituțiile penitenciare, pe perioada stării de urgență în sănătate

publică declarate prin hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate

Publică nr. 10 din 15 mai 2020, examinarea cauzelor penale se efectuează doar prin

intermediul sistemului de teleconferință sau în spațiile corespunzătoare la sediile

instituțiilor penitenciare fără a fi necesar acordul persoanei private de libertate.

Ținând cont de cele menționate mai sus, instanța de apel la 14 septembrie 2020

prin încheiere a dispus pentru data de 17 noiembrie 2020 efectuarea teleconferinței

18

în vederea examinării cererii de apel declarată împotriva sentinței în privința

inculpatului (a se vedea f.d. 178, 179, vol. IV).

La fel, prin încheierea din 15 ianuarie 2021, instanța de apela dispus pentru

data de 16 februarie 2021, efectuarea teleconferinței, cu participarea inculpatului (a

se vedea f.d. 187, 188, vol. IV).

În această ordine de idei, Colegiul penal conchide că inculpatului nu i-a fost

încălcat dreptul la un proces echitabil, instanța de apel acționând corect în

conformitate cu legislația națională.

De asemenea, instanța de apel în ședința de judecată din 16 februarie 2021, a

respins demersul avocatului prin care a solicitat ca inculpatul să fie prezent în ședința

de judecată, făcând trimitere la Legea 63 care prevede expres modalitatea de

examinare a cauzelor penale în perioada stării de urgență (a se vedea f.d. 192, vol.

IV).

Referitor la alegația recurentului precum că inculpatului nu i-a fost asigurată

prezența în ședința de judecată din 23 februarie 2021, Colegiul penal o respinge ca

fiind nefondată, or, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din data

specificată, inculpatul a fost prezent (a se vedea f.d. 194, vol. IV).

Cu referire la argumentele apărătorului precum că instanța de apel nu a dat

răspuns la toate argumentele indicate în cererea de apel, și anume, că pe hainele

inculpatului nu au fost depistate urme de sânge sau miros de fum, Colegiul penal le

respinge ca fiind nefondate, or, în pct. 84 din decizie instanța de apel a indicat ,,(..)

instanța de apel va respinge poziția apărării, care pledează pentru nevinovăția inculpatului

de omor intenționat în baza faptului, că de la el nu se simțea miros de fum, or, însuși

inculpatul a declarat că, cu chibrite a dat foc la o scurtă de balon, cu scopul de a ascunde

urmele infracțiunii, iar despre careva acțiuni de ardere prin folosirea carburanților nici nu s-

a menționat pe tot parcursul examinării cauzei”.

Referitor la temeiul invocat de către recurent precum că, instanța de apel nu s-

a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel sau hotărârea atacată nu

cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția ori motivarea soluției contrazice

dispozitivul hotărârii sau acesta este expus neclar, temei incident pct. 6) al alin. (1) al

art. 427 Cod de procedură penală, și anume, prin faptul că prin probele administrate

în respectiva cauză penală nu a fost demonstrată vinovăția inculpatului în comiterea

celor imputate, Colegiul penal îl respinge ca fiind neîntemeiat.

În primul rând, alegațiile avocatului în această parte țin de dezacordul cu

aprecierea probelor de către instanța de apel, astfel Colegiul penal reamintește că, la

etapa recursului ordinar nu declanșează un control asupra fondului cauzei, ci

verifică doar dacă s-au aplicat corect normele de drept la faptele constatate de

instanța de fond și, după caz, de instanța de apel.

19

Astfel, critica adusă de către avocatul Trofimov Igor referitor la procedura de

apreciere a probelor, ține de starea de fapt, care a fost efectuată de instanța de apel și

careva îndoieli privind corectitudinea aprecierii lor nu sunt, instanța de apel pe

deplin le-a examinat, apreciind toate probele din dosar în ansamblu și, conform art.

414 alin. (2), 417 alin. (1) pct. 8) Cod de procedură penală, s-a pronunțat detaliat

asupra motivelor cererilor de apel.

O nouă reapreciere a probelor în modul propus de autorul recursului nu poate

fi efectuată de către instanța de recurs, deoarece aceasta judecă numai temeiurile de

drept.

Subsecvent, Colegiul penal subliniază că potrivit jurisprudenței CtEDO, în

asemenea situație, nu se mai impune o reevaluare a conținutului mijloacelor de

probă, acestea demonstrând cu prisosință soluția dată de prima instanță. Or, în cazul

în care instanța de fond și-a motivat decizia luată, arătând în mod concret la

împrejurările care confirmă sau infirmă o acuzație penală, pentru a permite părților

să utilizeze eficient orice drept de recurs eventual, o Curte de recurs poate, în

principiu, să se mulțumească de a relua motivele jurisdicției de primă instanță (a se

vedea hotărârea CtEDO Garcia Ruis c. Spaniei, Helle c. Finlandei).

Art. 6 din CEDO impune în special, în sarcina „instanței”, obligația de a efectua

o examinare efectivă a motivelor, argumentelor și probelor propuse de părți, cu

excepția cazului în care se apreciază relevanța acestora. Deși este adevărat că

obligația motivării deciziilor, impusă instanțelor de art. 6 § 1 din CEDO, nu poate fi

înțeleasă ca impunând formularea unui răspuns detaliat la fiecare argument (a se

vedea hotărârea CtEDO Perez c. Franței, Van de Hurk c. Țărilor de Jos).

Mai mult decât atât, Colegiul penal ține să indice că recurentul în recursul

declarat indică alegații similare celor din cererea de apel, la care a primit un răspuns

clar și motivat din partea instanței de apel (a se vedea pct. 4.1. din prezenta decizie).

De asemenea, Colegiul penal respinge alegațiile apărării în partea stabilirii

pedepsei penale, or, decizia atacată cuprinde o analiză complexă a tuturor

circumstanțelor cauzei stabilind o pedeapsă echitabilă inculpatului care este în

conformitate cu prevederile art. 61 Cod penal.

Subsecvent, instanța de recurs susține că, pedeapsa aplicată inculpatului

trebuie să fie echitabilă, legală și individualizată corect, capabilă să restabilească

echitatea socială și să realizeze scopurile legii penale și pedepsei penale, potrivit art.

61 Cod penal, și să fie în strictă conformitate cu dispozițiile Părții speciale a Codului

penal, ținându-se cont de limitele fixate în sancțiunea infracțiunii incriminate.

Totodată, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia trebuie

individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării

legii penale și evitarea în viitor a săvârșirii unor fapte similare.

20

Chestiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv, de evaluare

a tuturor elementelor circumscrise faptei și autorului, având ca finalitate stabilirea

unei pedepse în limitele prevăzute de lege.

Prin urmare, Colegiul penal conchide că, instanța de apel s-a expus

argumentat și corect asupra motivelor relevante din cererea de apel și pentru a evita

repetări inutile, instanța de recurs acceptă și însușește aceste argumente, fapt ce vine

în corespundere cu jurisprudența CtEDO (a se vedea hotărârea Albert c. România).

În concluzie, Colegiul penal statuează că, temeiurile invocate de către avocatul

Trofimov Igor în numele inculpatului Chironda Tudor prevăzute de art. 427 alin. (1)

pct. 1), 4), 6) și 10) Cod de procedură penală, nu s-au confirmat în cauza dată, iar

decizia atacată este legală și întemeiată, ceea ce impune soluția inadmisibilității

recursului ordinar declarat, ca fiind vădit neîntemeiat.

penală, Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

inadmisibilitatea recursului ordinar declarat de către avocatul Trofimov Igor

în numele inculpatului, împotriva deciziei Colegiului penal al Curții de Apel

Chișinău din 23 februarie 2021, în cauza penală în privința inculpatului Chironda

Tudor XXXXX ca fiind vădit neîntemeiat.

Decizia este irevocabilă, pronunțată integral la 19 noiembrie 2021.

Președinte: Iurie Diaconu

Judecători: Ion Guzun

Liliana Catan

21